Sunteți pe pagina 1din 4

23 TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ A. Tulb.

A. Tulb. îndeplineşte crt pentru una dintre tulb afective, de  pe lângă aceasta, în cursul aceleiaşi perioadă de boală, există
Definitie =tulburare cu elemente simultane atat ale sch cat si ale intensitate moderată sau severă idei delirante sau halucinaţii timp de cel puţin 2 săptămâni, în
unei tulb dispozitionale, care nu poate fi diagnosticata de sine B. Trebuie să fie prezente simptome din cel puţin una din grupele absenţa unor simptome afective proeminente (criteriul B).
statator ca vreuna din cele doua listate mai jos, timp de cel puţin 2 săptămâni (aceste grupe sunt  simpt afective sunt prez o porţiune substanţială de timp din
aproximativ cele descries pentru schizofrenie): durata totală a tulburării (crt C).
 a existat o controversă timp de mulţi ani în definirea şi 1. ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii, transmiterea  simpt. nu trebuie să se datoreze efectelor fiziologice dr. ale
diagnosticarea pacienţilor la care se constată o intricare de gândurilor de la distanţă unei s. (de ex., cocainei) sau unei condiţii medicale generale
simptome de tipul schizofreniei cu simptome afective. 2. idei delirante de control, influenţă, cu referire clară la (de ex., hipertiroidism sau epilepsie lobului T) (criteriul D).
 s-au folosit etichetări tip psihoză cicloidă, sch. atipică / cu mişcările corpului sau membrelor, anumite gânduri,  spre a satistace criteriile pentru tulburarea schizoafectivă,
prognostic bun / remitentă. senzaţii sau acţiuni elementele esenţiale trebuie să apară în cursul unei singure
 termenul de tulb schizoafect îi aparţine lui Kasanin (1933). 3. voci halucinatorii care comentează comportamentul perioade neîntrerupte de boală.
! Pacienţii cu tulburare schizoafectivă prezintă: pacientului sau discută despre pacient între ele; alte tipuri  expresia „perioadă de boală", aşa cum este utilizată aici, se
- simptome psihotice similare celor din faza acută a de voci halucinatorii provenite din alte regiuni ale referă la prd. de t. în cursul căreia individul continuă să
schizofreniei, acompaniate de o simptomatologie sugestivă corpului prezinte simptome active sau reziduale de tulburare psihotică.
pentru episode maniacal, mixt sau depresiv major 4. idei delirante de natură nepotrivite din punct de vedere  pentru unii indivizi, perioada de boală poate dura ani sau
- în alte perioade există numai simptome de tip schizofrenic, cultural sau complet imposibile chiar zeci de ani.
fără simptome afective 5. discurs incoherent sau irrelevant, neologisme frecvente  o prd. de b. se consideră ca terminată, atunci când
Epidemiologie 6. comportament catatonic individul s-a recuperat pentru un interval considerabil de
- 3-5% din internarile in clinica psihiatrica. C. Cele 2 crt mai sus menţionate tb să fie prez concomitant în t. t. şi nu mai prezintă nici un simptom semnificativ al
- prevalenta pe durata intregii vieti e sub 1%, posibil intre 0,5- aceluiaşi ep şi să domine tb cl tulburării.
0,8% D. Se vor exclude tulburări organice, legate de consumul de  faza tulburării cu simpt afective şi psihotice concomitente se
- este mai putin frecventa decat schizofrenia. substanţe psihoactive sau sevraj caracterizează prin faptul că sunt satisfăcute complet criteriile,
- o serie de fact. psihologici, psihodinamici, de mediu sau Criteriile DSM IV de diagnostic pentru tulburarea atât pentru faza activă a schizofreniei (adică, crt. A), cât şi
interpersonali pot juca rolul de precipitanti sau triggeri ai schizoafectivă pentru episodul depresiv major, episodul maniacal sau mixt.
afectiunii. A. Prd de b. neîntreruptă în cursul căreia, în anumite prd. de t., se  durata episodului:
- nu s-au facut asociatii in fc de sex (desi pare > la ♀), rasa, constată fie un ep. depresiv major/ maniacal manifest / un ep. mixt, -depresiv major trebuie să fie de cel puţin 2 săptămâni
arie geografica, clasa sociala. concomitent cu simpt care îndeplinesc crt A pentru sch -maniacal sau mixt trebuie să fie de cel puţin o săptămână.
- tipul depresiv poate fi mai obisnuit la persoane mai varstnice Notă: Episodul depresiv major trebuie să includă criteriul A1:  deoarece simpt. psihotice trebuie să aibă o durată totală de cel
decat la cele tinere si tipul bipolar mai obisnuit la tineri. dispoziţie depresivă. puţin o lună pentru a satisface crt. A pentru sch, durata minimă
- varsta de debut la femei este mai tarzie decat la barbati. B. În aceeaşi perioadă de boală, se constată halucinaţii sau deliruri a unui episod schizoafectiv este, de asemenea, de o lună.
- ♂ cu tulb. sch-afectiva au probabilitatea de a avea un timp de cel puţin 2 săptămâni în absenţa unor simptome afective de  un element esenţial al ep. depresiv major îl constituie prezenţa,
comportament antisocial si afect aplatizat si inadecvat . prim rang (proeminente). fie a dispoziţiei depresive, fie a unei diminuări marcate a
Etiopatogenie C. Simpt care îndeplinesc crt pentru un ep afectiv sunt prezente o interesului sau plăcerii
- cauzele nu sunt cunoscute porţiune substanţială din durata totală a tulburării active sau din ! pt. că pierderea interesului sau plăcerii este frecventă în
- sunt putine dovezi in spijinul ipotezei ca tulburarea perioada reziduală. tulb. psihotice nonafective, pentru a satisface crt. A al
schizoafectiva este o afectiune distincta→ deşi unii autori D. Simptomatologia nu se datorează ef direct al unei s. (drog, mdm.) tulb. schizoafective, ep. depresiv major trebuie să includă
consideră că reprezinta o patologie distincta, legata genetic sau unei b. somatice. dispoziţia depresivă pervasivă (prez. ↓ marcate a
atat de tulb afective cat si de sch. Se va specifica tipul: interesului/plăcerii nu e suficientă).
- pac. cu tulb. sch- afectiva reprezinta un grup heterogen:  Tipul bipolar dacă tulburarea include un episod maniacal sau  faza tulburării numai cu simptome psihotice singure este
-unii au schizofrenie cu simpt. afective proeminente. mixt (ori un episod maniacal sau un episod mixt şi episoade caracterizată prin idei delirante sau halucinaţii care durează cel
-altii au o tulb. de dispozitie cu simpt. psihotice marcate. depresive majore). puţin 2 săptămâni
-altii au un sdr. clinic distinct.  Tip depresiv: include numai episoade depresive majore.  deşi unele simpt. afective pot fi prezente în cursul acestei
- studiile au aratat un risc ↑ de schizofrenie printre rudele ICD 10: pune accent pe momentul aparitiei in evolutie: sdr. psihotic faze, ele nu sunt proeminente.
probanzilor cu tulb. sch-afectiva. trebuie sa apara primul.  simptomele tulburării schizoafective pot surveni într-o
Pattern familial DSM IV: pune accent pe durata relativa a simpt de sch cu sdr afectiv varietate de patternuri temporale
- există date substanţiale referitoare la riscul ↑ de sch al rudelor complet ( scurt in comparatie cu durata simptomatologiei psihotice).  următ. este un patern tipic: un individ poate avea
biologice de gradul I ale indivizilor cu tulburare halucinaţii auditive şi idei delirante de persecuţie
schizoafectivă. Elemente de diagnostic (conform DSM IV) pronunţate t. de 2 luni, înaintea ep depresiv major→
- de asemenea, cele mai multe studii arată că rudele indivizilor  elementul esenţial al tulb schizoaf. îl constituie o prd simpt psihotice şi ep depresiv major complet sunt
cu tulburare schizoafectivă prezintă un risc crescut de tulburări neîntreruptă de b. în cursul căreia, la un moment dat, există un prezente t. de 3 luni→ apoi, se recuperează complet din
afective. ep depresiv major, maniacal sau mixt, concomitent cu ep. depresiv major, dar simpt. psihotice mai persistă încă
Criterii diagnostice simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie (criteriul o lună, înainte de a dispare→în cursul acestei prd de b.,
Criteriile diagnostice, conform ICD 10, pentru A). simpt. individului satisfac concomitent crt. pt. ep.
tulburarea schizoafectivă: depresiv major şi crt. A pentru sch, şi HA şi idei

1
delirante, atât înainte, cât şi după faza depresivă→prd - pacienţi pot avea:  excludere: termenul nu trebuie aplicat la cei care manifesta
totală de maladie durează t de aproape 6 luni, cu simpt  ep. schizoafec. recurente, ce pot fi de tip maniacal sau simptome sch si afective in episoade diferite ale bolii (simp
psihotice singure prezente în cursul primelor 2 luni, atât depresiv, sau o combinaţie a celor 2 depresive sec epis psihotic).
cu simpt depresive, cât şi psihotice prezente în cursul  unul sau două ep. schizoafective răspândite între  alte stări in care simptomele afective sunt suprapuse sau sunt o
următoarelor 3 luni, şi cu simptome psihotice singure episoadele tipice de manie sau depresive parte a unei boli schizofrenice pre-existente, ori în care
prezente în cursul ultimei luni→ în ac caz, durata ep. coexistă sau alterneaza cu alte tipuri de tulburări delirante
depresiv nu a fost scurtă în raport cu durata totală a  în primul caz tulburare schizoafectivă este dg.
persistente, sunt clasificate la categoriile adecvate în cadrul
perturbării psihotice, şi ca atare tb. clinic se pretează la adecvat; în cel de al doilea, apariţia unui episod F20-F29.
diagnosticul de tulburare schizoafectivă. ocazional schizoafectiv nu invalidează diagnosticul  simptomele psihotice (delirurile sau halucinaţiile)
 criteriul C pentru tulburarea schizoafectivă specifică faptul că de tulburare afectivă bipolară sau tulburare incongruente cu dispoziţia (afectivă) în tulburările afective
simptomele afective care satisfac criteriile pentru un episod depresivă recurentă, dacă tabloul clinic este tipic în (F30.2, F31.2, F31.5, F32.3 sau F33.3) nu justifică prin ele
depresiv trebuie să fie prezente o porţiune substanţială de timp alte privinţe. însele un diagnostic de tulburare schizoafectivă.
din întreaga perioadă de maladie. Dacă simptomele afective - ideile delirante  pacienţii ce prezintă ep. schizoafective recurente, mai ales cu
sunt prezente numai o scurtă perioadă de timp, dg. este cel de  mai frecvent cele paranoide;
simpt. de tip maniacal, au de obicei o vindecare completă, şi
schizofrenie şi nu de tulburare schizoafectivă.  pot exista si alte tipuri, incl. insertia gindirii, furtul numai rareori dezvoltă o stare defectivă.
! în evaluarea acestui crt, clinicianul trebuie să stabilească (sustragerea), de ctr, bizare, fantastice ICD 10 descrie:
intervalul de timp din cursul perioadei continue de boală  pot fi congruente/ incongruente cu starea dispozitionala Tulburare schizoafectivă de tip maniacal (F25.0)
psihotică (adică, atât simptome active, cât şi reziduale), - halucinatii: Tulburare schizoafectivă de tip depresiv (F25.1)
în care au existat simptome afective semnificative  cele mai frecvente auditive, apoi vizuale, tactile, Tulburare schizoafectivă de tip mixt (F25.2)
acompaniind simptomele psihotice. olfactive, gustative Alte tulburări schizoafective (F25.8
 operaţionalizarea a ceea ce se înţelege prin „o porţiune  sunt posibile iluzii sau distorsiuni perceptuale Tulburare schizoafectivă nespecificată (F25.9)
substanţială de timp" necesită judecata clinică→de exemplu, - tulb.de judecata F25.0 Tulburare schizoafectivă de tip maniacal
un individ, cu un istoric de 4 ani de simptome active şi  multe sunt similare cu cele din schizofrenie  este o tulb. în care simpt. schizofrenice şi maniacale sunt
reziduale de schizofrenie dezvoltă un episod depresiv major  productiile pac. maniacali sunt lipsite de umor (« ambele proeminente în acelaşi ep. al b.
suprapus care durează timp de 5 săptămâni, în cursul căruia necontagiosi »)  anormalitate dispoziţiei ia de obicei forma elaţiei (dispozitie
simptomele psihotice persistă. Acest tablou clinic nu satisface  pac. depresivi au si ei raspunsuri absurde si crescuta, expansiva), însoţită de o stimă de sine crescută şi
criteriul pentru „o porţiune substanţială din durata totală", idiosincretice, judecati dereiste de idei de grandoare, dar uneori excitaţia sau iritabilitate sunt
deoarece simptomele care satisfac criteriile pentru un episode Elemente şi tulburări asociate mai evidente şi însoţite de comportament agresiv şi idei
depresiv au apărut numai pentru 5 săptămâni din totalul de 4 - pot exista o reducere a activităţii profesionale, o restrângere a persecutorii.
ani de perturbare. În acest exemplu, diagnosticul rămâne cel de sferei contactelor sociale, precum şi dificultăţi în autoîngrijire  în ambele cazuri, există o energie crescută, hiperactivitate,
schizofrenie, cu diagnosticul adiţional de tulburare depresivă şi o ↑ a riscului de suicid asoc. cu tulb. schizoafectivă. scaderea nevoii de somn, concentrare deteriorată,
fără altă specificaţie, pentru a indica episodul depresiv major - simpt. neg. şi reziduale sunt de regulă mai puţin severe şi mai distractibilitate şi o pierdere a inhibiţiei sociale normale.
suprapus. puţin cr. decât cele obs. în sch  cresterea activitatii sau agitatie psiho-motorie
Subtipuri: - indivizii cu tulburare schizoafectivă sunt supuşi unui risc  implicare excesiva in activitati placute fara evaluarea
 pe baza componentei afective a tulb. pot fi menţionate 2 crescut de a dezvolta mai târziu episoade de tulburare afectivă consecintelor
subtipuri de tulb. schizoafectivă: pură (de ex., tulburare depresivă majoră sau tulburare  mai locvace sau se simte presat sa vorbeasca continuu
 tipul bipolar - acest subtip se aplică dacă un ep. maniacal sau bipolară), de schizofrenie sau de tulburare schizofreniformă.  fuga de idei sau experienta subiectiva ca gindurile sunt
un ep. mixt este parte a tb. cl; pot surveni, de asemenea, - pot fi asociate tulburări în legătură cu alcoolul şi alte substanţe. accelerate
episoade depresive majore. - date clinice limitate sugerează faptul că tulburarea  pot fi prezente deliruri de referinţă, grandoare sau
 tipul depresiv - acest subtip se aplică doar dacă episoade schizoafectivă poate fi precedată de tulburarea de personalitate
persecuţie→dar alte simptome schizofrenice tipice sunt
depresive sunt parte a tb. clinic. schizoidă, schizotipală, borderline sau paranoidă.
necesare pentru stabilirea diagnosticului.
Îndreptar diagnostic - tulburarea schizoafectivă, tipul bipolar, poate fi mai frecventă
 pacientul poate insista, de ex., că gândurile sale sunt difuzate
- un diagnostic de tulburare schizoafectică trebuie pus numai la adulţii tineri, pe când tulburarea schizoafectivă, tipul
sau interferate, sau că forţe străine încearcă să-l controleze, sau
atunci când ambele tipuri de simptome schizofrenice şi depresiv, poate fi mai frecventă la adulţii mai în etate.
poate afirma că aude variate feluri de voci, sau să exprime idei
afective sunt predominante simultan, sau fiecare predomină - in comparaţie cu sch, tulburarea schizoafectivă survine
delirante bizare, ce nu sunt numai de grandoare sau
câteva zile, în cadrul aceluiaşi episod al bolii, şi ca o probabil mai frecvent la femei.
persecutorii.
consecinţă, episodul nu întruneşte criteriile nici pentru Tulburări schizoafective (F25)
 chestionare atentă este necesară pentru a stabili dacă
schizofrenie, nici pentru un episod depresiv sau maniacal.  sunt tulb. episodice în care atât simpt. afective cât şi cele
pacientul trăieşte într-adevăr aceste fenomene morbide, şi
- termenul nu trebuie aplicat la pacienţii ce manifestă simptome schizofrenice sunt proeminente şi prezente, în cadrul aceluiaşi
nu glumeşte sau vorbeşte metaforic.
schizofrenice şi simptome afective în diferite episoade ale ep. al bolii, (de preferinţă simultan, dar cel puţin câteva zile
 cind sunt in plin ep. maniacal, aberatiile comportamentale
bolii. fiecare) → în consecinta,episodul nu intruneste criteriile nici pt
sch, nici pt un episod depresiv/maniacal. sunt deseori complet egosintonice, dubiile sunt absente si pot
- este obişnuit, de ex. la schizofrenici, să prezinte simptome exista sentimente impenetrabile de autodreptate (echitate).
depresive ca o consecinţă a episodului psihotic (depresia post-
schizofrenie, F20.4)

2
 tulburările afective de tip maniacal sunt de obicei psihoze - trebuie să existe o depresie proeminentă, însoţită de cel puţin  idei delirante neconcordante cu
floride cu debut acut, dar deşi comportamentul e adesea grosier 2 simptome depresive caracteristice, sau anormalităţi simptomele afective.
perturbat, o vindecare completă are loc de regulă în câteva comportamentale asociate, aşa cum sunt listate la episodul - prognosticul nefavorabil se asoc cu:
săptămâni. depresiv (F32)  istoric fam pozitiv pt sch ,
Îndreptar diagnostic: - în cadrul aceluiaşi episod, cel puţin unul (de preferinţă 2)  debut precoce si insidios fara factori
- trebuie să existe o creştere: simptome schizofrenice tipice (aşa cum sunt specificate precip,
 proeminentă a dispoziţiei pentru schizofrenie, F20.-), criteriile diagnostice (a)-(d)  predominanta simp psihotice
 mai puţin evidentă a dispoziţiei combinată cu o trebuie să fie în mod clar prezente  istoric premorbid nefavor.
iritabilitate sau excitabilitate crescută ! Aceasta categorie diagnostică trebuie utilizată pentru: Diagnostic diferenţial
- în cadrul aceluiaşi ep., cel puţin unul, şi de preferinţă 2 simpt.  un episod unic schizoafectiv de tip depresiv ! La prima internare, se exclud in primul rand consumul de
schizofrenice tipice (ca cele specificate la sch –F20), iar crt  o tulburare recurentă în care majoritatea episoadelor sunt droguri sau o afectiune somatica→condiţiile medicale generale
(a) –(d) de la îndreptarul dg (F20.-) tb să fie în mod clar prez schizoaffective de tip depresiv. şi uzul unei substanţe se pot prezenta cu o combinaţie de
! Această categorie trebuie folosită pentru: Include: Psihoza schizoafectivă de tip depresiv/psihoza simptome psihotice şi afective
- episoadele singulare schizoafective de tip maniacal schizofreniformă de tip depresiv
- tulburările recurente în care majoritatea episoadelor sunt F25.2 Tulburare schizoafectivă de tip mixt
 tulburarea psihotică datorată unei condiţii medicale
schizoafective de tip maniacal. Trebuie codificate aici tulburările în care simptomele generale, un delirium sau o demenţă sunt dg. când, din
Include: Psihoza schizo-afectivă tip maniacal schizofrenice (F20.-) coexistă cu cele ale tulburărilor afective istoric, ex. somatic sau testele de laborator, rezultă probe
Psihoza schizofreniformă de tip maniacal bipolare mixte (F31.6) care indică faptul că simptomele sunt consecinţa
F25.1 Tulburare schizoafectivă de tip depresiv Include: Schizofrenia ciclică / Psihoza mixtă, fiziologică directă a unei anumite condiţii medicale
 este o tulb. în care simpt. schizofrenice şi cele depresive sunt schizofrenică şi afectivă generale.
proeminente în acelaşi ep. al bolii. F25.8 Alte tulburări schizoafective  tulburarea psihotică indusă de o substanţă şi deliriumul
 dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in F25.9 Tulburare schizoafectivă nespecificată indus de o substanţă se disting de tulburarea
fiecare zi (criteriu obligatoriu), relatata personal sau de altii Include: Psihoza schizoafectivă nespecificată schizoafectivă prin faptul că o s. este considerată a fi
 deprimarea dispoziţiei este de obicei însoţită de mai multe Prevalentă etiologic în relaţie cu simpt
- informaţii detaliate lipsesc, dar tulb. schizoafectivă pare a fi - de ex.: un drog, abuz de un medicament sau expunerea la
simptome caracteristice depresive sau de anormalităţi
mai puţin frecventă decât sch un toxic
comportamentale, cum ar fi lentoarea, insomnia, pierderea
Evoluţie, prognostic  Abuzul de subst. (alcool, cocaina, amfetamine, canabis)
energiei, apetitului sau a greutăţii, reducerea intereselor,
afectarea concentrării, culpabilitate, sentimente de disperare şi - evolutie cu remisiuni si recaderi; evolutie cronica si - psihostimulantele pot genera initial stari psihotice
gânduri suicidare. invalidanta asemanatoare maniei, iar sevrajul ce urmeaza poate
 în acelaşi timp, sau în cadrul aceluiaşi episod, sunt prezente - v. tipică la debut a tulburării schizoafective se situează semana cu forma depresiva a tulb. schizoafective.
probabil la începutul prd. adulte, deşi debutul poate surveni - fie in intoxicatie, fie in sevraj .
alte simptome tipic schizofrenice, de ex., subiectul:
oricând din adolescenţă până târziu în viaţă.  Akinezia (indusă de NL):
 poate insista că gândurile sale sunt răspândite sau
- prognosticul tulburării schizoafective este într-o anumită
interferate, sau că forţe străine caută să-l controleze - se poate manifesta prin absenta spontaneitatii, chiar
măsură mai bun decât prognosticul schizofreniei, dar
 poate fi convins că este spionat sau că se complotează in absenta unor efecte secundare motorii ca
considerabil mai rău decât prognosticul tulburărilor afective.
împotriva lui, acest fapt nefiind justificat de propriul său rigiditatea, semnul rotii dintate, etc.
- sunt frecvente disfuncţii substanţiale în funcţionarea socială
comportament - se poate confunda cu absenta energiei, anhedonia.
sau profesională.
 aude voci care nu sunt numai defăimătoare sau - e rapid responsiva la antiparkinsoniene.
- deznodământul tulb schizoafect, tipul bipolar, poate fi mai bun
acuzatoare, ci vorbesc despre omorârea lui, sau discută decât cel al tulb schizoafece, tipul depresiv.  Akatisia (indusa de NL):
între ele comportamentul subiectului. - pac care prez episoade schizo-afective recurente, mai ales cu - nelinistea psihomotorie a akatisiei severe poate
 simpt. psihotice si dispozitionale sunt de o suficienta simtome de tip maniacal, au de obicei o vindecare completa si semana cu mania
magnitudine pt. a perturba fct. sociale, ocupationale si de rar dezvolta o stare defectiva. - pac. simt o stare constant neplacuta sau
autoingrijire. - prognostic bun: inconfortabila
 centrala conceptului de tulb. schizoafectiva e natura  predominanta simptomelor afective, - poate uneori semana cu agitatie, care uneori e parte a
episodica a tulb., intervalele de boala intensa fiind punctate  concordanta delirurilor si halucinatiilor sindromului depresiv, impulsurile suicidare (descrise
de perioade de liniste, in timpul carora fct. psihosociale sunt cu afectivitatea in akatisie) pot mima depresia
adecvate.  prezenţa evenimentelor sau a stresorilor - cresterea dozei NL determina înrautatirea akatisiei
 episoadele schizoafective de tip depresiv sunt de obicei mai precipitanţi - descresterea dozei si unele medicamente (BZD,
puţin floride şi alarmante decât episoadele schizoafective de  cei cu predominanta simpt. afective raspund mai bine la propranolol) sunt cel mai bun tratament
tip maniacal, dar ele tind să dureze mai mult şi prognosticul trat. cu litiu si tind sa aiba o evolutie nedeteriorativa ! tulburarea deliranta→ simptome afective pt o perioada scurta,
este mai puţin favorabil. decat cei cu schizofrenie. delir non-bizar.
 deşi majoritatea pacienţilor se vindecă complet, unii, eventual, - prognostic rezervat: - perturbări afective, în special depresie, apar frecvent în
dezvoltă un defect schizofrenic.  predominanta simptomelor de SCH, cursul tulb. delirante, însă, aceste tb cl nu satisfac crt pt
Îndreptar diagnostic: tulb. schizoafectivă, deoarece în tulb delirantă simpt

3
psihotice sunt reduse la idei delirante nonbizare şi, deci,  Dg se poate schimba de asemenea, pt diferite ep de maladie
nu satisfac criteriul A pentru tulburarea schizoafectivă. separate printr-o prd de recuperare
! Dacă există informaţii insuficiente referitoare la relaţiile dintre - de ex., un individ poate avea un ep de simpt psihotice care
simptomele psihotice şi cele afective, diagnosticul cel mai satisfac crt A pentru sch în cursul unui ep depresiv major→se
adecvat poate fi cel de tulburare psihotică fără altă specificaţie. recuperează complet din acest ep, iar mai târziu dezv 6 săpt de
! Distingerea tulb schizoaf de sch şi de tulb afectivă cu elem. idei delirante şi de halucinaţii, fără simp afective notabile→dg
psihotice este adesea dificilă: în ac. caz nu va fi cel de tulb schizoaf, deoarece prd de idei
 în tulburarea schizoafectivă→tb să existe un ep afectiv delirante şi de halucinaţii nu s-a continuat cu prd iniţială a
concomitent cu simpt fazei active a sch, simpt afective tb să fie b.→ca atare, dg corespunzător pentru primul ep va fi cel de
prez o porţiune substanţială din durata tot. a perturbării, iar tulburare afectivă cu elemente psihotice - în remisiune
ideile delirante şi halucinaţiile tb să fie prez t de cel puţin 2 completă şi de tulburare schizofreniformă (provizoriu) pentru
săpt, în abs unor simpt afective notabile. episodul actual.
 în sch→simpt afective fie au o durată mai scurtă decât durata Tratament
totală a perturbării, survin numai în cursul fazelor prodromală  Farmacologic:
sau reziduală, fie că nu satisfac complet crt pentru un ep
 AP - majoritatea pac. necesita NL pt. atenuarea simpt.
afectiv
psihoproductive; neurolepticele atipice (olanzapina si
 tulburarea schizofreniforma: simpt. afective apar ocazional pe
quetiapina) sunt utile atat in trat. ep. acut, cat si in prevenirea
fondul tb clinic de SCH.
recaderilor.
 dacă simptomele psihotice survin exclusiv în cursul
 timostabilizatoare:
perioadelor de perturbare afectivă, diagnosticul este cel de
- un studiu recent care a comparat litiul cu carbamazepina
tulburare afectivă cu elemente psihotice.
a gasit ca: carbamazepina e superioara litiului in tipul
 tulburarea afectiva depresiva majora cu simptome depresiv si ca nu e nici o diferenta intre cele 2 in tipul
psihotice→existenta simptomelor psihotice bipolar;
(halucinatii cat si idei delirante congruente/ - se foloseste si ac.valproic, topiramatul;
incongruente cu dispozitia) cel putin 2 saptamani in - in practica, acestea sunt folosite singure, combinate sau
absenta simptomelor afective. impreuna cu AP (mai ales cele cu potenta mai mica-
sedative: clorpromazina).
 tulburarea afectiva bipolara→ la fel ca mai sus. - in ep. maniacale trebuie trat. cu timostabilizatoare in
- pac. maniacali - pot fi flagrant psihotici doze a caror concentratie sanguina terapeutica sa fie intre
uneori, manifestind halucinatii, idei delirante medie- mare;
si tulb. de gandire; in schimb, nu au intervale - in remisie concentratiile sanguine vor fi mici- medii;
de 2 sapt. sau mai mult in care elem. psihotice - se monitorizeaza periodic fc. hematologica, renala si
sa persiste in abs. unor simpt. dispozitionale tiroidiana.
proeminente.  BZD - utilizate ca adjuvante la pac. schizomaniacali.
 În tulburarea schizoafectivă:
- simpt nu tb să conteze pentru un ep afectiv dacă ele sunt în  Blocanti ai canalelor de Ca - (verapamilul) util. in tratarea
mod clar rezultatul simpt sch (de ex., dificultate în a adormi simpt. maniacale.
din cauza halucinaţiilor auditive disturbante, ↓G pt că  antidepresivele:
mâncarea este considerată otrăvită, dificultate în concentrare - in ep. depresiv tb atentie pt. a evita virajul de la depresie
din cauza dezorganizării psihotice) la manie;
- pierderea interesului sau plăcerii este frecv în tulburările - cel mai folosit trat. e cel cu SSRI (fluoxetina, sertralina)
psihotice nonafective şi de aceea, pt a satisface crt A al tulb deoarece au mai putine ef. cd si au un profil favorabil al
schizoaf, ep depresiv major tb să includă dispoziţia depresivă supradozelo→insa fluoxetina interfera cu metab NL si ↑
pervasivă. riscul akatisiei.
 Deoarece proporţia relativă de simpt afective versus simp - pac. agitati si cu insomnii severe pot beneficia de ATC.
psihotice se poate schimba în decursul perturbării, dg - daca exista risc suicidar mare, se vor evita ATC si IMAO,
corespunzător pt un ep individual de b se poate schimba din a caror doza letala este aproape de doza terapeutica, in
tulb schizoaf în sch comparatie cu SSRI.
- de ex., un dg. de tulb schizoaf, pt un ep depresiv major  TEC: la pac. cu manie necontrolata.
proeminent şi sever durând 3 luni în cursul primelor 6 luni ale  Psihosocial:
unei tulb psihotice cr→va fi schimbat cu cel de sch, dacă simpt - combinare de terapie familiala, reabilitare cognitiva, training
psih active sau simpt reziduale notabile persistă t de mai mulţi de abilitati sociale.
ani, fără recurenţa unui alt ep afectiv - poate fi dificil pt. membrii familiilor sa faca fata naturii
schimbarii si nevoilor acestor pacienti.