STAS 856-71 3 STANDARDIZAREA ROMANA CONSTRUCTII DE LEMN Prescriptii pentru proiectare Editie oficiala INSTITUTUL ROMAN DE STANDAEDIZARE Str. Edgar Quinet ne. 6 BUCURESTI jElaborat de Iustitutul Politehnie 1 Responsabilul proiectului Colaboratori: — Tustitutul politebnie Cluj Institutul de constrnetii Bucuresti — Iustitutul de ccs — Institutul de studii si proieetare pentru sistemstizare, mare Redaetat final: Nerviciul construct Ang. Paula Stineseu Avizat de Aprobat de: NOTA Standardul stabileste prescripfiile de pro- iectare a construcfiilor de Tenn civile, industriale gi agricole. i Prin revimuire s-au Teconsiderat rezisten- {ele admisibile tinind seama de caructeris- ticile materialului Jemmos din tari gi s-au completat si dezvoltat unele dispozitii de calcul gi de aledtuire folosite curent in construcfiile de Tenn. Standardul revizwieyte: STAN | 856-4 STAS 858-49, STAS 859-49, STAS 2085-51 si STAS 2086-51, elaborate initial in 1949 Tespectiv in 1951. si materia MINISTERUL INVAPAMINTULUL nisoara, catedra de constructii metalice iy» Toon Garaba Jemnului ahitectura yi tip iri pentru induste INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZATY, de de construet Cominia de standardizare pentru construc{ii gi materiale de eonstructii DIRBCTORUL GENERAL AL INSTITUTULUL KOMAN DE STANDAKDIZARE NOTICE ‘The standard states the rules for design ing non-industrial, industrial and farm constructions. By the revision, the permissible strenghts were reconsidered’ taking into account: the characteristies of home wood matcral and several rules currently used for caleulating and building up the wood constructions, were completed and developed. The standard revises: SPAS 856-49, PAS 858-49, STAS 859-49, STAS 2085-51 and STAS 2086-51 initially drawn up in 1949, respectively in 1951. ws j‘ Nerespectarca Standardelor de Stat este urmérita conform lest. ! EDITIE OFICTALA STAS INSTITUTUL ROMAN CONSTRUCTI DE LEMN 856-71 DE Preseriptl pentru prolectare STANDARDIZARE . CONSTRUCTIONS EN Bors Peeserintions en vue de Métabtiase reat a pro} Woop CONSTRUCTIONS Design, KONCTPYKIUNH JEPEBSHEBIE, rales TIpextucaiin ax npoexruponsuns CUPRINS 1, GENERALITATL eee ee 18 2, CLASIFICARE =... 550000400 5 3, MATBRIALB ... 0.0... : S 6 4, REZISTENTE ADMISTRILE 5. DISPOZITIL GRNBRALE PENTRU PROTECTAREA § JULOR DE LEMN so. ee era : 5.1, Aefiuni (inedreiri) in constrnetii si graparsa inefredrilor eare solicit eonstrnet ia 5.2, Reguli generale de proiectare . ee eo Regnli generale pentrn calen! LOULUL BARELOR COMPUSE . . Definiren barelor eompuse gi prine Bare compuse solieitnte 1a intindere a Rare compuse soli . Tare compuse solieitate In compresinne gi ‘ tate la compresiune axiali, HA. Lungimi de flanbaj si cooticionti de zveltete limits 6... 6, CALCULUL BARELOR DE LEMN ¢U SECTION) uw 6.1, Bare supse Ja intindere axial... 2. Bo0cu0cco00 6.2, Baro supnse In compresiune axial... . Ww 6.3, Elemento solicitate In meovoiere . 6... eee ae 18, 6.4, Elemente solieitate Ja intindere gi inewvoiere. 6. 19 Elemente solieitate la compresinne gi ineovoiito 6. 19 Gringi_ compuse Data aprobarii Inlocuieste : Date 02.00.1971 STAS 850-49: 45840; 820-86; 2085-51: 2086-5 ri in vigoare 01.05.1072 OF: 624 011 Reproducerea PRETAL Tm ao 35 pagPag. 4 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pentru proiectore 8, CALCULUL §I EXECUTIA IMBINARILOR ELEMENTELOR CONSTRUCTIILOR SEM ee boon 4 84, Olasificarea imbinirilor 2... ee boo 8.2. Imbinari prin chertare 2... BO bcbdeacouG Gooo4 8.3, Imbiniri cu pene prismatice de lemn (pene gi clofuri de lemn). . . 84, Imbiniri en pone inelare netede s! dinate... 2... 8.5. Imbinai 8.6. Imbiniri en pene flexibile (Iamelare). . .. . . Ga 50u6o4aaG 8.7, Imbiniri cu euie gi suruburi pentru lemn, solicitate Ia smulgere. . . . - 8.8. Piese metalice intinse utilizate in construcfiile de lemn. .. . . a 8.9. Imbindri ineleiate 2.2... ee 9. NOTATII PRINCIPALE (ANEXA) . 2.2.00... at 29 37 40 43 48, a£ E i z & é z EDITIE OFICTALA STAS NSTITUTUL ROMAN CONSTRUCTII DE LEMN 856-71 DE Preseriptil péntru prolectere zane: Constr, Toor STANDARDIZARE ae eee oe ati i tostalat eos Woop coxsinuctions CONSTRUCTIONS EN BOIS KOHCTPYKUUH LEPEBALIIE Design rules anissement | The: ueseriptions en vue de da pent li 18 poeKTuposaKI A, GENERALITATL 11. Trezentul stundard en rinde preseripliile petra proieetarea constructiilor de lemn, civile, industriale si agricole tratind: clasificarea construcfiilor de lenm, materialele din eure“ realizeaai, dispozitiile de alodtuire gi caleul, rezistenfele admisibile ale materialu- lui lonnos preeum gi unele date constructive de executie 1.2, Prineipiile de eaten, rezistentele admisibile gi datele constructive din prezentul stan- dud pot fi aplicate si la yroicetarea construetiilor de Temn eu alte destinapii decit cele tice pet. 1.1 fiuind seaust de condipiile tehnice spevitice constructiilor respective, dacd este eazul. 1.3. Eleme nnvterialului. ele si constructiile de Jenn se ealeuleazi in domeniul elastic al eompertirii 13d. Prezentul standard nn exelnde posibilitaten folosivii gia alter procedee de calcul nt domeniul clastic, ow condifia ex siguran{a constauetiel st-fie asigurati. 2. CLASIFICARE 2.1, In prezentul standard construcfiile si elementele de constrnetii de Tenm se elasities totiel: 4) dupa duxata — permanente, — provizor D) dupi condifiile de exploats — udkipostite (ferite de intemperii), neapostite, (permanent sun timp indelungat), - supuse alternativ in medi umed si useat; Date aprobirll: Intocuteste : Dota intrarit in vigoare: fe cel SPAS sete; Aaety, Sstgo:208ssn 01.05.1972 Reproducerea interaisd 36 pas:— STAS 858-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ scripfii pentru proiectore ©) dupa destinatie: — construefii civile, industriale gi agricole, —luerari de arti (poduri, ziduri de sprijin ete), — construofii hidrotehnice, — speciale (silozuri, bunedre, turnuri de ricire ete.). 3. MATERIALE 3.4. Spee'e 1.1 “axe folosite Ia elementele de rexistenfi ale construetiilor de lemn sint cele j reviizute 1 ‘LAS 857-67 yreeem gi eele de Ta pet. 4 din prezentul standard. Pentru elementele folo ste constrnetiv co nn necesita caleule de rezistenfa se pot utiliza gialte speci cu condijia do nu modifiea compertares normali a elementelor de rezisten{i 3.2. La aleyerea ma’ ri: Inlui Jemnos se tine seama de umiditatea, de defectele si anom lille admisibile y recum si Ce corelarea acestora en categoriile pieselor gi elementelcr de len qroviaute in SUAS 157 °7. 3.3. Muterial! wo sortimente, utilizat pentru elementele de rezistenta ale construc- fiilor de lewn este ous fn urmitodrele standarde : 3.3.1. Lemnul bint sTAS 436-62 folosit in construcfii sub formi de: — prajini, manele, bile STAS 1040-65, — len rotund de riginoase gi foioase pentru constructii STAS 1204.69 gi STAS 4342-63, — lemn brut rotund de mini STAS 256-67, — stilpi de fag pentra linii aeriene STAS 7498-66, — stilpi de lemn pentra linii acriene STAS 25 lemn rotund pentru pilopi STAS 3416-60 8.3.2. Lemmul ccarisat se foloseste sub forma de: — seinduri gi dulapi, — sipei si rigle, — grinzi cu douii, cu trei gi eu patru fefe plane gi paralele intre ele gi grinzi cu tegituni, — margmi, — lituroaie eto. 3.3.2.1. Sortimentele de cherestea se livreazi la dimensiunile stabilite de STAS 942-71 pentru riginoase gi STAS 8689-70 pentru foioaso precum gi la dimensiunile stabilite pe bazi de infolegero intre produciitor yi beneficiar. 3.3.3. Pentru realizarea unor elemente de construcfii mai putin solicitate se pot folosi noile toateriale xrecum 31 talocuitori ai lemuului resultafi din valorticares superioaré «lem nului astfel: — panel STAS 1575-60; — plici din agchii de Jemn PALSTAS 6438-67, — plici celulare de lemn STAS 1624-68, — phici din fibre de lemn PFL, STAS 6964-64, — placaje STAS 1245-70. 3.4. Materialul metalic folosit de reguli ta construefiile de lenm (ofel rotund, profile, ofel lat ete) este ofelul normal OL 37 previtzut in STAS 500/1,2 — 1968. 3.4.1. Pentru realizarea imbintrilor se foloseso: — gurnburi pentru lemn ST'AS 1755-56, STAS 1451-56, STAS 1452-56, STAS 1435-56, STAS 1454.56, STAS 1455-56, STAS 1416-64, STAS 2249-64, STAS 920-69, STAS 925-63, — piulije STAS 926-69, — saibe STAS 7565-66. 3.4.2. Pentru confectionarea unct elemente de constructie (griuzi din setnduri bitute in onie, are cu inimé plind etc.) ett gi asamblarea formelor realizate din elemente subjiri, 80 vor folosi ouie din sirm& de ofel STAS 2111-65. v2CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptit pent proiectare STAS 856-71 {, REZISTENTE ADMISIBILE 4, — Rozistenfole admisibile alo materialului lemnos din diferite specii pentru calculul construcpiilor definitive gi provizorii sint date in tabelul 1 pentra fpoteza I de calonl, aoe 1 Temi nia te GNP Be Natura nett i sim" |gual star] |, |Moa ste ‘brad | gorun} Feg | Plop | pred | gorun| Fag | Plop: 7 eee Joi | 100 [10 Fite |_ao [rz [ss [aso | 9s 1 | fotere ts tong oer ca | 7 | | | — | [uso [ooo | — |) thtindere tn Iurgel flbrelor a Strue{ is ee mat iat Supe he efortuth | anaes us ca |_85_| 100] 100 |_ss_| 100 | 120 _5_| Compresiune tu tungul tibretor | ze | 100130 | 110 | a0_| 120 130 | 95 “| aprenane normat pete ail 16 | oo | 2 [a5 | 10 | a0 | 20 | v0 | 5_| Swivee tn tango tiieon eg 4) aun | 100 | 100 [a0 | 0 [120 [a5 [a90 | os 6. | sivivive wormata pe tbe fa) Neconditionata 4) Pe orice suprafaa de contact (tig. 23) fi) In evestans aterale (ig. 0) 1) Conditionata (pe suprafefe de strivize vimitate peatra ealeul) 1) Po plese de rezemare (tig. 4 sau 5) cu confi a =A sh ao 10 em (4) Pe pene prismatice ea fbrele aye- vale! normul pe fibrele elementelor ubinate (62) em} 25 | 50 | 40 | 25 | 30 | oo | as | ow ‘y) la transmitters frontale (tig. 8) 3} re supratetete de reazen ale coustructitog i LJ steivige subs gai ba torr | 35 | 70 | 56 | 35 | 40 | 80 | ot | ao Line su |__| ww || os | | oe 9. | Forfeeaze tw planul fibretor: a) lopgitud:nala = a {mbinari eu prog cu erestate trontata, | cu Tung inten de fovecare 1uatd in ealeu! | tus sum 10 By sk axizumn 2 (Ci. 10) ~ 16 prive pr'suatiee eu fibrele ageaats Ii Beveasl dizectie cu fibrele elemes telor imbinate gt!) by transversal fa" pene prsmatice eu tibrele ajeaate Losal pe direeia fibrelor pieselor Iimbivw Ct s|s|7{4|elo] es 10 | Fortecare in ptanul Hbretor, Tong tudinala, avind g1 9 eoioponent transversala 1 tmnbinati eu crestae laterals, cu Tune | fgimea de forfecare.Tuata. calcu! | axinoum 5D (Cig. 13), 4) pentru unghiul de Imbinare x< 30" bere eee ele | ale iy 0) pentea 2230 sis] 4] 2} a] e} sis 11 | Forfecare im plan normal pe disectia fiprelon (tig. 12) - sa | 45 [15 [60 | a6 | 55 | 00 | 0 | as OBSERVATIE. — Alte speci 9¢ asimileard dupa cum urmeaza: = pinul silvestru cu risinoasele, = saletmul cu stejarut. = frasinul qf ulmut cu fogut, = saleia gi aninul negra eu plopul,STAS 856-71 CONSTRUCTI DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare 4.12. Rezistentele adwisibile din fabelul 1 so vor Tua la dimesionare cind wateriatid din care ve executa earespunde eitegorie’ in are shit ineadmate elenientel conform, STAS 897-67. In eazul in eare clementul este ineadrat inte-o eitegurieaperioare calititii efective folosite a neiterialului, rezistentele admisibile se ver rede eur loo clomenteler atunei 41.3. Pentru constructii permanente, in conditii speciale de Incru, rezisten{ele admisibile stabilite conform pet. LIL xi 42 se rede em 15%, pent rit iter coustruetii su pirti do ive, % pentra coustructii sawp sau timp indelungat subs apa onstrtelie supuse wnexirii si use ti de coustructie care stan permanent 4.14. Pentru cofrajo gi schele (exclusiv cele folosite la execufia betonului vibmat) rex {ele admisibile previute in tabelul 1 pentru construct ii provizorii se vor avajor eu 4 Pentru ipoteza si LIL de calcul rezistentele cu 20% rexpectiv eu 40%. 4.1.6. Rezistentele admisibile ale pieselor eurbe se stabilese prin inmultirea sevistentelor admisibile din tabelul 1 cu un coeficient de reducere 8 determinat in funclie de raporlil Ela (R — vara do curburi a piesei curbe, @ — grosimea svindarii, dulapului sau a geitizil pe diree{ia racci). Valorile eveficientulu 6 se daw in tabolul 2. duisibile din tabelul 1 se vor majora ‘Goetierentul & tm Fanetie a Felul ote ARaportut conpre- eva Mie) tnt | Sri en dere | Sheaves 1. Pentru valort intermediane ate raprtulai Ita valwagra eoetie th tli de reducerese va ealeula pei Interpotare aiara Rezistentote la strivite gi fortecare 0 nse redue 147. Pentru sectunile gringilor ecariste eu mixgh (fxd muchii vii), neslibite rm cher: tari, yrecum si lu grinzile compuse eu seetinni dreptunghinlare, oa dimensiunile, laturilor clementelor componente de cel putin 15 em, rezistenjele admisibile lt incovoiere gi compre: sinne in Jungul fibrelor se vor majora en 15%, 4.1.8. La grinzile compuse solidarizate en pene prismatice, rezistentele admisibile Ja forte: care ale grinzii intre pene stabilite conform tabelului 1 pet. 9a se ver reduce eu: 15% la grinai cu pene transversale (fig. 7), 30% Ia grinzi eu pene longitudinale (fig. 11). 4.1.9, Ta grinaile de legiturt, peste stilpi (cosoroabe sau babe) sam sub stilpi (tpi) acolo unde deformafia provecati de strivire nu influenteaz sistemul static, rezisten{a idunisibikk ln strivire se poate Ina conform tabelului 1 (pet. 7 strivire sub saiba) 4.1.10. Rezistentele admisibile la strivire ong, cind forta de compresiume face un unghi « ou dirvotia fibrelor (ig. 10), se determin eu reli{ia: os a apna wy 14 sau cu ajutorul diagramelor din fig. 14,Pag. CONSTRUCTII DE LEMN Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 4.1.11, Penten ealeulul deformatiilor elastice ale elementelor din lemn en seetinne simpli compusi se vor folosi modulele de clasticitate H (Young) si de elasticitate transversal G_Valorile acestor module ( si @) determinate pentr umiditate _ standard a lemnului fine) wint date in’ tabelnl 3. sate Tour ae denials ENA] a sete [poet en azwetin| perenaivtar pe | cata ices Fae ee tire : aaseney 70 00 4.1.12. Pentrn clemente de constrnetit din Jemn en wmiditate mai mare de 16%) modutele de elasticitate determinate conform STAS 336-6 umiditatea normali de 15%. sin STAS 837-67 se vor reealenk, pentra 4.2, Hlementele portante si de tmbinare realizate din ofel normal (OF. - 87), 4.2.1, Rezistenjele admisibile ale elementelor portante realizate din otel (iliagonale miontanti, tilpi inferioare ale fermelor, tiran{i ete.) cit si a celor de imbinare, innddire gi prindere (suruburi, dornuri ete.) se ia eonfam STAS’ 763-71.Pag. 10 STAS 856-71 Fig. 9 ‘CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare Fig 11CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescripii pent proiectare STAS 856-71 Reattentole oetmivtile fo shite Oxe. 1” Fig. 19 I Bria cond dP averorh Faces r Pant tonatracTs Toki (are oporle an inigine, lin chertén trontole yla pene 7 Hyarafom (si Zn chert’ haferale Wine 26 e0ibe, 2% 30 40 50 G0 10 Go @ Unghiul oe shite & in grade. Fig. 14 Ps1a STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pent proiectare: DISPOZITIL GENERALE PENTRU PROUCTARHA St CALCULUE CONSTRUCTIILOR DE LEMN Actiuni in construefii si gruparea actiunilor care solicit consirnetiile 5.11. Pentm ealeulele constructiilor de Jenn, en excoptia elementelor garpanted (aster cipriori si pene) se iau in considerare grupirile de ineirciri stabulite in STAS 763/1-71. 512. Blementele sarpantei (astercali, eiipriom: si pane) se calenleani pentru urmitoarcle actinni (inesiredri) 4) Greutatea proprie gi inedrearen en zipadi, b) Greutatea proprie, presiunen vintului si jumitate din ineirearea ou ¢) Greutatea proprie gi o forti concentrati: de 80 daN (im om cn uneltele sale), ORSERVATIE, — Dact distanta dintee axele seinduriior nu depsigeste 15 em, se consider’ foela concen trath se disteibule Ja doud selnduci, far act distanta. este. wal mate de 15.enn, forte concentrata se d'steibuie 1a singurd seindura. In ear a dou’ straturi de seindri supra puse (unl de uzura gi unul de'rezistent2) sam fn carl tn strat de slur eave estes Aarizat cu rigle transversal, se considers ed forla concentrata se uistribule pe 0 hilime te 50 em 5.1.3. Podina de rezistenti a asterelii se caleuleari la actiunile de la pot. 5 simpiu rezemata 5.2. Reguli generale de proiectare 5.2.1. Ta proiectarea constructiilor de lemn so vor adopta misuri gi solnfii constrictive, conform STAN 2925-67, care sit duct In o bunk conservare a materialului folosit 5.2.2. Se vor na misuri en elementele de lemn si fie ferite de temperaturi ridicate.De accea temperatura maxim 9 mediului ineonjuritor, in care pot fi exploatate construct iile de Tenm so Himiteani In 55°C. 12 ea grind 5.2.3. Paci materialu) Jennos are o umiditate mare gi pe gantier nu exists posihilitaten de a-l usa in timp util, se vor adopta sisteme constructive ln ear uscirea natural & construefier mm provoacd deformafii perieuloase sau sporirea eforturilor unitare. 5.2.4, Sistemul constrnetry se va alege astfel ineit si permit o exeenfie gio montane ngoard In acest seop se va folosi un numar ett mai redux de sec{iuni diferite de cherestea (lari a spori insé consumul de material). De asemeni se vor prefer elemente de constrnetil ce se pot realiza in atelicre si fabriei, riminind pentru gantier doar operatia de montare, 5 onstrnctive cit mai corespunzitioave ipoteze 5. Pentru adoptarea unor solutii gi sistem lor do calenl se va eiuta ea — si se evite transmiterea aceluiagi efort en dons sau mai multe imbindri de clas- ticitate (rigiditate) diferitt ; ~ sk se realizeze o repartizare rationali a eforturilor in toate elementele compo- nente ale unei bare compuse solicitata la efort axial; — Ia tilpile comprimate ale fermelor innadirile st fio ngezate in apropiere de noduri, Innddirea se_va realiza prin agezarea cap In cap a elementelor si prinderea acestora intre oui eclise. Belisele vor avea o Inngime de cel putin trei ori mai mare dectt grosimea ele- mentelor de inniidit si vor fi prinse en cel putin dou’ suruburi de fiecare parte a rostului agezate in seofiuni diferite ale barelor ; en col pufin 4 suruburi dacd se agai, otto doud gum buri in acceagi seotiune transversal’. Aceasti din urmé prevedere se aplick la inn&din Darelor late (mai Inte de 16...20 em); Ja clementele intinse, ofortul trebuie transmis pe cit posibil axial, pentru a evita solicitarile suplimentare datoriti excentricitifii efortului de transmis, generale pentru ealenl 5.8.1, Caleutul eforturilor gi al deformatiilor elementelor constyucfiilor de Tomn se va face dupa’ metodele staticii constructiilor, 5.3.2, Blementele portante din Jemn on seetinne simpli trebuie si aibii aria neti (in unm sedderii slibirilor din sectiune) de cel putin 49 em? gi minimum junftate din aria brn sectiunii. Grosimes sectiunii slabite trebuie si fie de minimum 4 ém, iar a sectiunii brute de minimum 6 cm. In caznl elementelcr portante en secfiune compusi realizate din scinduri bitute in cuie incleiate, trebuie ca grosimea minimi a unei piese (seinduri) si fie de minim }CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 2,4 om gi si aibii aria seciunii transversale de cel putin. 14 em*. Grosimea pieseler elemen- {lor ew sectinne eompusi incleiste, nn este Timitatd inferior, iar superior se reco" sl 8 nu depiijeased 3,0 em. Dacd xe folosese plici de furnir la realizares secfiunilor compuse, grosimes acestor’ trobiie si fio do minimum 10 mm gi si fie realizate din cel pugin 5 stra- turi. 5.3.3. La caloulul construcfiilor de lemn nu se fine seama de eforturile suplimentare ce iau nasiere din eauza variafici de temperatura, a usedrii sou umflarii lemnului. 5.34, Nu so va {ine seama in ealenl do efortul favorabil al forfelor de frecare, inet se va fine seaina de efectu! defavorabil al frectrii (vind duce Ia cresterea unghinlui dintre direct efortului de strivire si dixee{in fibrelor gi cind determing apariia efurturilcr suplimentare) 5.3.5, Calewlul barelor si 1 prinderilor avestora in noduri in cazul unor eforturi alternante, so va faco pentru 1,3 ori efortul maxim (de intindere sau compresiune) din bari, dact acest nu proving numai'din zipadt sm Vint. La stabiliven esehiderii de caleul se vor avea in vedere urmitoarele: Grinzile simpli rexenate, care se sprijinit direst pe aidiie, se vor considera ei au dere egaki ou lumina golului majoratd eu 4%. Rezemarea acestora direct pe zidarie ya favo po cel pufin 20 cm in age fel inet sA nu se depigeascd rezisten{elo admisibile y 7 (in loum gi zidarie). 5.3.0.2. Gringile simplu rezemate, eare se sprijint pe stilpi sau grinzi de lemn, se vor consi- dera ei at 0 deschidero egaki ou distanja dintro axele pieselor de rezemare. 5.3.6.3. Deschiderile grinzilor continui se vor considera egalo cu distantele dintre axele reaze- mnolor. in ealeul ya Hs oul grinzilor ew contrsfige (fig. 15), deschiderea (1) ce se ia in eonsiderare in — pentru traveile 1 gi 2: 7 — pentru traveea 300: 7 +a +15 a a 4 aa & 4a PAE Tt Fig. 15 5.3.0.4, Deschiderile de calcul ale podinilor continui (care se calculeazi conform pet. 5.1.3 ca grinzi simplu rezemate) ee vor considera egale cu lumina dintre reazeme, sporits cu 10 om, insi cel mult distant dintre axele reazemelor. 5.3.7. La grinaile incovoiate trebuie evitate slabirile fibrelor marginale in zonele de soli. citare maxima, Adineimea maxima admisi pentru chertarea zonei intinse elementelor care transmit reac}iunea la reazeme (fig. 16)-este limitatd de urmatoarele. condifii: ) Paes daNjomt = 3 daNjem* R <2 daNjom? 6 = 0,5 & Fa? aNiom in care: R — reactiunea pe reazem, in daN: b si A —latimea 51 inalfimea sectiunii, in omPag. 14 STAs 256-71 | CCONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescrpt: pent proictare “ a Fr ale. A a Fig. 16 Pentru yalori intrmediare ale raportului Kfaa se va determina prin interpolare Tiniard Tm!) h>18 em 03% Wh gi g>da Se recomandé ea tdierca si nu ce faci in unghi drept, ei oblie (fig. 16, linia pune- tata). In cau eind in apropierea rezemelor sint forfe concentrate mari se interzice exeou- tarea chertirilor. 5.3.9. Pentru stabilirea sistemului geometric al fermelor gi al grinzilor de lemn eu perete plin, se recomandé ca iniltimea acestora in (distanja maxima intre axele celor dona talpi) Si so determine pe baza rapoartelor: - 6 U pentru ferme dreptunghiulare sau poligonale ) U pentru ferme triunghiulare -4) T pentru grinzi de lemn cu perete plin. in care: I desehiderea de caleul 5.3.10. Barele fermei vor fi centrate dup schema static’ respectivi. Acolo unde din consi derente de ordin constructiv, nu se poate evita o prindere excentrici, se va fine seama in caloul de solicitarile suplimentare. 5.3.11. Sagefile caleulate ale elementelor incovoiate, determinate pe baza ineiredriler in construotii fird aplicarea coeficientilor dinamici, cau de oboseald Iuind in considerare sec- yiunea brut a elementelor, nu vor depisi valorile sigetilor admisibile date in tabelul 4. In caloul nu se consideri deformafiile elastice sau permanente ale imbinirilorPag. 15 CONSTRUCTI DE LEMN — Prescriptii pentru prolectare STAS 856-71 Tabelal 4 ‘Valoarea sagetilor adm sible fg) tn funetle de ddeschiderea (pentru Ne Denia elementetor de eons elements enstatior pemuiw | Peovinria Fate tie peat gina rte 1900 ‘00 2 | oe dietor drone pests cirucloare rane an ito S| Suimate Secor ale Batorneor Industria tnd saa aan erates uae ere prose beat 0 ‘30 | Grinzite plansector dintre ctaje 1250 17200 3. | Grinzte aeoperisaini 3 plangcelor poduritor: ferivedin clewnente eu eet iune unitard sau come puta, eu esceptia eelor hatute tn cule {600 000 — etnsdin clemente sabi state In eute 100 i400, 6. | selementele serpantes, petetIlor 1 umainatoralui rene si ciprion, 1200 taso = Esterealt 1130 i309 = aolite acoperisutui i400 iano = Figle si stipigort in planul perettor soo | (350 pnosurtle gearmurior tan | 200 12, So recomand’ ca grinaile cu sectiunes compnsii, solicitate Ja incovoiere simpli si Re execute eu o contrasigeaté egaki en sigeata produs de inedrearile permanente plus jumd- fate din acfiunile temporare de lungi durat’ cu aplieare intermitenti. 5.3.43. Fermele de mininwm 1/200, iar pet. 5.3.12) re nu este suspendat tavanul, se vor executa eu o contrasigeati de cele care suport si tavannl, so vor exeeuta eu 0 eontraxigeati conform 5.3.14. La sistemele static nedeterminate oste necesar’ 0 verificare a eforturilor gi a defor- mafiei structurii in ipoteza doformatiei imbinirilor cu valorile din tabelul 5. ‘Tabelul 8 1,5 __| tpotezet ed tm clement so realizeazs eforturt unitare egale CU | rezistentele admisibile. Pentru efor. 0__| uri mat mict se vor reduce valorite Acformatillor In acceasl Proportie ‘mblagrit sinter] |_—indrice "| = tmbiniri eu pene de sheet UP i eu tije ee 3.0 = tmbina eu elojurt 40 La sistemele static determinate, cu deschderi mai mari de 15° m gi ou fnilfimi mai mici decit cele prevazute la pet. 5.3.9 50 vor verifica numai sigetile pe baza deformatiilor imbindrilor date in tabelul 5 3.3.15. Bforturile unitare caloulate, nn trebuie si difere de rezistentele admisibile, corespun- aiitoare ipotezei de calcul, decit cu 3% in plus sau 5% in minus, dac elementul de construc- fie nu trebuie dimensionat constructiv, 5.4. Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltefe limita 5.4.1. Lungimile de flambaj ({)) ale barelor cu seetiune simpli, solicitate la compresiune, so jau din tabelul 6 in funople de modul de rezemare 1a capete gi intermediar.Pag. 16 sTas 256-71 | CCONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescrptit pent prolectre Tavetul 6 Bare ci sectiume simpla comprimate axial lw] av] 4 {w Limes de fama) ty 2 | t 0.8 Lungimile de flambaj (1) ale barelor grinzilor cu zibrele se iau conform tabelelor EN 7 gi 8. ‘Tabetul 7 _ Grinei cu aabrele simple _ 7 ae | nee TLungimea de Hlamibaj (ip ) a elementelor tata | ngose 91 onan tm planut grinzit t 1 wa ahi Pf transversal planului grinzii 4 ' In care: { Iungimea elementului tntre nodule teoretice de Ja capetele; 4, distanta tntre nodurile fixate impotriva deplasdei clementuiul transversal planulut gent Tabelul 8 ‘abrole_tneruciyate gi prinse fnire ele in punctal de Tatersectle Schema grinzit Directia de tlambas | Reap tntre xy sing | Legimes de lamba} Ip tm planul grin Ss 4 tn planul nor eae planul grinaii in eazul ind: Ny> 05 [N41 < ING 4 Ny> 05 [NL > [Ny 0,8 tm care: ‘Ny efortol la compresiune im bara ce se ealeuleazd la flambaj; WN; efortul contra. diagonala. Valorie pozitive reprezinta intinder,ccle negative compresiuni ING 51 INgl valorite absolute ale eforturilor Ny Hi Ny gd‘Pag. 17 CCONSTRUCTII DE LEMN — Prescripfii pent proiectore STAS 856-71 6.4.3. Lungimile de flambaj tn plannl cadrulni pentra stilpi en seofiume constant, se ian egale on de 2 ori lungimes reali » stilpului (I, = 2L). La stilpii ou sectiune yariabils. tn trepte (cu o singuré treapti), Inngimea de flambaj se ealeuleazi separat pentru fiecare parte a stilpului, Pentrn partea superioari a stilpniui, Iungimea de flamba} so poate Ina egal cu Jungimea ei reali dack capitul superior al acesteia este impiedicat si se deplaseze (reze- mind po contravinturri longitndinale, scoperig rigid ete). tn eax contrar, lungimile do Nambaj pentru ambele pirfi se vor Iua de 2 ori Iunglmile reale ale partilor stilpului, ._ Lungimile de flambaj ale stilpilor in plan normal pe planul cadrului se vor Ina egale istanfa dintre legiturile care impiedies deplasarea in aceasté directi Coeficientii de zveltete (2) ai elementelor comprimate, nu yor deptisi valoarea. maxima admisibilé (2) din tabelul 9. ‘Tabelul 9 Costicientul de zveltete ‘maxim admis (a) penteu Denumiren elementelor Constructit provizoril 51 ‘auxiliare Constructit definitive La grinal oa 2abrele gl arce: = tkipi, diagonate 51" montati de reazem 150 te elemente Stilpt secundari (pentru pereti, supraluminatoare, ete.) $1 2Abre}| Tele stipilor cu sectiune compuss _ Contravintairi 6, CALCULUL BARELOR DE LEMN CU SECTIUNE SIMPLA Bare supuse Ia intindere axial Barele supuse Ja un efort do intindere axial (¥;)) se verified eu formu (2). in care: An aria seefiunii nete barei: slibirile existente po o portiune de maximum 20 om misuratd in Iungul barei se consider in aceeagi secfiune transversalé a barei 6.2. Bare supuse Ia compresiune axiali Barele supuse la compresiune axiali se verified: a) la compresiune, eu relatia: Be Soe 8) tn care: An se in conform pet. 6.1, WV, efortul de compresinne b) Ia stabilitater, elnstied. en relatin: ()Pag 18 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare in care: ® | coeficiontul de flambaj minim al barei care se di in tabelil 10, in functie de dear sau se calouleaat en relafia: 1- o8(-) pentru 4<75 (5) 3100 = pentra 2 > 75 fo | A aria secfiunii de caleul a barei Tobetut 10 au 5 eee 0} 1,000 | 1,000 0.908 0,005 | 0,95 | 0,908 10] 01992 | 990 ols oz | o's | osm 20|_o'96e_| oes 0950 o9i2_|_n'na7_|_o'eas 30 0.928 | 0,923 0,900 oor | oss | ogre 40] ora | oe 98 ots | ocx 50} 0,800 | _0:702 ore osst_| ovr 60] o72 | 0702 0,002 awna0 | o,n19 70] oj608 | oss 550 osu | age 80 | ous 028 oston_|_ 3a 20 o.ss9 0.313 og23 | oat 100 | o'310 268 | olan 410 |_03356 ozs | oi2i0 120 0.180 | 0.180 430 ost oes | o.i60 140 05158 ofat_| oti 150 0.126 osas | o,t29 160 0330 on | orto 10 5106 this _|_oioo3 180 0.095 | 0,004 | 0,029 woes | 0,047 190 2085 | 0,084 | o:083 no 078 200 Notind ew va fine seama de: pentru secfiuni firé slXbiri sau eu slabiri eare nu ies la margine gi Ja care aria slabirilor nu depigeste 25%, din secfiunea bruti se consi- der A = Ay; — pentrn secfiuni cu slabiri care nu ies la margine dar Ia care aria slibi rilor depigeste 25% din sectinnen brut, so consideri A = 4 4, considers 4y 91 An aria bruté respectiv neti ale seofiunii celei mai solicitate, se — pentru sectiuni eu slibiri simetrice eae ies la margine 5 An A, Cind slibirile co ies In margine sint nesimeteice, une excentric’. ©) Ia condifin de rigiditate (aveltete) Iungimea de zveltefe nu trebuie si dep feased valorile admisibile de la pet. 5.4.5. bara se caleuleazit In compre 6.3. Elemente solicitate In ineovoiere 6.3.1, Elementele supuse la ineovoiere so verified cu relafia: la ineovoiere ue HY cou 6 Wa - Ia forta taietoare r.8 5 cn cc) ~Pog CONSTRUCT! DE LEMN — Prescriptii pentru proiectore STAS 856-71 tn care: TV, modulul de rezistenf& net pentra punetul gi sectiunea cea mai solicitaté a grinzii, 1” momentul de inertie brut al sectiunii in raport eu axa principals de inerfie per~ pendicwlari pe planul de actiune al_ solicitiri S momentul statie in raport cu aceeagi ax’ a ariei care alunect, ‘M momentul ineovoietor in sectinnea cea mai solicitats la ineovoiere, T forfa tiietoare in secfinnea cea mai solicitaté la Iunecare, + efortul unitar de Imecare in dreptul planului determinat de axa neutri, in secti- nea cea mai solieitata, } litimen secfiunii in planul in care se caleuleags efortul itate Ia incovoiere oblicd s0 verificd eu relatin: Me, M, + aL < cat ® Wan Win M, gi M, reprezint& componentele momentului ineovoietor corespunziitoare axelor principale # —@ gi y —y Wan gi Wyeteprezint& modulele de rezistenfi in raport cu aceleagi axe eorespunzi- toare punctului celui mai solicitat care trebuie verificat Elementele soli 6.3.3. La clementele incovoiate se verified in mod obligatorin si condifia de rigidi- tate (stigeati) eu relatia: { 4, respectind dispozifiile constructive aritatemai sus. Pentru barele dimensionate constructiv se poate lua ky = 0,5. ‘Tabelul 12 Gooticentul by pentrar | _Goeficlental k pentra Compresine! stineovotere ‘compresiane| conorsian] fi incowoiere |commrcsisne 2 | Domuri 51 suruburi de | 0,5 10 s atel ae + | Dornuri ae stejar 14 20 OBSERVATIE. — & (cm) dimensiumea seo}lunil transversale @ bazel pa 4 (em) diametrul Ujel ellindriee 73.2.9, Bare cu fururi lungi gi bare cu eclise continue (fig. 17 b, c) 4a) Verificarea barelor in raport cu axa a — @ normal& po rosturi se face cu relatia (18) in care #0 ia A = A, (aria elementelor principale) gi 9. determinat in funohie de coefi- cientul (24) in care: Ty: momentul de inerfie al elementelor principale, Ix, momentul de inertie al elementelor secundare, ye Tungimea de flambaj a barei compuse in raport eu axa @ — a. b) Verificarea barelor in raport eu axa y — y paralelé cu rostutile, se face conform pet, 7.3.2.1 b cu precizarea c& in calculul lui 2y gi al lui o se ia: (25) in care: Typ Gi In momentele de inerfie ale clementelor principale gi secundare in raport ou axa ymy A, aria seofinnilor brute a elementelor principale. Bare ou fururi sourte (tig. 17 5). 4a) Verificares barolor cu fururi scurte in raport cu axa © — @ normala pe rosturi, se face oa pentru o sectiune pli, cu relafia (18) far a se fine seama de fururi; 4) Verificarea in raport ou axa y — y, paraleli cu rosturile, se face cu relatia (19) in care %, se determin conform pct.-6.2; b in funofie de coeficientul de zvelteti echiva- lent 2: care se determind cu formula 13:cs STAS 856-71 CONSTRUCTI DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare ay [oo oH (26) in care: m numirul de elemente componente; dy coeticientul de zveltefe al unui element izolat dat de relatia: i, in care: 1, distan{a intre dows fururi scurte; i, raza de giratie a sectiunii unui element izolat in raport eu axa “1-1 din (fig. 17 d) OBSERVATIE. — In cz cind secfiunen compust soletatd 1a compresione stucareo lunge edussyatunel se va determina att cel it shcoficentul ye (nelinnd seam Ge logitur! spre fueresed Indepenaet. tun pumar mie de legaturi tl 2 (asa cum sa ardtat) nd "ex fiecare element 7.3.2.4, Bare compuse cu zibrele (fig. 17 ¢) sau ou perete plin (fig. 17 f). a) Verificarca in raport eu axa @ — @ a barelor compuse, eu ziibrele eau ou perete plin, se reduce la verificarea in raport cu axa @ — @ a unei bare eu fururi scurte, Cocfi cientul de zveltefe al fiecirei ramuri se stabileste eu relafia (26) in eare coeficientul de sub- firime al unui element se ia: pentru barele cu zitbrele, unde 7, este distanfa dintre dou’ noduri consecu- * tive de pe aceeagi parte a barei, iar ¢, este raza de giratie a unui element in ruport cu axa 2'— 2 paraleld cu @ — a (fig. 17 gi 17f). dy = 0 pentru barele eu perete plin. 0) Verificarca in raport cu axa y — y, so face cu relatia (19) in care 9 se deter- mind in functie de ry calculat eu relatia (26), in eare se introduce : =, = 0 pentru ambelo bare ou zbrele sau cu pereto plin, = lifimea > (em) care intr in expresia (21) se miisoaré. perpendicular pe planul zibrelelor sau a peretelui, — numérul secfiunilor de forfecare m, reprezintd sectinnile de forfecare ale tijelor cilindrice din toate rosturile dintre zibrele tau perete gi talpi, — numarul rosturilor se ia r = Daci coeficientul de zveltete 2, al unui element separat dintr-o bari cu zabrele com- primaté centric, esto mai mare decit coeficientul de zveltefe echivalent 2: al barei intregi obligatoriu se va face verificarea (1) fn care: % se determin’ conform pet. 6.2. b pentru >, (oorespunziitor elementului respectiv), A aria bruté a secjiunii transversale a batei compuse, YY, forfa axiali de compresiune corespunzitoare intregii bare. 7A. Bare compuse solicitate la comprosiune si tneovoiere 741. Barole compuse solicitate la compresiune eu tneovoiere in raport cu axa y — y ve veritioa: a) La condifia de rezistenfa in planul de actiune al momentului incovoietor cu rela: fia de la pet. 6.5 a, astifel: (28) tn care: ke coefioientul de reducere al modulului de rezistenfS pentru a se fine seama de deformafiile imbinarilor ke = 0,9 pentru barele ou un rost : ke = 0,8 pentra barele cu dou cau mai multe rosturiPag. 25 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescripti: pentru proiectore STAS 856-71 M, momentul ineovoietor in raport eu axa y — y paralela cu rosturile fig. 17 a, 17 b, 17 0, 17 d) . & _coeficient calenlat ou relatia (13) in funetie de dy: determinat ea la pet. 7.3, d) La flambajul unui element izolat, marginal eu relatia: Goat a (29) Ay EW tm care: Ay si Wy aria gi modulul de rezistenfa al sectiunii brute, % coeficientul de flambaj calculatdupa eoefieientnl de zveltete al unui element, izolat Inind Iungimea’ de flambaj egali cu distanta intre doui elemente de imbinaro invecinate. ¢) La lunecarea de-a lungul unui rost, cu relatia: 8 hagas (30) tn care: A, aria dingra mei forfei tiiietoare pe © portiune de bari, Z. for{a de lunecare oo se dezvolta pe acea portinne. Dack A, este supratata fortei tietoare de la extremitatea barei pind la seotiunes de moment maxim se obfine forfa de lunecare total Z, care trébuie preluaté de numfral de clemente de imbinare pe Iungimea.mentionat’s a bare: i anise (1 (31) fn care: Z, efortul ce poate fi prolnat de un element de imbinare, 1,8 coeticientul numeric eo sporeste eu 60% numérul elementelor de imbinare distri- Duite uniform pe lungimea barei. OBSERVATIE, — La caleulul eocticiontulut w ec intervine tn expeesia tui yy (elatile 20st 26) eoeictentud Fee ia din tabelul 12, colosan ycompresiune fi Incovolere d) Ta conditia de stabilitate a barei in report eu axa » — 2 (flambaj in afara pla- nului de ineovoiere) ce se verifies cn relafia (4) in care se introduce coefieientul de flambaj @z al barei in functie de coeficientul de zveltete al barei intregi in raport cu axa a — 2, se va fine seama c& in aml barelor cu fururi continuie san eu eclise continui raza de giratie ig s& se calculeze conform pet. 7.3.2.2. a, 74.2. Darele compuse solicitate la compresiune cu incovoiere in raport cu axa — a se verted: 4a) la condifia de rezistenfa, in planul de acfiune al momentului ineovoietor eu rela- tins ft Fa os 32) an Wed = ” in caleulul Iui & se introduce 2 ealeulat eu raza de giratie a rectiunii barei consi- derate oa find aleituits numai din elementele principale (fig. 17 a...d) b) In conditiile de stabilitate in raport cu axa y — y conform pet. 7.3.2.1. b, 7.3.2.2. 73.2.3. b. 7.5. Grinzi compuse 7.5.1. Grinzile compuse solicitate la ineovoiere se pot realiza din dovk sau mai multe piese do lemn suprapuse, imbinate longitudinal cu unul din mijloacele de imbinare ce poate prelua eficient forfele de lunecare dintro piesole imbinate, astfel ea grinda xi se comporte cit mai apropiat de o grind’ on sectiunea unitara, Jn mod obignuit se folosesc ca elemente de imbinare: pencle de lemn prismatice, penele flexibile precum gi alte elemente de Imbinare ca de ex. penele inelare notede, pend inelare dinfate ete. 7.5.2, Caleulul grinzilor compuse solicitate la incovoiere se face pricement r STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Presctiptii pentru proiectare: 4) Verificarea Ia incovoiere cu relafia (6) in care se fine seama de doformabilitaten imbinarilor : at Wa _— fs > ny L. — = F = 3 Ba 8.1.2, Clasificarca tmbindrilor dupi natura solicitivilor la care sintsupuse: 8.1.2.1, Imbindrile prin chertare solicitate la strivire gi forfecare: a) imbinari prin chertare frontal (tig. 20, 30, 40), 5) imbinari prin chertare lateralk (fig. 35), ©) tmbiniri en cep (fig. 37), fee tedPa.“ CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectore STAS 856-71 8.1.2.2. Imbindri eu pene prismatice gi inelare solicitate la strivire si forfecare: 4a) Imbiniri en pene prismatice gi clofuri din lemn (fig. 41, 42, 43), d) Imbiniri en elise en tacheti (fig. 21) ¢) Tmbiniri en pene inclare netede (fig. 46), a) Tmbingri en pene inclare dinfate (fig. 45). 8.1.2.3. Imbiniiri on tijo cilindrice si pene flexibile solicitate In incovoiere, iar elementele imbinate la strivire. a) Tmbiniri on tije cilindrice (enio, bnloane, dornnri si gtifinri) (tig. 48, 50, 61), b) Tmbintirt on pene floxibile (pene flexibile de lenm san metal} (fig. 58, 54). n enie gi gurmburi pentrw lemn solicitate 1a smulgere (fig. 58) i en piese metalice supuse la intindere (zban{uri) (fig. 56), Imbiniri ineleiate solicitate Ia forfecare (fig. 57). 8.2, Imbindri prin chertare Generalitati a) Tmbinarile prin chertaro asignri, transmiteren eforturilor de lao pies la alta Gircet prin suprafa{a de contact corespunzitor plismitt. Tmbinivile prin chertare so earacterizeara. pri — deformajii mari, in prima far a solicitirii initiate, pink Ia realizaren contact perfect intre suprafefele cre transmit, efortnl, = deformatii mai miei, in faza a doua a solicitirii dnp reali tmlui intre piese. b) Piesele unei tmbindri prin chertare se prind intre ele prin surubnri en cap plitrat san hexagonal, seoabe ete. care an ea To) — men{inerea contactulni intre suprafetele care transmit. efortul, — impiediearea deplastirilor relative intre piese In caleulul de rezistenti po care ar putea eventual i | do sectinne pe care le produ ¢) Nu se recomand’ imbiniri en chertare mixti (fig. 28 a) Ja care efortul este trans- mis atit prin praguri cit si prin alte mijloace de imbinare (juraburipenten lemn, surnburi, euie ete). ‘De avemenea nu se recomandi imbiniri In care eforturile se transmit concomitent prin praguri eare pot aven deformatii diferite (fig. 28} si 28 ¢, pragurile din pilot respectiv Gin talpé inetiroindu-se mai mult deeit cel din edleii) a4 now rea, contae- 1 imbinirilor prin chertare nu_se {ine seama de eforturile preia elementele de prindere gi se {ine seama de shibirilepliant STAS 856-71 Ta imbinirile frontale eu prag se vor avea in vedere urmiitoarele date constructive: 4) Directia guruburilor de solidarizare se va Ina perpendiculara pe planul tegiturii astfel ou prin stringerea bnloanelor si nu se produced forfe tangentiale po planul tegiturii care ar puter deplasa o piesd fa{d de cealalti, Bulonnl trebuie xi trened pe elt posibil prin mijlocul tegiturti (fig. 31 gi 33), Pentru unghiuri «<< 30° direotia buloanelor se poste Ina gi perpendieulart pe axa piesei cu contraprag, trecind aproximativ prin mijlocul tegiturii (fig. 29 $i 30). ages f jp a a Fig. 29 Fig. 30 In camnl ei existi subgrinda (fig. °9 si 30), ea va fi astfel aledtuita nett sueubu- rilo si treact simetrie fata de tegitmra ei (in cami! wnui surub prin mijloe) Diometrul gurubului se va lua aproximativ egal en 1/25 din Inngimea Ini gi eel pufin 12 mm. Daci natura constructiei o permite, in mod exceptional se pot pune gi seoabe sau zbanfuri ca in fig, 32. Fig, 2 4) Ta imbingri en prag simpln se recomandi Inngimen pragulni ty > 10 he gi lp > > 2h inst minimum 20 em. Penten ealeul f,< 10 he §i ly <2 h (tig. 39) Za imbiniri en prag dubln se recomandi: p> 10 hye, hy >=2 h gi lyy > 10 hye. Penten ealonl se var Ina ink typ << 10 they ho < 2h Gi lay <0 he (Cig, 30). ©) Indltimes primului prig (adineimea ehertarii A.) trebuie si fie minimum: 2 em pentru grinzi ccarisates 3 em pentra grinzi nocearisate si may imum: gh Ie nodurite de reazem ale gringilor ew zabretes Lh to nodurite intermediare ale grinzilor en 2ibrele sau Ja elementeto eu 0 grosime mai ict de 8 em: Tnaltimen celui de al doiea prog (hye) va fi mai mare eu cel putin 2 em deeit indl- fimea primulut prag si va fi limitata in ‘raport ett iniltimea grinzli chertate (2) ch §i in eagul de inai sts. ,, ,) Tegitura pragulni se recomanda a se face normal pe axa piesei eu contrapmg (fig. 29 gi 30),ean CONSTRUCTII DE LEMN ~ pentru proiectare: STAS 856-71 Dac contrapragul este complet inecat in piesa cu prag inclinarea se di dup& bisec- toare (fig. 33). Fig. 33 Se recomand’ ca muchia superioari a celui de al doilea prag si fie agezaté in axa elementulni comprimat (fig. 30). ¢) Se admite transmiterea eforturilor la prag si prin intermediul unui cileti, respec- tindn-se condifin ca transmiteren efortului si se fack numai prin eMleti (fig. 34 a, b, ¢). 4) Peat 8.2.2.2. Imbinirile en prag, cu chertir 1a tmbin&ri pe reazem. erale (fig. 35) nu se recomandit; se admit numai LIED. Feat ee epee och tte oe ee aE epeeeee STAS 856-71 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectore 4) Lungimea pragulni J trebuie si respecte constructiv: > 20em > 10 bes HB D. ») Lnngimea activit de caloul Ia forfecare se ya Ina: 110 he GSE D. ©) Adincimea chertirii trebuie s& fie: Jie <0,25 b Ia piesele cu douk chertiiri (simetrice) h, < 0,5 b la piesele en o chertare (asimetrice) 4) Grosimea minima (0) a ecliselor trebuie si fie cel putin egal cu 1,25 a, reco- mandindu-se a so lua: 4 = 1,5 a in care a este grosimea dulapilor imbinati, ©) Tmbinivile prin ehertare laterali. se vor asigura en gummburi de stringere, . La imbinirile de prelungie prin chertare, se recomanda respectarea datelor construe- tive conform fig. 26-4, b, ¢. @ ean] a) Fig, 38 4) Cind imbinarea este smpnsi si Ja un moment incovoi (juraburi, zbanturi, ete.) trebuie verificate }) Nu so recomandis tmb: momente in bare datoritk dezax ‘or (fig. 36 b, ¢) legiiturile Ta acfiunea acelui moment. iri prin chertare en sliibiri nesimetrice deoarece produc eforturilor. 8.2.2.4. Imbindrile tranwversale prin chertare ale grinzilor ow stilpti, vor respeeta datele constructive conform fig. 37 a, b. ~Pag. criptii pentru projectare STAS 856-71 ‘CONSTRUCT DE LEMN — ‘Transmiterea efortului pe suprafafa de contact dintre stilpi gi grind& se face prin strivire normal pe fibre la grinda gi in lungul fibrolor Ia stilp, Din suprafata de contact se va sedidea suprafa{a eepului. Adincimea locagului va depigi cu 0,5...1,0 em inalfimea cepului Rezemarea grinzii rotunde pe stilpi se face prin tegirea grinzii (fig. 37 b). Nu ve recomand chertare fird tegire (fig. 37 0). 8.2.2.5. Imbindri frontale in genunchi, care transmit efortul nunai prin strivire fetele de contact, se vor face conform fig. 38 a, 6, c. OBSERVATIE. — Imbinarea tn care planurile de contact sin talate dupa bisectoarele unghiurilor exterioare, s@ recomanda tn carutile 2 <0" sau a> 50° (fg. $8.0). In eazurite clad unghiul are Naloare cuprinsh Intee 40.0” 20 recomads tmnbinarea din fg. 38 6 Rezistenfele admisibile la srivize gga se lau ea pentru tmbialri prin chertisi frontale Ynind seama de Inelinarea fbrelor pieselor fat@ de normale la planul de contact, Tar In camul tmbindellor dupa trel plane’ (fig. 38 by J8 ¢) se au ea pentru imbindel prin ehere Aart laterale. (tabelul 1). supra Fig. 38 Tmbinari frontale ortegonale ev teiturt fri prog (fig. 39 a) se admit in eazul pio. selor faécind un unghi intre ele «> 75°. Cind «< 75°, suprafata de contact se taie oblic, aga fel ca unghiul § > 75° (fig, 59 6). 4) Fig. 98 823. Caleulul imbinarilor prin chertare. 8.2.3.1. Caloulul imbiniriler frontale eu prag simplu (fig. 28) const in a) Verifjcarea’ eforturilor’ unitare normale de strivire, cu formula: x Gsm en) 33STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptt pentru prolectare in care: efortul total din piesa ou contraprag; aly aria activa de strivire. » ‘Verifiearea eforturilor unitare tangenfiale, ou formula: (38) in care: Fy = N,- cos x proiectia pe planul de forfecare a efortului total din piesa cu contraprag, A; = +l, aria activa: de forfecare, care in calcul se limiteaz’ Ia max. 10 h. gi max. © mai mare ea aveste valori. ¢) Verificarea la intindere a barei in secfiunea cea mai slibit’, se face cu relafia (2) sau (11) dupa cum efortul de intindere (¥;) {reco prin centrul de greutate al seofiunii neto sau prin centrul de greutute al sectiunii brute. Iu relafia (11) so va introduce: M=Nea (39) fn care: ¢ excentricitatea efortului de intindere (N,) fafa de centrul de greutate al secti- tail sbi, 4) Verificarea gurubului de solidarizare se face ou relafia: on te¥ cy, 40) in care: Kg costicient de deformatio a cirui valoare este cuprins’ intre 2 5i 4; ‘An aria seotiunii slabite (in zona filetata) a gurubulni ; oo Tezistenta admisibila a materialului din care §-a confeofionat gurubul (STAS 763/1-71); YN efortul axial din gurubul de solidarizare ce se determin’ cu formula: W=N,- tg (60°—«) (41) in care: JN, efortul axial din piesa cu contraprag: a tepresinti unghiul dintre piesole de imbinat (fig. 20). ¢), Verificarea la strivire a suprafefei de contact dintre subgrind’ si piesa de reazem (cosoroaba) se face cu relatia: Va : wae Sen (2) tn care: Vy reactiunes grinzii in reazemul A, latimea subgrinaii, ¢ latimea cosoroabei. f) Deter minarea numirului de cuie (m) necesar prinderii cubgrinzii de talpa inferi- oar, 86 face cu relatia: L n 12k. (43) in eare: I, efortul admisibil al unui cui determinat conform pet. 8.5.3, E acfiunea static’ a componentei orizontale din gurub stabilité ou relatia : D=N-ome. (4a) 8.2.8.2. Caloulul imbinirilor frontale cu prag dublu (fig. 22) const’ in: 4a) Veriticavea eforturilor unitare normale de strivire pe ambele praguri cu relafiil ee |Pag. 35 CONSTRUCT DE LEMN — Prescriptit pentru proiectare STAS 856-71 y. Ne a Stan a oe 5 pentru pene prismatice obisnuite (fig. 41). 8.3.2.2. Adineimea chertirii (f.) in grindi, va fiz ie <4. A penten grinti ecarisate, @ pentru grinzi rotunde inst cel putin: em pentra grinzi ecarisate, em pentrn grinzi rotunde. 3. fnilfimea interspatinlui (c) dintre clemente To imbingirile en interval trebnie st fie de 3...4 em. 8.3.2.4. Se recomandi ca penele tranaversale reghbile si aibe fefele comune unei perechi do pene inclinate en 1/6...1/10, faji de direetia normali pe axa grinzii 8.3.2.5. Capetele pen fi astfel agerate ineit 8.3.2.6, Lumina intre pene, in toate eamrile, trebuie si fie egali cel putin eu lungimea penei (I) 8.3.2.7. Lungimen de forfecare a pragurilor pieselor imbinate (a) se ia in enlenl egaki en lamina intre pene (fig. 41 si 12) afara de enzul pieselor imbinate en pene oblice, cind se in egal cu distan{a de la capitnl unei pene pina Ia mijlocul penei urmitoare (tig. 44). ‘Aceastii Iungime nu va depagi in nici un eax 10 hee 838. Caleulul imbindrilor cu pene prismatice consti in: a) Verificarea Ia st or longitudinale trebuie tiiate normal pe direc{ia fibrelor. Ble vor ele lov si aib& acceasi direc{ie en cele ale grinzilor. wire, eu relatis Ty < Ts (7) fin care: ZI» cfortul ce actioneazi asupra unei pene, Tay efortul admisibil pentru o singurk pani, determinat din condifia de strivire a penei eu relatia os (sa) fin care: am Yonistenfa In strivire pe pank (tabelul 1 pet. 6 bB pentru pene transversale si pet. 5 pentru pene longitudinale); Ay = ble avin do atrivire a penel; b 1ngimea grinz b) Verificarea In forfecare a penelor, eu formula: (59) in care: Zz efortul admisibil penta o singurt ps cn relafi determinat din conditia de forfecare, (60)nn STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN — Prescripfii pentru proiectare J, esto Inngimea penoi; 4, \ifimea suprafefei de forfecare (fig. 41 ¢); top reaistenta admisibili de forfeeare in pani; (Tabelul 1 pot. 9b sau 9 a dup enm pana fe transversal sau longitudinala). ©) Verificarea Ia forfecare a pieselor imbinate pe portiunea dintre locagurile penelor se face on relatia (59) in care Lay se determink cu relatia: Lop = 4-0» Kyo (61) ea dintre dous Iocaguri consecutive alo pieselor imbinate; Ky cooticient ce tine seama de conditia defavorabili In eare Inereazi lemnul la for- fecare si are valorile: 6,85 pentra imbinri en pene pr 0,70 pentru imbiniri matice transversale; pene Iongitndinale gi clofui @ (62) _ Ay aria seotinnii nete (in zona filetat& a gurubului) Q» este efortul din gurub gi se determink en relafiile: Q, =, mt! (63) fn care: ¢ — interspatinl dintre elementele imbinate, aq resisten{a admisibili pentru gurub conform STAS 763/1-71. Imbinari eu pene inelare netede gi dinfate Generalitati. 84.1.1, Penelo inelare netede (fig. 48 a) gi dintate (fig. 45 6) sint piese metalice speciale; primelo se monteazi in loeasuri corespunzitor amenajate in clementele de imbinat (fig’ 45a), ive cole dintate se monteaait prin prosare in elementele de imbinat (fig. 45D).Pag. 41 CONSTRUCTI DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 8.4.1.2. Imbindrile cu pene inelare se vor executa mecanizat intr-o fabrick dotati cu unelte, instalafii yi personal tehnic corespunziitor. 8.4.1.8. Imbintirile eu peno inelare se solidarizeazi en guruburi previzate en saibe, asezate in centrul fieedrei pene, caro au ca rol menfincrea contaciuhti intre suprafe{ele pievelor imbi- nate. 842, Date constructive gi elemente de caloul. 8.4.2.1. Penele inolare netede so exeeuti din ofel laminat (STAS 500/1-68), sub forma unor inele inalte taiate dup’ o gencratoare. 8.4.2.2, Fanta (2) in inel t e Hifime = = (0,05...0,1) dy, in care dy reprezintas diametrul interior al peuci inclare netede (fig. 46 4). 8.42.3. Pana inelard netedi treb nat pe o adineime egal cu jun ie si plitrund’ in ficeare din cele dud elemente de imbi- fitate din Hifimea dp a pened, 84.2.4. Fanta penei inelare netede trebuje si se giseased pe diametral perpendicular pe Girectia efortului transinis prin incbinare, In acest mod pana inelaré va Iuera conform ealeu- Tului (fg. 45 a; fig. 46 6). 8.4.2.5, Pencle inelare dinfate se executh din benzi de ofel (TAS 5C0/1-68) cudulate in care se taie dintii penei gi care se arcut pentru a usura pitrunderea yenei in Jenn. 8.4.2.6. Lipimea elementelor de fmbinat cu pene irclare netede gi dinfate, trebuie si fie mai mare eu cel putin 4 em deceit diametrol interior al peneler (fig. 46 4). Grosimea minima (a) a dulapilor utilizafi in tmbinari cu pene inclare, trebuie #8 fie de cel putin 5,8 em sau b, +3 om (fig. 46 ¢). 8.4.2.7. Distanfa (8,) dintre centrul penei si captul elementului de imbinat (fig. 47 a) tre- buie sa fie: 8, >1,5 dy pentru elemente intinse, 8, > dy pentry elemente comprimate. Fig. 47 Distanfa (S,) dintre centrele a dowd pene inelare consecutive (fig. 47 a) trebuie si fie: 8, > 2 dy.Pag. 42 STAS 856-71 Ju nul tiierii obliee « elementuhui (fig. 47 4) distanfa (S,) trebuie si fie: ) > 1.25 dy pentru elemento intiuse, N, + 0,75 dy pentru elemente comprimate. ile unui clement de construcfic se vor folosi pene inelare netede (sau din- iametru gi de aveeagi inilfime, 8.4.2.8, La imbit fate) de avelasi ai 8.4.2.9, Intr-un rind se pot ayeza col mult trei pene ine $.122.10, Sortimontul de pene inelure notete folosite in eoustrueiite de Jeni, s0 48 in abe ul 13. onseeutive. Tabelul 13 Dianyote nterior dy Tuaiyimes ponet Pesimeteul pene Grevtatea pe bucaté Slabirea scetiunil dulapulal produsa ideo pana bi tru purubu lal a Dimenstunite saibel Dimeusiusite inti ule. dla pilor Iigimea, 843. Caleulul imbindrilor eu pene inelare netede gi din fate, 8.4.3.1. Caleulul imbindrilor eu pent a) Verificarea penelor inelare, cu relafia: Llu (64) are uetede, coustii in: in care: E efortul transmis de o pani inelari Loy cfortul admis pe o singuré pani (cel mai mic dintre Lope gi Lop) determinat din: — Conditia de strivire, ou relatii Laps = bp + dy + a8 (65) in care: oe = 80 daNfem"; b, indlyimea penei inelare; dy diametrul interior al penei inelare. — Condifia de forfecare, eu formula: ned Ly =F (66) fin care: +4 reristen}é admisibila la forfecare care se caleuleazi ou relatia: (67)Pag. 43 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescripit pentru proiectare STAS 856-71 se ia din tabelul 1 (punctul 8); este coeticientul de newniformitate a distribufiei eforturilor unitare tangentiale pe suprafata de forfecare gi care se in: 0,125 pentru imbindrile care transmit un efort de compresiune; 0,250 pentru imbindrile care transmit un efort de intindere; J lungimea planului de forfecare, care se in ly = dy; 6 braful de pirghie al cuplului de forfecare gi care se ia: 0,50 6 pentru dulapi cu pene inekre pe vo singurd parte, 0,25 b pentru dulapi eu pene inelare pe ambele pirfi, D find grosime dulapului. ‘Daed efortul ce actioneazé asupra unei pene face unghiul « eu directia fibrelor p sei pe care se produce efectul de strivire sim forfecare, valorile Liye gi Lops 8 multiplied ou coeficientul K dat in tabelul de mai jos in funetie de x 6) Detorminarea numirului de pene inelare necesar, se face eu relatin » “= (68) in care NV efortul axial din bara innadit Jay efortul admis pentru o singuri pand, determinat ca la punetul 8.4.3.1 a. 6) Verificarea eforturilor unitare normale in seetiunea cea mai slabita, se face eu formula (2), in care se introduce A, caleulati in ipotera e& toate slibirile (determinate In locagul penelor, de gaura pentru surubul de stringere, etc.) sint concentrate in acceasi seofi- une transversal. 8.4.3.2, Caleulul imbinarilor eu pene inelare dinfate, se face ca la imbiniirile ew pene inelare netede, cu deosebirea e& efortul adiisibil pentru o pani se calculeazi cu formula empirica: Lap = 200 dy [aN] (69) d, este diametrul exterior al penei inelare exprimat in em. Imbiniri eu tije eitindrice Generalitsyi 1. Tijele cilindrice suruburi, dornuri, cuie de lemn, enie de sirma (fig. 48), sint piese moetalice sau din lemn de forma ‘eilindried introduse fn’ elementele de imbinat transversal directiei efortului po care il transmit de la un ‘element la altul, gure Dorn cur de sirma Fig. 1844 STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN — 8.5.1.2. Dupi modul de solicitare, imbinarile ou tije cilindrice sint simetrice (fig. 49 a, b) sau nesimetrice (fig. 49 ¢, d, ¢). 8.5.1.3. Dupi numirul planelor in eare se poate produce deplasarea clementelor imbinate, se deovebese imbiniri eu © singuri seefiane de forfecare, eu dou sau mat nutto seopiunt de forfecare. | — @) T yt gd C7] T e Fig. 49 852. Date constructive gi elemente de caleul. 8.5.2.1. Suruburile gi dorurile se asazi intotdeauna po un numir par de rinduri longitu” dinale (doua, patru ete.), iar cuicle ‘se pot dispune atit pe un numar par cit gi impar do rinduri. 8.5.2.2. Dente 0 bund comportare a inbinirilor eu tije eilindriee trebuie respectate varian- tele de distribufie a acestora ardtate in fig. 50 gi fig. 1, preoum gi distan{ele minime dintre axele giurilor, respectiv de la giurile extreme pini la marginea pieselor asamblate, indi- cate in tabelul 14 gi tabelul 15 in care s-a notat cu d diametrul tijei. Tabelul 14 Suruburt fmbinari cu shdornurl 4 ofel Dornurt de ‘stejar Grosimea pachetutut >t0alectod | +104 |> 1044 Grosimen eelor mai sublint plese Distanfe minime inton- | fatre axele cuie ul ihrelor ——— Din axa euielor extreme einen pies \ 4a | sd Distante avininye_mtsv- | nee aseesrurtr de Tate perpentieular we | eu diseyin Chloe ——— De ty srt wantnalae] se | [Ot Ga Cove Ta marginea piesel Gale tute eu giuvive prewlablla (a eonstrvelii din tear saw fax ‘ira tongi-| Giie bitte tn fuainate sau | Sieur oblie Grosimea celor mal subtirt pies Distante minime in tune | fatre axele cuietor ‘gol Gbrelor Pin_axa_euiulul extrem Ia marginea pieseh Distanje minime misu- | tntre axele sirurior de | 5, 4a sa ate perpemdleular pe | cule fireofta fbrelor De ta. sirat_marainat de] cone ha mayne ese ODSERVATIR, — Pentru vatorite hii e euprinse intve 41 si 10d valorile i Sy se interpotea7s tn ri de plese aledtnite din seindari san dulaps, grosimen celiselor imea piestlor asamblaie, mar la innidires grinzilor ev seetiune simpli se ia egal cw eel putin 06 din grosimen growl 8.5.2.2. Ta imbin se in egal eu gr se recomand:i ea grosimea ecliselor de imbinat 8.5.2.4. La imbinare constitute din dornuz: inst col putin 25% vor fi buloane. La prinden dur nu sint admise dornurie. en buloane, pentrn ceonomie o parte din tijele eilndriee pot fi a bavelor fs ton |- 46 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectore SESS e) Sel Se |g 9g rig. 91 2.5. La imbinérile on enie pentru fixarea unei piese trebuie previizute cel putin patra euie, iar in nodurile in care prinderea pieselor se faco ou ajutorul cuielor trebuie previ- aut eel putin un suru de stringere en diametrul d= 12 mm. La prinderile In noduri ale grinzilor en zibrele realizate en erie, respectarea regulilor de distributie a cuielor este obligatorie pentru fiecare piesi in parte (fig. 52). Fig. 52 ementelor intinse mm este admisi. 8.5.2.6. Utilizaren eniclor la imbinarea ¢ 8.5.3, Caleulul imbiniirilor en tije eilindriee, consti: in: | { i 1Pas. STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptt pentru proiect 8.6.3.1. Determinarea numirulni de tije cilindrice (juruburi, dornuri, enie) eu relatia: ” a (70) tn care: Neste efortnl axial din piesa de tmbinat; ‘maj numérnl seofiunilor de forfeeare eu care Inereari tijtt eilindrie’ s Ze este ofortul admis pentrn o scctinne de forfecare ss tijei cilindrien care este eel mai mio dintre eforturile L,., £,, si Lor. determinate cu expresiile din tabelul 16 Torta aden praia 0 seeing de frfocare waned Wie einai Blortud aatnisbit (aN pentr Tipe conan a | ‘mina fe eaten core | Btn at | aout ae stejar ‘fel Aropiniet | Strivirea clementetor ene | 40 ed an ef 20 et simetrice | tale’ Le Strivinea _ clementelor so ad | 50 at 30 ut ‘marginale Fy i ee Imbindet | Striviren tn elementele 20 el wo et | 200d nestmetsiee | centrale Lae Striviéen elementelor 50 ad svat | 2008 ale Las Tmbinaet | Ineovoleren tj ‘00 a? 200 & ir simetrice si Tat OUSERVATIT ¢ grosimen plesei centrale eeted mai sublirl fo Gravina plesel marginale celei mat subliti {t hianeteut Upel eitindeice Airwotia efortutnk transmis le U5 face un unl a ea cirectiafibreloF OMSERVATI: = 1. fn cazut tnd inate eforturiter din tabelul 16 se va tumuli cu clementelor asaunblate, () cocticiental Ka in tabelut 17 pentru eforturile ge 31 Lass 1) coeficientul Vee pentru efortul Las. =a, Rabel 16 este yalabit nomat pentew fennal de motid brad, Faetel Teometrvetiftor exeeutate dia alte specii-de Ten saul tn cazul constructilor an cara con im ennai speviale (umiditate st ealdur), preeum si tn earl construcy aoe tculte pentr apart suplimentare (GS) sau grupset extraordinare (GE) de Hee sae Vatoagea eforturior din tabelul 16 s6 va tnmulfs cu ra eee tee Ka din tabelul 18 pentru cateulul oforturilor Lge i Lys 9 0 oeticientit | ys V Ry Vy pentru calental efortulut Les ‘Tabelul 17 Unga pana fT oe oar Gi saw penta te nen o | 100 | 100 |_ 1.00 | 0 | 1.00 | 0,98 | 0.95 eo_|_100 |_ 0.00 | 0.80 0.80 oo | s00 | 08s | 075 0.80 aaPag. 48 STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN — Prescriptii pentru proiectore Tabetwl a8 ‘de exploatare 4 eonstructiet $1 felut acyiunti Soecia Jempvin} tise, comaipie Valoarea cocticienfilor K, ponteu spectile Soticitaren Corti | Pin, moti, [ran ster] Fags esi, | Plo, see ental | "brad salen Construetii | |__| *xeeutate divatteritg | Iatindere, incovoter. 10 at 08 Speell tens | compreshine si strivite hove sller-|_ dm fang fibretor a) ta | eeemeieerrererera| Compresiune si strivir} xt, 16 10 ‘noeaval pe. tb Fortecate ar Construct supe wmezell alternative Ke = Constructit are slaw timp ndetungat | sban - : Construetiteatewlate ta grupieh SSuptimentare de action Gonstruetticaleulate la grupiri 1.40 ‘extranninare de. aetiunt 8.5.3.2. Verifiearea eforturilor nnitare no 5. nale tinse en formula (2). seefinnea cea mai skibitit a barelor in- Imbindiri eu pene flexibile (Iamelare) Generalitati, ¢ Iaimelare (san penele flexibile) (fi rt care se introdue trans deplasarea, Tongitudin 8.0.1.2. Penele Iamela joneazi din Iemn uscat de esentit tare (stejar) san din ofel. Ble se folosese pentru imbinarea grinzilor en secfinne eompusi solieitate la incove: iere preenm si la unele tipuri de ferme pentin aleituiren sectinnii emmpnse a tilpilor eompri mate, 53) sint piese din ofel san Ienin, de form al in elementele ce trebuie imbinate spre a inpiedie Ii relativa a piesclor in contact. 8.6.1.3, Penele Iamelare an ava lor. 8.6.1.4. Penele Iamelare a si fie fajul ei permit meeanizarea nor din fazcle de exeentic lemn de stejar frebuie astfel confeetionate sau montate ineit solicitate Ia forfecare transversal pe fibre,Pag. 49 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 862, Date costructive yi elemente de calewl L. Adineimen locagului (2) in fieeare grind trebuie 3. fie eu (1.2) min insti mare jumitatea inaltinii lamelei (,). Adincimes tolaki a Keayului un trebuie si depisease Win inil{imea fieeixei grinzi’ componente. 8.6.2.2. Grosinea (Jj) & lamelei se ia im limitele 1,0 < ty 1,5 em, ins se recomand 3. Inilfimea Iamelei de lemn se recoumndii sii se ia fy = 4,5 fy iar Inngimiea ei Bp by = b pentrn pliente care strabab complet Hitimea grinzii (fig. 54 a), by = 045 F408 hy pentru plicule cue se pun allermitiy deo parte gi de alta @ grinzii, unde" reprezinta 1afim geingii (f 0). clare conseeut 8.6.24. Distanta (a) dintre axele a dowd pene © trebuie si fies a > 9b 8.6.2.5, Grosimea penclor flesibile de ofel se ia ty <= 4...6 mun, imiilfimea hy = 10 tp. iar lungimea by = b (egald eu Kifimea geinzii). toy 8.6.2.6. Distan{a a dintre axele a dou pene flexibile de ofel trebuie si fie: a> 25 fy...80 tp. 8.6.3. Culculul imbindrii eu pene Jamelare de Jenn consti in determinares efortuluiadmi- sibil Zar (cel mai mic dintre La sau L.s) pe care il poate transmite o punt, dint 4) Condijia de strivire a lemnului Tiss = 11 bphoe my }) Conditia de incovoiere a penet But = 50 bp + ty 8.6.4. Calculul imbinirii eu pene lamelare de ot sibil La Les pe etre poate wi-l trammité 0 pani: Lis = 10 Dp + ye si suruburi pentru Temn, sotieitate Ia s rea efortului adii- 8.7. Imb 8.7.1. Tat imbinkrile en cuie se gere al cuiul Igere sate la sunulgere (ti 4), efortul admisibil de simul determin ew rekut Nusm Ay bans * Taam (73) in car d diametrnl euinlui, in emi (pentru cuie cu diametrul mai mare ea 0,5 em se ia de = 045 cm) Im Iungimea de incastrare a euiului, In em, so ia: lon > 10 de ln > 2 A (Ie geosimea seindurii); ram Tezistenfa admisibili la smnlgere pent eni, care se in: — pentra lemnnl de risinoase uscat: am = 3,5 daNJem* — pentru Iemnul de riginoase verde sau unied: 1.0 daN jem? Fig. 95Pag. 50 { STAS 856-71 ‘CONSTRUCTII DE LEMN ~ Presctiptit pentru projectare: La tmbinarilo en suruburi peutra len solicitate la snmulgero (fig, 55 2), efortul admi- ‘do smulgero a gurabului (Nom) se caleuleani ex formula: Nes == d+ bw» F0om qa) in care: 4 diamotrul surubului, in em, po porfiunea nefiletati, Im lungimes de ineastrare a gurubului, in em, care s¢ ia in considerare numai po porjiunes filetata sum Tezisten{a admisibili ks suulgere care aro valoarea pentru lemm de riginvase: sam = 15 daNJem?. 8.8, Piese motalice intinse utilizate In construeyiile de lemn | B81, Gonoralitagi. 8.84.1, Pieselo metalic (suuburi, platbande, tireufi, zbanfuri) utilizate in coustrucfiile do iemn sorvese atit pentra realizatet unor elemento intinse a fermelor, arcolor si stilpilor (wontanti, tpt intevioure, diagoutte, trun} eit 91 pentru asuiablarea ‘pleselor de lemn intre i ele (suruburi, cuie ele.) 882. Dato constructive. ~ | 8.8.2. Intindera tiranfilor se realizeazi prin stringorea piulitelor previznte de obicet Ia ambele eapete. Pentru a inkitura desurubaren pilijelor dé In extremitapile guruburilor yi tinnfilor sint’ proviizute coutmpiulije. 8.8.2.2. Pentru indviren suprafe(ei de strivire dintre piuliti si lenm, la capetele tiranfilor ! si puruburilor se pune cite o guibs. | 8.8.2.3, Datorili acfiunii corosive pe caro o au agenfii atmosferici asupra ofelului, grosim | minima a pieselor coufertionate din ofel lat trebuie si fic de 6 mm, far diametrul sini al piesolor rotunde de 12m. 8.82.4, Nu so recounndé folosizea platbandelor cu Litime mare, deoarece acestea favori- { zeori aparijia eripaturilor gi putreairea lemnului. 8.83. Caleulul pieselor metalice intinse utilizatoin con- struefiile de lemu. 8.83.1. Caloulul guruburilor gi tiranfilor se face la efortul do intindero (7) eu relapia: : An i ‘1 in care Ay sectiunea neté a gurnbului sou tirantului (in zona filetatis); i E, cosficient de distributie a efortului de intindere intre barele tirantului, Ky =1,0 in caaul unui tirant eu o singurd bark, i K, = 0,8 in cazul tiranfilor cu doud san mai multe bare; cu resistenta admisibils la intindere pentru guruburi gi tirauji din ofel (STAS 763/1-71).aa CONSTRUCTH DE LEMN — Prescriptii pentru preiectore STAS 856-71 8.8.3.2. Caleulul zbanjurilor (fig. 56) se face la efortul de strivire (W,) cu relafia: (78) fn care: 6 Yétimea dulapului, cc litimea aripei cornierei zhan{ului, respectiv litimea platbandei curbate (fig. 56). 8.9. Imbinari incleiate 891. Generalitagi. 8.9.1.1. Imbinirilo incleiate inléturd posibilitaten deformatiilor independente a elementelor componente, asigurind 0 comportare inonolit intregei piese. 8.9.1.2. Pentru realizarea imbinivilor ineleiate se vor folosi (conform standardelor in. vigoaro) cleiurile pe bazi de fenol, rezoreino si melamino-formaldehid’ yi pe basi de cazein’ sau ‘cazeini-ciment. 8.9.1.3. Eforturile unitare minime de rupere la forfecare ale imbiniarilor iucleiute, sint date in BTAS 857-67. 8.0.1.4, Nu se admit imbindri incleiate, solicitate Ia intindere perpendicular’ pe directia tibrelor. 8.9.1.5. Suprafejele de incleiere trebuie sk fie netede gi fark impuritati (praf, azehii ete, 8.9.1.6, nbinarea scindurilor i dulapilor in piesele incleiate so exeouti sub formd de a) Imbinari pe toats Litimea gi cap la cap (fig. 57 a); b) Tmbinari pe suprafefe tegite (fig. 57 0); o) Imbindri prin aliturarea seindurilor sau a dulapilor (fig. 68 a, 5). sigs 8.9.2.1. Imbindrile cap la cap se foloseso la bare comprimate, 1a bare drepte incovoiate fn zona ventrala intinsé slab solicitat ea gi in zona comprimati, precum gi in zona interi- card slab solicitaté a pieselor curbe, 8.9.2.2. Imbinirile pe suprafete tepite se foloseso la elementele intinse, precum gi in zonele fntinse, puternic solicitate ale pieselor supuse Ia incovoiere sau flambaj. Inlfimea zonei intinse la care trebuie ficute aceste imbiniri este de aproximativ 0,10...0,13 din indlfimea totald a secfiunii transversale gi se realizeazi in cel putin doud seinduri din fiecare zon’ (fig. 58). La grinzi tegirea se faco cu panta ej = 1 :10, la arce cu panta off =1 :6, ¢ fiind grosimea scindurii, iar 1 lungimea tegiturPag. 52 STAS 856-71 Arce i0-o76)h. Taw-gs)h 10-0158 a) a Fig, 98 Date constructive si elemente de ealonl. 8.9.2.1. Pentru execufia clementelor de construefii incleiate se utilizeaz’: numai elemente din Tenm eearisat, ‘Lungines minim’ a scindurilor, dulapilor sau riglelor ce se utilizeaz, In confeofio- mentelor incleiate trebuie si fie de 2,5 mn, iar grosimea acestora de maxisnum 50 mm. Grosimea pieselor utilizale 1a aree uu trebuio si fie mai mare de 1: 300 din raza minimi de eurburi. Lipimea elomentelor de len ineleiate ce se intretaie sub wn unghi x trebuie si fie pentru: a) 2 = 90" de: 8 cu cind se foloseste clei de cazeini 10 em eind se foloseste clei de fenol formal- dehidi; b) = 45° de: 12 om cind se foloseste elei de eazeint 15 em cind se foloseste clei de fenol formaldehida. 8.9.2.8. Distanta dintre imbiniirile cap Ia cap invecinate trebuie s& fie de mii simi de seindur’, iar intre imbinarile tesite (lumi 10 grosimi do seinduri. imum 20 gro- intre capetele tesiturilor) de minimum $9.24, Rosturile longitudinale yor fi decalate eu vel putin de 2 ori gresimen elementelor mbinate, 8.9.2.5. Intr-o singuri seotiune transversili se poate admite intreruperea a umximem 1) din numirul total al seindurilor sau dulapilor. 8.9.2.6. Dintre variantele de agezare a inclelor anuale in_pachetul de gezarea convergent a inelelor anuale este cea corectit (fig. nant (fig. 59 0) cinduri_ ine! fa) fafa de agezarea alter-Pag. 53 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pentru proiectore STAS 856-71 8.9.2.7. Elementele componente ale unei constructii de lemn in miese din dife- rite eategorii de material Jemnos (STAS 857-67) in funetie de destinatin pieset gi in raport cu natura §i mirimea solicitirii, conform fig, 60. cotegerial. |, 2 MM s GA Oe UP (G8 >47Gar) al 5 Categoria I. (Ge = Of) Fig. 60| Pag. 54 | a STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescripfi: pentru proiectare | ANEXA NOTATT SPRCIALE ota | enumira wait i i A __| Avia unt seetiant ee ent Aria sectiuatl cn sectiumid note emt Arla diageamet forte aietnare aan.em _| Aria supratetel de forovare cmt | aN | Fonts acts : Ny Forti axinli_de_Intindere ~~ |v. | Pond ae seve | Aatnelme de crestare om 1 tines penel cm ari de gira cm ie__| Rani de giratie tn raport ouCCONSTRUCTI DE LEMN — Prescriptii pentru proiectore STAS 856-71 Notatit Denumivea unitati ys ed gla, Inia une pies. Lungimea de fhambals Wunglne de fonfecare haven uted ete. ean Lamgliiea unt pene | Movdul de rest =e en? oda le rezistonte al seetiunbi ute _ ae | Eten Modul de rezistenta af sertiunit nete en? Moudul de reristenta al seefiunii tu raport ew axa et [em Was _|_ Modul de rezistenti al scetiwnit nete in raport ew ave er ca? Motul derezislent al secon in raport eu asa yey cat Modul de revistentd_ al sectiunit note fn roport eu ext ye et | etient de aetete _ - rz__| Covteent de svelte in sapor cw ana ae dy] Coetcont de svete in rapt cu wna vy ye |_Goeficlent de ave Canstrmnt tu vayort CU axa vge = | eoetcient de sparren evel = 2 |e | cocticient de fama = 22__|_Goetcent de tama) tm aport cu axa az a Baz | essen ana ta compvesiune 7 at | Hesston wt tx neowvier ag | Mezistenfa admisibitd ta stivire | ase ar__| Reston adminbia ta tinder aaNet t.*_ | Rezistomta admisibita la fortecare aan