Regimul răspunderii penale a Preşedintelui României Numai după ce hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a

rămas definitivă se poate spune că acuzaţia de înaltă trădare a

Preşedintele beneficiază de imunitate, de un regim special al avut temei, Presedintele fiind demis pe aceeaşi dată, intervenind
răspunderii sale pentru fapte comise în exercitarea prerogativelor vacanţa funcţiei şi organizarea de noi alegeri prezindenţiale în
funcţiei, ce intră sub incidenţa legii penale. termen de 3 luni. În prezent, textul constituţional prevede expres
Astfel, legiuitorul a redus ideea răspunderii penale a Preşedintelui suspendarea din funcţie a Preşedintelui la data votului
la ideea punerii sub acuzare pentru înaltă trădare. Pentru a se Parlamentului de punere sub acuzare pentru înaltă trădare şi până
angaja răspunderea penală a Preşedintelui, se studiază două la data demiterii sale, deoarece un Preşedinte în funcţiune nu ar fi
articole: art. 96 Constituţie: “Punerea sub acuzare” și art. 398 din putut fi trimis în judecată prin rechizitoriu.
noul Cod Penal (2014).
Conceptul de înaltă trădare este un concept al dreptului În concluzie, tragerea la răspundere penală a Preşedintelui
constituţional şi al dreptului administrativ, dar el are o comportă două faze:
semnificaţie şi în dreptul penal. Punerea sub acuzare este a) faza punerii sub acuzare pentru înaltă trădare ( fază
rezultatul unui vot parlamentar, deci aprecierea unei fapte a politică);
Preşedintelui ca fiind sau nu înaltă tradare este o apreciere b) fază judiciară, care la rândul ei, conţine trei etape:
politică, dar care ulterior va putea fi susceptibilă şi de o calificare
penală. Infracţiunea de înaltă trădare poate fi calificată drept o
 trimitere în judecată de către Parchetul General de pe
crimă politică, ce constă în comiterea unui abuz de funcţie pentru
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
o acţiune contrară Constituţiei şi intereselor superioare ale ţării.
 judecata în fond a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Parlamentarii trebuie să facă dovada unei fapte politice de o
Secţia penală,
gravitate extremă a Preşedintelui prin care acesta s-a compromis
 judecata în recurs, în Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi
definitiv şi iremediabil, aducând prejudicii ţării, faptă ce poate
de Casaţie şi Justiţie.
primi ulterior încadrare juridică drept infracţiune. În
argumentarea gravităţii faptei, referirile la Codul Penal se impun
cu necesitate.
art. 398 din noul Codul penal din 2014: “Faptele prevăzute în art.
394-397 (art. 394 trădarea; art. 395 trădarea prin transmiterea de
informații secrete de stat; art. 396 trădarea prin ajutarea
inamicului; art. 397 acțiuni împotriva ordinii constituționale)
săvârșite de către Președintele României sau de către un al
membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării constituie
infracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe
viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării
unor drepturi”.

Punerea sub acuzare a Președintelui se desfășoară în două

etape:
- etapa politică care se desfăşoară în Parlament.
- etapa judiciară care are două componente:
faza de urmărire penală se realizează de către Parchetul General
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
faza de judecată:
a.) în faza de urmărire penală se realizează de către Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.

1. Etapa politică
Propunerea de punere sub acuzare a Președintelui țării se iniţiază
de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, potrivit prevederilor art.
96 alin.(2) Constituție, adică majoritate absolută. Preşedintele
poate veni în Parlament pentru a-şi formula apărarea pe care o
consideră necesară la acuzaţia care i se aduce.
Hotărârea de punere sub acuzare se adoptă în şedinţă comună a
celor două camere cu un vot calificat de 2/3 din totalul
parlamentarilor, iar sub aspect strict juridic ea are seminificaţia
sesizării autorităţii judecătoreşti competente pentru începerea
urmăririi penale.
2. Etapa juridică
Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
este autoritatea care va realiza urmărirea penală şi-l va pune pe
Preşedinte sub acuzare prin rechizitoriu, pentru săvârşirea unei
sau mai multor infracţiuni prevăzute de legislaţia penală specială.
Nu este exclus ca Parchetul General să ajungă la concluzia că
acuzaţia de înaltă trădare nu se poate concretiza şi într-o acuzaţie
de săvârşire a unei infracţiuni, ceea ce are ca efect scoaterea
Preşedintelui de sub urmărire penală. Mai mult, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie poate să ajungă după ce a fost sesizată prin
rechizitoriu, la concluzia că nu este vorba de săvârşirea unei
infracţiuni, dispunând achitarea Preşedintelui ce avea deja statut
de inculpat.

Page 1 of 1