STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL

FOSTA ªCOALÃ DIN DÂRSTELE BRAªOVULUI

 STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL
FOSTA ªCOALÃ DIN DÂRSTELE BRAªOVULUI

Cuprins

1. Generalitãþi ..... 1

2. Istoricul amplasamentului ..... 2

3. Etapele premergãtoare construirii ..... 3

4. Construirea ºcolii ..... 3

5. Aspectul arhitectonic iniþial ..... 4

6. Evenimente, modificãri constructive ºi reparaþii suferite în timp ..... 5

7. Aprecieri privind starea actualã ºi recomandãri ..... 6

8. Lista ºi explicaþiile ilustraþiilor ..... 8

9. Anexe: documentaþii de fundamentare ..... 8

10. Bibliografie selectivã ..... 9

Planºe cu ilustraþii ..... 10

1. Generalitãþi

Cartierul „Dârste–Noua” este situat la limita sud-esticã a teritoriului

administrativ al municipiului Braºov, fiind învecinat direct cu municipiul Sãcele
(compus din fostele sate Baciu, Turcheº, Cernatu ºi Satulung), de care îl
desparte doar albia Pârâului Timiºul-Sec.

Acest cartier s-a constituit în secolele XVIII-XX, ca o roire suburbanã a

Braºovului, legatã iniþial strict de practicarea meseriei dârstãritului, apoi ºi de
alte activitãþi în principal neagricole. Nucleul sãu istoric este clasat ca
ansamblu protejat conform Listei Monumentelor Istorice 2010, figurând la nr.
crt. 128 din judeþul Braºov, cu denumirea Ansamblul „Dârste” ºi codul LMI BV-
II-a-B-11668. Geneza, evoluþia ºi caracteristicile cartierului „Dârste–Noua” ºi
ale ansamblului protejat din cadrul acestuia au fost studiate în detaliu,
formând obiectul unei documentaþii separate (Studiu istorico-urbanistic pentru
Cartierul Dârste–Noua ºi Ansamblul protejat „Dârste” din Braºov).

Construcþia fostei ºcoli din Dârste – obiect al prezentului studiu – este

situatã în nucleul istoric protejat al cartierului (Ansamblul „Dârste”) ºi nu este
în sine obiect arhitectural protejat prin clasare potrivit Listei Monumentelor
Istorice 2010. Totuºi, construcþia se aflã în imediata vecinãtate ºi totodatã în

1
zona de protecþie a obiectivului clasat cu denumirea Ansamblul Bisericii "Sf.
Treime-Dârste municipiul Braºov (codul LMI BV-II-a-A-11339), având
componentele Biserica „Sf. Treime-Dârste” (cod LMI BV-II-m-A-11339.01) ºi
Zid de incintã (cod LMI BV-II-m-A-11339.02). Studiul acestui ansamblu clasat
învecinat formeazã obiectul unei documentaþii separate (Studiu istorico-
arhitectural Biserica Sf. Treime Dârste – Braºov). Deºi nu este consideratã
monument, construcþia fostei ºcoli este reprezentativã prin arhitectura sa cu
faþadã principalã neoclasicã ºi are valoare memorialisticã ºi de simbol
comunitar foarte importantã, motiv pentru care în prezent se are în vedere
posibila sa transformare în muzeu al comunitãþii.

2. Istoricul amplasamentului

Construcþia se regãseºte astãzi pe Calea Bucureºti nr. 255 (fost nr.

257, pânã la recenta comasare cu terenul bisericii). În trecut, a avut ºi
adresele: Str. Moscovei nr. 7 (1950–1981) ºi Dârste nr. 169 (în prima jumãtate
a secolului XX).

Suburbia „Dârste”, neavând autonomie administrativã ºi aparþinând

dintotdeauna de drept de oraºul Braºov, s-a constituit prin alãturarea treptatã,
în decursul timpului, a mai multor gospodãrii (maiere) cu caracter de
exploatãri meºteºugãreºti, amplasate de-a lungul Canalului Timiº. Acest curs
de apã, numit de localnici ºi „Valea Dârstei”, este în mare parte artificial,
datând cel puþin din secolul al XV-lea ºi având scopul de a conduce apa
Pârâului Timiº spre suburbia Blumãna a oraºului medieval. Pe acest canal au
funcþionat numeroase instalaþii care utilizau forþa apei – mori, piue ºi vâltori cu
diverse destinaþii. Cele din extremitatea sud-esticã a teritoriului urban erau
numite „dârste” ºi se întindeau de la intrarea dinspre Timiº (azi fabrica
„Pantex”) ºi pânã la una dintre importantele ramificaþii de drumuri din epocã
(azi intrarea în fosta uzinã „Metrom”).

La sfârºitul secolului al XVIII-lea, pe terenul alãturat viitoarei ºcoli a fost

ridicatã biserica ortodoxã a românilor din Dârstele Braºovului, cu hramul
Sfintei Treimi (1782–1797), turnul actual al acesteia ºi picturile sale murale
datând de la 1833. Primele menþiuni despre existenþa unei ºcoli confesionale
arondate bisericii indicã anul 1840 ca moment în care o micã ºcoalã era deja
funcþionalã, fãrã a fi însã exclusã o posibilã datare mai timpurie.

Prima ºcoalã cunoscutã a românilor din Dârste a funcþionat într-o

modestã casã din lemn, la a cãrei streaºinã ajungeai întinzând mâna (v. ilustr.
6). Totuºi, datoritã abnegaþiei dascãlilor ºi a determinãrii spre învãþãturã a
elevilor, din aceastã ºcoalã s-au ridicat personalitãþi de seamã ale culturii,
precum Dr. Ioan Meºotã (1837–1878, fost director al Liceului „Andrei
ªaguna”, v. ilustr. 1).

2
 Nevoile de educaþie ale comunitãþii fiind în creºtere, la 1860, sub
preotul Toma Bârsan al III-lea (1823–1906, v. ilustr. 2), s-a ridicat o nouã
clãdire din cãrãmidã pentru ºcoalã, mult mai amplã (v. ilustr. 7). ªcoala cea
veche s-a pãstrat alãturat, iar spre nord-vest s-a ridicat locuinþa învãþãtorului,
toate trei construcþiile formând un ansamblu amplasat într-o curte de
dimensiuni nu foarte mari, alãturatã cimitirului bisericii, aºa cum reiese din
planul de carte funciarã realizat în jurul anului 1910 (v. ilustr. 5). De pe bãncile
acestei noi ºcoli s-a ridicat, printre alte personalitãþi, ºi profesorul poet,
membru al Academiei Române, Andrei Bârseanu (1858–1922, v. ilustr. 3).

3. Etapele premergãtoare construirii

În primii ani ai secolului XX, noua ºcoalã realizatã la 1860 nu mai

corespundea exigenþelor autoritãþilor vremii, fiind în pericol de a fi închisã.
Faþã de aceastã ameninþare, care ar fi adus mari prejudicii educaþiei fiilor
comunitãþii, sub preotul Ioan Broºu, cumnat de-al lui Andrei Bârseanu, devenit
paroh în Dârste începând din 1906 (v. ilustr. 4), s-a decis ºi realizat la 1913
construirea unui local modern de ºcoalã, mult mai amplu ºi care a înglobat
parþial corpul realizat la 1860. Alãturi de Ioan Broºu, o contribuþie importantã
la ridicarea noii ºcoli o va avea Dr. Vasile Saftu (protopop), precum ºi membrii
comunitãþii locale din Dârste care au sprijinit prin muncã ºi donaþii lucrarea.

4. Construirea ºcolii

În anul 1913, Ioan Broºu depune la primãria Braºovului cererea de

autorizare cu proiectul celei de-a treia ºcoli anexat, realizat de arhitectul
George Duºoiu, autor ºi al altor lucrãri comandate de bisericile ortodoxe din
Braºov. Actele au fost înregistrate sub nr. II-363/1913 ºi s-a obþinut deîndatã
autorizaþia de construire, pe baza cãreia pânã în luna septembrie a ºi fost
ridicatã clãdirea, de cãtre antreprenorul Constantin Spãtar din Braºovul-Vechi.
Din nefericire, la momentul elaborãrii prezentului studiu, documentaþia nu a
putut fi gãsitã ºi consultatã la Arhivele Naþionale, Secþia Judeþeanã Braºov, ea
fiind la un moment dat conexatã dosarului 35.118/1936 (probabil cu ocazia
solicitãrii unei extinderi a clãdirii), ulterior ambele dosare fiind fie rãtãcite, fie
transferate la arhiva de lucru a primãriei, fãrã vreo notã explicativã.

Chiar dacã nu existã posibiltatea de a analiza proiectul iniþial, studiind

fotografia ºcolii din perioada de imediat dupã edificare (v. ilustr. 8), se observã
cã aspectul faþadei principale, singura reprezentativã, a fost pãstrat pânã
astãzi fãrã modificãri relevante, iar planul la momentul construirii trebuie sã fi
cuprins partea nouã de la stradã (1913), lipitã de ceea ce s-a pãstrat din
partea mai veche din curte (1860), într-o singurã unitate funcþionalã (v. ilustr.

3
14, cu roºu ºi maro). Privitor la amplasarea noii construcþii pe amplasament,
preotul-învãþãtor Daniil Martin aminteºte cã s-au studiat iniþial douã variante,
una cu retragere de la aliniament, iar alta aliniatã la ºoseaua naþionalã, care
s-a ºi realizat. Varianta cu retragere ar fi avut avantajul unui climat mai puþin
zgomotos, cãci încã de la acele vremuri strada era foarte circulatã, inclusiv de
tramvaiul cu abur Braºov – Satulung (1892–1960), care avea una dintre staþii
chiar în dreptul ºcolii. Totuºi, consiliul parohial a considerat mai importantã
vizibilitatea publicã a noului edificiu, având probabil în vedere ºi investiþia
substanþialã într-o arhitecturã monumentalã a faþadei principale.

La momentul începerii lucrãrilor de construire, a fost încastratã în zid o

cutie solidã din metal, purtând la interior un pergament cu urmãtorul înscris:

Azi, în a 15-a zi a lunei lui Aprilie din anul 1913, fiind preot al comunei
eu Ioan Broºu, epitropi ai bisericei: Nicolae Bârsan ºi Andrei Voina, membri ai
comitetului parohial: Ioan G. Aldulea, Daniil Martin învãþãtor, Nicolae Coca,
Dumitru Moaºa junior, Gheorghe P. Voina, Nicolae ªt. Barbu, Alexe Aldulea,
Constantin I. Moarcãs, Ioan Avram, ªtefan Popovici, Gheorghe V. Muntean,
Constantin Irimie, Gheorghe T. Barbu, Toma T. Moarcãs ºi Toma Boroº, iar
maistru zidar Constantin Spãtar din Braºovechiu, fãcându-se sfinþirea apei,
s-au aºezat temeliile ºcoalei nouã confesionale gr. ort. din Dârstele
Braºovului. Aceasta s-a ridicat cu multã strãduinþã din însufleþirea caldã a
poporului nostru ºi a altor binefãcãtori inimoºi, pentru cultivarea limbei ºi
credinþei strãmoºeºti.
Ziditu-s-a împreunã cu acest pergament ca dovadã din neam în neam
de statornicã dragoste ºi alipire cãtre limba sa, a poporului drept-credincios
din Dârstele braºovului ºi ca pildã vie urmaºilor în viitor.

5. Aspectul arhitectonic iniþial

Construcþia realizatã la 1913 a înglobat circa 2/3 din clãdirea de la

1860 a ºcolii, ce era orientatã aproximativ perpendicular faþã de stradã,
acesteia adãugându-i-se noul corp paralel cu strada ºi la aliniament cu
trotuarul. Astfel, s-a realizat o compoziþie în „T”, ale cãrei douã mari sãli
principale de clasã aveau câte patru ferestre la stradã, iar accesul se realiza
din curte, pe faþada sud-esticã, în zona articulaþiei cu vechiul corp. Întregul
ansamblu rezultat are structura din zidãrie portantã de cãrãmidã, partea nouã
fiind pe fundaþii din beton. Regimul de înãlþime este parter, planºeul din grinzi
de lemn, iar acoperiºurile sunt în ºarpantã din lemn cu douã ape, cu
învelitoare din þiglã. Aferent timpanelor laterale ale noului corp sunt prezente
încã douã ape parþiale (teºituri) de acoperiº, conform tradiþiei transilvãnene.
Tot pe aceste timpane se gãsesc ºi ferestrele rotunde de ventilare/iluminare a
podului, caracteristice secolului al XIX-lea, astãzi obturate.

4
 Contrar tendinþelor stilistice ale momentului, faþada principalã, singura
tratatã monumental, nu a primit o amprentã de Art Nouveau, ci s-a recurs la
un limbaj formal ce fusese la modã cu 3-4 decenii în urmã, rezultând un stil
neoclasic simplificat (v. ilustr. 8, 9, 10, 15). Cele 8 ferestre echidistante sunt
bordate de ancadramente ºi au la partea superioarã profilaturi în arc în plin
cintru, cu timpanul orb ºi mici decoraþiuni aferente. Ritmul ferestrelor, frumos
proporþionate în sine ºi în raport cu plinul ºpaleþilor, dã edificiului un aspect de
monumentalitate sobrã, potrivitã cu funcþiunea adãpostitã ºi aducând frontului
stradal de tip rural un accent urban orizontal, ce se constituie contrapunct la
silueta puternic elansatã vertical a bisericii alãturate. Astfel, se poate afirma
cã, deºi nu este consideratã monument de arhitecturã, clãdirea fostei ºcoli din
Dârste face parte totuºi din patrimoniul arhitectural de valoare al Braºovului,
cu atât mai mult cu cât se aflã într-o relaþie compoziþionalã favorabilã cu
biserica ce este clasatã ca monument de categoria A.

6. Evenimente, modificãri constructive ºi reparaþii suferite în timp

Din imaginile disponibile ºi pe baza studiului pe releveu, se pot

identifica douã etape ulterioare de extindere a clãdirii. Prima, databilã
aproximativ la 1936, a constat în alipirea la spatele corpului din 1860 a unui
nou corp în prelungire, cãtre spatele curþii (v. ilustr. 17, 18, 19, 30). Acest nou
corp, conþinând douã sãli de clasã de plan aproximativ pãtrat (6,5 m x 7 m, v.
ilustr. 14, cu galben), beneficiazã de o înãlþime sporitã a încãperilor,
corespunzând standardelor momentului. Este de amintit aici ºi faptul cã, în
perioada interbelicã, Dârstele nu dispuneau încã de un local de ºcoalã în
zona roirii de la Noua, copiii noienilor fiind nevoiþi sã frecventeze aceeaºi
ºcoalã cu cei ai dârstarilor. Pe fondul industrializãrii cartierului, a creºterii
populaþiei ºi a generalizãrii învãþãmântului primar de patru clase, aceastã
extindere se impunea ca unicã soluþie. ªcoala astfel extinsã trecuse, ca
urmare a reformelor învãþãmântului, din administrare confesionalã a Bisericii
Ortodoxe în administrare laicã a Statului Român.

A doua extindere o reprezintã alipirea pe latura de nord-vest (v. ilustr.

11, 21, 22), cãtre cimitir, a încã unei sãli de clasã, acoperitã cu ºarpantã cu
pantã unicã micã, învelitã cu tablã în prelungire ca polatã a mai vechii
ºarpante de peste corpul ce dateazã de la 1860 (v. ilustr. 14, cu verde).
Grosimea redusã a zidãriei, factura modernã ºi discordantã a ferestrelor de
mari dimensiuni ºi soluþiile tehnice adoptate indicã pentru aceastã etapã de
extindere o datare posibilã pânã în jurul anului 1970. Astfel, s-a ajuns la
configuraþia actualã (v. ilustr. 12, 13, 14).

O altã extindere nu a mai fost necesarã ºi nici posibilã tehnic, dar în

Noua, parte a cartierului ce s-a dezvoltat mai puternic, s-au mai ridicat alte

5
douã ºcoli în perioada comunismului: ªcoala generalã nr. 9 (1954, ulterior
extinsã) ºi ªcoala generalã nr. 29 (cca. 1984).

Evident, clãdirea ºcolii a suferit ºi modificãri mai puþin substanþiale, cum

ar fi introducerea grupurilor sanitare interioare, precum ºi alte modernizãri
(iluminat electric – dupã 1933, încãlzire cu gaze naturale – dupã 1950). Mai
recent, dupã 2000, tâmplãriile originale ale ferestrelor au fost înlocuite cu
unele de tip termoizolant din PVC alb, fãcând notã discordantã cu caracterul
istoric al faþadelor. O altã modificare vizeazã poarta de acces în curtea ºcolii,
care a avut iniþial o frumoasã arhitecturã integratã faþadei principale, în stil
transilvãnean (v. ilustr. 8,9). Probabil în anii în care a crescut însemnãtatea
traficului rutier auto (1955–1970), vechiul portal a fost înlãturat ºi înlocuit cu o
simplã poartã metalicã cu zãbrele, care sã permitã ocazional ºi accesul
vehiculelor în incintã (v. ilustr. 10, 16).

Ca urmare a micºorãrii numãrului de elevi, inspectoratul ºcolar a decis

comasarea mai multor ºcoli din Braºov dupã 2000. Astfel, ºcoala din Dârste
(ªcoala generalã nr. 21) a dispãrut ca entitate în anul 2010, fiind comasatã cu
ªcoala generalã nr. 29 de pe Strada Prunului (limita dintre Dârste / Noua).
Clãdirea fostei ºcoli revenise în 2009 în proprietatea parohiei ortodoxe, în
prezent nefiind funcþionalã decât parþial, ca spaþiu pentru adãpostirea copiilor
mici, pe timpul participãrii pãrinþilor la Sfintele Liturghii. Din analiza
posibilitãþilor de valorificare în viitor a clãdirii, s-a conturat proiectul
transformãrii acesteia într-un muzeu interactiv al comunitãþii din Dârstele
Braºovului, care s-ar integra într-un ansamblu vizitabil cu biserica monument
istoric din imediata sa vecinãtate.

7. Aprecieri privind starea actualã ºi recomandãri

Starea actualã arhitectural-constructivã a ºcolii este una mediocrã, datã

fiind calitatea scãzutã a reparaþiilor suferite în timp ºi îmbãtrânirea finisajelor,
în special a pardoselilor din duºumea – în curs de înlãturare la momentul
elaborãrii prezentului studiu. Noile tâmplãrii moderne ºi culorile de zugrãvealã
împieteazã ºi ele asupra valorii arhitecturale. Totuºi, faþada pricipalã, care
conferã edificiului întreaga sa personalitate, nu a suferit modificãri geometrice
sau degradãri semnificative, fiind uºor de readus la aspectul sãu istoric
original (v. ilustr. 15, 16).

O eventualã operaþiune de reparare ºi schimbare de destinaþie va

trebui sã aibe caracter de restaurare în ce priveºte corpul de la stradã al
clãdirii, iar intervenþiile efectuate asupra corpurilor din curte ar trebui sã
urmãreascã armonizarea cu acesta dintâi. Placa din marmorã ce se pãstreazã
în încãperea nordicã a corpului de la 1913 (v. ilustr. 24), prin care sunt evocaþi

6
eroii din Primul Rãzboi Mondial, trebuie menþinutã ºi pusã în valoare cu
ocazia renovãrilor, preferabil pe acelaºi amplasament.

Pe lângã eventuale consolidãri structurale (posibil identificate ca

necesare în urma expertizei tehnice ce se va întocmi), recompartimentãri ºi
îmbunãtãþiri de finisaje, construcþia ar putea suporta ºi o eventualã
mansardare a corpurilor care nu sunt vizibile de la stradã, dispunând astfel de
spaþii anexe suplimentare cerute de noua funcþiune. Ca urmare a includerii
clãdirii într-un circuit de vizitare ºi a faptului cã accesul principal nu se poate
realiza direct din stradã, este de mare însemnãtate ºi modul în care curtea va
fi reamenajatã, astfel încât sã devinã un spaþiu agreabil ºi reprezentativ,
dincolo de funcþiunile de acces, parcaje ºi spaþii verzi pe care le-ar putea
susþine. Nu în ultimul rând, în sarcina de proiectare pentru viitoarele modificãri
va trebui inclusã realizarea unor elemente de semnalizare a noii funcþiuni pe
faþada principalã, în respect faþã de caracterul sãu istoric ºi utilizând soluþii
tehnice integrate.

Toate lucrãrile viitoare se impun a se subordona dezideratului pãstrãrii

caracterului istoric al construcþiei ºi revenirii pe cât posibil la aspectul
arhitectural original. Clãdirea fostei ºcoli are, dincolo de calitãþile tehnice ºi
artistice, ºi valoare memorialisticã ºi de simbol al comunitãþii locale. Ea
reprezintã o etapã istoricã importantã în afirmarea naþiunii române, precum ºi
locul din care s-au ridicat numeroase personalitãþi de talie naþionalã.
Considerãm cã o funcþiune nouã de muzeu comunitar ar fi pe deplin justificatã
ºi în concordanþã cu semnificaþia istoricã a locului. De asemenea, ar fi o
completare potrivitã, în sensul punerii în circuitul de vizitare ºi a Bisericii Sf.
Treime – Dârste. În acest sens, printr-o documentaþie separatã (Studiu
istorico-urbanistic pentru Cartierul Dârste–Noua ºi Ansamblul protejat „Dârste”
din Braºov), s-au relevat principalele teme care ar putea genera profilul de
concept pentru un astfel de muzeu.

7
8. Lista ºi explicaþiile ilustraþiilor

– coperta I: Faþada principalã a ºcolii în perioada interbelicã

1) Portretul lui Ioan Meºotã, ilustraþie de carte anii 1930 (reproducere)
2) Portretul lui Toma Bârsan III, ilustraþie de carte anii 1930 (reproducere)
3) Portretul lui Andrei Bârseanu, ilustraþie de carte anii 1930 (reproducere)
4) Portretul lui Ioan Broºu, ilustraþie de carte anii 1930 (reproducere)
5) Plan cadastral (planºa de carte funciarã nr. 37 Braºov), detaliu, cca. 1910
6) Prima ºcoalã, ilustraþie de carte, reproducere anii 1930
7) A doua ºcoalã (construitã 1860), ilustraþie de carte, reproducere anii 1930
8) A treia ºcoalã (construitã 1913), ilustraþie de carte, reproducere anii 1930
9) Faþada principalã a ºcolii, cca. 1940, colecþia Dumitru Voina
10) Faþada principalã a ºcolii, cca. 1976, colecþia Dumitru Voina
11) Vedere de la etajul unui bloc (în stânga biserica ºi ºcoala), 1983, colecþia
Dumitru Voina
12) Suprapunere a unei imagini aeriene recente (2012) cu planul topografic
din anii 1970–1980; în centru, ºcoala ºi biserica din Dârste
13) Ridicare topograficã recentã pentru bisericã ºi ºcoalã (Danina Star SRL)
14) Releveu fosta ºcoalã (Danina Star SRL): plan parter, cu indicarea prin
culori a etapelor constructive identificate prin prezentul studiu
15) Releveu fosta ºcoalã (Danina Star SRL): faþada principalã (sud-vest)
16) Faþada principalã (sud-vest), © Gruia Hilohi 2015
17) Faþada lateralã sud-esticã, corpul de la 1936, © Gruia Hilohi 2015
18) Faþada lateralã sud-esticã, corpurile de la 1860 ºi 1936, aflate în
prelungire, © Gruia Hilohi 2015
19) Faþada posterioarã (nord-est) ºi capela alãturatã, © Gruia Hilohi 2015
20) Curtea fostei ºcoli, © Gruia Hilohi 2015
21) Faþada lateralã nord-vesticã, spre cimitir, © Gruia Hilohi 2015
22) Accesul suplimentar de pe faþada nord-vesticã, © Gruia Hilohi 2015
23) Faþada lateralã sud-esticã, detaliu timpan de la 1913, © Gruia Hilohi 2015
24) Placa din marmorã de la interiorul ºcolii, dedicatã eroilor din Primul
Rãzboi Mondial, © Gruia Hilohi 2015
25) Încãpere din corpul datând de la 1860, © Gruia Hilohi 2015
26) Încãpere din corpul datând de la 1913, © Gruia Hilohi 2015
27) Încãpere din corpul datând aproximativ din 1936, © Gruia Hilohi 2015
28) Încãpere din corpul datând aproximativ din 1970, © Gruia Hilohi 2015

9. Anexe: documentaþii de fundamentare

– Ridicare topograficã actualizatã (Danina Star SRL);

– Releveu arhitectural al fostei ºcoli (Danina Star SRL).

8
10. Bibliografie selectivã

– BROªU, Ioan: Amintiri din viaþa preoþeascã adunate ºi scoase la ivealã

dupã o pãstorire de peste 50 de ani, Tipografia „Astra”, Braºov, 1936;

– JEKELIUS, Erich (coord.): Das Burzenland, Bd. III: Kronstadt, Erster Teil
[Þara Bârsei, vol. III: "Braºov, partea I"], Verlag Burzenländer Sächs.
Museum, Braºov, 1928;

– MARTIN, Daniil: Monografia Dârste, Tipografia Gheorghe I. Gologan,

Braºov, 1930;

– VOINA, Dumitru; OLTEAN, Vasile: Dârstele Braºovului. Monografie istoricã,

Editura Albastrã, Cluj-Napoca, 2006;

– *** Arhivele Naþionale ale României, Secþia Judeþeanã Braºov, Fond

arhivistic BV-F00001 „Primãria Braºov – Actele Magistratului”;

– *** Parohia Sfânta Treime Dârste–Braºov. Scurt istoric, text tehnoredactat

pe computer, nedatat, din arhiva parohiei.

Elaborat la Braºov, octombrie 2015

arh. Gruia HILOHI

9
PLANªE CU ILUSTRAÞII

10
1 2

3 4

11
 5

12
 6

13
 9

14
 10

15
 11

16
 12

17
 13
18
 14
19
 15

20
 16

17

18

21
 19

20

21
22
22 23

24 25

23
 26

27

28

24