Proiect Didactic

Şcoala Generală
Clasa: a-VII-a
Profesor: Paulis Nicoleta Katalina
Unitatea de învăţare : Deprinderi de Interpretare
Detaliere de conţinut: Genuri ale muzicii culte – Baletul
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Disciplina de învăţământ la care se susţine lecţia: Educaţie Muzicală
Aria curriculară: arte
Durata orei : 50min.
Competenţe generale:
- 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)
2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical
4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale şi artistice

Competenţele specifice ale lecţiei:

1.1 interpretarea vocală a unor cântece de diferite tipuri şi genuri, controlând schimbările de dinamică,
timbru şi tempo
1.3 interpretarea unor teme muzicale accesibile din lucrări celebre
2.1 audierea diferitelor lucrări muzicale, identificând tipul şi genul de muzică
2.2 exprimarea interesului faţă de bogăţia şi varietatea folclorului muzical românesc, recunoscând în
lucrările audiate specificul zonal
2.3 sesizarea specificului diferitelor tipuri de muzică (populară, uşoară, de operă)
*2.4 corelarea informaţiilor privind activitatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural în care
au creat
*3.1 descifrarea unor cântece şi teme muzicale în tonalităţile învăţate
*3.2 identificarea formei fixă sau libere a genurilor muzicii populare
3.3 cunoaşterea şi diferenţierea elementelor componente ale genurilor muzicale scenice
4.1 interpretarea cu sensibilitate şi expresivitate a piesele muzicale abordate
4.2 sesizarea aportului elementelor de limbaj în planul expresivităţii muzicale

1
4.5 asocierea mesajului muzical receptat cu imagini vizuale
Strategia didactică
A. Metode didactice : ex. 1. de tip euristic (conversaţia euristică, descoperirea dirijată,
problematizarea, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, , expunerea, experimentul etc.)
2. de tip algoritmic ( algoritmizarea )
3. de tip interactive (ştiu/vreau să ştiu/ am învăţat,.)
Activităţi de învăţare:;
- Audiţii muzicale;
- Urmărirea unor fragmente din balete celebre, proiectate cu ajutorul videoproiectorului
- Discutarea şi analizarea lucrărilor audiate/ urmărite ;
- Compararea diverselor interpretări;
- Exprimarea preferinţelor şi motivarea acestora;
- Povestirea unor subiecte din opere, operete, balete;
- Schiţarea de decoruri şi costume pentru genurile scenice;
- Imaginarea portretului fizic şi moral al unui personaj dintr-un balet celebru, pornind de la expresia
muzicală;
- Comentarea lucrărilor audiate sau vizionate urmărind descrierea detaliilor de ordin regizoral cu rol în
sporirea expresivităţii;
- Îmbogăţirea vocabularului cu termeni muzicali noi, specifici genurilor scenice
Resurse:
- Manualul de Educaţie Muzicală pentru clasa a VII-a
- Îndrumător metodic de predare a educaţiei muzicale
- Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale a lui Gerard Denizeau - Editura Meridiane
- laptop, stick, DVD., CD., videoproiector,
- planşe

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MOMENTELE
Activitatea Profesorului Activitatea elevului
LECŢIEI

Organizarea clasei pentru buna Preiau sarcinile propuse de profesor

desfăşurare a lecţiei şi pregătirea
1.Moment psihică pentru o lecţie de muzică
organizatoric

2.Verificarea temei şi a Va pune întrebări legate de lecţia Răspund le întrebări

cunoştinţelor teoretice precedenta

3. Anunţarea temei şi Solicită elevii să urmărească o - urmăresc materialul prezentat

prezentarea materialului ales prezentare video – un fragment
dintr-un balet.
- Îi întreabă pe elevi ce gen muzical - elevii vor spune că au urmărit un
cred ei că au urmărit fragment dintr-un balet.
Etapa Ştiu
- Va cere elevilor să se grupeze, în
funcţie de modul în care sunt - - elevii ascultă profesorul şi se
aşezaţi în bănci în grupe de câte 4- organizează în echipe de câte patru,
5 elevi şi va împărţi fiecărei grupe după cum sunt aşezaţi în bănci
de elevi tabele asemănătoare cu
cel din anexă, pe care ei vor trebui
3
să le completeze, şi va desena unul
şi pe tablă.
- noi am studiat la începutul
capitolului elementele comune ale
operei, operetei şi baletului.
Voi va trebui să treceţi la rubrica
ştiu tot ce vă amintiţi voi că are
legătură cu baletul, apoi să
desemnaţi un lider care va ieşi la
tablă să scrie în rubrica „Ştiu” (vezi
anexa)
Etapa „Vreau să ştiu”: Elevii sunt
solicitaţi să formuleze întrebări
despre ce ar dori să mai afle legat
de tema propusă, despre lucrurile
de care nu sunt siguri sau lucrurile
despre care ar vrea să cunoască
ceva nou. Se notează aceste
întrebări în coloana din mijloc a
tabelului, atât la tablă, cât şi pe fişe.
- fiecare echipă îşi va nota pe o coală tot
ceea ce cred membri echipelor că are
legătură cu lecţia
- după ce şi-au completat fişele, grupele
îşi vor desemna un reprezentant care va
ieşi la tablă să scrie în rubrica „ştiu”
- elevii îşi vor amintii:
- Baletul este un gen al teatrului liric
- Spectacolul de balet este organizat ca
şi cel de teatru în acte, scene şi tablouri
- La alcătuirea unui spectacol de balet îşi
aduc contribuţia mai multe arte:
- literatura cu libretul
- muzica prin numere orchestrale,
- arta dramatică prin jocul de scenă al
interpreţilor actori,
- coregrafia prin scenele de balet
- artele plastice prin costume, machiaj
şi decor.
- Spectacolul de balet începe de obicei
cu o uvertură – uvertura este partea
orchestrală ce deschide un spectacol de
operă, operetă sau balet.
- elevii notează întrebări în coloana din
mijloc a tabelului, atât la tablă, cât şi pe
fişe. (vezi anexa)
4
- - Baletul este un gen al teatrului - elevii sunt atenţi şi notează pe caiete.
liric, alcătuit dintr-o suită de
tablouri coregrafice reunite
printr-un subiect, în care dansul
şi pantomima se îmbină cu
muzica
- Baletul poate fi: balet cu formă
liberă, şi balet intercalat într-o
operă cu rol de divertisment ca de
exemplu în operele Aida a lui Verdi
şi Faust a lui Gounod.
.- Rădăcinile baletului se află în
antichitate. De-a lungul timpului
baletul s-a dezvoltat şi s-a
transformat. Astfel în timpul
barocului s-a numit masque
(masca) apoi operă-balet, în secolul
XVII a devenit balet de curte, dar
punctul culminant al dezvoltării
baletului este atinsîn secolul XIX, în
creaţia lui Ceaikovski.
- Cei mai importanţi compozitori de
balet sunt: Adolphe Adam – Giselle;
Leo Delibes – Coppelia; Piotr I.
Ceaikovski – Lacul Lebedelor,
Spărgătorul de nuci;
Maurice Ravell – Daphnis şi Chloe
Igor Stravinski – Pasărea de foc.
Baletul românesc este reprezentat
de Mihail Jora cu baletul
Demoazela Măriuţa; Paul
5

4. Consolidarea conţinutului
propus
5. Evaluarea
6. Asigurarea feed-back-ului
Constantinescu - Nunta în Carpaţi
Se vor vizualiza fragmente din - elevii vor urmării cu atenţie
baletele:Lacul Lebedelor şi
Spărgatorul de nuci ale lui
Ceaikovski, Giselle a lul Adolph
Adam.
10 - învăţarea întregului material
predat
9-însuşirea cunoştinţelor, cu 2-3
erori
8-reproducerea slabă a materialului
Etapa „Am învăţat”: După Elevii vor răspunde la întrebările
predarea conţinutului, se revine formulate de profesor:
asupra întrebărilor pe care le-au
formulat elevii în etapa anterioară şi
pe care le-au trecut la “Vreau să
ştiu”. Se reia fiecare întrebare şi se
notează răspunsurile aflate în
timpul predării noului conţinut în
coloana a treia
. Baletul este un gen al teatrului liric,
Profesorul va întreba: alcătuit dintr-o suită de tablouri
coregrafice reunite printr-un subiect, în
1. Ce este baletul? care dansul şi pantomima se îmbină cu
muzica
6

2. De câte feluri este baletul?
3. Când a apărut baletul?
4. Cum a evoluat baletul?
5. Care sunt cei mai importanţi
compozitori de balet şi cu ce creaţii
s-au remarcat?
2. Baletul poate fi: balet cu formă liberă,
şi balet intercalat într-o operă cu rol de
divertisment
3. Rădăcinile baletului se află în
antichitate.
4. De-a lungul timpului baletul s-a
dezvoltat şi s-a transformat pe rând
astfel că în timpul barocului s-a numit
masque (masca) apoi operă-balet, în
secolul XVII a devenit balet de curte, dar
cea mai importantă schimbare a
baletului se produce în secolul XIX
5. - Cei mai importanţi compozitori de
balet sunt: Adolphe Adam – Giselle;
Piotr I. Ceaikovski – Lacul Lebedelor,
Spărgătorul de nuci;
Igor Stravinski – Pasărea de foc.
Baletul românesc este reprezentat de
Mihail Jora cu baletul Demoazela
Măriuţa; Paul Constantinescu - Nunta în
Carpaţi
7

Ştiu
1. Baletul este un gen al teatrului
liric
2. Spectacolul de balet este
organizat ca şi cel de teatru în
acte, scene şi tablouri
3. - La alcătuirea unui spectacol
de balet îşi aduc contribuţia mai
multe arte:
- literatura cu libretul
- muzica prin numere
orchestrale,
- arta dramatică prin jocul de
scenă al interpreţilor actori,
- coregrafia prin scenele de
balet
- artele plastice prin costume,
machiaj şi decor.
4. - Spectacolul de balet începe
de obicei cu o uvertură –
uvertura este partea orchestrală
ce deschide un spectacol de
operă, operetă sau balet
Vreau să ştiu
1. Ce este baletul?
2. De câte feluri este baletul?
3. Când a apărut baletul?
4. Cum a evoluat baletul?
5. Care sunt cei mai importanţi
compozitori de balet şi cu ce
creaţii s-au remarcat?
Anexa
Am învăţat
1. Baletul este un gen al teatrului
liric, alcătuit dintr-o suită de
tablouri coregrafice reunite printr-
un subiect, în care dansul şi
pantomima se îmbină cu muzica
2. Baletul poate fi: balet cu formă
liberă, şi balet intercalat într-o
operă cu rol de divertisment
3. Rădăcinile baletului se află în
antichitate.
4. De-a lungul timpului baletul s-a
dezvoltat şi s-a transformat pe
rând astfel că în timpul barocului
s-a numit masque (masca) apoi
operă-balet, în secolul XVII a
devenit balet de curte, dar cea
mai importantă schimbare a
baletului se produce în secolul
XIX
5. - Cei mai importanţi
compozitori de balet sunt:
Adolphe Adam – Giselle;
Leo Delibes – Coppelia; Piotr I.
Ceaikovski – Lacul Lebedelor,
Spărgătorul de nuci;
Maurice Ravell – Daphnis şi
Chloe
Igor Stravinski – Pasărea de foc.
8
Baletul românesc este
reprezentat de Mihail Jora cu
baletul Demoazela Măriuţa; Paul
Constantinescu - Nunta în
Carpaţi

9
 Anexa 2

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

10