iiodclcr.

| 1991
( (\r'\ i :-.
f*"rA istorie
\a1loli,,' .::t [ {tt
. \ r t t l r, : , :

ISIIN i7l -01l\

I ) L r i r l i c l r1i '..l L r Lprr i m ad a t ai r '

d c c i t r c f l o d t l r ra n dS t o u g h t o r, r

1'oatcclrcpturil, l.riritccstcie.lrr i
Nici o partedir, ir c' r'olumnu poa'.'
firi pcnnisiuncr , r L . l i t u r i i. . \ 1 . 1 . .
, l r n , l t . r rl r| . r i '
Drcpturilededi
Thedistributio
!
i ' , . , : ' : L i -l l r , : : r . .r:. . ;
,i .rrir
Napoleon,
w i t h o u tt h ew r lll( .\1.1. r

CopyrightOl' rll.:l Franfa $i Europa

All rightsrcscrr,.
T r a d u c e r cI ., r , ; .

EdituraAl.l I. \lI

, . , : | ; t r a r a .n r . 5 8 , S e C t6. Andrina Stiles

&; t rr\-i()1121,5g
'
fr5

Departamc Traducerea:Iuliu qi Mihai PoPescu

., i l \ \ , . , 1 1t .r r .5 8 . s e c t .6
il- , ' . ' , ) 1 l r 1 61 2

Redactor: l{riz,.r"i' .
C,' I l , o r l r ei r r i I i , r \ , t i , ; !! ) i t. i i ' l n q r e S

4Lb
ALL
 74 Napoleongi Imperiul
2. "Efectele Blocadei Continentalea lui Napoleon asupra teritoriilor
Imperiuluiau fost in intregimecatastrofale." Suntelide acord?
Intrebirile ar putea.totufi, sa se referela Franlaca gi la Imperiu. Efectele
BlocadeiasupraFranleisunttratatein capitolul7, la paginileI l3-1 16 gi s-ar
putea sa doriti sd a$teptatipdni atunci, inainte de a r6spundela urmdtoarele
trei intrebiri:
3. De ce gi cu ce rezultatea instituit NapoleonBlocadaContinentald?
4. A fost introducereaBlocadeiContinentaleo gregealdgravda lui Napoleon?
5. "Blocada Continentalda lui Napoleon a fost sortitd egecului de la
inceput^"Esteacestpunct de vederejustificat?
"Napoleon gi nalionalismul" este de obicei tratat de examinatori in le-
gifuri cu sfdrgitulImperiului. De exemplu:
6. In ce misurd infidngerea finald a lui Napoleon s-a datorat cregterii
nafionalismuluiin interiorul Imperiului?
8. Cat estede adevf,ratiafirma{iapotrivit cdreiaNapoleona fost in cele din
urmd rdsturnatde revoltele na(ionalisteimpotriva sa?
Aceste ultime intrebiri de tipul "in ce mdsurd?"sau "Cdt de mult?" cer
fiecare raspunsuricompuse din doui pd4i. Prima parte prezintd motivele
pentru a spune"AtAt de mult sauin aceastdmdsur6,nu." Eseul ar trebui s6 se
incheie cu un paragrafin care trageli concluziile(punctelerelativ tari gi sld-
biciunile argumentelorcu "da" 9i "nu") din informaliile pe care le-ali pre-
zentat.Nu ezitali sd rdspundefila intrebdrilede acestfel. Ele sunt utile pentru
cd sugereazdo parte din rdspuns.De exemplu, intrebareanumdrul 6 di un
motiv pentruinfrdngereafinalb a lui Napoleon.Caresunt celelaltemotive?
Intrebdri bazatepe izvoore despre ,,Napoleon Si Imperiul.,,
l. Statelesatelite
Citi(i cu atenfieseria de fragmentede la paginile 61,64,65,679i 68-69.
Rdspunde{iIa urmdtoareleintreblri:
a) Paraftazafiin nu mai mult de trei propozifii sfatul lui Napoleon despre
guvemarecuprinsin scrisoareacdtreEugdne(pagina6l). Cum a{i descne
acestsfat?(5 puncte).
b) In scrisorilecitre fratii sdi (paginile6l-64 9i 65), ce aritudinemanifestd
el fap de ei gi fatd de statelesatelite?Ilustrati rdspunsuldumneavoastrd
cu exemple specifice.Care este tonul generalal tuturor scrisorilor?Este
el surprinzitor?Explicali-vdrdspunsul(6 puncte).
c) In fragmentele de la paginile64, 65 gi 67, careestemesajullui Napoleon
cdtrestatelesatelite?Careera pedeapsa pentruignorarealui? (4 puncte).
CAPITOLUL6
Napoleongi Franfa: politici Eiputere
1. Consolidareaputerii
incheiereacu succesa loviturii de stat a fost doar inceputulpentruNapoleon'
deveni
Cdgtigaseputereapoliticd, dar avea nevoie si o consolidezepentru a
conducdtorulnecontestatal Franfei. El a inceput elaborarea9i promulgarea
constitu{iei.
a) Constitulia
trei
Tdrziu, in searade 19 Brumar a anului vlII (10 noiembrie 1799),cei
(Napoleon,Sieyds Ducos) au depus.jurdmAntul
consuii provizorii nou-alegi 9i
sa
de loialitate fap de Republici. in acelagitimp, Napoleon a emis prima
proclama!ie:
qi
I La intoarcereamea in Franfa,am g6sit constitulia pe jumatate anulata
Con-
am constatatctr nu mai este capabild sa ne pestrezelibertatea...
siliul Bltr6nilor m-a chemat - eu am rispuns apelului"' M-am oferit
celorCinciSute,cucapuldescoperit,singur,neinarmat...douazecide
5 asasinis-aurepezit s6-mi strdpungdpieptul"'
in ziua urm6toare,o altd proclama(ie,de aceastAdatd in numelecelor trei
consuli,explica necesitatealoviturii de stat;
1 constitulia anului III (1795) era pe moarte. Era incapabildsd ne apere
drepturiie,ba chiar sd se aperepe sine. Prin asalturirepetate,ea i'i pier-
dea ireparabil respectulna{iunilor. Frac{iuni egoistejefuiau republica.
Franla intrasein uitimul stadiual dezorganizdriigenerale.Dar patriolii
5 s-au ilcut auzili. Tofi cei care vi puteau face rdu au fost inlStura{i.Toli
cei care v6 pot servi, toli acei reprezentanficare au rdmas curati s-au
adunatsub steagulliben61ii...Francezi,republicaintarita qi restauratf,la
locul sdu in Europa, pe care nu il va mai pierde vreodatd,va realiza
toate sperantelecetalenilorgi igi va implini destinulglorios. Repetali
10 impreundcu noi jurdrirdntulpe carenoi l-am depus,de a fi credinciogi
republicii, ,nu gi indiuizibilir, bazat6 pe egalitate, libertate qi sistem
reprezentativ.
in primele ore ale loviturii de stat, au existat manifestiri de nelinigte
printre filosofi (intelectualiliberali interesa{ide filosofia generalaprivind
76 Napoleongi Pranta:politicagi putere ConsolidareaPuterii'11
guvernareagi societatea),
mai ales atunci cand s-a aflat cd prin Legea din un stdpdn"'se spunecd ar fi
intinsdproprietatela [ard."Domnilor, v-a{i alescu,,un
Brumar cele doud consilii legislativefuseserdsuspendate. Pe 20 Brumar. negocierilor. ont care gtie totul, vrea
zis el despreNapoleon la sfirgitul
BenjaminConstantil avertizape Sieydsch:
totul $i poatefacetotul".
pen-
I Acest pas mi se pare dezasfuos prin faptul cd distruge singura barierd intrlo proclama{ie,Napoleon a explicat poporului francezmotivele
impotriva celui cu care v-ati asociat ieri, dar care ameninli republica. tru care preluasePuterea:
Proclamaliile sale, in care vorbegtenumai de el insugi 9i spune ca in-
Sd fac republicaiubitd de proprii sdi cet6{eni,respectatdin strdindtate9i
toarcereasa a nascutsperantaca el va punecapAtnecazurilorFranlei,m-au asumat
temutade dugmaniisdi - acesteasunt datoriile pe care mi le-am
5 convinsmai mult decAtorice altcevac6. in tot ce face.el vede doar Dro- poziliei de Prim Consul'
prin acceptarea
pria avansare.
faprulca nouaconstitulie:
in PalatulLuxembourgdin Paris,consulii au inceputelaborareanoii cons- 9i adiuga.intr-unmod de naturds6 linigteasca'
titutii, ftra a fine seamade cele doub ComitetePermanente, carear fi trebuit sd sebazapeadevdrateleprincipiialeguverndriireprezentativegidrep-
pe le ins-
redactezeproiectele.Intr-o serie de disculii indelungategi adeseaaprinse. turile saire ale proprietilii, egalita(iiii libertdtii.PLrterile care
propunerilelui Sieydsau fost treptaterodatede argumenteleputernicepe care tituie vor fi ferme si durabile.
Napoleonle fbceain numelesiu, gi au fost abandonate in celedin urmd.
Daroarea|aeradefapt?Eraconstituliabazatlpeguvernareareprezen.
Sieydsdorise doud consilii legislative,in afara unui corp superior al se- invenlia lui
tativd? Sistemul electoral adoptat la inceputul consulatuluiera
natorilor. un executiv format din doi consuli (unul pentru afacerileexternegi
Sieydsgiprevedeadesigur'.sufragiuluniversal'',spredeosebiredevofulbazat
celSlalt pentru afacerileinterne)gi un "Mare Elector". In privinla corpurilor at6t de
p. propri.tute stipulat i..onstituliu din 17g5. Dar acestsufiagiu era
legislative gi a senatuluinu prea erau dispute, dar situalia era cu totul alta minora in raport cu ideea suveranitalii
indirect inc6t avea o semnificalie
cdnd era vorba de executiv. CurAnd a devenit clar cd Sieyds,intr-o ultimd
poporului(adic6ideeacSpoporuliEipoate.exercitacontrolulasupraguver-
incercare de a-9i salva planul original pentru lovitura de stat, sugera cd S-a estimat
nuiui, ae obicei prin alegereadirectaa unei adundrireprezentative).
Napoleon ar trebui sd se retragdin mod elegant,devenindpur gi simplu geful de peste 21 de ani 9i cu domi-
cd erau.u.n gur" milioa*nede franceziin vdrsttr
nominal al statului, Marele Elector. Cu un salariu mare gi cu puline autori- cu drept de vot in registrele comunale din
ciliul stabilde cel pulin un an, trecu{i
tate, el ar fi trait linigtit la Versailles- "ldlEindu-seca un porc ingr6gat",cum l0 la sutddin numdrul lor pentru a forma o
l7gg. Acegtigasemiiioanealegeau
spuneaNapoleon furios. El a refuzat si suslin6 ideea.Trebuia s6 fie, argu- se alegeauoficialitdlile locale) 9i aici se incheia votul
listd comunald (din care
menta el, un Prim Consul ca gef al statului, care ar fi trebuit si delind con- pentrua
direct.La randullor, acegti600.000alegeaul0 la sutddin numdrul lor
trolul deplin, in timp de pace gi de rdzboi, in afacerileinternegi externe;9i el 6.000 dintre sd faci
forma o listd departameniala,iar in final acegtiaalegeau -ei.
trebuia sd fie acel consul.Rolurile celui de-al doilea gi al trcilea consul au pentru serviciul public"' Din
partedintr-o lisia nalionall de "persoanepotrivite
produs, de asemenea,dispute.Sieydsdorea ca fiecare sd aibi vot deliberativ alegea membri de peste 25 de ani.
aceastalistd nalionalSde "notabili", Senaful
(dreptul la unul din cele trei voturi egale).Napoleon insistaca ei sd aibd doar dar nu puteau vota, Legislatura' compusd din
care puteaudiscutalegislalia 9i
vot consultativ(dreptul de a-gi exprima numai pdrerea).in toate problemele
300demembridepeste30deani,careputeauvotaasupralegislalieiprinvot
deciziafinal5 ar fi trebuit sd-i apa4in[ lui Napoleon. Sieydss-a dovedit inca- distingi,in
secret,dar nu o puteaudiscuta.Senatul(compusdin 60 de bdrbati
pabil sd reziste personalitilii dominatoarea lui Napoleon gi a fost obligat care
vdrstade peste40 de ani, numi{i pe viald) era 9i el numit de Primul Consul.
pdnd la urmd sd acceptepozilia umilitoare de a-l numi oficial pe Napoleon ca ale;i tot de el.
prezidagi consiliul de Stat, format din 30-40 de oame'i,
Prim Consul. Toli cei trei consuli ar fi trebuit sd rdmdndin functie iniqial locale avea dreptul
consiliul numeatoateoficialitd{ileimportante,centrale9i 9i
timp de zeceani.
iniliativei legislative.
Negocierile au durat cam $asesiptdmAni.In acesttimp, guvernul Fran{ei vorDe
Referirile la o constitutie bazatf, pe guvem reprezentatlv erau
se transfonnasedintr-unul in care responsabilitatea politica era impdrlitd cdt in alegeri era minim6' In timp ce exista apa-
goale.Implicareademocraticd
mai larg posibil, intr-unul in care era centralizatdin mdinile unui singur om - vot al bdrba{iloradulli, nu erau alegeri ci doar propuneri
ienla areitului de
un dictator.
decandidalipentruafinumilicareprezentanfigialegereacandidalilorera
Sieyds a fost recompensatpentru neacceptareaplanurilor sale gi pentru pdmAnturi
lirnitati ta nolabilitali- oameniinstdrili,de obicei proprietaride
pierdereasperan[eide a mai fi consul,acorddndu-i-se pregedinliaSenatuluigi o
sauoficiali guvernamentali dejain func1ie'
 78 Napoleongi Franfa:politicA$i putere ConsolidareaPuterii 79

Putereaera in mainile unui singur om (Primul consul), aflat in vdrful pi-

Pim Consul 1799 AI doileaSial oeilea Consul ramidei politice. El controla numilile in guvern, Ibcea 9i deslhceacabinete
Consulpe viayd 1802 - numili dePrimulConsul minister;le, pe care le supraveghea indeaproapef i cAroranu.le acorda.nici o
- {Eri puteriexecutive libertatede acliune,inilia legile prin Consiliul de Stat sau prin Senat'declara
rdzboi gi incheia pace. Senaiul,conceputde Sieydssa ac.tionezeca o.frana a
executivului,a devenit sub conducerealui Napoleon un instrumental puterii
Senatul Consiliul de Stat salepersonale.Se consideracd Senatulera garantulconstitutieiexistente,dar
60 de b&bafi distingi, de peste40 de 40 de membri sub Pregedinlia pute;, de asemenea,sA o amendezeprintr-o procedure legalScunoscutesub
ani - numifi pe viali (numirul lor a Primului Consul - legifera prin Ordine numele de senatus-consultum.Aceasta procedura a fost folosittr in mod
crescut mai t'irziu la 120, iar senatorii
au fost Dumifi de lmpirat dupn I 804).
in Consiliu (mai t6rziu qi-a pierdut din
extensivde Napoleon incepdnddin ianuarie l80l pentru a contracaradorin-
importanla gi a devenit un consiliu viat6, cu un salariu substantial
administrativ, dupdI 804) lele Tribunatului gi ale Legislaturii.Numiti pe
gi ,...o*p"nta{i pe m6surl cu terenuri gi bani, senatorii se bucurau de un
prestigiu'consideiabil.Numarul membrilor a crescutde la 60 la circa 140 in
t8t+,1"u mai mare parte dintre membrii noi fiind numiti direct de Napoleon
Numite de c5tre Senatdin Lista Nationali* sau ex officio dintre "marii demnitari" ai Imperiului, folosili pentru a ob{ine
Tibunatul Legislatura din parteaSenatuluideciziile dorite. Ca urrnare,a devenit un corp legislativ
100 de blrbali de peste25 de ani 300 de birbali de peste 30 de ani in mare dornic sd plac6 bine{bcatorului9i pregedinteluishu,Napoleon.
- putea se discute legislafia, dar nu avea - putea vota, dar nu putea discuta Sub Legea din Brumar, noua constitufie,pentru a deveni legal6, trebuia s6
&ept de vot. DupI criticarea Codului Civil legislafia. Nu a tespins niciodati un fie "supusd-accepEriipoporului francez".in februarie 1800 s-a (inut un ple-
(1802) a fost redus la 50 de membri. proiect guvernamentaldupd 1802. biscit gi electorilorli s-aatordat un termende o lund pentm a votain _comunele
lor pentnrsau ftnpotrivaconstitutiei.Rezultateleoficiale au fost de 3.011.007
von;i pentru$i 1.562impotrivd.Nu era chiar o dovaddcople$itoarea aprobtrrii
tlntocmirea listelor a
lual atal Lista Nasionaldt formati din 6.000 de publice,aia cum sugereaza cifrele.vohrl se desfagura in zile 9i locuri diferite 9i
de mult timp incit schema oameni "potrivili pentru serviciul nu era secret. AlegSlorii scriau pur 9i simplu "da" sau "nu" in dreptul numelor
completi nu a fost niciodati public"Prirnul Consul alegeadin aceasti lor pe o list6 publicd. Nu este surprinzdtor cd ilegalitSlile gi intimid6rile au
pusd in aplicarc. A fost listi: prefecli ai departamentelor, afeciatrezultatelein unelezone.Guvernul,conitientizatde posibilavictimizare
arnendatAiD 1802 intr-o formd
ulterioarda celor care votaserAimpotriva, a promis cd va arde toate listele dupi
subprefecli,primari,alte ofi cialitEli locale
aga-zismai democraticda gi membri ai consiliilor
"Colegiilor" sau Consiliilot numarareavoturilor. Totugi, promisiuneanu a fost respectata9i in multe pdrli
alese de "votan(ii" din Lista ale Franlei listele sunt inia disponibile pentru studiu, oferind informalii utile
60.000 de membri diD 98 de departamenrc
ComunalS,dintre cei mai
formau Lista Departamentali - alegeau
celor care studiazAistoria social6.
bogali oameni din fiecare
l0% dintse ei pentru Lista Nafionali Cum constitu(iafusesedeja pusd in aplicare(ilegal), nu prea avea rost sa
votezi "nU", mai ales cA multi oameniSetemeaucd proCeddndagaar putea sb
departament.

t'Cifra de 6 milioanede
"votanli" estede obicei
acceptati, dar se poate sd fi
fost pdni la 8 milioane.
Guvernul sub Consulat, 1799- 1804
'+600.000 de membri ai Listei
Comunale alegeau
l0% dintre ei pentru Lista Departamentali
6.000.000 de "votan1i" din 40.000 de comune alegeau
l0% din ei pentu a fonna Lista Comunali_
din care erau alegi magistrafii
aib6 mai tdrziu necazuri.Cu toate ca un vot favorabil ar fi ratificat doar un
fapt implinit, era important pentru credibilitatea guvernului ca acceptarea
constitujiei sa para cdt mai larg6 posibil. Existd pu{ine dubii c[ inainte de
publicarea rezultatelor, cifiele au fbst ajustate de Lucien, in calitate de
Minirt* de Interne pentru a se asigurao larga majoritate pentm guvern. El
aproapea dublat numArul total de voturi "pentru", rotunjind cifrele cu circa
qbO.ObOgi addugdnd apoi 500.000 pentru a reprezeirtavoturile unanim
favorabile pe car; se pr;supunea cA armata le-ar fi exprimat daci ar fi fost
inclusain plebiscil Numarui real de voturi "pentru" a fost, deci, probabil de
numai 1.500.000.in plus, cercetArilerecentesugereazd cd numdrulcelor cu
drept de vot in cornuneera probabil mult mai aproapg 8.000.000,fala de
de
 80 Napoleongi Flanta:politicbgi putere C o n s o l i d a r e a P u t e r i i8 1
i s-a
cifra de 6.000.000acceptataanteriorde istorici.Agadarvoturile "pentru"nrr observat clt 40o/o din voturile "impotrivi" proveneaudin armat6,cdreia
reprezentauceva mai mult de 50oh din alegdtori,cum pdreac6ndva,ci doar dat6' Deqi nu existd dovezi despre
permis sd participe la plebiscit dq aceastd
gtie cd ohcialitalile
sub 20o/o.chiar dacd s-a argumentatca numarul mare al celor care nu s-aLr iaptul ca guu.*ul central ar fi falsificat direct cifiele, se
prezentatla vot ar trebui consideratca "neopundndu-se"gi, prin urmare,cel pe care le considerau pldcute superiorilor,
locale trimiteau adesearezultatele
putin in mod pasiv favorabilnoului regim,estegreu sAacceptdmpunctulde chiar un vot unanim "pentru" c6nd, de fapt, nu se linuserS
uneori raportdnd
vedere al multor istorici ca opinia publicE era suflcientde tbvorabila lui
de loc alegeri.
Napoleongi noii constitulii,la inceputulanului 1800.pentrua justifica apre- pe
in cuv"antarea sa de mulgumirecitre Senatpentru numireadrept consul
ciereade catre acestaa rezultatuluidrept un vot de incredere.Rezultatele multe de frcut pentru intbrirea
viap, Napoleon remarcafaprul ci mai erau
plebiscituluipar si indicemai degrabdapatiapubliculuidec6torice altceva. cregtereaputerii
constitu{iei.Un lucru ce a fbst f[cut aproapeimediat a fost
Intocmireaarnplelorliste conrunale.departamentale gi nationalea luat controlul unui St'Ilatlargit' care a devenitres-
p"rronui. a lui Napoleonprin
foarte mult timp gi intregul sistem"electoral"s-a dovedit extrem de incomod era prevSzut de constitutie gi necesar pentru func-
ponsabil pentru "oiice nu
atunci cand a fost in cele din unrr6 aplicat. in I 80 I . in a5a misurd incdt in mare parte in detrimentulcorpurilor
Napoleona abolit sistemulin anul urmbtor.chiar inainte ca listelesr se fi lionarea sa". Acest aranjamenia fost
mult din.impor-
iep.erentatiue,Tribunaiul 9i Legislatura' Ele qi-au pierdut
completat.El a introdusun nou aranjamentcarea durat pdnEla ciderea Im- a fost sever purificat in
iunta li s_auintrunit din ce in ce mai rar. Tribunatul
periului gi carea redusgi mai mult elementuloptiunii populare.Noul sistem (a se vedea pagina-85) 9i' cu
tg0z pentruindrdzneala de a criticacodul civil
era conceputsd creezegrupuri de oamenicare si actionezeca intennediari doar ceva cu pu{in mai mult decdt o
un numdr redus de membri, a devenit
intre guvern gi popor (nu intre popor gi guvern, a$acum incercaserds6 fac6. sale (a se vedea pagina 82)' in
gtampilEde cauciuc pentru restul existenlei
degi insuficient,aranjamenteleanterioare).Toti bdrbatii adulli se intruneausd de cdtre
aleagd mernbrii pe via15 ai "colegiilor" sau comitetelor departamentaie. il*p'.. credibilitateaLegislaturii a fost redusl prin "introducerea"
Totugi,alegitorii aveaudoar o posibilitatelimitatdde alegerea candidafilor Napoleona oamenilor"siguri" carenu s-ar-fiopusdorinlelorsale.
gi.aveacurte
deoareceacegtimembri pe viatd trebuiausd fie selectatidintr-o list6 cu 600 Prin 1803,Napoleon iAla..u cu mare fast in jurul Parisului
eticheta s-a formalizat' tinuta
de oamenicare pldteaucele mai mari taxe gi erau deci cei mai bogati din in stil regal. Ceremoniilede stat s-au inmullit,
in urm6 fusese introdusd Legiunea
departament.La fiecare cinci ani, colegiile intocmeauliste de candidati oficiald a-devenitmai elaboratS.cu un an
a gradelor de
pentru alegeri in locurile vacanteale corpurilor legislative, dar functia lor de Onoare (a se vedeapagina 84) 9i erau semnede restabilire
noblefe. S_auraspdndii zionuri privind permisiunea acordatd de Napoleon
principalS era sd asiguregrupuri oricdnd disponibile de proprietari instdriti in 1804 o serie de
unui mare numdr de emigran{i sa revina in Franga'
(notabili) cdrora Napole-onsi le ofere posturi guvernamentalecentrale sau in afacerea
locale ori alte avantaje.In schimbulacestorfavoruri, el se agteptaca ei s5-gi nenorociri, comploturi gi cintra-comploturi regalisteau culminat
de Bourbgn-', care se
foloseasci avereagi influenta pentru a acliona in numele regimului. Era un ducelui d'Enghien, un membru al familiei regale
pentru inlaturarea lui Napoleon,
aranjamentprin care Napoleon nu recompensaclaseleinstdrite doar pentru pretindeaca ir fi implicat intr-un complot
i prinuciderealuigipreluareaputerii.Duceleafostr6pitdinordinullui
sprijinul primit in trecur,ci se asigurade loialitatealor in viitor. pand la in- judecat qi' pe baza unor
frdngereasa finald. aceastaa rdmaso manevrdpoliticd favoritd. illapoleon in timp ce se afla intr-un teritoriu neutru,
dovezi extremde inconsistente,gdsit vinovat de El a fost executat
conspirafie.
b) Principiul ereditar ingrabdintr-unfeldecrimijudiciarA,justificatddeNapoleonprinfaptulcd'in
pe un
cu legile corsiCaneale vendetei,el avea dreptul sd-l ucid6
Napoleona scApatneatinsdin tentativade asasinatdin decembrie1800,iar "oifo.,.nitut" acestor evenimente,
i duqmancare ii arnenintasesiguranfapersonala.in ur-a
Senatul gi-a dat seamacu neliniqte de natura fi,agili a unui regim a c6rui Napoleona inceputsEpregdteasch poporulpenffuurmdtorulpas:
existenlddepindeade un singur om. in parte datoritd acestuifapigi ca o do-
vadb de gratitudine fald de Primul consul pentru realizdrile sale din gardgi Marelenumdrdecomploturicareseurzescimpotrivavieliime|enu-mi
cdnd
striindtate,s-a decis sd fie numit consul pe via{d, cu dreptul de a-qi numi inspita teamd.insd nu pot sd neg un profund sentimentde tristele
popor astdzi dacd
succesorul.Era primul pas cdtre reintroducereaprincipiului ereditar.Napo- mi' gAndescla situalia in care s-ar fi gbsit marelt
leon a acceptat"dacii voinfa poporului i-o cerea" 9i astfel s-a {inut un alt ple- recentatentativi (de asasinat)ar fi reugit'
biscit. Rezultatula fost similarcelui din I799 (3.600.000in favoareanumirii gialtiiinafarSdeNapoleonsegdndeaulaceeaces-arfiintdmplatcu
lui Napoleon drept consul pe via16 9i 8.374 impotriv6). Este interesantde recenta
Frantadaca el ar fi fost ucis. De(initorii de proprietafi luau in serios
 MentinereaPuterii 83
82 Napoleongi Franla:politicdgi putere
privind salvgardarea
ameninfarea pretendentu]uila tronul Bourbonilor de a inapoia toate "pro- unul privind apararealibertalii individuale9i celalalt
in lup,. inci de la incepur.acestecomitete nu aveaunici o
prietdtile filrate" cdtre "proprietarii lor de drept" imediat ce va c6gtigatronul, rri.'1iirl or.r.ll
perrnteain mod real sd primeascd1i sd analizeze
gi cei mai mulli erauconvingicd doarNapoleonconstituiagaranliacd nu vor fur.r.. Nici unuia nu i se
cazuri'Comitetul
pierde ceea ce cdgtigaserdin urma Revolufiei Franceze.Se vorbea pe larg pldngeri, iar in vreo zeceani de-abias-auocupat de cdteva
gi mai mult prin interzicerealudrii
despreinstituireafuncliei de consulpe via15in familia Bonaparte,in speranfa i.n,i, tiu.nutea presei a fost handicapat qi periodicelor!
in disculiea oricareiproblemeprivind ziarelor
publicarea
asigurdriiunei succesiuniibrd tensiunigi a supraviefuiriiconstitulieiin cazul
in care Napoleonar fi murit prematur.Apoi, in mai 1804, Senafula aprobato DoarunsingurlucrumaieranecesarpentrucadinastianapoleonianasSfie
a procedat
mofiune formali prin care "Napoleon Bonaparte,in prezentPrim Consul, si in afaraoricareidiscutii- un fiu 9i un mogtenitorlegitim' Napoleon.
Josephine'aflat.
fie declaratImpdrat al Francezilor,iar demnitateaimperiald sd fie declarati in felul sau ferm, obignuit' in ciuda afecfiunii sale fafd de
divo(eze de ea 9i sd-
ereditardin familia sa". acum la varstac6ndnu mai puteasa aib6copii, trebuias6
biserica de faptul c5
S-a linut un al treilea plebiscit,in noiembrie 1804, prin care se cerea gi aleagdo noud sotie; dai mai int6i trebuia convinsa
ca' deqi cdsdtoria lor a fost
poporului sd fie de acord ca "demnitateaereditari gi imperiald s6 revinb ior.pfti"n. trebuia inlSturat6.Nu era u$or, pentru
catolica,drept condilie preliminarS
direct gi naturalmogtenitorilorlegitimi gi adoptiviai Iui NapoleonBonaparte civi16.bisericaa insistalpentruo ceremonie
iregularitAliin
9i ntogtenitorilor direcli,naturali9i legitimi,ai lui JosephBonaparteqi Louis incorondriidin 1804. tn cele din urm6, pebaza unor aqa-zise
religioase, bisericaa fost de acord' mai fbr6 voie' cu o
Bonaparte".(Lucien gi Jerome fuseserdin mod intenlionat exclugi de cdtre desfhgurarea cdsdtoriei
Napoleonde la succesiune, fiindci el consideracd soliile lor nu sunt potri- anulare'lasdndu-lpeNap-oleonlibersiserecasatoreascd.AfostalcatuitS
vArstade 40 de
vite.) Textul plebiscitului fuseseales in aga fel incdt sd fie dep6gitddificul- p""t* o listi cu it p.ttlese din careputeaalege'in 18l0' la
"f o nepoatd a "austriecei"
tateacA Napoleongi sofiasa Josephinenu aveaucopii, dar sd permitdalege- ani, el s-a casdtoritcu tanaraMarie-Louisede Austria'
fusese executatl in timpul Revo-
rea unui succesordin familia Bonaparte- un lucru importantpentruun corsi- Marie-Antoinette(solia lui Louis XVI, care
can (a se vedeapagina5). Plebiscitula obtinutrezultatuldorit (3.572.329vo- lulieiFranceze).lnanulurmAtors-andscutNapoleon'regealRomei'Succesi-
fericirii", se zice c6 ar
turi "pentru" Si 2.769 voturi "impotrivf,"). Amintindu-gi votul negativ al ar- uneap6reaasiguratagi prin ea dinastia."Sunt in culmea
matei cu doi ani in urmd, guvemul nu a riscat de astd datd gi nu a mai orga- fi spusNapoleon.
nizat alegeriin rdndul soldalilor. Pur gi simplu a fost adlugat un num6r de o
jum6tate de milion de voturi in contul lor.
2. Men(inerea Puterii
In cadrul unei ceremoniisomptuoasein catedralaNotre Dame din Paris, - in noiembrie 1799 se
{inutd in prezen[aPapei, Napoleon, agacurn se stabilise ?nainte,a luat coroana Una din primele nevoi ale noului guvern erau banii
1800 a fost fondatd
imperialdgi gi-apus-ope cap, inaintede a o incoronael insugipe Josephineca aflau in tezaurdoar vreo catevamiide franci. in ianuarie
particulartr' dar a intrat sub con-
impdrdteasd.In jurimdntul s6u de incoronare,Napoleon a jurat: Banca Franlei. La inceput a fost o afacere
mult la-stabilirea reputaliei de credibili-
trolul statuluiin 1806gi a contribuit
I s6 pSstrezintegritateateritoriului Republicii,sArespectEi str impun legile a fost el reorganizat pentru a controla incasdrile'
tate a statului. Tezaurul 9i
Concordatului(a se vedeapaginile 90-91) 9i legile egalitilii in drepruri, gi plalile din fondurill statuluili pentru rev\zia finanlelor statului'
tiansferul
ale libertIlilor politice gi civice, irevocabilitatea
vdnzirii proprietdliinali- mai complet' pentru
A fost introdus un registru al impozitelor' nou 9i mult
onale,sdnu introducobliga{ii gi s5 nu stabilesctaxealtfel decdtprin lege, directe asupraproprietSlilor
cea mai mare parte u !a.ii iu. strangereataxelor
5 sd sprijin institulia Legiunii de Onoare, gi sd conduc doar in interesul profiturilor industriale a fost mult
funciare, veniturilor personale li
fericirii gi gloriei poporului francez. ierarhii centralizate a perceptorilor, care
imbundtalitdprin dezvoltareaunei
de Finanle din Paris' Cu veniturile su-
in cursul urmdtorilor doi sau trei ani, Tribunatul gi Legislaturade-abiaau lucrau su'b controlul Ministerului
(droits rdunis) Si
fost consultate.Tribunatula fost dizolvat in cele din urmd in 1808,9i, cu ptit.ntur. din taxele inJirerte asuprabunurilor de consum
vamale gi alte sarcini, prin tsoz statul i;i putea onora salariile 9i
toate cA Legislatura a supraviefuit, acest lucru s-a datorat doar atitudinii din taxele
guvernamentaleau crescutin valoare' Napoleon nu
servile fa16de cererile lui Napoleon. Guvernul era din ce in ce mai mult ;;;titl., iar obligaiiunile anilor 1790
condus prin intermediulSenatului9i al Consiliului de Stat, ambele fiind sub ;;i;"; sufere6'anii ae fa.tie - assignat-eleemise la inceputul
- un nou sistem monetar bazat la
controlul personalferm al lui Napoleon. in teorie, Senatula oblinut puteri fuseserdun dezastru 9i, in 1803, a introdus
pentru a inlocui emisiunile anterioare devalo-
noi gi imponantein 1804, o datd cu formareaa doui comitete permanente, inceput pe francul de aigint
 84 Napoleongi Franfa:potiticdgi putere
rizate gi pentru a da Franlei o monedbputernicdgi stabild.ca rezultatal
acestormdsurifinanciare,faraa devenitsolvabild.pan6candcheltuielilemi-
litare nu au inceput s6 depdgeascd veniturile disponibile,in anii de dupa
1806,sirualiafinanciardnu s-adeterioratin agam6sur6incats6 existedeficit
anual. cu toate acestea,inainte ca acest lucru s6 se intdmple,Napoleon igi
consolidaseputereaprintr-o politicd de uniformizare gi centralizare care a
adustoateaspectele vielii fiancezesub controluls6upersonal.
a) Prin cumpdrareasprijinului
Napoleon a continuatsd-i rdsfelepe proprietari 9i pe pretingii proprietari in
intreagaperioaddcat a fost la putere.A folosit daruri in bani. terenuri. ono-
ruri gi func1iiguvernamentale pentrua-gi edifica un corp puternicde sprlin
personal,pentru a-i lega pe oameniprin servicii fat6 de el gi pentru a asigura
loialitateafa1[ de regimul s6u,in specialin rdndurilearmatei.
In primii 12 ani de la infiinlareaLegiunii de onoare, in 1g02"au fost
acordate38.000de distinclii(din caredoar 4.000 pentrucivili). Totuqi,degi
decoratia era prestigioasd,ea nu aduceaavantajefinanciare,spre deosebire
de titlurile accesibilepenrruoficialii noii cu4i imperiale.Acestenoi titluri.
createintre 1804 gi 1808,mergeaude la "marii demnitari",cum era arhi-
cancelarul,prin "marii ofi1eri",pdnd la demnitariimai mici cum erau pre-
feclii palatului.Uneledin acestetitluri aduceaudelinatorilordomeniiintinse
gi, cu toate cE la inceputau fost acordatedoar membrilor familiei Bonaparte.
curdndau ajunss5 fie conferiteoficialitatilorde la curtegi oamenilorpolitici,
ca gi celor 18 generalieminenli care au fost fbcuti maregaliai Franlei.
Domeniile acordateacestorgenerali erau in cea mai mare parte in poronia.
Germaniafi Italia. Se pare cd inten{ialui Napoleonera sd fac6 apel la inte-
reseleacestoroameniin propriul sdu avantaj.Ei gtiau cd singuracale de a-gi
pdstraproprietateaera sd rdmandloiali fatd de Napoleonin sperantapdstrdrii
frontierelorImperiului.
In 1808,Napoleona mers mai departegi a inceputcreareaunei nobilimi
l
imperialecompletnoi. Toli "marii demnitari"au devenitprinli, arhiepiscopii
au devenitcon{i, primarii unor mari orageau devenitbaroni,iar membrilor
Legiunii de onoare li s-a pemis sd se intitulezecavaleri.Acestetitluri erau
acordatedirect de catreimparat pentru serviciu f-atade stat,de obicei penru
merite militare.Daci cel care primeatitlul avea un venit anual suficientde
mare - 200.000 de ffanci in cazul ducelui, de exemplu - titlurile puteau
deveni ereditare.Atunci c6nd candida{ii la innobilare aveau averi personale
insuficientepentrua sustineun titlu ei erauinzestrati,ca gi generalii,cu pro-
prietdfi in zone depdrtateale Imperiului, de unde igi puteau obline venitul
necesar.In total, intre 1808 qi lg14, au fost conferite3.500 de titluri. un
domeniu de care au beneficiatcivilii a fost acordareade senarorerii.Acestea
M e r r t i n e r ePau t e r i i E j
constaudin mari proprietaJirurale, in'rpreunictt o locuin1.lca r'rnpalat 9i ttn
venit anrralde 25.000de franci.De asemenea, beneficiarulera numit prefect(a
se vedeapagina87) nu doar al unui deparlamerltobiqnuit,ci al unei intregi re-
giuni. tvtii pr1in. p"rrouneau primit daruri personaledin partealui Napoleon.
unei
be e*.n,plu, peste5.000 de cadouriin bani, suficientepenfiu cumpirarea
casein earisgi pentrua trdi confortabilin ea, au fost fhcuteofilerilor din arma-
td, oficialilorguvemamentali 9i unormembriai noii nobilimi'
Totugi.Nipoleon paresi-gi fi dat seamade la inceputcd miruireaca mij-
loc de asigurare a controlului nu prezentagaranlii 9i nu era suficientdpentru
pistrareaiprijinului popularnici tndcarprintrebeneficiari.Agadar,constrdn-
gerea,intimiiareagi indoctrinareaau deveniteletnenteale sistemuluinapo-
leoniande guvemare.
b) Prin restrAngerealiberta(ii
Restrangerea libertalii individualede gandire,de exprimareEi de ac{iunea
fost un llement importantin guvernareaautocraticda lui Napoleotr-Prin nu-
meroasemdsuri,unelemai subtiledecdtaltele,el a edificatde-a lungulanilor
un sistem,1esupraveghere gi controldentnde un dictatornrodern.
l) Politia , -:^.^^ r^ r^^:
lnuzeuropean.cuvdntul''potilie'.acoperdintregulsistemdelegigire-
glementdripentrumentinereaordineipublice 9i a securitdliistatului,precum
gi aplicareaacestu.ia.Sis-
ii oamenii carora li se incredinteazdadministrarea
iemul polilienescal lui Napoleona fost o parte importantda administratiei
salecentralizate.
in
Sistemuljudiciar a suferit 9i el un numdr de schimbdri.Judectrtorii,
judecatorilorde pace locali. in loc sd fie ale;i, cum se proceda sub
afara
loiali
Direciorat,erau numigide cdtre guvem pe viagd9i pdstra[iservili 9i
printr-o combinaliede supravegherestrictS9i un sistem de "epur6ri"' fost A
ituUititao ierarhiecompletnouda tribunalelorjudiciare'
Baza sistemuluilegal, codul civil din 1804, cunoscutmai tarziu drept
Codul Napoleon, s-a intemeiat pe activitateaguvemelor _revolutionaresuc-
la
cesive, care au incercat s6 organizezeun fel de sistem legal acceptabil
scar6nalionala, care s6 impace legile cutumiere din nord cu dreptul roman
din sud.La inceputulaniloi tZgO se manifestase o predilec{iepentru un sis-
tem legal cut'mler liberal. cu acceptareaegalig[ii persoanelor,a cdsitoriei
in-
civile,-adivorOlui $i impA4irii egalea proprietatiiintre mogtenitori;dar
cepdnddin 1795, fusese-oreactie in favoarea dreptutui roman mai autoritar
(o mogteniredin vremeaImperiului Roman),care puneaaccentul.pe auto-
iitut.u'be.butuluigi pe drepturiletatalui.Codul civil a fost puternicinfluenlat
de preceptelea.eptutuiroman - ele corespundeau concep{iilorlui Napoleon
- a fost
despresocietategi d"rp.. statutulinferior al femeilor 9i, cu toate cf,
86 Napoleongi Franla:politicdgi putere
opera unor jurigti de profesie,Napoleon insugi a manifestatun interesfoarte
activ in elaborareasa. preziddndpersonalcam pestejumItate din sesiunile
Senatuluidedicatediscutirii acestuia.A fost lIudat de numerogiistorici ca o
reformi important5,,pentru expunereaclari gi inteligibild a legii, dar Codul
insugi era in mult privinfe non-liberal gi restrictiv in conceplie,chiar dup6
standardeledin aceavreme. Erau men{inutedreprurile individualeale bdrba-
filor de a deline proprietSligi erau asiguratedrepturile civile ale francezilor.
insd femeile clsdtorite se incadrau prost sub aceste standardeduble. Un
bdrbat aveaautoritatetotald asuprasoliei $i familiei sale - ei putea sd frimitA
la inchisoareo solie adulteri sau un copil neascultdtor- gi divornrl, degi
permis in teorie,era foartescumpgi foarte greu de oblinut. Era, de asemenea.
o lipsd de libertate in tratamentulnegrilor gi al muncitorilor. Sclavia fusese
reintrodusdin coloniile flanceze "in conformitatecu legile aflate in vigoare
in 1789".iar muncitoriierausupugiunei supravegheri polilienegtistricteprin
folosirea unui livrel, o combinalie intre un permis de munci gi o carte de
muncf,, f6ri de care era imposibil de oblinut o slujbd in mod legal. Codul
Civil dddea totugi o sanc{iunelegalS unora din realizdrile importante ale
anilor 1790 - confirmareaabolirii feudalismuluigi acordareatitlului legal
definitiv de proprietatecelor care cumpdraseraanterior proprietdli confiscate
ale bisericii, ale coroanei 9i ale emigran{ilor (biens nationaux). Urma, de
asemenea,principiul revolufionaral partajului, adicd impdrtirea egald a ave-
rii intre mogtenitoriiin linie bbrbdteasc5,in loc de dreptul primului ndscut.
Codul Civil a fost doar inceputul,iar Codul Criminal,Comercial9i Penal,
care au urrnat,erau o incercarede codificarea restului legisla(ieifrancezein
acelagifel. Codul Criminal 9i cel Penal se ocupau in esenldcu pedepsele-
munca silnicS pe via16,pierdereamdinii drepte gi stigmatizareafbceauparte
din pedepseleprevdzute.S-au inmulfit noile cu4i speciale - erau tribunale
militare gi tribunale p-entrudelicte politice, prezidate de "magistrali pentru
securitateapublicd". In l8l0 a fost reintrodus un sistem arbitrar de incar-
cerare 1616judecatd (similar cunoscutelor "lettres de cachet" folosite in
Franla inainte de revolufie), degi nu a fost niciodatb fo]osit extensiv, fiind
mai uzuald o forml de arest la domiciliu (a se vedeapagina 87). S-au cons-
truit noi inchisorigi se apreciazdcd in l814 ele cuprindeaucam 16.000de
delinuli de drept comun (de pestetrei ori cdli erau in I 800).
Poli{ia generald, care funcliona sub conducerea Ministmlui poliliei
(Fouch6,pentru cea mai mare parte a epocii napoleoniene),avea o gamd ex-
tinsd de puteri. In Paris, poliligtii erau folosili pentru supraveghereastdrii
opinieipublicegi pentrua raportazilnic modificdrilela prelurilealimentelor.
Astazi toate lumea este foarte preocupatdde situalia din Spania.Ca de
obicei, totul esteexagerat.Ministerul Poliliei a luat mdsuri de infirmare
a zvonurilor false.Oamenii nu se mai pl6ng de prefurile mari la cafeagi
zahdr;mulli oameniau renun{atla ele.
Men(inereaputerii 87
in calitatealor de spioni antrena{i,poliligtii ac{ionauin legdturtrcu im-
punerea cenzurii, supraveghereaac{iunilor subversive posibile, cdutarea
dezertorilordin armatdgi organizareaunor razii in zonele in care se credea
ctr se addpostescagen{ii inamici sau cei care nu se prezentaula serviciul
militar obligatoriu. Ei erau asista{i in indeplinirea obligaliilor curente de
polilie, cum ar fi respectarealegii 9i ordinii, de corpuri de jandarmi' bine
organizate,din care in l8l0 erau rdspdndili in intreagaFranld cam 18.000.
Fouchd ii prezentazilnic lui Napoleon rapoarte despre activitateadeparta-
mentului sdu,dar Napoleonmai delineagi alte sursede informalii. El avea o
relea proprie de spioni, care acfionaindependentde Fouch6,o polilie secreta
ale cdrei activit6ti produceau o considerabildnelinigte public6. Scrisorile
erau deschise,se intocmeau rapoarte, erau distruse reputa[ii 9i cariere in
urma informaliilor culesepentru Napoleon de acegtioameni - dar nu numai
de cdtre ei. O mare diversitatede funclionari provinciali trebuiau sb acfione-
ze ca spioni in cursulactivitalii lor gi sd transmitainforma{iile lor la Paris.
Prefec[ii departamentelorsau subprefec[ii arondismentelorcare compu-
neau fiecare departamentaclionau ca agen{iai guvemului central 9i erau nu-
mili direct de Napoleon.Acelagilucru se intdmplacu membrii consiliilor9i
cu primarii comunelormai mari. Ceilalfi primari 9i to{i membrii consiliilor
municipale erau numili de cdtre prefect. Rezultatul era o birocra{ie puternic
centralizatb pentru strdngereaimpozitelor, executarea serviciului militar
obligatoriu, deslbgurarea ac{iunilor de propagandd9i oblinereade informalii.
totua functiondnd printr-un corp de administratori bine instmili 9i loiali.
Prefeclii, in special,urmdreauopinia publicd in departamente9i raportau in
legatura cu orice btrnuiald privind activitatea politica. Prefec{ii aveau la
dispozilie un sistemde arest la domiciliu pentru oricine nu justifica incarce-
rarea,insd era consideratun pericol pentru securitateastatului.
Nu foarte diferite de cele ale prefeclilor erau obligaliile senatoriloratunci
cdnd se deplasaula senatorerii.Napoleon le-a scris pe larg:
I ... Cea mai importantd datorie a dumneavoasfiAva fi sd Ne fumizali in-
formalii de incredere gi pozitive despre orice problemd care ar putea
interesaguvernul, gi in acestsens,Ne veli trimite un raport direct, o datd
pe sdptlmdn[... Vefi intelegecd trebuie pAsftatun secrettotal, fiind o mi-
5 siune confiden1iald...Ve{i face reveniri detaliate cu toate informaliile
despreacestepersoane(funclionari publici, cler, profesori,oameni im-
portanli, fermieri, industriagi,criminali) bazdndu-vdinforma{iile pe fapte
ti veti trimite rapoarlelela Noi. Veli observasitualiadrumurilor...9i veli
investigastareaopiniei publice privind (l) guvernul,(II) religia,
l0 (lII) serviciulmilitarobligatoriu,(lV) taxeledirecte9i indirecte...
Cu o astfel de supravegherebine organizatd,nu estesurprinzdtorcf, regimul
s-a confi-untatcu o slaba opozilie politica, mai ales c5 liderii s6i poten{iali,
88 Napoleongi Fran{a:politicd$i putere
notabilii, intelectualii9i membrii burghezieierau din ce in ce mai ispitili sa se
aldtureguvernuluiin speranfaunor recompense. Singurulmijloc de opozilie al
oamenilorsimpli era sd se opund serviciuluimilitar obligatoriu,s5 dezerteze
odatdincorpora{i(in ciudapedepselorcumplitela carese expuneau)ori sd intre
intr-una din bandelede tAlhari care aclionau pe scard largd intr-o mare parte a
finuturilor rurale ale Franlei. Serviciul militar obligatoriu a fost intotdeauna
nepopular,incd de la introducereasa in 1793, dar cercetdrilerecentearata ca,
pdnd la recrutdrilemasivedin 1813,rezistentafali de el a fost mult mai micd
sub Napoleondecdtfusesesub Directorat.Peste90 la sutddin recrulii inscrigi
erau incorpora{if6rd dificultatein anii dinaintede 1808. S-ar putea ca acest
lucru sd se datoreze in parte mai bunei administrafii, dar atdta timp cAt
Napoleoncdgtigavictorii gi pierderileeraumici, rezistenfala incorporarenu a
fost o problemhserioasi.A devenitintr-adevdro problemddoar atunci cdnd
mareeamilitards-aintorsimpotrivalui gi pierderileau crescut.
II) Cenzura Sipropaganda
Presa se a;tepta sd acfioneze ca un purtdtor de cuvdnt incontestabil al
guvernuluigi sEfie difuzorulpropagandei
oficiale.Napoleonscria:
1 Ziarele sunt intotdeaunagata sd preia orice ar putea sA submineze
linigteapublicd...Ziarele anuntdgi pregdtescrevolufii gi in cele din ur-
mE le fac indispensabile.Cu un mic numdrde ziareestemai ugors6 su-
praveghemgi sd direclionamacestefo(e mai ferm cdtre intdrirea regi-
5 mului constitulional...
Nu voi permiteniciodatdziarelorsd scrie ori sd
facd cevaimpotriva intereselormele.
in ianuarie 1800, el a redus in mod arbitrar numdrul revistelor politice
pubficatela Parisde la 73 la 13 gi a interzisrealizareaaltoranoi. Pe la sfirgitul
anului rdmdseserf, doar noud.Acegti supravieluitoriduceaulipsd de informafii
de increderegi li se interzicea sd discute subiectecontroversate.Editorii erau
obligati s6 igi bazezeinformatiilepe buletinelemilitare sau pe lungile articole
politice publicatein Le Monitezr, revista oficialS a guvemului. Acesteaerau
scrise de Napoleon insugi sau de minigtrii sdi gi "a minli ca un buletin" a
devenitcurAndo zicaldobignuitd( a se vedeapaginille 125 qi 128).in 1809,au
fost numili cenzorila fiecareziar gi pesteun an publicaliileprovincialeau fost
reduse la una pe departament.In 1811, au fost suprimatetoate publicaliile
pariziene,in afardde patru,careerausupusesupravegherii poliliei.
Nu doar ziareleerau cenzurate.Pdndin l8l0 erautrimise,adeseazilnic,
lui Napoleon rapoartedespretoate cA4ile, piesele de teatru, conferinlele gi
afigelecareapdreauin Paris gi editorilor li se cereasd trimita doud exemplare
din fiecarecarte,inaintede publicare,la sediulcentralal poliliei. in 1810 a
fost instituit un sistem regulat de cenzurd, mai mult de jumdtate din
tipografiile din Paris au fost inchise, iar editorii au fost obligali s6 obtinI o
licenfd de func{ionaregi sd depuni un jurdmdnt de loialitate fa{d de guvem.
Men{inereaputerii 89
Librarii erau strict controla{i gi severpedepsili,chiar 9i cu moartea,dacd se
descoperea cd v6nd materialeconsideratesubversive.Autorii erautracasali9i
uneori silili sd plece in exil, dacd indrdzneausA critice oricAt de pulin regi-
mul, in timp ce dramaturgilorli se interziceas6 men{ionezeorice eveniment
istoric care ar fi putut, chiar gi indirect, sI arunce o lumind proasti asupra
regimului. Multe teatre au fost inchise. Altele funclionau doar cu licenli 9i
aveaudreptul sd pund in scenddoar un mic repertoriu cu piese seleclionate
oficial. Un poet a fost trimis in deten{ieintr-un azil de boli mintale pentru
compunereacuplefului: "Marele Napoleon Este un mare cameleon"' nu
pentruc6 ar fi fost intr-adevdrbolnav, ci datorita sentimentelorsalel Aceeagi
soartail agteptape orice preot care vorbea defdimitor despreNapoleon din
amvon.Pictorii, sculptorii gi arhiteclii au scdpatmai ugor - dictatorii au avut
intotdeaunanevoie de publicitateaoferitd de cl6diri, statui 9i picturi, cu cdt
mai mari, cu atat mai apreciate.Napoleon a cheltuit sume considerabile
pentru arcuri de triumf, coloane gi monumentela scar6 mare, dar a fost 9i,
estecinstit sd o spunem,un patronjudicios al artelor decorativeintr-un stil
carepoartdincd numele "Empire". Pictori la modd, cum ar fi David (a se ve-
dea ilustraliade la pagina 126) li Ingres(a se vedeaportretulde pe copertd)au
fost folosi{i de Napoleon drept propagandigtide stat, care-l pictau ca pe o fi-
gurd de erou romantic sau ca intruchiparea autoritatii imperiale supreme,in
manier6clasic6,adeseacu togd gi cununade lauri. David, in calitatede "pictor
la guvern", primise dreptul sd supervizezetoate picturile realizate in Franla,
mai alesin privin,tafaptului dacdtema era saunu corespunzatoare.
III) Educalia
Interesullui Napoleon in domeniul educafieiera legat de asigurareapentru
serviciul statului nu doar a ofilerilor loiali 9i disciplinati din armat6,ci 9i a
unor funclionari civili gi administratori bine instmili, tofi recrutali dintre
tinerii provenifi din clasele instdrite. Educalia pentru oamenii de rdnd era
neglijatdde Napoleon,agacum fusese9i de cf,treguverneleVechiului Regim
gi ale Revolufiei Franceze. O simpld "educalie morald", de naturd
elementara,era consideratdsuficientdpentru ei 9i era asiguratdde gcolile pri-
mare organizatede biserici, de comunitatilelocale sau de c6tre persoanepar-
ticulare.Napoleon igi exprima adeseacredinla in ganseleegale pentru toli in
func{ie de capacitateaintelectualdgi lbra a se (ine seamade na$teresau de
avere,ceea ce el numea "cariere deschisetalentelor",-ins6,in general,nu a
reugit s5 asigureca acest lucru sd fie pus in practicd. Invdfdmdntulsecundar
era restransaproape complet la fiii notabililor, care erau educa{i, adesea
gratuit,dacdpdrinlii lor erau ofileri din armatd,in 39 de licee militarizate,cu
un nivel inalt de seleclie,introduseprirna datd in 1802 9i intr-o masurAmai
mici la baielii care urmau mai pulin exigentele gcoli secundareinfiin{ate
pestetrei ani. Nu existau prevederi similare pentru educa{iafetelor. Napo-
leon avea o parere proasta despre femei, care "n-ar trebui considerateca
 90 Napoleon;i Franfa:politici gi putere
egalebirba{ilor; ele sunt,de fapt, doar maqini de frcut copii. Nu cred cd tre-
buie sd ne batemcapul cu educafiafetelor...c6sdtoriaestesoartalor". Ele nu
aveaudeci nevoiesf,gdndeascdgi nu trebuia s6 fie invdtatesd o fac6. studiile
gi cercetirile gtiintifice au fost, de asemeneaneglijate, dupd ce politehnica,
fondatd in timpul Revoluliei Franceze, a fost transformat6in academie
militardin 1805.
Pentru implinirea dorin{elor sale privind educafia, Napoleon a fondat
UniversitateaImperialdin 1808. Aceastanu era o universitatein sensobig-
nuit, ci un fel de Minister al Educaliei,dezvoltatdin "ordinul profesorilor",
infiinlat anterior de Napoleon,gi investit "cu responsabilitateaunic6 de pre-
dare gi educa(iein tot Imperiul". Aga cum spuneaNapoleon in fala Consi-
liului de Stat:
I Dintre toate institutiile noastre,invdtdmintul estecea mai importanta.Este
esen{ialctr morala gi ideile politice ale genera{ieicare se formeazdacum
sE nu mai depindi de gtirile zilei 9i de circumstanfelemomentului.Noi
trebuiesi asigurdmunitatea;noi trebuies6 fim capabili s6 turndm o
5 intreagi genera{iein aceeagiform6. Nu va fi stabilitate in stat pdn6 cdnd
nu va existaun corp de profesoricu principii fixe. Sd avem o doctrind
caresI nu se schimbeqi un corp de profesoricaresdnu dispar6.
Universitateacontrola programele de invifdmdnt fi numea profesorii
gcolilor secundarede stat, care funclionau doar cu aprobareagi sub auto-
ritatea sa. Universitateacereao supunereoarbr din parteaprofesorilor,care
trebuiausf, depun6un jurdmdnt de loialitate fa{d de superiorii lor gi erau chi-
nuili cu restriclii meschine- o vizit| la paris f6rd aprobare speciald, de
exemplu, putea sA insemnecdtva timp petrecut la inchisoare.Lecfiile erau
standardizate,iar ceeace se predaera dictat in conformitatecu necesitatile$i
cerinteleguvernului.
Nu era loc pentru libertateade opfiunein inv6!6mdntulde stat,nici pentru
libertateade gdndire sau de exprimarepentru elevi sau profesori. Din acest
motiv, mulli pirinti preferau s6-gi trimitd copiii, dac6 puteau, la gcolile
particulare,mult mai scumpe,organizatede bisericI, mai ales cdnd acestea
au devenitmai uqoraccesibile, dup6Concordatulcu papadin 1801.
lV) Religia
La incepufulverii lui 1800,Napoleonf6ceapropuneri pentruceeace istoricii
obignuiau sd considere drept "restaurarea"Bisericii catolice in Fran(a.
Totusi, semnificaliaacestuifapt a fost redusI de cercetdrilerecentecare au
ardtat c6, in urma eforturilor b[rbalilor gi femeilor de rdnd in timpul Direc-
toratului, multe biserici de parohii fuseserdredeschise,iar preolii convingi s6
oficieze slujbe. S-a susfinutin mod convingdtorc6 "Biserica fusesereinfiin-
tata de jos cu mult inainteaconcordatului" care "a reprezentatrecunoairerea
unui fapt implinit". Se pare cd lucrurile merseserddestul de departein revi-
Men{inereaputerii 9l
gorareaserviciilor religioasecatolice incit nici un guvem n-ar fi putut sd le
ignore sau sd li se opund, iar motivele lui Napoleon pentru ceutareaunei
apropierifa16de Papd{ineaude oportunitate.
Napoleonse ndscusegi fusesecrescutca un bun catolic, insl ca bun iaco-
bin, el devenisedacl nu chiar un ateu, cel pufin un agnostic.Cu toate ci
LegendaNapoleoniandsusfineci el a murit in credinfa catolicd, in timpul
vie{ii sale de adult el a recunoscut-odoar de formd gi numai pentru ca inco-
ronareasa sd poatd urma tradilia imperiald a lui Carol cel Mare. Totugi, el
apreciaputereareligiei de a acfionaca un "liant social" care unifica un popor
divizat gi importanlareinfiinldrii sale oficiale pentru a pune capdt schismei
dintre clerul carejurase credinld Revoluliei Francezegi cel care nu jurase.
Paceareligioasda contribuit la stabilirea pdcii politice gi sociale in Fran{a.
Pdrereasa era cd:
I Nici o societatenu poate exista fdrd inegalitateaganselor;gi inegalitatea
Eanselornu poate exista fird religie. Atunci cdnd un om moare de foame
aldturi de altul care se imbuibd cu mdncare,el nu poate accepta aceastA
diferenlddacdnu existdo autoritatecare s6-i spun6"Dumnezeudoregte
5 sd fie aga"...Religiasingurbdd statuluiun sprijin ferm qi durabil.
Catolicismulse identificasecu cauzaregalistd.in schimbea aveanevoie
sd fie identificati cu poporul ca intreg. Dacd ar fi putut fi atunci reunit cu
statul, loial in sprijinul sbu fa{6 de geful statului gi sub controlul s6u, ar fi
putut deveni o fo46 pentru pace gi stabilitate in lartr gi i-ar fi indepdrtat pe
catolici de loialitateafag de Bourboni.
' Decizdndcd "poporul are nevoie de o religie", Napoleon a pornit si "re-
construiasc6altarele", insd cu condilia ca "aceasti religie sI fie in mdinile
guvernului." Concordatuldintre Napoleon gi Papa Pius VII din l80l a fost
ir incheiat in cele din urml pe aceasti baz6. Biserica recunoftea Revolulia
t: Francezdgi era de acord si nu se mai facd nici o incercarede recuperarea
itt t
terenurilorcare aparlinuserdbisericii. A fost stabilit6o biseric6controlatdde
I
stat gi slujitorii s6i deveneaufunc(ionari civili pl[ti$, numiti de guvern 9i
li legali de acestaprin jurbmdnt. In timp ce s-a convenit ca serviciul religios
catolic, "religia marii majoritdli a cet6fenilor", se va "exercita liber in
Fran{a",s-a convenit de asemeneaca serviciul religios public sd fie "in con-
formitate cu reglementdrilepolifiene;ti pe care guvernul le va considera
necesarepentru paceapublic6". Concordatul a fost publicat de Napoleon in
aprilie 1802, ca parte a unei legislalii ecleziasticemai ample, la care el a
adiugat aga-numitele"Articole Organice." Acestea erau o serie de articole
care limitau pe orice cale posibild controlul Papeiasupraepiscopilorfrancezi
gi mdreaucu aceeagiperfec{iunecontrolul statului asupraactivitdlilor clerului
in ansamblu."Capul Bisericii", anunta Napoleon, "in inlelepciuneasa gi in
interesul Bisericii a luat in consideralie propunerile dictate de interesele
92 Napoleongi Fran{a:politicd qi putere
statului...Ceea ce el a aprobat, guvemul a ascultat,iar corpul legislativ a
fdcut o lege a Republicii". El recomandaclerului:
IVedeli cd aceasti religie v6 leagd de interesele!6rii. Vede{i cd inv6(6-
tura voastrtrgi exemplul vostru modeleazi tinerii cetdleniin respectgi
afecliunefa{6 de autori6li, care au fost-createpentru a-i proteja qi a-i
c6l6uzi.Vedeli cd ei invali de la voi cd DumnezeulPScii este gi Dum-
5 nezeulRdzboiului9i cI El luptd de parteacelor care apdrdindependenla
gi libertateaFranlei.
in 1806,Napoleona mai l6cut un pas. Prin standardizarea numeroaselor
catehismebisericegtiexistente,^apufut si realizezeo reformd ecleziasticd
necesardin scopuri politice. Intrebdrile gi rdspunsurile noului catehism
oficial, agacum fuseserdamendatede c6treNapoleon personal,erau predate
in toate gcolilegi pufiau un mesajfoarte clar, ce nu-i f6ceaprea mare pldcere
Papei:
I intrebare.Care sunt datoriile cregtinilorfa!6 de principii care ii conduc?
in particular, care sunt datoriile noastre fa16de Napoleon, imparatul
nostru?
Rispuns. Cregtinii datoreazdprincipilor care ii guverneaz6,iar noi, in
5 particular,datorim lui Napoleon.irnpiiratulnostru, dragosteagi res-
pecful nostru,supunere,loialitate gi serviciu militar. gi taxele or6.nduite
pentruapdrareaimperiuluigi a tronuluis[u...
Intrebare. l)e ce suntem legali prin aceste datorii fa!6 de impdrarul
nostru?
l0 Rdspuns.Fiindcd Dumnezeu a creat imperiile gi le-a impS(it dup6
voin{a sa, gi l-a pus pe el suveranulnosffu gi l-a f6cut pe ei purtdtorul
puterii sale qi chipul siu pe pdmdnt.Agadaronorindu-l gi servindu-lpe
Impdratil onor6mgi servim pe insugiDumnezeu...
Napoleon l-a infuriat, de asemenea,pe Pius VII, ordonAnd,f6rd si {ini
seamade el, ca Biserica sd celebrezein tot Imperiul ziua de l6 august(ziua
urmetoarezilei sale de nagtere)drept ziua Sffinrului Napoleon, scoldndu-l
fdrd jeni din calendarulsfin{ilor pe ocupantul deja existent al acelei date.
Cultul Impdratuluiajunsesela apogeu.
Acest amestecstrigStor la cer in problemelebisericii pentru un avantaj
politic Ai personal a demonstratcA activitatile religioase ale lui Napoleon
intenlionaudoar sd producSsoldali loiali gi funclionari civili. Papa s-a con-
vins cd Impdratuluinu-i pdsadac6 cetSleniierau sau nu buni catolici datoritd
atitudinii din ce tn ce mai liberale a lui Napoleon fa{d de acei protestanfi9i
evrei dispugis5 fie cet6{enifrancezibuni gi loiali. De exemplu,pastorii pro-
testanliau ajuns s6 fie tratali in acelagifel ca gi preotii catolici, ca func(ionari
pldtiti ai statului.Cu toate acestea,Iucruri mult mai rele il agteptaupe Papa
Pius VII (a se vedeapagina67) in viitor.
Celeo sutade zile - o schimbarein bine? 93
3. Cele o sutl de zile - o schimbarein bine?
Atunci cdndNapoleona revenitin Frantain 1815,dupd evadareasa din insula
Elba,undefuseseexilat,multorali s-apdrutcd gi-aschimbatcredin(elepolitice.
Acesteareprezentauo intoarcerecompletE- un ioc nea;teptatpentrumulti din
vechii sdi suslinitori, o surprizi pldcutd pentru majoritatea vechilor sdi
dugmani.Chiar inainte de a ajunge la Paris, el anun(asecI igi propuneasd
guvernezeFranlaconstitulional"conform intereselorgi voinlei naliunii". Era el
sincer in propunerile sale penffu o monarhie constitulionald,,bazatd,pe
libertateadeplin6 de exprimare,avAndun parlamentbicameral,cu o camerd
inferioardaleasdgi o camerdsuperioardereditard(a pairilor)?
Oponentuls6u liberal de demult,Benjamin Constant,cel care il avertizase
pe Sieydsasupraintentiilor lui Napoleonin 1'799,a fost in mod surprinzdtor
invitat si redactezeAcrul Adi{ional (sauBenjamina,cum a fost poreclitdnoua
constitufie).Dupd o conversalieindelungat5in care Napoleon pare sd-l fi
convinspe Constantcd era sincerin dorinfa de a "da poporului libertate"prin
introducereade alegeri libere, libertateministerialSde acfiune,libertateade a
discuta gi o presd liberd, invitafia a fost acceptatA.Constant gi-a justificat
actiuneaprintr-o explicalie mai degrabdincalcitd, potrivit cf,reia impdratul
aplica aceste"mdsuri democratice"in timp ce mentineaincd dictaturagi intr-o
perioaddin care,dacdar fi dorit despotism,el ar fi putut incercas6-l pistreze.
Se poate spune,continua Constant,cd o astfel de incercarenu ar fi fost in
interesulsiu - Ibrd indoialdcA esteadevdrat;dar nu inseamndoarecd interesul
sf,u concordi cu libertateapublic6? gi nu e acestaun motiv de increderein
sinceritatea sa?
Erau gi alte pdreri. Un bonapartistfidel scria:
Oricdt de mare era prestigiul personalal impdratului atunci cdnd a fost
I
infrdnt gi detronat,el nu mai era acelagi om cdnd a revenit la putere.
Poza ca liberal, silit, impotriva voin{ei sale, automutilat..Atunci cdnd
chiar gi bonapartiqtiisinceristrigau"Suntemoameniitdi, dar condili-
5 onat: nu trebuie s6 mai fie despotism,ci libertate, o constitufie,garan-
1ii"...el a fost prins intre doua focuri - cel al propriei sale firi gi al obice-
iurilor sale gi cel al necesitAflorsitualiei - era descurajat.Nu mai era el
insugi.Fouch6,fostul Ministru al Poliliei, care il pdrdsisepe Napoleonin
1814,eragi mai acuzator: Acestom nu s-alecuitde nimic Airevinetot ca
l0 despot,la fel de avid de cuceriri, de fapt la fel de nebun ca intot-
deauna...IntreagaEuropi va cidea asupralui...
Actul Aditional a fost supusunui plebiscitremarcabildoar prin proccrrtrrl
m a s i vd e a b s e n t e i s m i n r d n d u la l e g d t o r i l ocra r ee r a up r c a p u l i r rc r r t r r z i r r : r r r ; r t i
d e " n o u l " N a p o l e o n .D e g i i n m o d p u b l i c e l v o r b e ad c s p r cc o n s t i t r r t irrlri r r
1815ca fiind "punctulnostrude regrupare,steauanoirstnlprrlirn'r in vrcrrrr'tlt
f u r f u n d " ,i n p a r t i c u l a rp a r e s 6 f i c o n s i d e r a A t c t r r l c r r o s i r r p l r i( ( ) n ( ( . . r (
94 Napoleon9i Fran{a:politicd gi putere
temporard fafd de opinia publicd, un bac9ig dat liberalilor, l6ri sprijinul
cdrora nu putea sperasi poati mobiliza lara pentru a intampinaviitorul atac
aliat. Napoleonpare sr fi intenlionatca Actul Adilional si fie consideratnu
ca o nouf, constitulie,ci, aga cum arat6 numele, ca o adiugire la cea deja
existenti. Astfel el putea spune gi chiar a suslinut cd parlamenrulbicameral
propus in l8l5 nu a fost rezultatulunui Act de sine st6t6tor,ci dezvoltarea
directtrgi logicr a corpurilor legislativenapoleonienegi a Senatului.ceea ce
a permis sus{intrtorilors{i, la rdndul lor, sr afirme c6 un imperiu liberal
rezultd in mod natural dintr-un stat autoritar atunci cdnd a sosit timpul.
Totugi, sunt puline indoieli cd, in realitate,Napoleon, agacum a admis mai
tdrziu, ar fi profitat de ocazia primei sale victorii militare pentru a dizorva
parlamentulgi a readucedictaturain Franla.
4. Natura regimului napoleonian
Ce fel de regim a fost cel pe care Napoleon il ddduseFranlei?Imensamajo-
ritate a istoricilor ar conveni cd Napoleon a fost un dictator - dar a fost el un
dictator militar?
Napoleon a venit la puterein virtutea reputa[ieisale de generalvictorios
qi, cel putin pana in l8l2,gi-a pdstrat devotamenrulsoldatuluide rdnd
datoritd calitatilor sale personalede conducdtorgi abilit6tii de a cdgtigavic-
torii. incepdndclin 1800a avut loc ceeace s-ar putea numi o "militarizare" a
societ6{ii.cu un generalin fruntea statului gi cu serviciul militar obligatoriu,
nu surprinde pe nimeni cd personalul militar era preferat la acordarea
Legiunii de onoare, a titlurilor gi proprietdtilor gi cd liceele erau organizate
dup6 reguli militare. Cum (ara a fost in rlzboi in cea mai mare parte a tim-
pului in care Napoleon a fost la putere, era inevitabil ca armata s6 fie in
aten(iapublic6, fie ci se afla in garnizoaneledin orage,fie in deplasarede-a
lungul drumurilor - dar niciodati dupd incheierealoviturii de stat armatanu a
fost folositS de guvern pentru a se amestecadirect in politici, aga cum se
intdmplasesub Directorat. Rolul armateipe plan intem era pur social. Ea nu
a luat parte la aplicareapoliticilor guvernamentalegi nu a fost folositi de
autoritAli pentru a controla sau a intimida popula{ia civild (cu excep}iaind-
bugirii revoltei din vestulregalist).
De asemenea,nu a existat nici un amplu transfer de personatmilitar in
administralie.Napoleoninsugispunea:
Fran{a nu va fi niciodatd supusi unui guvern militar... Orice incercarede
acest fel este sortita egeculuigi il va ruina pe omul care ar face-o. Nu in
calitate de generalguvemez eu Franla ci fiindcl naliunea crede c6 eu am
calit[ti civile (prevedere,puterede judecat6,abilitate administrativd,
inteligenti,elocven{i...gi mai presusde toatecunoa$terea oamenilor)care
alcdtuiescun conducitor.
Natura regimului naPoleonian 95
Franfa lui Napoleon nu a fost nici un stat poli{ienesc,cu toate c'i uneori
este descrisi ca atare.Este adevlrat c5, in afarf, de Imperiul Habsburgic,in
nici un alt stat din aceavreme polilia nu a jucat un rol atdt de proeminentin
societategi nu a awt atdtea puteri, insd polifia lui Napoleon semana foarte
pulin cu brutele inarmate ale unui stat polilienesc modem. Polilia generald
putea sI fie uneori arbitrartr,uneori brutali, dar, cu rare exceplii, nu acliona in
afara legii. Numai criminalii trebuiau sa se team6 c6 vor fi arestali - doar
infractorii erautratafi astfel. Mult mai periculos,pentru cd era mai inqeldtor,era
controlul guvemamentalasupracomportamentului9i opiniei particulare,printr-
o retea de informatori de toate felurile. Erau spioni peste tot, unii erau ai lui
Fouchd,allii ai lui Napoleon.Prezen{alor era cea care lbcea viafa nesigurd
pentmmulti $i carea provocatdescrierearegimuluica statpoli{ienesc.
A fost Napoleonun "despot luminat"? Majoritatea istoricilor ar spunecd
nu, deoarececu toate ci fusese influenfat in tinerele de lluminism, prin
ralionalismul sau, prin societateasecularizata9i principiile quasi-;tiinlifice,
ulterior nu a ar6tatsimpatiepentru ideile politice gi morale ale filosofilor sau
ideologilor. Mulli dintre ei sus{inuserdlovitura de stat din 1799, crezilnd c6,
Napoleonva fi de acord cu ideile lor liberale desprelibertate9i justifie. $i-au
descoperitrepede gregealaatunci cdnd au fost scogi cu abilitate din viala
politicd, iar cea mai inteligentafi mai influentddintre ei, Madame de Sta€I,a
fost siliti str plece in exil. Sunt totugi istorici britanici care considera,a9a
cum face Makham, cd Napoleon "in mentalitatea9i in politica sa are mult in
comun cu despofii luminali din secolul al XVIII-lea" 9i cd, de fapt, el este
"indreptifit sd pretindd cA este ultimul 9i cel mai important" dintre ei- Care
suntbazeleacesteiargumentiri?
Concentrareaasupra reformelor interne 9i a politicilor pagnicemai de-
grabd decdt asupra afacerilor externe gi a rdzboiului era unul din semnele
distinctiveale guverndriiunui despotluminat 9i, in primii ani ai Consulatului,
acest lucru era adevdrat in cazul lui Napoleon. Conform filozofilor, un
despot luminat ar fi trebuit sd favorizeze o guvernare moderati 9i ar fi trebuit
s5 ac{ionezein mod ra{ionalpentru reformareastatului.El trebuia sd conduci
prin legi bune, care sI aducdpoporului libertate9i fericire' Acest lucru putea
totu$i sA fie realizatdoar prin exercitareaunei puteri absolute,deoarecenu
era alttr cale de a se ajunge la rezultatepractice,insi conducltorul trebuia si
aibi intotdeaunain gdnd buntrstareapoporului s6u.
in perioadade pacerelativdde la 1800pdni la 1803,Napoleona introdus
majoritatea schimbarilor sale administrative, financiare, legislative, reli-
gioasegi sociale,precum gi mlsurile constitulionalecare l-au transformatdin
iou pe geful statului francez inff-un conducator absolut' in acegti ani de in-
ceput,Napoleon a fdcut multe lucruri care aminteaude numeroqidespoli lu-
minati din secolul trecut. El vorbea in mod public despre necesitateaunei
guverniri moderate.A reorganizat frnanfele1drii, a centralizat administralia, a
 96 Napoleongi Franla:politicagi putere Natura regimului napoleonian 97
redus putereabisericii (degi a ajuns la o inlelegerecu papa pentru In primele luni dupi lovitura de stat, circumstanlelenu-i erau favorabile.
asta), a
recodificatlegile, a reformatsistemurjudec6toresc s-a ocupui El gtia cf, putereasa nu era consolidatd.Nu avea experien{dde guvemare.
ai in prip6 gi de
invSfdmdnt.De asemenea,el a edifiiat armata - aproape Trebuia s6 se migte cu pruden16,sd nu favorizeze nici o parte impotriva
oriunde in ultima
jumdtatea secoluluial XVIll-lea, motivul
esen{ialpentru'careun despotlumi- celeilalte,deoareceputea fi ugor inlSfuratprintr-o altd lovituri de stat, daci
nat inigia reformele era transformarea
t6rii sale intr-o pu,.r. ,nitii*al ln anul Iucrurile mergeauprost. El trebuia si cdgtige o victorie militar[ convingd-
1803'rizboiul a fost reluatgi ir va preocupape Naporeon toare dupa Brumar, pentrua da stabilitatenoului guvern gi pentm a rdm6neel
mai presusde orice
pentru restul carierei sale;gi despotismulluminat s-a transformaiin
di.tatu.a. insugi in fruntea lui. "Cuceriream-a fdcut ceea ce sunt gi doar cuceriream5
poate menfine". Victoria asupraaustriecilorla Marengo, in iunie 1800 (a se
Putereapoliticl a lui Napoleon vedea pagina 128) gi tratatelede pace care au urmat, au dat prestigiului sdu
personal sprijinul de care avea nevoie gi i-au asigurat lui gi guvemului s6u
menlinereaputerii pentruurmdtorii l4 ani.

Sd ludm notile despre "Napoleon Si Fran(a: politicd Siputere"

Cele o sutEde zile -
o schimbarein bile ?
Acestaesteun capitol la caretrebuie sd lua(i notife amdnunfite.El cuprindeo
mare cantitatede informa{ii despreun subiectde examenimportant- cum gi-
a pestratqi ;i-a extins Napoleon putereadobdndita in Brumar - qi se incheie
cu discutareanaturii regimului sdu politic.
Folosireasubtitluriloracestuicapitol v-ar putea ajuta sA luaginotile 9i apoi
s-ar putea sd consideralicf, scriereaunui scurt rf,spunsla fiecare din intrebErile
insofitoareesteo cale bun[ de rezumarea informaliilor:
l. Consolidareaputerii
a) Constitulia (Cum a manipulat Napoleon situalia in avantajul sdu?
sistemulelectoral;plebiscitele;dictatura)
b) Principiul ereditar (Cum gi de ce l-a stabilit Napoleon? - Consul pe
viald; Impdrat;dinastia).
2. Men{inereaputerii
a) Prin cumplrareasprijinului (Pe cine a mituit Napoleongi cu ce?)
b) Prin restrdngerealibertdlii (Ce mijloace a folosit Napoleon?- poli(ie;
cenzurtr;propagandb;educa[ie;religie).
Natura regimului napoleonian?
3. Cele o sutf,de zile (S-a schimbatNapoleon in bine?)
4. Natura regimului (Cum apreciaticA estecel mai bine descrisregimului lui
Napoleon?De ce?)

Sd rdspundem Ia tntrebdrile-eseu despre "Napoleon Si Franla: politicd Si

Rezumat- Napoleon gi Franla; politicd putere
Si putere"

Unii istorici cred cd Naporeonincd de ra inceput se gdndea Multe intreblri de examen despre puterea lui Napoleon in Franla sunt de
la dictatura, tipul "Cum, de ce, ce". De exemplu:
poate chiar la tron. Arrii ar sus{inecd este indoiernic,
niioca el lru Jou. ,n l. Cum gi-a consolidatNapoleonputereain Franfa?
oportunistnedeprinssd-giplanifice ac{iunilecu mult timp
inainte,fiind cdl6- 2. De ce a fost o opozilie atdt de slabd fa{d de regimul lui Napoleon in
uzit doar de circumstanteschimbdtoare.
Franfa?
 NaturaregimuluinaPoleonian 99
98 Napoleongi Franla:politicd $i putere

3. Ce mijloace a folosit Napoleon p€ntru a deveni conduc5torabsolut al 2. incoronarea

Fran{eiintre I 800 9i I 804? citili cu arenfiefiagmentelede la paginile 81 9i 82. Raspunde(ila urmdtoa-
4. Care au fost cele mai mari realizlri interne ale lui Napoleon in timpul rele intrebiri:
(rAndul
Consulatului? a)' in fragmentulde la pagina 8l explicali sintagma"marele popor"
3). Ce-motiv suslineNipoleon pentru revenirea la o monarhie ereditar6?
5. Cum ;i-a asiguratNapoleonsprijin pentrupolitica sa intern6?
in ce misurb motivul rezisttr?(4 puncte).
Toate acesteintrebArisunt intrebdri directe pentru informalii faptice. Ele Ce
b) in extrasulde la pagina 82 explicali termenul "Concordat" (rdndul 2)-
se trateazacel mai bine prin intocmirea mai intdi a unei liste de puncte pe v6nzf,rii proprietalii nalionale" (rdndurile 3-4)
insemna "irevocabilitatea
care dorili si le introduce{iin rdspunsgi apoi hotirAnd ordinea in care ar fi
gi ce esteimportantin legdturdcu aceasta?(5 puncte)'
cel mai eficientsi le prezentali.De exemplu,o sd incepeli cu ceeace estecel jurdmdnful depus
c;' in ce aspectese deosebegtejurimdntul de incoronare de
mai importantsau cel mai pu(in important?Ce criterii veli alegein stabilirea (pagina 75, rdndurile9-12).
de Napoleondup6lovitura de statdin Brumar?
ordinii? Atunci cdnd e vorba de date (ca in intrebarea3) fi1i atenti atat sAnu Estediferenlasemnificativ6?Explicali-vdrdspunsul (6 puncte)'
depdgitilimitele intervaluluirespectivc6t gi si acoperili intreagaperioadd.
Intrebarea2 este o intrebare tipici "de ce" gi cel mai ugor se rdspunde 3 . R e ( e a u ad e s P i o n a j
prin intocmireaunui plan bazat pe o listd de puncte care incep toate cu "de- Citili cu atenliefiagmentelede la paginile 87 9i 88, apoi rdspundelila urm6-
toareleintrebdri:
oarece,datoriti, fiindcI, pentru c5". in acestcaz puteli include:
a) care estediferenladintre spionii din primul fragment9i cei din al doilea?
a) datoritAsistemuluisdu eficient de spionaj
Cine eraucei doi careii angajaseri?(4 puncte)'
b) datorit6cenzuririi gtirilor de
b)- Ce sugereazd aceste doui flagmente despre eficienla sistemului
c) datoritamaginiisale de propagandd Napoleon popor? Argumenta{i-v6
spionaj gi despre relalia dintre 9i
Aveli nevoie de o list6 de cinci sau $asepuncte, fiecare putdnd fi dez- rdspunsulcu citate din fragmente(6 puncte).
voltat intr-un paragraf cu informalii detaliate in sus{inerea"punctului de
paragraf."Nu uitali cd avefi nevoie de o introduceregi o concluzie.Care este 4. Educafia 9i religia
scopul lor gi cum speralis6-l realizali? Citi{i cu atenliefragmentelede la paginile 90-92,apoi rdspunde{ila urmltoa-
rele intrebdri:
Capitolul urmdtor trateazl tot despre "Napoleon gi Fran{a" gi poate pre- pagi-
a) comentali concepliile lui Napoleon desprerolul educaliei, date la
ferali sI a$teptafipini il vefi studia inainte de a rdspundela intrebdrile-eseu cel mai bine descrise in ansamblul lor?
nile 90-91. Cum ar puteaele s6 fie
de mai sus.
(3 puncte).
b; i:aie esresofismul (eroarealogicl) in afirmalia lui Napoleon de la pagina
Intrebdri pe bszd de izvoare.despre"Napoleon Si Franlo: politicd $i puterc" 92\nfavoarea unei nevoi socialepentrureligie? (2 puncte)'
c) in fragmentulde la pagina 92, ce relalii intre bisericd $i stat sunt prevdzute
l. Constitu!ia de Napoleon?Ilustrali-vdrdspunsulcu exemplespecifice(5 puncte)'
Citili cu aten{iefragmentelede la paginile75,76 9i 77, apoi rispundefi la
urmdtoareleintrebdri:
a) Care estetonul primului fragment (pagina 75)? Cum diferd de cel de la
pagina77? Ilustrali rdspunsulcu exemplespecifice(7 puncte).
b) Care sunt, din al doilea fragment,motivele loviturii de stat? Sunt acestea
justificate?Explicali-vd r6spunsul(5 puncte).
c) Comentafiultima propozilie a fragmentului( pagina 75 rdndurile 9-12).
Cum se deosebegte exprimareade cea din rdndurile 4-6 ale extrasuluide
la pagina 772 (4 puncte).
d) La pagina 76, care sunt motivele de nelinigteale lui Constant?Avea el
dreptatein ceeace-l privea? (4 puncte).