Cum influențează

telefoanele mobile
comunicarea tinerilor cu
vârsta cuprinsă între 18 și
28 de ani?
Burlacu Tudor
Ievuța-Bota Corina-Ioana
Ilișiu Andreea-Elena

Universitatea „Babeș-Bolyai”
Facultatea de Științe Politice, Administrative si ale Comunicării
Specializare: Comunicare și Relații Publice

0
 Abstract

Telefonul mobil facilitează comunicarea la distanță, însă influențele avute de acesta asupra
conversațiilor față în față au fost îndelung dezbătute. Cercetarea noastră își propune să afle dacă
tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani, sunt afectați negativ de utilizarea telefonului în
momentul în care aceștia poartă o discuție într-un mediu social și care sunt consecințele. Două
metode au fost folosite pentru cercetare și anume ancheta sociologică și observația. Rezultatele
pe care le-am obținut ne-au demonstrat faptul că principalul motiv pentru care tinerii stau cu
ochii într-un ecran chiar și în prezența altor prieteni ar fi dorința de a sta conectați în permanent
pe rețelele de socializare. Dintre efectele negative pe care folosirea telefonului o are în
comunicarea față în față amintim: izolare de restul grupului, privirea pierdută, lipsa participării la
discuție etc. Tinerii conștientizează această parte mai puțin utilă a tehnologiei, dar ei continuă să
o folosească.

Cuvinte cheie: comunicare, telefon mobil, tineri

1
 Introducere

În ziua de azi, telefonul mobil a devenit indispensabil pentru societățile moderne. Fie că scriu
mesaje, fac apeluri, verifică site-urile de socializare, sau pur și simplu privesc ecranul din
plictiseală, tinerii nu se pot desprinde din a folosi dispozitivul menționat, indiferent de situația în
care se află. Am ales să studiem cum această nouă atracție influențează comunicarea, deoarece ni
se pare o problemă reală cu care se confruntă generația actuală.
Proiectul nostru se intitulează: „Cum afectează telefoanele mobile comunicarea tinerilor cu
vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani”. Ipoteza de la care am pornit este următoarea: „Telefoanele
mobile influențează negativ comunicarea față în față.” La finalul proiectului, ne propunem să
descoperim dacă o conversație este afectată de utilizarea noilor dispozitive de comunicare, sau
acestea au, din contră, un efect benefic.
Pentru început, trebuie să acordăm o definiție termenilor centrali. În primul capitol al lucrării
ei, Simona Iovanuț spune astfel: „Din punct de vedere cronologic, comunicarea este primul
instrument spiritual al omului în procesul socializării sale. Comunicarea umană se ocupă de
sensul informatiei verbale, prezentată în formă orală sau scrisă si de cel al informației non
verbale, reprezentată de paralimbaj, mișcările corpului si folosirea spațiului.”1 Se înțelege de aici
că schimbul de informații între oameni există de foarte mult timp și este vital pentru
supraviețuire. Telefonul mobil este definit ca fiind „un mijloc de comunicare care transmite și
recepționează sunete la distanță. Cel mai adesea telefonul este folosit pentru a transmite vocea
umană, dar poate fi folosit și la transmiterea altor tipuri de sunete. Cele mai multe telefoane
operează prin transmiterea semnalelor electrice de-a lungul a diferite rețele telefonice complexe,
fapt care permite aproape fiecărui utilizator al unui telefon să comunice cu aproape oricare alt
utilizator al unui telefon conectat la rețea.”2
Societatea de astăzi este bazată pe tehnolgie si dezvoltarea ei. Telefoanele mobile au atât
rezultate pozitive, cât și negative. În scurta lor existență, telefoanele mobile au schimbat modul
în care oamenii interacționează unii cu ceilalți. Telefoanele mobile oferă posibilitatea de a nu

1
Simona Iovanuț. Comunicarea. Curs de specializare pentru lucrători sociali în mediul rural, Editura Waldpress,
2001, p. 5
2
Camelia Popa. Noi comportamente adictive: Internetul patologic, dependenţa de SMS-uri şi de televizor, Editura
Universitară Bucureşti, 2013, pp. 50-60

2
mai depinde de temporalitate și spațialitate. Fiind în permanență conectați s-au întărit relațiile
dintre indivizi în timp ce s-au creat și unele noi. Conceptul de timp și spațiu are însă si efecte
negative, precum momentele în care aflați într-un grup anumiți oameni își concentrează atenția
asupra telefonului și arată lipsă de respect pentru oamenii din jur, nefiind atent la discuții. Tot
mai mult se preferă comunicarea prin mesajele scrise ( SMS) decăt față în față. 3
Un alt studiu demonstrează cât de mult dăunează folosirea telefonului mobil într-o dicuție față
în față. Cercetătorii au descoperit următorul fapt: dacă o persoană își pune telefonul pe masă sau
ține aparatul în mână în timpul unei conversații de 10 minute, calitatea comunicării scade
dramatic. De asemenea, s-a mai constata faptul că, interlocutorii aflați sub influența telefonului
mobil sunt mai puțin empatici, față de cei care participă activ la discuție. Chiar și fără a-l folosi,
simpla prezență a telefonului mobil poate atrage atenția emițătorului sau a receptorului. În acest
caz, se pierde foarte mult din limbajul nonverbal, persoanele implicate în conversație pot rata
gesturi subtile, mimica feței, tonul partenerului de conversație și alte aspecte de acest fel. 4
Potrivit Uniuni Internaționale a Telecomunicațiilor, numărul utilizatorilor de telefoane mobile
era de 1 miliard în anul 2001. Pentru a aduce un plus mobilității și accesibilității, telefoanele
mobile și-au extins sfera de aplicare a conținutului informațiilor pentru a oferi servicii precum,
actualizări meteo, titluri de știri și acces la internet. Aceste noi atribute raportate la expansiunea
rapidă a telefoanelor mobile, vor schimba modul în care oamenii trăiesc, dar mai relevant pentru
studiul nostru, modul în care interacționează între ei. Telefoanele mobile sunt un mediu de
comunicare cu două sensuri și o cale de comunicare cu mai multe surse de informare. 5
Cei care se bucură cel mai mult de toate aceste noi aplicaţii sunt tinerii. Pe străzi, în metrou, la
şcoală, peste tot observăm tineri care folosesc telefonul mobil. Fie că mănâncă sau sunt la
plimbare, ei trebuie să fie în permanență conectați la tehnologie. O cercetare realizată a
demonstrat faptul că tinerii folosesc mai mult telefonul pentru divertisment în detrimentul unor
convorbiri mai importante, sau pentru a face anumite planificări. Rezultatele arată că aceștia
petrec în medie 4 ore și 50 de minute pe zi pentru a conversa pe diverse aplicații de mesaje, cum

3
Alexia Corbett. Cellular Phones Influence(s) and Impact(s) on Social Interactions and Interpersonal
Relationships, 2009, p. 10
4
Shalini Misra, Lulu Cheng, Jamie Genevie, Miao Yuan. „The iPhone Effect: The Quality of In-Person Social
Interactions in the Presence of Mobile Devices”, în Environment & Behavior, SAGE Publications, 1 iulie 2014, pp
16-17
5
Ran Wei, Ven-Hwei Lo. “Staying connected while on the move: cell phone use and social connectedness”,în New
Media and Society, vol. 8, 2006, pp. 53- 54

3
ar fi Whatsapp. Următorul motiv pentru care tinerii își folosesc telefonul ar fi pentru a asculta
muzică și acordă unei astfel de activități aproximativ două ore și nouă minute în fiecare zi. 6
Brignall și van Valey au analizat în 2005 efectele tehnologiei asupra tinerilor denumiți „current
cyber-youth”. Acești tineri sunt cei care au crescut cu internetul ca fiind o parte importantă a
vieții și a intercațiunii lor. Din cauza uzului excesiv al tehnologiei în educație, comunicare și
distracție, s-a înregistrat o scădere a intercațiunii directe dintre tineri. Cei doi autori au sugerat că
reducerea timpului pe care tinerii îl petrec comunicând față-în-față ar putea duce la „consecințe
semnificative în dezvoltarea aptitudinilor sociale și în prezentarea propriului lor sine”.7
Totuși, nu putem nega faptul că telefoanele mobile au și părți pozitive. Comunicarea prin
telefonul mobil ajută la întărirea relațiilor dintre membri familiei. Deținerea unui astfel de
dispozitiv reprezintă un accesoriu de modă pentru cei care nu îl prea utilizează, deoarece în
momentul în care ai în posesie un telefon mobil, ești membru al unei comunități. 8 Un alt studiu
realizat în 2011 aduce, din nou, o viziune pozitivă și anume, telefonul mobil folosit în public
poate ajuta o persoană să comunice mai ușor cu un străin, mai ales dacă acea persoană se bazează
pe telefonul pentru a primi și schimba informații despre știri. Acest efect, este, însă, condiționat
de doi factori: cât de des este folosit telefonul în public să cât de des este folosit pentru a afla știri
și informații noi. 9
Nomophobia (no mobile phobia) reprezintă, teama, anxietatea, iritarea cauzată de lipsa
contactului cu telefonul mobile. Dintr-un eșantion de 200 de studenți studiați, 23% au declarat că
își pierd concentrarea și devin stresați în momentul în care nu au telefonul în jurul lor. De
asemenea, 39,5% au declarat că suferă de această fobie, iar 27% riscă să o dezvolte.
Nomophobia este în creștere pe glob.10

6
Albert Akanlisikum Akanferi, Lawrence Kwami Aziale, Isaac Asampana. „An Empirical Study on Mobile Phone
usage among Young Adults in Ghana: From the Viewpoint of University Students”, în International Journal of
Computer Applications (0975 – 8887) Volume 98– No.5, iulie 2014, p. 19
7
Thomas Wells Brignall III, Thomas Van Valey. The Impact Of Internet Communications On Social Intercation,
Sociological Spectrum, 2005, apud Emily Drago. „The effect on face-to-face communication”, în Elon Journal of
Undergraduate Research in Communications, Vol. 6 No. 1, 2015, p. 14
8
Ran Wei, Ven-Hwei Lo. op. cit., p. 68
9
Scott W. Campbell, Nojin Kwak. „Mobile Communication and Civil Society: Linking Patterns and Places of Use to
Engagement with Others in Public”, în Human Communication Research, 2011, p. 214
10
Pavithra MB, Suwarna M, Mahadeva Murthy TS. „A Study on Nomophobia - Mobile Phone Dependence, Among
Students of a Medical College in Bangalore”, în Ntl J of Community Med, 2015, p. 340

4
 Metodologia cercetării

Cercetarea are ca scop principal descoperirea influenței telefonului mobil în relațiile

interpersonale și activitatea socială a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani. În cadrul
cercetării s-au folosit ca metode ancheta sociologică, având ca instrument chestionarul, și
observația având ca instrument grila de observație.
Trebuie precizat că studiul nu este unul reprezentativ, deoarece subiecții au fost aleși nealeator
și prezintă anumite limite, cum ar fi: numărul scăzut de subiecți care au participat la această
cercetare, rezultatul neputând fi extrapolat pentru toți tinerii.
Eșantionul pe care s-a realizat studiul este alcătuit din 85 de persoane 72,9% fete și 27,1%
băieți, având diferite ocupații, nivele diferite de studiu și cunoștiințe.
Chestionarele au fost autoadministrate și distribuite aleatoriu pe rețele de socializare, alcătuite
din 31 de întrebări dintre care 4 au avut răspuns multiplu și două răspuns deschis, iar timpul de
completare este de aproximativ 7- 8 minute.
Observația a fost realizată într-un local din centrul Clujului numit “La Atelier”. Toți 3 membrii
echipei de cercetare au participat, observația fiind realizată în grup, iar datele au fost scrise de un
singur membru pe hârtie. Numărul aproximativ de persoane observate este 30. Timpul petrecut
în local pentru observație este de 90 de minute.
Pentru interpretarea datelor chestionarului a fost utilizat programul Google Docs.

Procedură

Primul pas în demararea proiectului a fost alegerea temei. Această temă este una de actualitate,
care tratează o problemă tot mai des întâlnită în zilele noastre. Tot odată aceasta aduce și un
aspect pozitiv care trebuie cunoscut, resursele financiare au fost minime, iar metodele de
cercetare nu sunt limitate. Al doilea pas a fost documentarea. Am realizat partea proiectului
numită revizuirea literaturii, intitulată introducere în prezentul studiul, bazându-ne pe informații
luate din articole științice și cărți online axate pe subiectul nostru, majoritatea găsite prin
intermediul site-ului Google Scholar. Următorul pas a fost eșantionarea. Eșantionul nostru este
nereprezentativ, de conveniență, realizat nealeator, subiecții fiind aleși în funcție de vârstă. Am
ales pentru realizarea studiului nostru două metode de cercetare, una cantitativă: ancheta

5
sociologică, având ca instrument chestionarul, și una calitativă: observația cu grila de observație
drept instrument. Chestionarul a fost corectat de 2 ori după prima lui realizare, deoarece s-au
constatat anumite greșeli de realizare. Chestionarul conține 31 de întrebări ( introductive, filtru,
de clasificare, factuale, de motivație, inchise, deschise). Chestionarul a fost postat pe diferite
grupuri de pe site-ul de socializare Facebook unde a fost activ aproximativ 3 săptămâni, după
care rezultatele au fost analizate. Observația a fost realizată într-o zi de sâmbătă, din dorința de a
observa cât mai multi oameni. Rezultatele observației au fost scrise pe o foaie de hartie iar după
aceea interpretate ca atare.

Rezultate

Chestionarul online (Anexa I) a fost aplicat unui număr de 85 de tineri dintre care 72,9% fete și
27,1% băieți. Dintre aceștia, 67,1% au vârsta cuprinsă între 18 și 20 de ani, 21,2% se încadrează
în categoria 21-24 de ani, iar 11,8 % între 25-28 de ani. Majoritatea, 76,5% provin din mediul
urban, iar 23,5% din mediul rural. Toți subiecții chestionați au răspuns că dețin un telefon mobil,
deși doar 91,8% consideră că tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani trebuie să aibă un
astfel de aparat.
Dintre respondenți, 85,9% dețin un singur telefon mobil, 11,8% au în posesie două telefoane,
iar 1,2% 5 telefoane. Din totalul de 13% de persoane care dețin mai mult de un telefon mobil,
doar 68,2% le folosesc pe toate. La întrebarea deschisă, „În ce scopuri utilizați fiecare telefon în
parte?” majoritatea folosesc primul telefon pentru a comunica, a face poze sau pentru internet, iar
pe cel de al doilea îl folosesc în scop de serviciu, pentru muzică, sau, din nou, pentru a avea
acces la internet (menționez aici că respondenții folosesc internetul pentru rețelele de
socializare, e-mail, whatsapp, browsing).
La capitolul în ce parte a zilei utilizează tinerii cel mai des telefonul mobil (Anexa III), cel mai
mare procent l-a avut răspunsul „non-stop” cu 36,5%. Următorii 28,2% îl folosesc mai mult
seara, 14,1% după-masa, în timp ce doar 3,5% la amiaz iar 5,9% dimineața. Motivele pentru care
mobilul este folosit sunt diverse. Se observă dorința tinerilor de a sta mereu conectați cu cei din
jur, deoarece un procent de 78,8% folosește telefonul pentru a verifica rețelele de socializare.
Următorul motiv este acela al comunicării cu prietenii/colegii/familia, cu un procent de 67,1%.
Un număr de 10,6% folosește telefonul pentru a verifica mail-urile, 36,5% îl utilizează pentru a

6
obține diverse informații, iar 3,5% pentru locul de muncă. Important de spus e că la această
întrebare, respondenții au trebuit să aleagă principalele două motive.
Cum ar reacționa tinerii dacă nu ar avea un telefon mobil timp de două zile? Răspunsurile sunt
variate și apropiate ca procentaj (Anexa IV). Astfel, 29,4% s-ar simți indiferenți, 22,4% s-ar
simți liberi, 20% ar fi frustrați sau anxioși, în timp ce 23,5% dintre respondenți sunt incerți în
legătură cu comportamentul lor. Doar 4,7% s-ar simți fericiți.
Subiecților chestionați li s-a cerut să aleagă dintr-o listă principalele trei metode de comunicare
prin telefon (Anexa V). Cea mai des folosită metodă este Facebook (chat) cu un procent de
81,2%. Urmează apelurile cu 71,8%, apoi SMS-urile cu 67.1%. Un procent mai mic îl dețin alte
aplicații cu funcția de a scrie mesaje sau a face apeluri precum Whatsapp (38,8%), Skype (5,9%)
și Viber (2,4%). Deși toți respondenții noștri folosesc tehnologia pentru a interacționa, numai
1,2% consideră comunicarea mai eficientă prin telefonul mobil. Restul de 97,6% cred că
schimbul de informații este mai calitativ dacă persoanele se află față în față.
Într-un mediu social, 54,1% recunosc că utilizează telefonul mobil atunci când se întâlnesc cu
prietenii în oraș, iar 41,2% nu (Anexa VI). Scopul principal pentru care ei îl folosesc, este acela
de a verifica noutățile apărute pe diverse rețele de socializare (52%), în timp ce 8% conversează
cu alți prieteni, 8% îl folosesc din plictiseală sau fiindcă nu îi interesează conversația prietenilor,
4% pentru a fi conectați la job, 12% pentru a păstra legătura cu familia și 2% pentru a-și verifica
email-urile (Anexa VII). Atunci când discuția devine interesantă, iar subiectul îi pasionează,
92,3% dintre respondenți renunță să mai folosească telefonul mobil și acordă atenție totală
partenerului de discuție.
Cei 85 de tineri au răspuns în unanimitate cu „da” atunci când au fost întrebați dacă își observă
prietenii folosind telefonul mobil când se află împreună în oraș. Pentru a le verifica reacția, o
întrebare din chestionar i-a pus pe subiecți să-și imagineze o situație în care aceștia încearcă să
spună unui priteten un lucru important, însă interlocutorul își concentrează atenția asupra
telefonului. Un procent de 34,1% au spus că ar atrage atenția persoanei. Alții, consideră neatenția
prietenului o lipsă de respect (29,4%). 18,8% s-ar simți iritați, 4,7% nu ar repeta ce au spus mai
devreme, iar restul de 7,1% ar fi indiferenți.
Dintre tinerii chestionați, 30,6% consideră că telefonul afectează calitatea unei conversații în
foarte mare măsură, 34,1% sunt de părere că afectează în mare măsură, 29,4% atribuie o măsură

7
medie, iar 3,5% respectiv 2,4% cred că o conversație este influențată de tehnologie în mică
măsură, respectiv în foarte mică măsură (Anexa VIII).
Rugați să clasifice importanța telefonului în viața lor pe o scală de la 1 la 10 ( 1- foarte puțin,
10-foarte mult), tinerii au răspuns astfel: nota 2, 1,2%; nota 3, 1,2%; nota 5, 5,9%; nota 6, 9,4%;
nota 7, 12,9%; nota 8, 28,2%; nota 9, 16,8%; nota 10, 22,4% (Anexa IX).
În viziunea respondenților, telefonul mobil ar trebui să conțină mai mult decât funcțiile de sms
și apel, deoarece 57,6% nu ar cumpăra un dispozitiv care dispune doar de aceste aplicații, în timp
ce 25,9% ar cumpăra telefonul chiar și doar cu aceste două funcții.
Răspunsuri interesante a primit întrebarea „Cât de important vi se pare limbajul nonverbal într-
o conversatie?” Variantele „foarte important” și „destul de important” au primit un număr de
voturi egale, 47,1%. Restul de 5,9% nu consideră partea nonverbală importantă în comunicare
(Anexa X).

Am ales a doua metodă de cercetare observația (Anexa II) deoarece am dorit să analizăm și
gesturile, mimica, felul de a se comporta a tinerilor atunci când se întâlnesc în oraș cu grupul de
prieteni. Observația s-a desfășurat în localul „La Atelier”, iar cei studiați au fost tineri în număr
de aproximativ 30. Dintre aceștia, între 15-17 persoane au folosit cel puțin o dată telefonul, iar
4, 7 l-au utilizat regulat, la un anumit interval de timp. Important de menționat e faptul că, cu cât
grupul era mai restrâns, cu atât scădea și frecvența folosirii telefonului. Astfel, la mesele unde se
aflau doar două persoane, conversația părea mai intimă, iar interlocutorii apelau la smartphone
doar în scopuri interactive, pentru a-și arăta filmulețe, fotografii sau pentru a face poze. În aceste
momente tehnologia părea să apropie oamenii deoarce comentau cele văzute pe ecran sau
zâmbeau. Totuși, în momentul în care unul dintre interlocutori se ridica de la masă și pleca,
cealaltă persoană, rămasă singură, începea să utilizeze imediat telefonul mobil. Abia când
partenerul de discuție se întorcea la masă se renunța la mobil.
În schimb, în grupurile cu număr de peste doi membri, telefonul este folosit în mod constant iar
tinerii îl fac parte din grup. Am observat faptul că cei care nu participă la discuție sunt cei
predispuși spre a-și utiliza telefonul mobil. În acest caz, unii dintre ei nu împărtășesc cu grupul
filmulețe sau poze precum în cazul anterior, ci verifică rețelele de socializare sau scriu mesaje.
Gesturile lor trimit spre izolare. Subiecții priveau în jos la ecranul telefonului și întrerupeau orice
contact vizual cu prietenii lor. Atunci când încetau să îl mai folosească, privirea le era distantă

8
până începeau să participe din nou la discuție. În unele cazuri, persoanele care foloseau telefonul
acordau atenție și celor din jurul lor, în sensul în care, dacă doreau să își spună părerea, nu mai
priveau ecranul, ci persoanele participante la conversație. Odată ce terminau de vorbit, se
concetrau din nou asupra telefonului. La un moment dat, am observat un grup de aproximativ
șapte persoane în care toți membri foloseau mobilul simultan. Timp de câteva minute nu a existat
nicio interacțiune între aceștia, deși se aflau la aceeași masă, subiecții păreau străini unul de
celălalt.
Am constatat faptul că, în fiecare grup, sunt aceleași persoane care folosesc telefonul în mod
constant. Prietenii din jurul lor nu le acordă importanță, ci continuă discuția cu restul membrilor
care participă la conversație. De asemenea, atât fetele cât și băieții au utilizat într-un număr egal
mobilul, astfel nu putem spune care gen ar fi mai predispus spre a utiliza instrumentul mai des.
Un alt lucru important ce ne-a atras atenția, a fost acela că, indiferent dacă foloseau telefonul
mobil sau nu, aproape toți subiecții îl aveau așezat în fața lor, pe masă.

Discuții

După ce am analizat cele două metode de cercetare putem afirma că acțiunile studiate în timpul
obsevației se potrivesc cu răspunsurile acordate în chestionar. Eșantionul nostru este unul
nereprezentativ și nu există posibilitatea generalizării, dar în urma cercetării noastre tinerii cu
vârsta cuprinsă între 18 și 28 de ani folosesc telefonul mobil ca un mijloc de a comunica, chiar și
atunci când se află în prezența unui grup de prieteni.
O primă concluzie pe care o putem trage este aceea că tehnologia facilitează în unele cazuri
comunicarea și este, de asemenea, o metodă rapidă și nu foarte costisitoare de a-ți ține prietenii
aproape. În acest fel se explică și procentul mare pe care rețelele de socializare îl ocupă în viața
tinerilor. După cum am văzut anterior, Facebook (chat) este metoda principală de comunicare a
tinerilor când folosesc telefonul mobil (81,2%). Dintre respondenții care au afirmat că folosesc
telefonul mobil când sunt alături de prieteni, 52% îl utilizează pentru a verifica noutățile apărute
pe rețelele de socializare. De asemenea, când au fost rugați să spună pentru ce folosesc telefonul
cel mai des, internetul s-a regăsit în multe dintre acțiunile lor. Un procent de 57,6% nu ar
cumpăra un telefon ce are doar funcțiile de bază, sms și apel, lucru ce trimite din nou la nevoia
tinerilor de a se exprima prin cât mai multe mijloace. Analiza de mai sus ne demonstrează cât de

9
prinsă este generația actuală în tehnologie. Tindem să credem că acest comportament a devenit
deja o obișnuință pentru utilizatorii telefonului mobil. Așa se explică și frecvența cu care tinerii
folosesc mobilul într-un mediu social, după rezultatele obținute în urma observației.
Următoarea concluzie este una pozitivă. Deși ne-am fi așteptat ca tinerii să reacționeze foarte
negativ în lipsa telefonului mobil, nimeni nu a răspuns că ar fi violent, doar anxios/frustrat
(20%). Cea mai mare parte, ar fi indiferentă (29.4%). Dacă cumulăm răspunsurile „în foarte
mare măsură”, „în mare măsură” și „în măsură merdie” ale întrebării numărul 18 („În ce măsură
credeți că poate afecta calitatea unei discuții utilizarea telefonului mobil?”), vom obține un
procent de 94,1% ceea ce ne arată că tinerii sunt conștienți de faptul că telefonul mobil nu are o
influență pozitivă asupra unei discuții. Putem corela acest răspuns cu întrebarea: „Dacă discuția
vă pasionează, renunțați să mai folosiți telefonul mobil?” unde 92,3% au confirmat. Observația
susține datele chestionarului, căci, în unele grupuri, se aflau și persoane care nu au folosit
telefonul mobil niciodată, ci s-au concentrat asupra prietenilor din jurul lor.
Totuși, există întrebări care ne arată nehotărârea tinerilor. Să analizăm următoarea situație:
Majoritatea celor chestionați nu sunt încântați atunci când prietenii lor își folosesc telefonul
mobil în timp ce ei încearcă să le comunice un lucru important, doar un procent de 7,1% se simt
indiferenți. Mai apoi, 97,6% consideră că transferul de informații se realizează mai bine dacă
persoanele se află față în față. Cu toate acestea, 54,1% afirmă că folosesc telefonul mobil atunci
când se întâlnesc cu grupul lor. Deducem de aici faptul că, o parte dintre cei chestionați acordă
atenție telefonului și nu prietenilor, dar ei înșiși se simt deranjați dacă se întâmplă ca grupul să
aleagă comunicarea virtuală în detrimentul unei discuții reale.
O conversație este afectată în mod negativ de telefonul mobil, exemplul este dat de rezultatele
observației. În momentul în care tinerii își întorc privirea spre ecran, se izolează de restul
grupului. În cazul în care se aflau două persoane la o masă, telefonul facilita comunicarea, însă în
cazul grupurilor mai mari, folosirea dispozitivelor menționate nu ducea decât la o distanțare
inconștientă între membri, precum în cazul grupului unde își foloseau toți telefonul simultan.
Efectele negative au fost ușor de observat. După cum am menționat anterior, subiecții nu își
priveau prietenii în ochi atunci când vorbeau, iar când întrerupeau contactul cu telefonul aveau
nevoie de câteva secunde pentru a face din nou parte la conversație.
În final, ipoteza noastră „Telefonul mobil influențează negativ comunicarea față în față” a fost
confirmată, cu mențiunea că tinerii sunt conștienți de efectele negative avute de telefonul mobil

10
asupra conversațiilor și nu toți îl utilizează când sunt alături de prieteni. Cei cu vârsta cuprinsă
între 18-28 de ani sunt, însă, cei mai avizi consumatori de tehnologie și, deși știu că acest lucru
poate fi deranjant într-un mediu social, își doresc să fie în permanență conectați cu cei din afară.
Nu cunoaștem dacă tinerii înțeleg cu adevărat cât de dăunătoare poate fi folosirea constantă a
telefonului mobil, nu doar asupra unei discuții ci și asupra organismului.

Erori

Cercetarea efectuată poate prezenta erori survenite în urma lipsei de experiență în domeniu. O
primă eroare a apărut în construcția chestionarului, și anume la întrebarea cu numărul 3: „Ce
marcă de telefon dețineți?”, eroarea constând în faptul ca variantele de răspuns sunt insuficiente,
iar varianta de răspuns „altele” nu oferă posibilitatea respondenților să scrie marca telefonului
deținut, ci doar să bifeze această variantă. De asemenea, la unele întrebări am omis să punem
varianta „altele”. Din cauza numărului mic de băieți care au completat chestionarul, în
detrimentul fetelor, nu am putut să demonstrăm că există vreo diferență de utilizare a telefonului
mobil în funcție de gen.
Am întâmpinat și probleme din partea respondenților, aceștia dând un răspuns dezirabil
cercetătorilor la întrebarea care i-a pus să aleagă dacă renunță sau nu la telefonul mobil în
momentul în care discuția devine interesantă. Majoritatea, 92,3%, au răspuns afirmativ. Erori
apar și la observație unde nu a fost posibil să observăm toți oamenii din încăpere în permanență
și pe fiecare în parte. Observația noastră se rezumă la informațiile pe care am reușit să le adunăm
în decursul celor 90 de minute petrecute în local.

Concluzii

Ipoteza de la care am pornit, si anume, „ Telefoanele mobile influențează negativ comunicarea

față în față”, a fost confirmată, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Am reușit să
demonstrăm că telefoanele mobile sunt benefice în păstrarea legăturilor de prietenie la distanță
sau pentru comunicarea cu familia și prietenii aflați la depărtare, însă provoacă efecte negative
asupra comunicării față în față. S-a constatat o izolare din partea tinerilor în momentul în care iau
contact cu telefonul mobil, iar atenția lor este toată îndreptată asupra ceea ce se întâmplă pe

11
ecranul gadget-ului. Ruperea de realitate în timp ce comunici cu alte persoane denotă lipsă de
respect față de cei care îți sunt emițători.
Studiul nostru nu poate fi generalizat, deoarece populația studiată este prea limitată ca număr,
iar criteriile de selecție nu includ toate categoriile de persoane. Singurul criteriu major în studiul
nostru este vârsta. Consecințele provocate de această nouă tentință precum și dependența creată,
nu atât de telefon, cât de site-urile de socializare, par să fie conștientizate de tineri, însă aceștia
persistă în a le folosi.

12
Bibliografie:
 Akanafrei, Akanlisikum Albert, Aziale, Lawrence Kwami și Asampana, Isaac. „An
Empirical Study on Mobile Phone usage among Young Adults in Ghana: From the
Viewpoint of University Students”, în International Journal of Computer Applications
(0975 – 8887) Volume 98– No.5, iulie 2014
 Campbell, Scott W. și Kwak, Nojin. „Mobile Communication and Civil Society: Linking
Patterns and Places of Use to Engagement with Others in Public”, în Human
Communication Research, 2011
 Corbett, Alexia. Cellular Phones Influence(s) and Impact(s) on Social Interactions and
Interpersonal Relationships, 2009
 Drago, Emily. „The effect on face-to-face communication”, în Elon Journal of
Undergraduate Research in Communications, Vol. 6 No. 1, 2015
 Iovanuț, Simona. Comunicarea. Curs de specializare pentru lucrători sociali în mediul
rural, Editura Waldpress, 2001
 Misra, Shalnini, Cheng, Lulu, Genevive, Jamie și Yuaon Miao. „The iPhone Effect: The
Quality of In-Person Social Interactions in the Presence of Mobile Devices”,
în Environment & Behavior, SAGE Publications, 1 iulie 2014
 Pavithra MB, Suwarna M, Mahadeva și Murthy TS. „A Study on Nomophobia - Mobile
Phone Dependence, Among Students of a Medical College in Bangalore”, în Ntl J of
Community Med, 2015
 Popa, Camelia. Noi comportamente adictive: Internetul patologic, dependenţa de SMS-
uri şi de televizor, Editura Universitară Bucureşti, 2013
 Wei, Ran și Lo, Ven-Hwei, “Staying connected while on the move: cell phone use and
social connectedness”,în New Media and Society, vol. 8, 2006

13
Anexe

Anexa I
CHESTIONAR- Cum influențează telefoanele mobile comunicarea în rândul tinerilor cu vârste
cuprinse între 18 și 28 de ani?

Introducere
Acest chestionar este realizat cu scopul de a stabili în ce masură oamenii consideră necesară
utilizarea telefonului mobil în viața de zi cu zi, în ce scopuri este utilizat cel mai des și cum
influențează telefonul mobil relația cu alte persoane. Durata realizării chestionarului este de
aproximativ 5-10 minute. Informațiile oferite de dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi
utilizate rezultatele numerice finale ale statisticii.

1. Considerați necesară deținerea și utilizarea telefoanelor mobile de tinerii cu vârsta cuprinsă

între 18 si 28 de ani?
1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

2. Dumneavostră dețineți un telefon mobil?

1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

3. Ce marcă de telefon dețineți? ( răspuns multiplu)

1. Nokia
2. Samsung
3. LG
4. Sony Ericson

14
 5. Iphone
6. Alcatel
13. Altă marcă
14. Nu știu
15. Nu răspund

4. Câte telefoane dețineți? ( dacă dețineți un singur telefon săriți peste următoarele 2 întrebări)
1. 1
2. 2
3. 3
4. 4
5. 5
14. Nu știu
15. Nu răspund

5. Utilizați toate telefoanele mobile pe care le dețineți?

1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

6. În ce scopuri utilizați fiecare telefon în parte?

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

7. În ce parte a zilei utilizați cel mai mult telefonul mobil?

1. Dimineața
2. La amiaz
3. După masa

15
 4. Seara
5. Noaptea
6. Non-stop
14. Nu știu
15. Nu răspund

8. De ce utilizați telefonul mobil cel mai mult în această perioadă a zilei? ( cele mai importante
2 motive)
1. Pentru a verifica rețelele de socializare
2. Pentru a verifica email-urile
3. Pentru a suna colegii/ prietenii/ familia
4. Pentru a obține diverse informații
5. Îl utilizez în scopuri de serviciu
14. Nu știu
15. Nu răspund

9. Ce metodă de comunicare folosiți cel mai des? ( cele mai importante 3 metode)
1. SMS
2. Apeluri
3. Whatsapp
4. Skype
5. Viber
6. Chat ( Facebook)
14. Nu știu
15. Nu răspund

10. Dacă timp de 2 zile nu ați avea în posesie niciun telefon mobil ați reacționa...?
1. Violent
2. Ați fi anxios/ frustrat
3. V-ar fi indiferent
4. V-ați simți liber

16
 5. Ați fi fericit
14. Nu știu
15. Nu răspund

11. Pe o scară de la 1 la 10 ( 1- foarte puțin, 10- foarte mult) cât de des simțiți nevoia de a
comunica prin telefon? ( încercuiți varianta corespunzătoare)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

12. Cum credeți că se desfășoară mai eficient comunicarea?

1. Față în față
2. Prin telefonul mobil
3. Prin intermediul internetului ( ex. Facebook, Skype, Whatsapp etc.)
4. Prin scrisori
5. Prin intermediari ( persoane fizice)
14. Nu știu
15. Nu răspund

13. Simțiți nevoia să folosiți telefonul mobil când vă întâlniți cu prietenii într-un local? ( dacă
răspunsul este " nu" săriți peste următoarea întrebare)
1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

14. În ce scop îl folosiți?

1. Pentru a verifica noutățile apărute pe diverse rețele de socializare
2. Pentru a conversa cu alți prieteni
3. Pentru că nu mă interesează/ mă plictisește conversația prietenilor mei
4. Pentru a fi mereu conectat la job
5. Pentru a păstra legătura cu familia
6. Pentru a verifica email-urile

17
 14. Nu știu
15. Nu răspund

15. Dacă discuția vă pasionează renunțați să mai folosiți telefonul mobil?

1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

16. Ați observat că prietenii dumneavoastră folosesc telefonul mobil când ieșiți în oraș?
1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

17. Încercați să-i spuneți unui prieten un lucru important, dar acesta își concentrează atenția
asupra telefonului mobil. Cum vă simțiți?
1. Sunteți iritat
2. Sunteți indiferent
3. Repetați ceea ce ați spus mai devreme
4. Nu repetați ceea ce ați spus mai devreme
5. Vă ridicați si plecați
6. Considerați acest lucru ca lipsă de respect
7. Atrageți atenția asupra lipsei de respect pentru opinia/ povestea
dumneavoastră
8. Rupeți prietenia
14. Nu știu
15. Nu răspund

18
18. În ce măsură credeți că poate afecta calitatea unei discuții utilizarea telefonului mobil?
1. În foarte mare măsură
2. În mare măsură
3. În măsură medie
4. În mică măsură
5. În foarte mică măsură

19. Care este suma cea mai mare pe care ați alocat-o achiziționării unui telefon?
1. 50- 250 lei
2. 260- 450 lei
3. 460- 650 lei
4. 660- 850 lei
5. 860- 1100 lei
6. 1200- 2500
7. Peste 2500 lei

20. Ce sumă ați dori să puteți aloca achiziționării unui telefon mobil?
1. 100- 500 lei
2. 600- 1000 lei
3. 1100- 2000 lei
4. Peste 2000 lei

21. Pe o scară de la 1 la 10 ( 1- deloc important, 10- foarte important) cât de important credeți că
e telefonul mobil în viața dumneavoastră?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

22. Ați cumpăra un telefon mobil care să aibă doar funcțiile de sms si apel?
1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

19
23. Care sunt elementele cele mai importante într-un telefon mobil? ( alegeti primele 3 cele mai
importante elemente)
1. Marca
2. Bateria
3. Memoria
4. Dimensiunile
5. Calitatea imaginii
6. Sistemul de operare
7. Dual Sim
8. Spațiu pentru cardul de memorie
9. Procesor
10. Accesorii ( căști, încărcător etc)
11. Preț
14. Nu știu
15. Nu răspund

24. Care credeți că este vârsta ideală la care un copil ar trebui sa înceapă să utilizeze un telefon
mobil?
1. Sub 8 ani
2. Între 8 și 12 ani
3. Între 13 și 17 ani
4. 18 ani
14. Nu știu
15. Nu răspund

25. Care este sexul dumneavoastră?

1. Feminim
2. Masculin

20
26. Care este vârsta dumneavoastră?
1. 18- 20 ani
2. 21- 24 ani
3. 25- 28 ani

27. Din ce mediu proveniți?

1. Rural
2. Urban

28. Sunteți o persoană credincioasă?

1. Da
2. Nu
14. Nu știu
15. Nu răspund

29. Ce religie aveți?

1. Ortodox
2. Catolic
3. Protestant
4. Evreu
5. Musulman
6. Ateu
7. Baptist
8. Penticostal
9. Martor al lui Iehova
14. Nu știu
15. Nu răspund

21
30. Ce profesie aveți?
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

31. Cât de important vi se pare limbajul nonverbal într-o conversatie?

1. Foarte important
2. Destul de important
3. Nu foarte important
4. Deloc important

Vă mulțumim!

22
Anexa II
Grila de observație
Acestea sunt principalele puncte după care ne-am ghidat în observația noastră:
1.Ora:
2. Data:
3. Local:
4. Persoane:
5. Persoane care folosesc telefonul mobil:
6. În ce scop îl folosesc:
a) sms
b) apeluri
c) fac poze
d) rețele de socializare
e) alte observați:
7. Comportamentul celor care folosesc telefonul mobil:
a) gesturi
b) mimică
c) privire
d) relația cu cei din jur
e) alte observații:
8. Cum reacționează membrii grupului față de cei care folosesc telefoanele:
a) sunt iritați
b) atrag atenția celor care utilizează telefonul
c) sunt indiferenți
d) continuă conversația cu alți membri
9. Alte observații relevante

23
Anexa III
Întrebare: În ce parte a zilei utilizați cel mai mult telefonul mobil?

Anexa IV
Întrebare: Dacă timp de 2 zile nu ați avea în posesie niciun telefon mobil ați reacționa...?

24
Anexa V
Întrebare: Ce metodă de comunicare folosiți cel mai des? ( cele mai importante 3 metode)

Anexa VI
Întrebare: Simțiți nevoia să folosiți telefonul mobil când vă întâlniți cu prietenii într-un local? (
dacă răspunsul este " nu" săriți peste următoarele 2 întrebări)

Anexa VII
Întrebare: În ce scop îl folosiți?

25
Anexa VIII
Întrebare: În ce măsură credeți că poate afecta calitatea unei discuții utilizarea telefonului mobil?

26
Anexa XI
Întrebare: Pe o scară de la 1 la 10 ( 1- deloc important, 10- foarte important) cât de important
credeți că e telefonul mobil în viața dumneavoastră?

Anexa X
Întrebare: Cât de important vi se pare limbajul nonverbal într-o conversatie?

27