“există o pasăre albastră în sufletul meu care vrea să iasă ,dar sunt prea dur pentru ea.

îi spun: stai acolo, nu am de gând să las pe nimeni să te vadă.

Există o pasăre albastră în sufletul meu care : vrea să iasă
însă eu o stropesc cu whisky şi inhalez fum de ţigară și curvele şi crâşmarii şi băcanii
nu vor afla vreodată că ea este înlăuntru.
Există o pasăre albastră în sufletul meu care
vrea să iasă dar eu sunt prea dur pentru ea.
îi spun:
stai acolo, vrei să îmi aduci necazuri?
vrei să-mi distrugi textele?
vrei să-mi încurci vânzările de carte în Europa?
Există o pasăre albastră în sufletul meu care vrea să iasă
dar eu sunt prea deștept: îi dau drumul
doar noaptea uneori când toți au adormit.
îi spun: ştiu că ești acolo. aşa că nu fi tristă.
apoi o pun la loc,
dar ea mai continuă să mai cânte puțin înlăuntru, nu am lasat-o chiar să moară
şi dormim împreună ca atare cu al nostru
pact secret.
şi este îndeajuns de frumos pentru a face un bărbat
să plângă. însă eu nu
plâng. dar
tu?”

Charles Bukowski
„Carnea înveleşte oasele
şi ei pun şi-o minte acolo
şi uneori şi-un suflet
şi femeile sparg vaze de pereţi
şi bărbaţii beau prea mult
şi nimeni nu-şi găseşte perechea
dar o ţin tot într-o căutare
târându-se în paturi
afară din paturi.
carnea înveleşte oasele
şi carnea caută
ceva mai mult decât
carnea.”

— Charles Bukowski