CURS 3

Competente
C4: Aplica interventiile proprii si delegate

Bibliografie:
E. Scortanu – Tehnici de ingrijire si protocoale de pregatire a bolnavului, 2011

In diagnosticarea unei suferinte reumatice, examenul clinic general ca si cel de stricta

specialitate au in egala masura un rol determinant.
In anamneza bolnavului se identifica o serie de simptome care se intalnesc cu o mare
frecventa.
Intre acestea se inscriu :
- durerea,
- redoarea articulara,
- tumefierea,
- astenia musculara si
- reducerea capacitatii functionale.

INVESTIGATII PARACLINICE

ARTROGRAFIA

Definitie
Artrografia este un examen radiologic al articulatiilor.
Scop
Punerea diagnosticului dupa observarea pe filmul radiologic a elementelor dintr-o articulatie,
tendoane, cartilaje, menisc la nivelul genunchiului, capsula articulara.
Articulatii care pot fi investigate radiologic
- articulatia genunchiului;
- articulatia soldului, gleznei, cot, umar, incheietura mainilor;
Indicatii:
In traumatisme frecvente la sportivi la genunchi;
In afectiuni articulare cronice;
Materiale necesare:
Sterile:- pentru punctia articulara cu scopul de injectare in cavitatea articulara a unei substante
de contrast sau radiopace;
- seringa sterila, 2 – 3 ace sterile de punctie, tampoane, comprese sterile, solutia dezinfectanta
alcool iodat sau betadina
- fiola cu substanta de contrast, manusi sterile, camp steril pentru izolarea regiunii si tavita
renala.
Pregatirea pacientului
- psihica: se explica, se ia consimtamantul
- fizica: - se aseaza pacientul in decubit dorsal pe masa de radiologie
- se determina inainte de examen TS, TC
- se intreaba pacientul daca face tratament cu Aspirina, deoarece se indica sa intrerupa
tratamentul cu cateva zile inaintea investigatiei.
- se dezbraca pacientul;
- se determina sensibilitatea la substanta de contrast, pacientul este intrebat daca se stie alergic la
medicamente sau alimente
- se dezinfecteaza locul si se executa interventia
Tehnica:
- medicul efectueaza punctia articulara prin care se va introduce substanta de contrast in
circulatie
- asistenta medicala pregateste bolnavul, mentine pozitia pacientului si serveste medicul
- dupa introducerea substantei de contrast urmarita la ecranul radiologic se realizeaza radiografii
ale articulatiei din mai multe unghiuri
- examenul dureaza 30 de minute
Ingrijirea pacientului
- se dezinfecteaza si se panseaza steril locul punctiei, se indica repaus la pat
- se calmeaza durerea cu analgezice
- se supravegheaza functiile vitale
RECOLTAREA LICHIDULUI SINOVIAL
Definitie
Lichidul sinovial este recoltat de catre medic prin punctie articulara. Punctia reprezinta
introducerea unui ac de punctie in cavitatea articulara cu scop de a recolta un esantion de lichid
sinovial. Lichidul sinovial este secretat in mica cantitate de mucoaa care captuseste cavitatea
articulara.
Scop
Lichidul sinovial se recolteaza in eprubete curate si sterilizate pentru:
- examen biochimic in Poliartrita reumatoida are valoare de diagnostic deoarece sunt prezente
celulele numite "ragocite" – niste celule polimorfonucleare
- examen bacteriologic se efectueaza in cazul artritelor infectioase pentru depistarea agentului
patogen
Indicatii
- in artrite cu inflamatie si acumulare de lichid articular
- pentru diagnosticul infectiilor bacteriene articulare
- studierea tipului de celule continute in lichid si diagnosticul Poliartritei reumatoide
- introducere de solutii medicamentoase in articulatia punctionata
Materiale necesare:
- ace de punctie, seringi 2 – 3 de 10 ml, 5 ml sterile
- tampoane de vata, comprese, substanta dezinfectanta alcool iodat
- medicamente: antibiotice, antiinflamatoare sub forma de fiole, flacoane cu solutie dizolvanta
- eprubete pentru lichidul sinovial recoltat, buletin de trimitere la laborator
-pansament, plasturi, leucoplast, camp steril pentru izolarea locului
- manusi sterile, tavita renala, containere pentru deseuri
Pregatirea pacientului
Psihica: - se explica necesitatea, se incurajeaza pacientul, se ia consimtamantul
Fizica: - recoltarea se face dimineata pe nemancate de aceea se sfatuieste pacientul sa nu
manance
- pozitia decubit dorsal pe masa de examinare
- pregatirea locului de punctie prin spalare si raderea pilozitatilor, dezinfectie cu alcool iodat
- se recomanda pacientului sa stea relaxat
Tehnica:
Rolul asistentei
Mentine articulatia bolnavului in pozitia indicata, supravegheaza faciesul, serveste medicul cu
materialele pregatite, eticheteaza eprubetele cu lichid sinovial si trimite la laborator, ingrijeste
pacientul
Medicul efectueaza punctia articulara cu sau fara anestezie locala, recolteaza lichidul in conditii
de perfecta asepsie in eprubete, administreaza medicamente
Aspira lichidul cu seringa dupa punctionarea articulatiei
Retrage acul, dezinfecteaza locul iar asistenta medicala va aplica un pansament steril. Asisitenta
va eticheta si va trimite eprubetele la laborator pentru analize biochimice si bacteriologice.
Ingrijirea dupa punctie
- repaus la pat 24 ore, repaus cateva zile a articulatiei punctionate, se indica pacientului sa se
foloseasca la mers de carje
- aplicarea unui bandaj elastic, dupa pansarea locului, pentru a preveni aparitia hematomului
- punga cu gheata invelita in material textil, se aplica la nivelul articulatiei pentru reducerea
inflamatiei si a durerii.
Numărătoarea de leucocite clasifică lichidele sinoviale în:
- normale (sub 200 celule/mm3),
- neinflamatoare (200 - 2000),
- inflamatoare (2000 - 75000),
- septice (peste 100 000).
În mod normal domină mononuclearele, polimorfonuclearele fiind sub 25%. În lichidele
inflamatoare şi septice raportul lor se schimbă

OSTEODENSITOMETRIA
Definitie
Este un examen radiologic care masoara densitatea oaselor la nivelul vertebrelor si a colului
femural
Scopul
- determinarea densitatii osoase pentru evaluarea riscului de fractura
- pentru evaluarea eficientei tratamentului osteoporozei
- determinarea gradului de osteoporoza la femei in postmenopauza si barbati in varsta
Materiale necesare:
- se efectueaza la serviciul de radiologie cu un aparat Röentgen care foloseste radiatii ionizante
in doze mici
Pregatirea pacientului :
Psihica: - se explica necesitatea investigatiei , se ia consimtamantul, femeile tinere vor da
declaratie pe proprie raspundere ca nu sunt insarcinate.
Fizica: - pozitia pacientului decubit dorsal pe masa de examinare cu picioarele sprijinite pe un
suport
- se dezbraca pacientul la nivelul regiunii lombare si bazinului pentru radiografia coloanei
lombare si a colului femural
- in timpul investigatiei se solicita pacientului sa nu se miste pentru a nu provoca perturbari in
inregistrarea filmelor.
Tehnica
Examenul dureaza 20 minute si este efectuat de medicul radiolog care va da rezultatul
pacientului imediat

REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ

Metoda se bazează pe înregistrarea modificărilor energetice pe care le prezintă ionii de H, după o
stimulare, într·un câmp magnetic foarte puternic
Are o mare putere diagnostică în leziunile discale şi în patologia coloanei vertebrale. Ca şi
tomografia computerizată, poate identifica îngroşări sinoviale, chisturi subcondrale şi alte
modificări morfologice fine care la radiografia convenţională nu sunt vizibile, fiind mascate de
alte structuri.

SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULARĂ
Scintigrama cu Galium dar mai ales cea cu Indium fixat pe leucocite este utilă pentru
precocitatea diagnosticului focarelor intiinflamator-infetioase de tip osteomielită.

ARTROSCOPIA ŞI BIOPSIA SINOVIALĂ

Artroscopia permite vizualizarea cavităţii sinoviale. Articulaţia la care se practică cel mai des
această explorare este genunchiul.
Diagnosticul majorităţii bolilor reumatice se poate face fără examen histologic.
Biopsia sinovială este utilă în cazul unor monoartrite cronice inflamatoare, mai ales când se
suspicionează o etiologie tuberculoasă sau fungică. Ea se practică în timpul artroscopiei, prin
intervenţie chirurgicală sau cu un ac special (Parker -Pearson).

DETERMINĂRI SERICE
In ser se cercetează reactanţii fazei acute ai inflamaţiei (VSH, proteina C reactivă, a-2
globulina etc.) şi în plus se determină fibrinogenul plasmatic. Toate au însă o valoare nespecifică,
putând fi întâlnite în oricare altă boală inflamatorie. Cu valoare diagnostică se mai fac
determinări ale complementului hemolitic seric total sau a unor fracţii ca şi determinarea
crioglobulinelor serice, ambele explorări putând avea şi valoare în urmărirea biologică a
bolnavilor.
In bolile reumatice se descriu însă o multitudine de tipuri de anticorpi cu specificitate faţă
de componentele "self'' ale organismului ca: nucleoproteine, acizi nucleici, imunoglobuline,
molecule de suprafaţă celulară etc. Rolul patogen al acestor autoanticorpi este discutabil, dar unii
dintre ei joacă un important rol diagnostic. Grupul cel mai important şi mai variat al
autoanticorpilor este îndreptat împotriva propriilor structuri nucleare, dintre care o parte servesc
drept antigene în procesul imunologic.