Sunteți pe pagina 1din 3

Cele mai importante 5 principii ale lui

Sun Tzu

Ilisiu Andreea Elena

Geantă Florentina

Hosu Diana-Emilia
Arta războiului – o carte cu principii de strategie pură care pot fi ușor readaptate și aplicate în
alte arii de activitate, chiar în activitățile de zi cu zi din timpurile noastre.

Indiferent dacă oamenii sunt în situația de a conduce o armată sau o companie, o instituție
publică sau o echipă de voluntari, strategia este elementul esențial. Nu putem să vorbim despre
modalități de a acționa în mod strategic rezumând subiectul la doar cinci elemente prezentate de Sun
Tzu, însă putem să le identificăm pe cele care stau la baza tuturor celorlalte.

Bineînțeles, aceste alegeri sunt mereu subiective, bazate pe experiența și modul de analiză al membrilor
echipei, evidențiind ideea că un principiul nu le exclude pe celelalte, ci le întărește.

Îndeplinirea stretegiei necesită resurse: financiare, informaționale și mai ales, umane. Astfel,
punem la baza întregului proces strategic oamenii și capacitățile lor.

1. „Cea mai bună metodă atunci când ai oameni în subordine, constă în a-l folosi zgârcit și pe prost,
pe înțelept și pe viteaz și de a-i da fiecăruia o responsabilitate care i se potrivește. Nu
încredințați oamenilor sarcini pe care nu sunt capabili să le îndeplinească. Faceți o selecție și
încredințați fiecăruia răspunderi pe măsura competențelor lor.
- viteazul știe să se bată, prudentul să se apere, înțeleptul să dea sfaturi. Deci, nu este irosit nici
un talent.”

Resursele umane sunt esențiale, mai ales atunci când forțele lor sunt focalizate în direcția
corectă. Este important să avem un scop comun, dar să divizăm atribuțiile astfel încât întreaga activitate
să fie ca o un mare puzzle. Fiecare își manifestă talentul și priceprea pe ceea ce este nevoie, iar un
conducător bun va știi mereu să aducă împreună și să alinieze munca spre a obține rezultatul dorit.

Omul este dintre toate, singura ființă care poate să își depășească limitele, să fie creativ și să
găsească soluții ingenioase, însă omul nu ar putea fi astfel fără celelalte resurse care i-au fost date.
Putem să considerăm că toate celelalte resurse, materiale și informaționale, sunt armele cele mai de
preț ale lui.

2. "Notele muzicale sunt numai în număr de cinci, dar combinaţiile lor sunt atât de numeroase,
încât este imposibil să le auzi pe toate. Culorile fundamentale sunt doar în numar de cinci, dar
combinațiile lor sunt atat de numeroase, încat este imposibil ochiului să le perceapă pe toate.
Gusturile sunt numai în numar de cinci, dar ele dau amestecuri atât de variate, încât este
imposibil sa le degusti pe toate. În luptă există numai forța normală şi forța extraordinară, dar
combinațiile lor sunt nelimitate; nici un spirit omenesc nu le poate sesiza pe toate.”
Așadar, am ales un principiu care face referire la posibilitațile nelimitate ale ființei umane. Odată cu
evoluția și specificul activităților, soluțiile sunt infinite.

Primele două principii prezentate se completează cu un al treilea principiu care se referă la capacitatea
de analiză și sinteză a informațiilor astfel încât să fie utile în procesul de stabilire a planului de acțiune.
3. „Elementele artei militare sunt: în primul rând, aprecierea spațiului, în al doilea rând, evaluarea
cantităților, în al treilea rând, calculele, în al patrulea rând, comparațiile, și în al cincilea rând,
șansele de victorie.”
Trebuie înainte de toate să ținem cont de toți factorii, să îi evidențiem pe cei avantajoși și să găsim
mijloace să îi atenuăm pe cei care pot amenința.

Cel de-al 4-lea principiu se referă în principal cunoașterea concurenței și cum putem să prevedem o
eventuală victorie sau un eventual eșec utilizând datele concrete. Concurența care este benefică și ne
scoate din zona de confort, ne învață să fim agili și mereu cu un pas în față.

4. Dacă estimările făcute la templu înainte de începerea ostilităţilor lasă să se întrevadă o victorie,
înseamnă că şi calculele indică o putere superioară celei a inamicului. Dacă ele anunţă o
înfrângere, înseamnă că din aceste calcule reiese o putere inferioară. Făcând cât mai multe
calcule, se poate câştiga; dacă se fac prea puţine, victoria este imposibilă. Şi cât îşi micşorează
şansele cel care nu calculează deloc? Datorită acestor calcule, examinez şi soluţia devine
evidentă.

Dacă ne avântăm în luptă fără a avea în spate o parte de cercetare/calcule, în care ne documentăm
cu privire la toate resursele de care dispunem și de care avem nevoie pentru a porni la luptă, în care să
încercăm să aflăm de ce resurse dispune adversarul nostru și care este raportul dintre forța lui și forța
noastră. Astfel, deși șansele noastre de câștig nu sunt cele mai mari, analizând și examinând toate
posibilitățile este foarte probabil să găsim o soluție care să ne crească șansele de căștig.

Ultimul principiu pe care l-am ales este important și nu tocmai referindu-ne la ideea de rivalitate, ci
mai degrabă la capacitățile noastre de a ne adapta și de a anticipa pașii pe care „adversarul” îi face. Mai
mult decât atât, stă în puterile noastre să facem networking de calitate astfel încât să avem susținători
care cred la rândul lor în cauzele pentru care luptăm. Așa zisele alianțe nu ar trebui să fie tocmai
îndreptate spre a dărâma concurența, ci spre a ne atinge scopurile pe care ni le-am propus.

5. Cel mai important în război este să ataci în strategia inamicului. Apoi, cel mai bine este să-i
destrami alianţele. Dacă acest lucru nu este cu putinţă, cel mai bine este să-i ataci armata.

Atacarea armatei o transpun în zilele noastre în atacul la persoană. Acest lucru mi se pare josnic și ar
trebui să fie „acțiunea disperată” la care recurgem când nu mai există alte variante. Așadar, cel mai
simplu lucru pe care îl putem face este, dacă reușim să aflăm binînțeles, să atacăm strategia
adversarului. Deși e posibil ca el să aibă un plan B, nu degeaba este planul B și nu A. Înseamnă că are
anumite minusuri, că necesită anumite lucruri nu foarte favorabile lui. Trebuie să fim oricum pregătiți și
pentru planurile secundare ale adversarului. Dacă acest lucru nu este cu putință, indicat este să îi
destrămăm alianțele. Să câștigăm de partea noastră ajutoarele celui cu care ne confruntăm pentru a-i
slăbi forța li pentru a ne întări nouă poziția. Astfel, putem afla de la foști aliați planurile și srategiile
adversarului.

S-ar putea să vă placă și