Transporturile în România

Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară

situându-se din acest punct de vedere la un nivel acceptabil față de celelalte țări.
Transporturile sunt urbane în interiorul localităților dar și interurbane.
În momentul de față în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul
persoanelor care folosesc autovehiculele proprietate personală, ci doar cele
referitoare la traficul interurban și internațional. Astfel în anul 2008 s-au
înregistrat un număr total de 384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000 (77%)
au călătorit pe cale rutieră, iar 78.252.000 (20%) au ales trenul ca mijloc de
transport. Avionul a fost preferat de circa 9.077.000 persoane în 2008 și 20
milioane în 2018, restul pasagerilor (232.000) preferând căile fluviale și maritime.
În următorii ani se preconizează investiții majore în infrastructura de transport
prin modernizarea unor drumuri naționale și de interes local, dar și în construcția
de autostrăzi. De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și creșterea
vitezei medii de circulație, care în prezent se află la un nivel scăzut față de alte
țări europene, dar și construirea unor noi căi ferate, cum ar fi Vâlcele-Râmnicu
Vâlcea aflată pe coridorul IV de transport european. Alte măsuri care urmează a
fi luate pentru modernizarea infrastructurii românești o reprezintă construcția de
noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov, Galați-Brăila etc.) și mărirea capacităților celor
existente. În domeniul transporturilor navale se va urmări creșterea traficului
pe Dunăre.
Căi ferate
Operatorul național al căilor ferate este Căile Ferate Române, care operează pe
rețea împreună cu alte firme de transport private.

 Lungimea căilor ferate: 22.247 km (8.585 km electrificați)

 Ecartament internațional (UIC): 21.811 km
 Ecartament îngust: 487 km (1996)
Transportul feroviar de mărfuri și călători a înregistrat o scădere dramatică de la
nivelurile record din 1989, în special datorită scăderii produsului intern brut de-a
lungul anilor 90 și a concurenței transportului rutier. În 2004, pe căile ferate au
fost transportați 8,64 miliarde pasageri-km în 99 de milioane de călătorii și 73 de
milioane tone metrice, sau 17 miliarde tone-km de marfă. Totalul combinat
reprezintă aproximativ 45% din totalul cantităților transportate în țară.

Transportul feroviar de marfă

Până în anul 2000, compania de stat CFR Marfă a deținut monopolul
transportului feroviar de marfă. În anul 2000, Autoritatea Feroviară Română a
licențiat prima companie privată de transport de marfă. În anul 2006, operatorii
privați reprezentau 25% din piața de transport feroviar de marfă, și erau în număr
de 30, dintre care lider incontestabil era Grupul Feroviar Român, urmat
de Servtrans Impex București, Unifertrans București și Transferoviar Grup Cluj-
Napoca. În același an, piața de transport reprezenta în jur de 6,5 milioane de
tone/lună. În anul 2007, volumul mărfurilor transportate feroviar au însumat
aproximativ 800 milioane euro, în creștere cu 10% față de 2006.
În anul 2006, în transportul feroviar de marfă existau în total 23.100 angajați.
Transport rutier
La 31.12.2010 drumurile publice totalizau 82.386 km, din care 16.552 km
(20,1%) drumuri naționale, 35.221 km (42,8%) drumuri județene și 30.613 km
(37,1%), drumuri comunale. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o
călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt
deficitare și au durata de serviciu depășită. România ocupă locul 123 la capitolul
calitate a drumurilor, într-un top realizat de Forumul Economic Mondial (FEM).
Înainte României apar țări ca Albania, Bulgaria, statele
asiatice Kârgâzstan și Cambodgia și statele
africane Burundi, Tanzania și Zambia.

Autostrăzi
Înainte de decembrie 1989, sub conducere comunistă, s-au construit 113 km de
autostradă, iar în perioada decembrie 1989 – 2007, an în care România a intrat
în Uniunea Europeană, fiind o perioadă de tranziție s-au inaugurat doar 148 km,
România ajungând la un total de 261 km. În perioada 2008 - 2017, România
accesând fonduri europene a reușit sa inaugureze 487 km, ajungând la un total
de 748 km.

Principalele autostrăzi din România sunt:

 Autostrada A1: București - Pitești - Curtea de Argeș - Sibiu - Deva - Timișoara

- Arad - Nădlac
 Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): București - Constanța
 Autostrada A3: București - Ploiești - Brașov - Târgu Mureș - Cluj-Napoca -
Zalău - Oradea
 Autostrada A4 (Centura Constanței): Ovidiu - Agigea
 Autostrada A10: Sebes - Alba-Iulia - Aiud - Turda

Transportul aerian
Transportul aerian din România se desfășoară între marile orașe, traficul de
pasageri fiind redus în comparație cu alte țări din Europa, respectiv 2.110.000
pasageri în anul 2006 în traficul intern. Sunt deschise traficului de pasageri un
număr de 17 aeroporturi, dintre care două în capitală.
În anul 2008, traficul aerian a ajuns, ca valoare, la aproximativ 600 milioane
de euro și 9,1 milioane de pasageri, pentru cele 17 aeroporturi din România. Din
cele 9,1 milioane, traficul aerian al operatorilor low-cost a fost de 2,5 milioane
pasageri. În anul 2007, traficul aerian a fost de 7,8 milioane pasageri.
20 milioane pasageri vor folosi mijloace de transport aerian în 2018, dintre care
60,7% zboară cu aeronavele companiilor low-cost.
Ape navigabile
Transportul fluvial românesc se află încă la un nivel foarte redus (sub un procent)
dar având potențial de creștere mare datorită râurilor navigabile dar și a
fluviului Dunărea.
În 2006, în România existau 1.731 km de ape navigabile din care:

 1.075 km pe Dunăre;
 524 km pe râuri secundare;
 132 km pe canale.
Canalele navigabile românești sunt folosite mai mult pentru exportul sau importul
de mărfuri, decât pentru transportul mărfurilor în interiorul țării[23]. În primul
trimestru al anului 2010, traficul extern (2.376.000 tone capacitate) a depășit
traficul intern (2.207.000 tone capacitate).
Poduri
În prezent (octombrie 2014), între România și Bulgaria există două poduri
peste Dunăre, unul care leagă Ruse de Giurgiu, iar al doilea este Podul Calafat-
Vidin. În fază de proiect se află încă două poduri peste Dunăre - Oriahovo -
Bechet și Silistra - Călărași.