LUCRAREA NR.

RETEAUA DE SPRIJIN
PENTRU TRASAREA CONSTRUCTIILOR
PRIN METODA
DRUMUIRII POLIGONOMETRICE DE PRECIZIE
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

A. Generalitãţi:

Trasarea pe teren a proiectelor de construcţii civile, industriale, hidrotehnice şi de comunicaţii,

etc, în vederea executãrii lor pe teren, solicitã rezolvarea problemei topografice inverse, prin lucrări de
birou şi apoi de teren.
Lucrările de trasare şi de executie trebuie sã asigure respectarea formei şi a dimensiunilor
proiectate ale construcţiei.
Realizarea acestor cerinţe impune ca în zonã sã existe o bazã topograficã de trasare formatã din
puncte bornate, precis determinate.
Punctele de la ridicarea topograficã (când s-a întocmit planul general al zonei), adicã cele de
triangulaţie geodezicã prelucrate riguros, sunt de regulă rare în teritoriu şi nu acoperã în totalitate zona
proiectatã cu diverse construcţii.
De aici, rezultă necesitatea îndesirii reţelei prin una din metodele cunoscute, în cadrul lucrării de
faţă apelându-se la metoda drumuirii poligonometrice de precizie, care poate fi amplasată chiar pe axul
longitudinal al căii de comunicaţie, al digului sau al canalelor magistrale etc.

B. Tema lucrãrii:

Pentru trasarea în plan a axelor longitudinale a diferitelor construcţii este necesar a se realiza o
reţea topograficã de sprijin, pentru trasarea axului longitudinal al unei căi de comunicaţie reţeaua fiind
formată dintr-o drumuire poligonometricã sprijinitã la capete pe două puncte vechi de triangulaţie
geodezicã, riguros determinate.

C. Lucrarea va cuprinde:

1. Principii de proiectare pe plan a punctelor reţelei topografice de sprijin în vederea trasării.

2. Amplasarea pe teren a punctelor reţelei topograifce de trasare.
3. Efectuarea observaţiilor în teren şi culegerea datelor respective. Principii şi metode.
4. Compensarea riguroasã a drumuiri poligonometrice şi determinarea coordonatelor punctelor
bazei topografice de trasare.

D. Rezolvarea temei:

1. Principii de proiectare pe plan a punctelor reţelei topografice de sprijin în vederea trasării:

Reţelele topografice de sprijin pentru trasare se constituie dintr-un numãr de puncte în aşa fel alese
încât sã acopere întregul ansamblu al construcţiei proiectate.
În cadrul schemei de alcãtuire a bazei de trasare sub formã de drumuire poligonometricã, se
preconizeazã, pentru construcţiile axiale desfăşurate pe lungimi mari, ca punctele reţelei sã fie amplasate
în apropierea punctelor de trasat. Aceste puncte se amplasează pe locurile cele mai stabile, în zone unde se
pot păstra pe toată durata de execuţie şi de unde pot fi folosite cu eficienţã maximã atât în cadrul etapei de
trasarea cât şi la verificarea lucrărilor de execuţie de pe parcurs.
Punctele precis determinate se pot folosi şi la studiile topografice necesare pentru extinderea
planurilor de situaţie şi întocmirea planului de detaliu. Este recomandat a se urmãri ca aceste puncte sau o
parte din ele sã poatã fi cuprinse şi folosite în cadrul reţelei de mare precizie pentru urmãrirea comportãrii
în timp a construcţiilor .

1
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

În acest scop, la birou, se stabilesc elementele liniare şi unghiulare funcţie de obiectivele din teren
pentru amplasarea acestor puncte în plan.

2. Amplasarea pe teren a punctelor reţelei topografice de trasare:

Punctele reţelei topografice de trasare, respectiv punctele drumuirii poligonometrice, se

amplaseazã în teren pe cât posibil aşa cum au fost proiectate pe planul general al construcţiei cu ajutorul
elementelor liniare şi unghiulare determinate la birou.
Precizia de amplasare în teren a punctelor se face cu aparaturã şi metode din grupa a IV-a de
precizie, folosind obiectivele existente în teren şi identificate pe plan.
Aparatura utilizată poate fi un teodolit cu precizia 1c, o ruletã metalicã pentru măsurarea distanţelor
şi mire topografice obişnuite.
Metoda de trasare a punctelor poate fi metoda polarã cu ajutorul tahimetrului şi mire topografice
sau prin intersecţie de distanţe, măsurate cu ruleta.
Sunt cazuri unde în zona în care a fost proiectat punctul drumuirii, s-a preconizat amplasarea de
noi lucrãri care duc la modificarea traseului drumuirii în zona punctului respectiv. În acest caz se
reamplaseazã punctele în zonã, asigurându-se în mod obligatoriu vizibilitatea între ele. Punctele se
borneazã şi se fac în jurul lor împrejmuiri de atenţionare. De asemenea se urmãreşte, luînd legătura cu
executantul lucrării, ca în timpul execuţiei pe direcţia de vizare între puncte sã nu aparã obstacole. Acest
lucru se are în vedere chiar din faza orientãrii pe plan a drumuirii poligoniometrice realizată în
concordanţă cu proiectul lucrării.

3. Efectuarea observaţiilor în teren şi culegerea datelor respective. Principii şi metode.

Precizia necesarã pentru trasarea şi execuţia construcţiilor se stabileşte plecând de la valoarea

erorii medii totale pãtratice admisã în proiect, funcţie de aceasta se va asigura precizia de execuţie a
drumuirii poligonometrice pentru determinarea coordonatelor punctelor.
Sunt cazuri când se solicitã ca precizia bazei de trasare sã fie mai mare decât precizia construcţiei
proiectate ce ar urma sa fie executate deoarece punctele drumuirii se vor folosi şi la urmărirea comportării
în timp a construcţiilor.
În cazul drumuirii poligonometrice folosim datele rezultate din grupa a doua de precizie şi
urmãtoarele aparate:
• - un teodolit Zeiss 010A, cu p = 2cc sau cu un teodolit Wild T2 cu p = 2cc;
• - mire speciale pentru centrarea forţatã a semnalelor de vizare la mãsurarea direcţiilor azimutale;
• - diverse instrumente ajutãtoare: mire topografice, rulete, jaloane fixe, barometre, termometre, baterii,
etc.
Fiind o drumuire poligonometricã de precizie, executatã între două puncte de triangulaţie şi care se
va prelucra riguros, observaţiile azimutale se vor efctua prin metoda seriilor, cu un numãr de serii "t" = 4.
Intervalele dintre serii se calculează cu următoarele relaţii:
g
400
I = 400 = = 50 g
2 t 8
Originea seriilor se calculeazã, astfel:
0g + (I+10c)*0 = 0g + (50g + 10c) = 0g 00c
(I+10c)*1 = (50g + 10c)*1 = 50g 10c
(I+10c)*2 = (50g + 10c)*2 = 100g 20c
(I+10c)*3 = (50g + 10c)*3 = 150g 30c

În teren se efectueazã urmãtoarele observaţii:

2
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

• mãsurarea direcţiilor azimutale în punctele de staţie cu patru serii complete.

• mãsurarea unghiurilor zenitale cu o serie sau douã serii pentru reducerea la orizont a distanţei
mãsurate. Se măsoară aici şi înălţimea instrumentului situat deasupra bornei.
• mãsurarea electro-opticã a distanţei dus-întors, culegerea diverselor informaţii despre presiune,
temperaturã şi uneori despre umiditatea aerului.
• culegerea anumitor date apărute întâmplător sau ocazional în timpul măsurătorilor.
Observaţile se fac numai pe timp optim, cu vizibilitate bună între puncte, fără miraj şi în condiţii de
stabilitate atmosfericã.
Pentru determinarea cotelor punctelor bornate, se executã o drumuire de nivelment geometric, cu
staţii duble, folosind mire de invar şi nivel cu orizontalizarea vizei automat.
Sunt cazuri când determinarea cotelor se face prin metoda trigonometrică folosind observaţiile din
teren.

4. Compensarea riguroasã a drumuiri poligonometrice şi determinarea cordonatelor punctelor

bazei topografice de trasare.

Observaţile din teren prelucrate în staţie se definitiveazã prin aplicarea eventualelor corecţii de
centrare şi reducere pentru direcţii azimutale, iar la mãsurarea de distanţe se aplicã eventualele corecţii
fizice specifice instrumentului, şi corecţiile de reducere la orizont.
Distanţele orizontale se reduc la planul de proiecţie folosit.
Datele obţinute se trec într-un tabel, care completat cu datele din banca de date ale punctelor
cunoscute, formeazã elementele provizorii pentru compensarea riguroasă a drumuirii.
De asemenea în tabel sînt trecute erorile medii pãtratice de la masurãtorile direcţiilor, unghiurilor
şi a distanţelor. Ele rezultã din prelucrarea preliminara a observaţiilor din teren. Datele sunt trecute în
tabelul T1 .
Compensarea riguroasă a drumuirii poligonometrice se realizează în următoarele etape:
I. Calculul elementelor provizorii.
II. Calculul coeficienţilor ecuaţiilor normale şi al corelatelor.
III. Calculul corecţiilor pe laturi, pe orientări şi coordonate.
IV. Calculul coordonatelor compensate ale punctelor drumuirii poligonometrice.

I. Calculul elementelor provizorii

1. Din măsurătorile din teren prelucrate în staţie se deduc unghiurile interioare βι , ca rezultat al
diferenţelor dintre direcţiile măsurate în teren.
În punctele vechi de staţie, dacă s-au efectuat vize către mai multe puncte vechi, se calculează
direcţia medie, ca medie aritmetică a direcţiilor respective.
Unghiurile interioare sunt calculate în sensul drumuirii şi se adună tot timpul pentru transmiterea
orientării.

M1 =
1 0
2
( )
α 45− 41 + α 450 − 43 = ........ g....... c....... cc .
1 0
3
(
M 2 = α 73 0 0
)
− 76 + α 73− 75 + α 73− 74 = ........ ....... ....... .
g c cc

2. Se calculează din coordonatele punctelor cunoscute, orientările, cu formula:

3
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

θij = arctg Δ Yij / Δ Xij

Tabel cu orientările: ……………

Se calculează orientările medii în punctele vechi staţionate:

θ M = 1/2(θ45−41 + θ45−43) = ……g ……c..…. cc ;

1

θ M = 1/3(θ73−76 + θ73−75 + θ73−74) = ……g ……c..…. cc .

2

3. Se calculează neînchiderea pe orientări:

f β = θ M1 + ∑ β i − θ M 2 − 200 g ⋅ N ⇒ f β = ........ g....... c....... cc ,

unde: N – nr. de laturi ale drumuirii.

4. Se calculează corecţia unitară pe unghiuri şi se transmit orientãrile din drumuire:

cβ = −fβ = ……g ……c..…. cc ;

cu β = c β / n ,
unde: n = nr. de unghiuri. Corecţiile se aplică unghiurilor provizorii.
Cu ajutorul unghiurilor compensate se calculează orientările drumuirii şi folosindu-ne şi de
distanţe se vor determina coordonatele provizorii ale punctelor de staţie.
Din diferenţa coordonatelor provizorii calculate şi cele din banca de date ale punctului 73 se
calculează termenii liberi pe coordonate Wx şi Wy .
Toate calculele se efectueazã organizat în tabelul T3.

Drumuirea poligonometrică se compensează prin metoda observaţiilor condiţionate, având de

îndeplinit trei condiţii:
1) Eroarea de închidere pe orientări.
2) Eroarea de închidere pe coordonata x.
3) Eroarea de închidere pe coordonata y.
Forma ecuaţiilor normale a sistemului este:

⎡ aa ⎤ ⎡ ab ⎤ ⎡ ac ⎤
⎢ p ⎥ k 0 + ⎢ p ⎥ k1 + ⎢ p ⎥ k 2 + W0 = 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦
⎡ ab ⎤ ⎡ bb ⎤ ⎡ bc ⎤
⎢ p ⎥ k 0 + ⎢ p ⎥ k1 + ⎢ p ⎥ k 2 + W y = 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦
⎡ ac ⎤ ⎡ bc ⎤ ⎡ cc ⎤
⎢ p ⎥ k 0 + ⎢ p ⎥ k1 + ⎢ p ⎥ k 2 + Wx = 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦

Deoarece drumuirea a fost compensată pe orientări => W0 = 0 şi K0 = 0.

4
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

⎡ aa ⎤ ⎡ ab ⎤ ⎡ ac ⎤
⎢ p ⎥ = ⎢ p ⎥ = ⎢ p ⎥= 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦

Sistemul ecuaţiilor normale devine:

⎡ bb ⎤ ⎡ bc ⎤
⎢ p ⎥ k1 + ⎢ p ⎥ k 2 + W y = 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
⎡ bc ⎤ ⎡ cc ⎤
⎢ p ⎥ k1 + ⎢ p ⎥ k 2 + Wx = 0
⎣ ⎦ ⎣ ⎦

Formulele de calcul a coeficienţilor ecuaţiilor normale sunt:

⎡ bb ⎤ ⎡ ΔY 2 ⎤
[ ]
g
⎢ p ⎥ = ⎢ d ⎥ + ξ ρ cc = ...................... .
2

⎣ ⎦ ⎣ ⎦
⎡ bc ⎤ ⎡ ΔYΔX ⎤ g
⎢ p ⎥ = ⎢ d ⎥ + [ξη ] ρ cc = ...................... .
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
⎡ cc ⎤ ⎡ ΔX 2 ⎤
[ ]
g
⎢ p ⎥ = ⎢ d ⎥ + η ρ cc = ...................... .
2

⎣ ⎦ ⎣ ⎦

II. Calculul coeficienţilor ecuaţiilor normale şi a corelatelor Ki .

Pentru calculul acestor coeficienţi cu formulele de mai sus este necesar să se calculeze
coordonatele provizorii ale baricentrului notat X°G şi Y°G ( Tab. T3 ).

X°G = Σ xi°/n = ……………. .

Y°G = Σ yi°/n = ….………… .

Cu ajutorul coordonatelor baricentrului se determină coordonatele relative baricentrice ale

punctelor de drumuire: ξi, ηi :
ξi = Xi° - XG°
ηi = Yi° - YG°

Toate calculele se efectuează ordonat în tabelul T4 .

În calculul coeficienţilor intervine valoarea g, care este o mărime ajutătoare funcţie de ponderile
unghiurilor şi ponderile distanţelor, fiind deci un raport de proporţionalitate:

⎡ bb ⎤ ⎡ bc ⎤ ⎡ cc ⎤
g = s2d / s2β ; g = …….. . ⎢ p ⎥ = ………. ⎢ p ⎥ = …….... ⎢ p ⎥ = …..….. .
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦
Pentru uşurarea calculelor, acest raport s-a multiplicat cu 1000 având grijă ca şi coordonatele
baricentrice să le împărţim la 1000, adică să le luăm în km, pentru a nu modifica valorile coeficienţilor.
Se rezolvă sistemul ecuaţiilor normale prin una din metodele cunoscute şi se vor determina valorile
corelatelor K1 şi K2.

5
R.T.S. 1 – Lucrări practice Lucrarea nr. 1

K1 = - 0, 0………. ; K2 = 0, 0…..…. .

III. Calculul corecţiilor pe laturi, orientãri şi coordonate:

(a) Calculul corecţiilor pe unghiuri şi orientãri:

Formula de calcul pentru orientãri este:

vβ i = (- ξi ⋅K1 + η1⋅K2) ⋅ g ; g = 8, …….. .
Corecţiile de aplicã unghiurilor compensate empiric în drumuire:

β1 = βc1 + vβ1
..................
β5 = βc5 + vβ 5

Calculele se fac într-un tabel tip T5 .

(b) Calculul corecţiilor pe laturi:

Formula de calcul este:

dDij = (K1 ⋅ sin θij + K2 ⋅ cos θij) ⋅ D°ij

Calculul se efectueazã într-un tabel de tip T6 .

(c) Calculul corecţiilor pe coordonate:

Se calculeazã cu urmãtoarele formule:

dxi = dDij ⋅ cos θij - Δy°ij ⋅ dθijcc/ρcc

dyi = dDij ⋅ sin θij + Δx°ij ⋅ dθijcc/ρcc

xi = x°i + dxi
yi = y°i + dyi

Calculul se efectueazã în tabelul T7 .

IV. Calculul coordonatelor compensate ale punctelor drumuirii poligonometrice.

Aceasta reprezintă şi controlul final al compensării. Cu elementele calculate şi compensate se

calculeazã din nou drumuirea poligonometricã de la punctul 45 la 73. Drumuirea nu are erori de închidere
pe coordonate, ele trebuiesc sã fie identice cu cele din tabelul T7 . Calculele se efectueazã în tabelul T8 .

6
 Datele provizorii ale drumuirii Tabel T1
Punct Punct Directii Distante Coordonate Stereo-70 Nr.
o o
statie vizat orizontale (α ij) orizontale (D ij) X(m) Y(m) pct.
1 2 3 4 5 6 7
41 0.0000 632462.025 694477.928 41
45 43 118.9575 629922.763 694948.096 43
101 237.5005 354.108 631079.654 693764.615 45
101 45 0.0000
102 209.0145 242.047
cc
102 101 0.0000 s'α = 6
103 109.0526 315.02 s'b = 8cc,5
103 102 0.0000 s'd = 25 mm/km
104 210.6710 315.167
104 103 0.0000
73 249.0370 325.757
104 0.0000 629954.251 693101.266 73
73 76 94.5284 630861.166 691634.786 74
75 185.9519 628538.703 692336.553 75
74 289.6826 628923.182 694515.278 76

Tabel T2
Punct Coordonate absolute Orientarea
X(m) Y(m) θij
1 2 3 4
76
73
Δ
75
73
Δ
74
73
Δ
41
45
Δ
43
45
Δ
Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor drumuirii Tabel T3
Punct Punct Unghiurile drumuirii Coordonate relative Coordonate geodezice Nr.
statie vizat calculate corectia unghiuri Orientari Distante provizorii pct.
unitara compensate θ οij Doij ΔXoij ΔYoij Xi Yi
ο
βi cβicc βi (m) (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
- M1 - - - - - - 45
45 101 101
101 102 102
102 103 103
103 104 104
104 73 73
73 M2 - - - 73
Suma - - - WX/Y

Calculul coordonatelor baricentrice relative si a coeficientilor ecuatiilor normale Tabel T4

Nr. Nr. Coord. baricentrice relative ΔX2 ΔY2 ΔX ΔY ξ i2 η i2 ξ Iη i
crt. pct. ξi ηi d d d 1000 1000 1000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 45 - - -
2 101
3 102
4 103
5 104
6 73
Total
 Calculul corectiilor pe unghiuri si orientari Tabel T5
Nr. Nr. Simbol −ξ ι ηi Corectii vβi Orientari Corectii pe Orientari
crt. pct. unghi k1 = k2 = valoare valoare provizorii orientari compensate
βi …………… …………… calculata rotunjita θ οij dθ οij (cc) θ ij
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 45 β0
2 101 β1
3 102 β2
4 103 β3
5 104 β4
6 73 β5
Suma 0 0 0 0

Calculul corectiilor pe laturi Tabel T6

Nr. Simbol Orientari Lungimi sin θ ij cos θ ij Corectia Distante
crt. latura compensate provizorii k1 = k2 = pe laturi compensate
θ ij Doij …………….……………. d Dij Dij
1 2 3 4 5 6 7 8
1 45-101
2 101-102
3 102-103
4 103-104
5 104-73
 Calculul coordonatelor relative si absolute Tabel T7
Punctul Corectia Coordonate relative Corectii pe Coordonate relative Coordonate Nr.
ο 6
de la la dθ ij 10 provizorii coordonate compensate compensate pct.
cc
dDij ρ ΔXoij ΔYoij dxi dyi ΔXij ΔYij Xi Yi
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
- - - - - - - - - - 45
45 101 101
101 102 102
102 103 103
103 104 104
104 73 73

Controlul compensarii Tabel T8

Nr. Simbol Orientari Distante Coordonate relative Coordonate Nr.
crt. latura compensate compensate compensate compensate pct.
θ ij Dij ΔXij ΔYij Xi Yi
1 2 3 4 5 6 7 8 9
- - - - - - 45
1 45-101 101
2 101-102 102
3 102-103 103
4 103-104 104
5 104-73 73