1

- bolile metabolice se datoresc tulburarilor de metabolism ale factorilor

nutritivi
- metabolismul
- organismul este un sistem care face schimb de substanta si energie
cu mediul extern
- metabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si sfirseste cu
excretia produsilor neutilizati
- metabolismul glucidelor
- glucidele
- au rol energetic
- ajung in intestinul subtire sub forma de monozaharide
- glicemia 0,8 – 1,2 g/1000
- factorii hiperglicemianti
- glucagonul
- adrenalina
- hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei
- hormonal somatotrop al hipofizei
- tiroxina
- factorii hipoglicemianti
- insulina – hormoni ai celulelor beta din pancreas
- metabolismul lipidelor
- au rol
- energetic
- plastic
- functional
- se absorb la nivelul intestinului subtire
- reglarea este facuta de
- nevoile energetice ale organismului
- SNC
- hipofiza
- ficat
- metabolismul proteinelor
- au rol
- plastic
- energetic
- functional
- se absorb pe cale portala in ficat si de aici in circulatia generala
- produsii de catabolism azotati sunt
- ureea

2
 - acidul uric
- creatinina
- se elimina prin urina
- reglarea este facuta prin
- testosteron
- hormonii glicocorticoizi
- hormonii tiroidieni
- ficat
- rinichi
- SNC

EDUCATIA PENTRU PREVENIREA BOLILOR METABOLICE

- profilaxie primara
o la nivel populational evitarea supraalimentatiei ,
sedentarismului, stressului psihic
o dispensarizarea persoanelor tinere cu risc constitutional
- profilaxie secundara
o obezii vor fi educati cum sa isi respecte regimul
alimentar hipocaloric, sa practice spot
o educarea pacientilor subnutriti pt a consuma o cantitate
suficienta de alimente
o evitarea consumului excesiv de proteine la pacientii cu
guta
o dispensarizare
- profilaxie tertiara
o se adreseaza obezilor cu complicatii cardio-vasculare,
respiratorii
o pacientii cu guta
o pacientii diabetici

EVALUAREA METABOLISMULUI

- examene de laborator
o ale singelui
 acid uric
 creatinina
 glicemie
 TTGO

3
  Colesterol
 Lipemie
 Trigliceride
 VSH
o ale urinii
 examenul urinii pentru determinarea acidului uric
 uree urinara/24 ore
 glicozurie/24 ore
o ale lichidului sinovial
 examenul biochimic in caz de guta, pune in evidenta
prezenta cristalelor de urat de sodiu
- determinarea metabolismului bazal
o indicat in caz de subnutritie si obezitate
- examen radiologic
o al sistemului osos in guta
o evidentiaza osteoporoza si depunerile periarticulare de urati
- geode
- electrocardiograma
o evidentiaza probleme cardiace care apar in caz de obezitate
sau in slabire – bradicardie sinusala
- masurarea greutatii corporale
o formule de calcul a greutatii ideale
o BROCA G=t-100
 Greutatea in kg
 Talia in cm

o LORENTZ G=T-T-50
4

SEMNE SI SIMPTOME IN BOLILE DE NUTRITIE SI

METABOLISM

- durere articulara
o in guta – accesul gutos
 apare brusc
 de obicei noaptea
 violenta
 localizata la nivelul halicelui
 frecvent unilaterala

4
  declansata de consum exagerat de alcool, proteine,
microtraumatisme
 durerea dispare spontan sau postterapeutic dupa 4-8
zile
 se repeta la intervale variabile
- tofi gutosi
o depuneri urice in articulatii si in piele – coate, degete,
pavilionul urechii
- modificari ale greutatii corporale ideale
o in obezitate
 se inregistreaza depasirea greutatii ideale
 depunerea tesutului adipos
 uniforma
 localizare in anumite regiuni ale corpului
o in slabire
 greutatea corporala scade sub cea ideala
 pliul cutanat este sub 4 mmla barbati si 6 mm la femei
la nivelul bratului
- aspectul caracteristic al fetei
o buze subtiri
o obraji emaciati
o ochi infundati in orbite
- modificari circulatorii
o hipotensiune arteriala si bradicardie in cazul celor subnutriti
o hipertesiune arteriala , varice ale membrelor inferioare
intilnite la obezi

INGRIJIREA PACIENTILOR CU OBEZITATE

- in obezitatea grad I greutatea ideala este depasita cu 10-20%,

gradul II cu 20-30% , gradul III cu peste 30%
- circumferinta abdominala >102 cm la barbati si > de 88 cm la
femei reprezinta un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare si
e caracteristic obezitatii de tip android

5
- obezitatea e mai frecventa
o femei la menopauza
o mediu urban
o persoane cu supraalimentatie, care consuma dulciuri
o persoane cu risc constitutional
o sedentari
- semne si simptome
o crestere in greutate fata de cea ideala
o oboseala
o dispnee
o HTA
o Boala vasculara aterosclerotica
o Insuficienta venoasa
o Litiaza biliara
o Constipatie
o Amenoree
o Piodermite
o Artroze ale coloanei vertebrale
o Diabet zaharat
o Hiperuricemie
o Dislipidemie
o Depresie
- probleme
o tulburari respiratorii si circulatorii
 mobilizare cu dificultate
 intoleranta la activitatea fizica
 alterarea tranzitului intestinal
 tulburari menstruale
 risc de alterarea a tegumentelor – inertrigo, piodermite
 risc de complicatii cardiace – HTA, ateroscleroza

6
  risc de complicatii respiratorii
 risc de artroze
 risc de alterare a altor metabolisme
 pierderea imaginii si a stimei de sine
- obiective
o pacientul sa-si reduca greutatea corporala in raport cu cea
ideala
o pacientul sa prezinte mobilitate si postura adecvata
o sa-si poata satisface autonom nevoile
o sa fie constient de rolul miscarii si al alimentatiei echilibrate
o sa se previna complicatiile
- interventiile asistentei
o educarea pacientului
o rolul alimentatiei dietetice
 regim hipocaloric
 se scot produsele rafinate – ciocolata, frisca
 nu se consuma nimic intre mesele prescrise
 nu se maninca excesiv de sarat
 nu se consuma alcool
 se respecta regimul prescris
o rolul miscarii
 mersul pe jos, zilnic 30-90 minute
 sportul
 evitarea eforturilor fizice mari
 se stabileste programul de activitate
o explicarea complicatiilor care pot apare
o urmarirea zilnica in greutate prin cintarire, dimineata dupa
mictiune si defecatie
o incurajarea pacientului cu probleme psihice
o satisfacerea nevoilor fundamentale
o administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic

EXEMPLU DE REGIM ALIMENTAR DE 1000 CAL/ZI PT UN PACIENT

CU ACTIVITATE FIZICA MEDIE – MICA , LICHIDE 1 LITRU/ZI

-ora 8 200 ml lapte

- ora 10 50 g piine+50 g brinza de vaci
- ora 12 o cafea cu zaharina

7
- ora 14 200 gsalata de cruditati+1 lingurita ulei, lamiie, otet, 1-2 farfurii de
ciorba sau supa de legume, 100 g carne fiarta slabaminzat, pasare sau 150 g
peste slab
- ora 16 un fruct – mar, grepfuit, pepene
- ora 18 150 g cartofi nu copti, 200 g sote de fasole verde cu 2 lingurite de
iaurt

INGRIJIREA PACIENTULUI SUBPONDERAL

- slabirea este starea patologica caracterizata prin scaderea greutati corporale

sub 15 % din greutatea ideala prin reducerea masei de tesut adipos si
muscular si scaderea totala a cantitatii de apa cu ~ 30%

- forma cea mai severa este casexia

- cauze
- reducerea aportului alimentar
- cresterea consumului energetic
- ca urmare a unei incapacitati temporare sau definitive de a utiliza
principiile alimentare
- gastrectomie
- boli endocrine
- alcoolism
- boli psihice
- sunt 2 tipuri de slabire
- stenic – stare fiziologica cind persoana isi pastreaza vigoarea
- astenic – slabirea propiu-zisa
- circumstante de aparitie
- copii in perioada de crestere
- aport alimentar scazut – saracie
- persoane cu efort fizic crescut fara aport alimentar corespunzator

8
 - tulburari de deglutitie si de masticatie
- tulburari endocrine, psihice , stari febrile
- neoplazii
- alcolism
- semne si simtome
- astenie
- scadere in greutate
- uscarea tegumentelor
- edeme
- plagi nevindecabile
- bradicardie
- hTA
- buze subtiri
- ochi infundati in orbite
- obraji ematiati
- deshidratare
- ptoze viscerale
- hernii
- probleme
- intoleranta la efort fizic
- scadere in greutate
- tulburari circulatorii
- risc crescut la infectii respiratorii (TBC)
- obiective
- sa recapete pofta de mincare
- sa recupereze deficitul ponderal
- sa dobindeasca forta fizica, starea de bine
- sa previna aparitia complicatiilor
- interventiile asistentei
- asigura realimentarea progesiva pe cale orala sau parenterala
- valoare calorica 1000- 1500 cal/zi crescindu-se treptat cu 50 cal/zi
- aport crescut de proteine si scazut de lipide si dulciuri concentrate
- 5-6 mase pe zi la inceput cu consistenta lichida
- parenteral glucoza hipertona 1000 ml+vitamine din grupul B si C
- la indicatie medicului se poate administra inaintea meselor
principale insulina (4 u sc) pentru stimularea apetitului
- masoara zilnic greutatea
- asigura igiena corporala
- educa pacientul

9
 - la indicatia medicului administreaza Madiol, Naposin, Decanofort
im

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GUTA

- se caracterizeaza prin
o hiperuricemie

o suferinta articulara

o suferinta renala prin depunere de acid uric

- cauzele
o persoane cu alimentatie bogata in proteine
 carne
 viscere
- circumstante de aparitie
o in accesul gutos
 durere aparuta noaptea
 brusc
 violent

10
  insuportabil
 monoarticulara la nivelul halicelui
 zona articulara cu coloratie vioalcee
 caldura locala
 febra
 frison
 tahicardie
 uneori varsaturi
 problemele dispar ziua
 durerile revin noaptea
 prinzind si alte articulatii
o stadiul cronic
 accesele dureroase se repeta la intervale variabile
 apar tofi gutosi la mai multe articulatii si in piele
(PAVILIONUL URECHII, COATE, DEGETE)

 constantele de laborator sunt modificate intre accesele

gutoase
 uree
 creatinina
 acidul uric
 sunt prezente anchiloze articulare
- probleme
o in accesul gutos
 durere articulara
 hipertermie
 risc de deshidratare
o stadiul cronic
 dureri articulare
 alteratea tegumentelor prin prezenta tofilor

11
  mobilitate redusa
 risc de invaliditate

 risc de complicatii – litiaza urica

- obiective
o sa prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor
o sa respecte alimentatia prescrisa
o sa previna complicatiile
- intervantiile asistentei
o in accesul gutos
 asigura repausul la pat
 aplica comprese locale , alcolizate reci,
 imobilizeaza articulatia
 asigua alimentatia lactofainos vegetariana,
hipocalorica
 asigura un aport mare de lichide
 administreaza tratamentul prescris Collchicina,
Allopurinol si antiinfalamatorii
o stadiul cronic
 instituie regimul alimentar
 hipoproteic 1 g /kg corp/zi
 legumele, frctele se consuma in alternanta cu
produsele lactate pt mentinerea pH alcalin
 lichide 2l/zi pentru a creste clearance-ul uric
 recolteaza singe si urina pt examene de laborator
 educa pacientul
 administreaza tratamentul prescris
 ajuta pacientul sa isi satisfaca nevoile

12
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

- stare patologica a carei manifestare principala este hiperglicemia

indusa de deficitul de insulina

- semne clinice cei 3 ' P' → polidipsie, poliurie si polifagie + scadere

in greutate

- diagnosticul se poate face activ la persoane la care glicemia a jeune

la 2 determinari > 118 mg %
- glicozuria apare numai in diabetul zaharat dezechilibrat metabolic
- criterile de definire ale echilibrului metabolic la bolnavul diabetic
o glicemia determinata prin automonitorizare < 135 mg % in
orice moment al zilei (a jeune < 90 mg %)
o absenta glicozuriei
o mentinerea greutatii corporale normale
o TA < 130/80 mmhg
o Colesterol total < 175 mg %, LDL colesterol < 100 mg %

13
MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA
- reducerea numarului de cazuri noi
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potentiali
- dispensarizarea persoanelor cu infectii pancreatotrope
- educarea populatiei pentru a reduce din alimentatie glucidele
- educarea populatiei pentru a combate supraalimentatia, obezitatea ,
stresul
- educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 kg sa
reduca glucidele din alimentatie
- educarea tinerilor diabetici care vor sa aibe copii sanatosi sa evite
casatoriile cu parteneri diabetici
MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA
-dispensarizare
- invatarea pacientului sa-si administreze corect medicamentele

- invatarea pacientului sa evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice

- invatarea pacientului sa utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei la
domiciliu
MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA
- readaptarea individului
- reinserarea sociala
MASURI DE GRADUL IV
- in stadiile finale ale bolii , asiguarea unei morti demne, linistite
EVALUARE FUNCTIONALA
- efectuarea
o glicemiei
o TTGO (testul de toleranta la glicemie)
 Se recolteaza 2 ml singe (florura de sodiu) a jeune
 Glicemia normala 80-120 mg%
 Apoi se administreaza 75 g de glucoza pulvis
dizolvata in 200 ml apa
 Se recolteaza singe la 30, 60, 90, 120 min dupa
administrare glucozei

14
  Interpretare la 2 ore dupa administrare glicemia = 200
mg % la persoamele sanatoase, valori peste 200 mg%
sunt carateristice persoanelor cu diabet
o Rezerva alcalina
 Se recolteaza singe venos pe heparina
 Valoare normala 27mEq/l
 Scade in diabet zaharat decompensat
o Examen urina
 Glicozuria
 Corpii cetonici
o Glicozuria
 Se recolteaza urina/24 ore intr-un borcan curat, gradat
 Din intreaga cantitate se trimit la laborator 100 ml
urina
 Normal urina nu contine glucoza
o Dozarea corpilor cetonici
 Se recolteaza urina /24 ore se trimite la laborator
 Corpii cetonici sunt prezenti in coma diabetica si la
pacientii cu varsaturi prelungite
o FO (fundul de ochi)
o Exanen neurologic
SEMNE SI SIMPTOME
- poliurie 4-5 l /24 ore
- polidipsie ingestia a 2-5 l lichide /24 ore
- polifagie
- scadere ponderala
- astenie fizica si intelectuala
- crampe musculare
- prurit genital si infectii fara raspuns la tratament
- plagi nevindecabile
- furunculoza
- manifestarile unor complicatii in formele atipice – plagi
nevindecabile, furunculoza
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alimentatie inadecvata
- deshidratare
- intoleranta in activitatea fizica si intelectuala
- anxietate
- risc de infectie
- risc de complicatii acute

15
 o coma
 hipoglicemica
 hiperglicemica
- risc de complicatii cronice
o retinopatie
o nevrite
o arterite
OBIECTIVE
- sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic
- sa se alimenteze in raport cu nevoile
- sa isi recapete conditia fizica si intelectuala
- sa fie constient de respectarea alimentatiei
- sa cunoasca manifestarile bolii
- sa se implice familia
- sa fie ferit de complicatii
COMPETENTELE CADRULUI MEDIU
- educatia pacientului
o pentru mentinere echilibrului glicemic
o referitoare la tehnica adminisrarii insulinei
o referitoare la ingejirea piciorului diabetic
o recunoasterea si atitudinea de urgenta in coma diabetica si
hipoglicemica
REGIMUL ALIMENTAR
- principii
o instruirea bolnavului in cunoasterea continutului de glucide
 alimente cu continut glucidic redus care pot fi
consumate fara restrictie

 alimente cu continut glucidic mare care sunt interzise

16
  alimente cu continut glucidic mediu care se consuma
cintarite
o ratia calorica se stabileste in functie de
 virsta ,
 sex,
 munca prestata,
 prezenta patologiei asociate
 obezitate
 dislipidemie
 HTA
 Insuficienta renala
o respectarea orelor de masa - sa se alimenteze in maxim ½
ora de la administrarea insulinei
o sa nu lipseasca din alimentatie fibrele care contribuie la
scaderea glicemiei
o zaharul si produsele zaharoase sa se excluda din alimentatie
o pregatirea alimentelor prin
 coacere,
 fierbere,
 soteuri
o prepararea sosurilor fara faina
o alimente permise
 carne
 peste
 brinzeturi
 oua
 grasimi vegetale si animale
 legume cu continut de glucide < 5%
 castraveti
 ridichi
 varza acra
 spanac
 ciuperci
 conopida
 varza rosie
o alimente care se consuma prin cintarire
 piine
 fainoase
 derivate din cereale
 fructe si legume cu continut mare de glucide

17
  se vor consuma doar cintarite
o mere
o portocale
o cirese
o morcovi
o cartofi
- sunt interzise
o struguri
o prune
o pere
o stafide
o curmale
o banane
 brinza de vaci
 iaurt
 lapte
 urda
 cas
- 5-6 mese /zi in caz de tratament insulinic , ultima masa se va lua
cit mai tirziu seara
- repartitia principiilor alimentare
o 50% glucide
o 20% proteine
o 30% lipide
- repartitia glucidelor pe mese
o 15% dimineata
o 10% ora10
o 35% la prinz
o 10% ora 17
o 20% seara
o 10% ora 22

TEHNICA ADMINISTRARI INSULINEI

- ritmul si dozele de administrare se stabilesc de catre medic
- insulina se pastreaza la frigider la 4º C

18
- seringile sau penul utilizat se folosesc individual

- administrarea se face subcutanat lanivelul zonelor antero-laterale a

coapselor, flancurile abdominale si paraombilical, zonele antero-
laterale ale bratelor si in regiunile fesiere

LOCURI DE ADMINISTRARE SUBCUTAN

19
 - de regula bolnavul pastreaza saptamini la rind aceeasi zona de
administrare pentru a se asigura o absorbtie mai buna a insulinei
- dupa ce se spala pe miini diabeticul isi pregateste seringa , extrage
din flacon insulina, dezinfecteaza locul il lasa sa se usuce
(injectarea alcoolului in tesuturi determina durere si inactiveaza
insulina), se realizeaza un pliu cutanat in care perpendicular se
injecteaza insulina
- apoi se tamponeaza usor zona 30 secunde
- dupa administrarea insulinei la ~ 30 minute este obligatoriu sa
se alimenteze

Măsurarea Glicemiei cu Glucometrul

Glucometrul are la bază o tehnologie avansată care permite să se

monitorizeze glicemia simplu şi precis, într-un timp foarte scurt.

GLUCOMETRUL este un sistem test de asistenta pentru investigarea

nivelului de glucoza in sange. Este utilizat in cazurile pacientilor cu diabet
zaharat atat in conditii casnice cat si clinice.

Pachetul conţine: Glucometru, teste, lanţete sterile, dispozitiv de înţepare,

soluţie de control.

Glucometrul este cel mai performant sistem de măsurare a glicemiei datorita

avantajelor sale unice:

20
1.)Prelevarea probei de sânge din zone alternative
2.)Cantitate mica de sânge
3.)Înţepare fără durere
4.)Precizie

PRELEVAREA SANGELUI DIN ZONE ALTERNATIVE

Glucometru poate preleva proba de sânge necesara testării din zone
alternative cum ar fi: braţ, antebraţ, palma, coapsa.

CANTITATE MICA DE SÂNGE

Aceasta este posibil deoarece glucometrul necesita o proba de sânge de

mărimea unui vârf de ac.

INŢEPARE FARA DURERE

21
Înţeparea este nedureroasa, datorita cantităţii mici de sânge necesara testării
si a construcţiei speciale a dispozitivului de înţepare, acul având o cursa
calculata cu exactitate.

PRECIZIE

Gradul de eroare este foarte mic (aprox. 0,1%, posibil doar prin tehnica de
biosensor culometric).

Tehnica de recoltare a glicemiei cu glucometrul

 Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun, ştergerea lor după spălare

 Se scot bandeletele de test din folie
 Se introduce capătul cu 3 liniuţe negre al bandeletei de test în fanta
pentru bandeletă
 Se împinge bandeleta înăuntru până când se opreşte

Glucometrul porneşte automat şi apare :

 Ora, luna şi ziua
 Mesajul “Aplicaţi proba de sânge”, indică faptul că glucometrul este
pregătit să se aplice proba de sânge pe bandeleta de test pentru
glicemie

Obţinerea unei picături de sânge

 Se utilizează dispozitivul de înţepare pentru a obţine o picătură de

sânge, corespunzător locului din care se face prelevarea.
 Înainte de a preleva o probă de sânge din vârful degetului, antebraţ,
braţ sau de la baza degetului mare, locul prelevării trebuie sa fie uscat,
curat şi cald.
 Pentru a încălzi locul prelevării, se spală cu apă caldă, se freacă pielea
energic timp de câteva secunde sau se aplică o compresă caldă.

22
  Înainte de a înţepa vârful degetului sau baza degetului mare, se lasă
braţul în jos pentru a ajuta circulaţia sângelui.
 Se evită zonele cu pilozitate.
 Nu se stoarce locul înţepării.
 Se aplică imediat proba prelevată pe bandeleta de test.

Lanţetele şi dispozitivul de înţepare

 Lanţetele sunt de unică folosinţă.

 Se utilizează o lanţetă nouă la fiecare monitorizare.
 La aruncarea lanţetelor folosite, se respectă normele igienico-sanitare.

Aplicarea picăturii de sânge pe bandeleta de test

 Se atinge picătura de sânge de zona albă din capătul bandeletei de test.

Sângele va fi absorbit în bandeletă şi aparatul începe testarea.

 Pe ecranul de afişaj se vede numărătoarea inversă.

 Daca nu începe numărătoarea inversă : înseamnă că nu s-a aplicat o
cantitate suficientă de sânge pe bandeleta de test. Se aplică o a doua
picătura de sânge pe bandeletă la cel mult 30 secunde de la prima
aplicare.
 Dacă nici acum nu începe numărătoarea inversă şi au trecut mai mult
de 30 secunde, se aruncă bandeleta de test, se opreşte glucometrul, se
încearcă din nou cu o nouă bandeletă.
 Rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în
memoria glucometrului.

23
Oprirea glucometrului

 Când se scoate bandeleta de test din fanta aparatului, glucometrul se

opreşte automat.
 La aruncarea bandeletei folosite, se respectă normele igienico-
sanitare.

Se notează valoarea glicemiei în fişa de consultaţii, foaia de observaţie sau

biletul de trimitere.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL COMEI DIABETICE/COMEI

HIPOGLICEMICE

coma hiperglicemica Coma hipoglicemica

debut lent Rapid
tonus muscular aton, flasc Crescut
neuropsihiatrie dezorientare, Agitat
! pierderea cunostintei somnolenta Convulsii
nu e obligatorie reflexe osteo- Semn babinschi +
tendinoase diminuate, bilateral
abolite
coma linistita
Hidratare Deshidratare Transpiratii reci
Limba uscata, prajita,
depozit lingual alb
galbui, tegumente
uscate, pliu cutanat
persistent, tahicardie,
hTA, oligurie, greturi,
varsaturi, dureri
abdominale
biologic Hiperglicemie Hipoglicemie < 50
Glicozurie mg%
Cetonurie
conduita de Repaus la pat In forme precomatoase
urgenta Supavegherea functiilor administrare de lichide
vitale foarte dulci, zahar,
Transport de urgenta la bomboane

24
 spital Glucoza hipertona 33%
- abord venos pina la revenireadin
- recoltare de aceasta stare
glicemie, Diabeticul trebuie
ASTRUP, educat sa aiba in casa o
hemograma, seringa sterila de 20 ml
uree, amilaze, si fiole cu glucoza 33%
TGP,TGO, Daca nu se poate face
ionograma diferenta dintre cele 2
- insulina rapida forme de coma se
i.v. 10u/ora administreaza 50-100
- PEV NaCl ml glucoza 33% iv ,
9‰; 1 h -1000 care nu dauneaza in
ml coma diabetica, dar
- 2 h – 1000 ml poate fi salvatoare in
- 3-4 h – 1000 coma hipoglicemica
ml
- 5-6 h – 500 ml
- 7-9 h – 500 ml
- cantitate /24h
5-10 litrii
- in soc se creste
ritmul pev +
solutie
albumina
umana 3-5%
+oxigen
- EKG
- Sonda gastrica
(inconstient,
varsaturi)
- Sonda urinara
(inconstient,
anurie > 4 ore
- Se
mentioneaza
obligatoriu pe
biletul de
trimitere
medicatia

25
 administrata ,
doza si ora de
administrare

INGRIJIREA PICIORULUI DIABETIC

- incaltaminte comoda, din piele

- toaleta unghilor dupa inmuierea lor in apa calduta, folosind trusa
individuala, dezinfectata in alcool, cu prudenta pentru a evita
lezarea tegumentului, tratamentul chirurgical precice al unghiei
incarnate

- ciorapi de bumbac sau lina

26
- evitarea spalarii cu apa fierbinte
- evitarea incalzirii picioarelor linga surse de foc
- evitarea expunerii indelungate la frig care favorizeaza aparitia
degeraturilor

- tratament intensiv si precoce al epidermifitiilor interdigitale si a

ciupercilor
- evitarea aparitiei fisurilor calcaneene prin igiena corespunzatoare
si creme grase aplicate de 2 ori pe zi

- combaterea necrozelor de decubit la pacientii imobilizati la pat

27
 PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI
-alimentatie Sa se obtina pentru pacientul -pacientul
inadecvata echilibrul ambulator prezinta
cauze matabolismului -invita pacientul la glicemia si
-dezechilibrul glucidic controale periodice glicozuria in
metabolismului Sa se alimenteze pentru pacientul limitele
glucidelor in raport cu dezechilibrat admise
manifestari nevoile sale internat in spital
-polifagie cantitative si -asigura alimentatia
-polidipsie calitative pacientului
-evalueaza nevoile
cantitative si
calitative in functie
de virsta, sex, stare
fiziologica
-numarul meselor
/24 ore
-alegerea
alimentelor in
functie de continutul
in glucide, proteine,
alimente permise
care nu se cintaresc
si alimente
nepermise care se
cintaresc
-pentru indulcire se
va folosi ciclamatul
-recolteaza
produsele pentru -pacientul
examenul de respecta dieta
laborator prescrisa
-administreaza
medicatia prescrisa

28
 de medic la orele
indicate -pacientul isi
insulina in doza administreaza
recomandata, corect
administrata cu 15- tratamentul
20 minute inaintea medicamentos
mesei
-respecta cu strictete
masurile de asepsie
Deshidratare Pacientul sa-si -masoara zilnic Pacientul duce
cauze recapete conditia diureza si o noteaza o viata
-poliuria fizica in FO cvasinormala
manifestari Pacientul sa fie -cintareste zilnic
-scadere in constient ca prin pacientul si noteaza
greutate respectarea in FO
-astenie tratamentului -evalueaza
-oboseala poate duce o manifestarile de
-epuizare viata deshidratare:aspectul
cvasinormala pielii si al
mucoaselor, pulsul,
tensiunea arteriala
-evalueaza astenia,
epuizarea
pacientului
Anxietatea Pacientul sa -asigura conditii de Pacientul este
Cauza cunoasca ingrijire in spital echilibrat
necunoasterea manifestarile explica normele de psihic
prognosticului bolii, regimul de viata si alimentatia
bolii viata pune la dispozitie
manifestari Familia sa fie pacientului exemple
-insomnie implicata in de pacienti cu
-ingrijorare ingrijirea evolutie favorabile
pacientului indelungate
Risc de infectie Pacientul sa fie -supravegheaza Pacientul
Cauza ferit de ailnic temperatura prezinta
-epuizare complicatii corpului, P, TA, le tegumente
-scaderea infectioase noteaza in FO integre
rezistentei -supravegheaza
organismului tegumentele si
manifestari mucoasele

29
-vindecare -educa pacientul
intirziata a privind pastrarea
plagilor gienei
Risc de Pacientul sa nu Sesizeaza unele Pacientul nu
complicatii acute prezinte modificari prezinta
Cauze complicatii acute Acorda ingrijiri complicatii
-dezechilibrul ale bolii speciale acute
metabolismului Familia
glucidic si lipidic sustine moral
manifestari pacientul
-coma
hiperglicemica
Oboseala
Somnolenta
Inapetenta
Greturi
Varsaturi
Tahicardie
Pierderea lenta a
constientei
Piele uscata
Respiratie
Kusmaul
halena de
acetona
-coma
hipoglicemica
Ameteli
Astenie
Transpiratii
TA crescuta
Pierderea brusca
a contientei
Piele umeda
Respiratie
normala
Risc de coplicatii -invata pacientul sa
cronice recunoasca semnele
-scaderea complicatiilor si
acuitatii vizuale cum sa intervina in

30
dureri in cazul acestora
membrele -inavata pacientul sa
inferioare foloseasca teste
rapide de
determinare a
glicemiei si
glicozuriei
implica familia in
ingrijirea pacientului

31
PREZENTARE DE CAZ

O femeie de 61 de ani, cu antecedente medicale de diabet zaharat insulino-

dependent de 7 ani, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, si un episod
anterior de pancreatită idiopatice prezintă cu agravarea dureri abdominale de
o luna.Durerea este intermitentă şi localizată în regiunea epigastrică. Nu
prezinta greaţă, vărsături, diaree, constipaţie, secreţie vaginală sau sângerări,
febră, tuse. Ea contestă ca ar fi avut dureri în piept sau dificultăţi de
respiraţie. Ea nu este fumătoare şi neagă orice consum de alcool. Ea nu se
poate identifica orice exacerbare sau ameliorarea factorilor de durerea ei. In
antecedente medicale include o histerectomie totală abdominală, cu
salpingo-ooforectomie bilaterala efectuate la virsta de 30 de ani. Din
antecedentele familiale reise ca mama ei a avut un cancer pancreatic ale
căror detalii nu sunt cunoscute de către pacient. medicamente includ ei
insulină, lisinopril, şi simvastatină.controlul diabetului ei a fost slabă, şi o
recentă valoarea hemoglobinei A1c a fost de 10,0%.
La prezentarea la spital, ea are un puls de 77 bpm, tensiunea arterială de
159/78 mm Hg, iar temperatura de (36.6 ° C). Pacienta are un abdomen
moale, cu sunete intestinale auzit în toate cele 4 cadrane. Nu există
sensibilitate la palparea profundă a epigastru. Pacientul nu prezinta aparare
abdominala şi nu există nici un semn Murphy sau punct de sensibilitate
McBurney. O examinare rectala dezvaluie scaun maro.

32
BIBLIOGRAFIE

1. Titircă Lucreţia – Ghid de nursing, Editura „Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996

2. Titircă Lucreţia – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,
Editura „Viaţa Românească”, Bucureşti, 1996

33