Autori: Laura Irina Poanta, sef lucrri dr. UNF Cluj. Medic primar medicin interna, Cardiomed, Chu, Laura Bogdana Nat, medic ezident mecicind interna Redactor: Teodora Irina Adam, student UMF Ciyj Presedinte OSM CLUJ Coperta si tustratia copertek Laura Poanta arematics cote yt ea (General manager: loan Burzo) copyright © aver, 2015 Ecitura Elton exe senda do Cena National al Crea Stic do Ronan (CNCS) ‘Doscrerea CIP este sponibt a Bibolaca Najonad a Romane {SBN Eature Eton: £79.008 SBN Esiure Seonle Arcee Ew : Fearon ecco Sraeeuaead Sr a Peart ets aera soriacaet 13183 978600-0770-065 Esto: Vasie George Dancy os Laura Poanta Laura Nat Semiologie Teste, quizuvi, grile Prefalé de prof. Dan L. Dumitrascu Son ClupNepoca, 2015,Prefata Ubung macht den Meister - spune un binecunoscut proverb german, si adevarul acestor cuvinte este confirmat zilnic in activitatea noastra didactic’. Medicina se invata si ea cu greu si cu mult timp sacrificat. Piatra de temelie a practicii medicale este diagnosticul medical, Pentru ai insusi deprinderi corecte pentru diagnostic, este extrem de importanta ‘exersarea unor scenarii de cazuri, cu ganse mai mari sau mai mici de a fi intalnite in practica de zi cu zi Aceste exerciti practice sunt complementare cursului magistral si manualului, contribuind la formarea algoritmilor de diagnostic si la fixarea cunostintelor. lata de ce, c&rti care s4-i ajute pe studentii la medicina si pe medici in formare, s8 le arate cum si acceada mai repede la diagnostic si cur s& exerseze tehnicile de diagnostic sunt mereu binevenite. Desi necesare, ele nu sunt multe, pentru ca scrierea lor, aparent, este usoara, dar, in realitate, necesitS rigoare, exactitate $i claritate Colega noastra Laura Poant, cu experienta didacticd remarcabild in domeniul predérii serniologiei, ‘impreuna cu un discipol harnic, medicul Laura Nat, s-au Incumetat s8 alcatuiascé 0 adevarata antologiede teste si exercitii cu ajutorul arora se pot antrena vitorii medici si doctoritineri Pastrand nivelul de informatie accesibil destinatarilor acestei cdr, autoarele, cu ajutorul studentei Teodora Adam, care a parcurs toate aceste teste, verificdnd sa nu contind cumva erori, au elaborat un material didactic de mare valoare. El se constituie in instrument de studiu foarte util si armenios complementar manualului disciplinei de semiologie Suntem convinsi cA si studentii vor beneficia de aceasta carte, bine scrisa si clara din punct de vedere stilistic gi grafic, Felicitam pe autoare pentru reusité, dar si editura care lanseaza in circuitul universitar 0 lucrare de referin{4, de al cdrei impact nu ne indoim! Prof, Dan L. Dumitrascu ‘Membru corespondental Academial de Stinje Medicale Barem de corectare: * Fiecare introbare so notee2i cu 1 punct, + 1 punct din oficiu. * La intrebanie grils, se adund cate 0,20 de punete pentiu care réspuns bun incercuit si pentru fiecare rispuns grosit, neincercuil, cu menfiunea ca un réspuns gresit anuleaza ‘unut corect! © La inteebarilo gen AF $i Completeaz’ spaiile tbere, fecare rspuns bun se noteazé cu 0,20 puncte, lar un rspuns gresit anuleaza unul bun. © La inteebavile cu asocierl, punctaju! fa raspunsul bun se va obtine impéirtind un punet la numéirul de variante de réispuns. ‘Succes!AVG= accident vesolr cerebral BBAV = hoe aioenticler 'BPOG = brenhopneunopat cstucivd conicd, sau PCO = ‘ranhapreurnpase crni obsbuctis ‘BRO = bloc de ramuracreaptt ‘BRS = Boo da amar sting CGD = coagular intravascular dseinata CPC = cot puimonar ceric (CREST (snicker) = C= calcinesis, = Raynaud, E= esophegea ‘ysmaliy, $= sclerodaty, T= telengictsia CCT= computer lomography (mage computerize) Gv = eapaciate wisi pulmenara z= diel zaharat HUD= petite ven opt HVS pete vera stings Toc mavens cau ecngec IRC = moun ena crnich LES = ps enemas sstenic Nik haw to Hert sea, che cae css PO2= presiunes part a angen (eal sau venos) 002 = pesiona paral a ond de carbon arial sau venos) OR = prceinaC reacts AM = ezenanla magnticd TPSV = thicarle parxisted syraventiodard ‘VERS = volum expratr maxim pe secund ‘VER = volun entoctar medi \VSH = vileza de seirneniare a heratilor \WPW (seem) = Well Partnson White Capitolul | PARTEA GENERALATESTE Test? 41) Ce patologie apare mai frecvent la varstnici? a), Reumatism artcular aout b) Colecisita gi itiaza bird ©). Emfizem pulmonar 4d) Tumor maligne e) Ulcer gastric 2) Adevarat sau Fals? a) Distrofia endemic’ tteopaté apare mai freevent in regiunile in care solu si apa au contjnut crescut in iod b) Transmiterea autosomal dominanta se realizeazé {ntotdeauna cénd ambit pariny sunt afectat ) Distrofa endemica este intinita, in fara noastré, mal freovent pe ltoral d) Transmiterea automosomal recesiva presupune c& péringi purtator al tarei sunt heterozigot fenotiic normal ) Transmiterea autosomal recesiva legata de sex se face prin purtatorul obligatori al tarei, care este o femele neafectata 10 3) Facetl asocierile corecte: 1A) Sex ferinin a) Insufcienta aorica b) Ulcer gastric ©) Infect ale cailor urinare 4d) Neoplasm bronhopuimonar o) bitiazé renalé B) Sex masoutin 4) TrombangettA oblteranta g) Infarct miocardic acut h) Neopiasm gastric i) Colecistita acuté )) Tromboflebita profunds ) Lupus eritematos sistemic 1) Aoromegalie 4) Completati spatilelibere: a) Durata fluxului menstrual este de aproximativ b) Sangerarea genital in afara cilului menstrual se numeste . . c} intreruperea succesiunii menstrelor se numeste 4d) Suspendarea completa a menstrelor se numeste. ) Ciimacteriul sau premenopauza se situeaza in jurul VaIStC) 00. soessnissssitnisstsntnintntnnnnne 5) Ce patologii apar mai frecvent la femel? a) Insufcieni& aortica b). Bronsiectazie ¢}_ Asim brongic 4). Ulcer duodenal e). Sclerodermie u6) Adevarat sau Fals? a) Dismenoreea semnificé sangerarea genitalé in afara ciolulul menstrual »b) Gigantismul fetal este o manifestare precoce a diabetului mamei ¢) Hipermenoreea este reprezentata de cresterea duratei fluxului menstrual 4) Cantitatea scézuté a fuxuli menstrual se numegte ‘oligomenoree @) Hiperestrogenismul se manifesta prin sindrom premenstrual corecte: 2) Sindrom Marfan b) Hemoflie ) Diabet zaharat ) Coree Huntington B) Transmitere AR ) Epiiepsie {} Deficit de glucozo-6-fosfat- dehidrogenaza 4g) Schizo‘renie ) Transmitere hh) Osteogeneza imperfecta smultfactoriala {) Distrofie muscular Duchenne 7) Faceti asoci A) Transmilere AD 8) Completati spatile ibere: 2) Pierderea memoriei pe o anumita perioadé de timp se TUMESLE. b) Cand obsesile se asocaz’ cu ri afectve neplacite se vorbeste de. ©) Exagerarea tranloralecve se numeste 4) Dezoriontarea i tip $i spa, priviea fia si amnezia constitu... @}_ Boaia pica sometoforma in care boinavl este convins c& are 0 boalé est. 2 9) Ereditatea multfactoriala: 2) Are o transmitere facultatva la urrasl ») Se realizeaz& in fami cu cel putin un parinte afectat ¢) Sindromul Marfan se transmite in acest fel d) Frecventa scade progresiv a generalile succesive @) Este important roll factorior de medi Rsspunsuri: In opieilogia cancer, sunt compo gi dap de rai mj fstor chr dacs dalle gonerla nid o crepe a rscul de apart co varia, 331) Tulburétile de sensibilitate gi perceptie sunt: a) ual b) hipomnezie ; somnolent’ 4) hipoestezie e) anxietate 2) Adevarat sau Fals a) Hipertimia este defnta ca scfdere drastic a tonusull sia energiel B)Peerderea congtiontel brusc $i tanzitor, cu revenirea rapid’, total si cu amnezie relrograda se numeste lipotimie ) Stupoarea poate apéirea in stir toxlce grave d)_ Helucinatile sunt percept false, 8rd prezenta obiectlui @) Bradipsinia apare in hipertiidism 3) Faceti asocierile corecte: A) Sincopa 2) Debut rapid, in c&teva minute b) Puls normal sau rapid c) Tensiune arteriala scazuta 8) Epilepsia 4) EEG anormala ) Transpiratii f) Rigiditate asociata 4) Completati spatilelibere: 2) Tuburarea de ge manfetté prin ones buses Jn cursul unel expuneri se numeste... crwensnne $1.88 ntalnegte 10 6) Sincopa vaso-vagala apare mai frecvent la sexul 6) Tulburarea ganditi care grupeaz’ un sister de del false, needle tte de pacient cu convingere femaca sunt reale este, oe - 4 €) Accenture une mnesize se rumese = @) Reducerea sou senzovile este 5) in epilepsie: 2) Crlostatismul prelungit este o cauzé frecventa in declangarea crizei b).Pacientul poate prezenta cianoz’ ©) Aparconvulsi 4d) Semnul Babinski poate fi pozitv @)Incontinenfa sfincteriana apare rar 6) Adevarat sau Fals? 2) Sincopele vasculare apar din cauza unei hiporeactivitai vagale, cu scaderea bruscé a TA b) Sincopa vego-vagala esenlialé este cea mai freeventa sincopa vascular& ©) Sincopele vago-vagale de situalie se declangeaza in caz de tuse, micfiune, deglutife etc, 4) Principala cauzé de sincopa metabolic’ este hiperglicemia ) Coma vigité este o forma de coma deanimat 7) Asociati corect: A) Delirl a) Tulburare de sensbiltate 8) Amnezia ») Tulburare de memorie ©) Stupoarea ¢) Tulburare de g&ndire D) Helucinatile 4d) Tulburare de afectivtate E) Anvietatea ) Tulburare de constienté 8) Completatispatie libere: a) Pozar a trace n care dspreca ete diminuata, se numeste b) _Dispnes career pone sexi se names 5©) Rasucirea capulu sia gétului ca urmare a contractiei muschiului stemocleidomastoidian sisau a trapezului $8 NUMOSLE. a 4) rerdereacompiata a foe musculae se rumeste ©) Perderea capacti de i exprima naan pin vorbire S@ NUMESLE. .......0.-0000 9) Tipul constitutional endomorf a) Corespunde ca habitus tipulul pienic b)_ Psihic, corespunde celui introvertt c)_ Este predispus la boala ulceroasa )_ Este predispus la leroscleroza @) Este predispus la psinoza maniaco-depresiva Raspunsuri: ‘ad 2)a-F.b-F.c-Ad-Ae-F 3)A-a.¢.0:8-b,0,f 4) bara psi; seblzotente;b— femininc- deli é-Fipermnezia, ¢— hioestezie 5b.c.0 B)a-Fib-Ac-A;d-Fie-F 7)A-c,B-b.C-2,0-ajE-d 23) 2: otopnee!b- planes; ¢—locois; d~parale:e~ alaie dade 16 Test 3 ‘4)Leziunile motoneuronului central: a) Marea majoritate sunt datorate accidentelor vasculare cerebrale ») Pot apairea gi in urma traumatismelor [a nivelul coloanei vertebrale 6) Leziunile pot aparea la diferite niveluri ale acestel structuri 4) Semnul Babinski este pozitiv ¢} Pot determina paralizie spastica 2)Adevarat sau Fals? a) Nanismul hipofizar este produs prin secreiia in exces a hormonilor sexuali ) Nanismul hipofizar este un nanism armonios c} in reaitate, in nanismul hipofizar exista o usoard accentuare a hipotrofiel extremitajior 4) Nanismul dismorfc se poate inti in stenoza mitral ) Gigantismui hipofzar se produce ca urmare a secrets ‘in exces a hormonului somatotrop 3) Completati spatile liber a} Cand paraizia afecteazd membrele inferioare, vorbim despre... b) Pierderea cma de avorise umes. ¢). Tipu de mica nvluntar n care re degoele manir, intinse gi rsfirate, cu mana in hiperextensie dorsa‘a, sunt anteatedeun tremor compart cu misarea apr unt pS Bo 56 TE SAU nner 6) Contasie muscular intermtnt gd duet variabla care reaizeaza imobiizarea sau, dimpotriva, 74) Ay B) Cc) 5) Leziunile motoneuronului perf §) deplasarea segmentuvi de membru afectat, se rumesc 2) Convulsile sunt de 3 tpuri, 3 Asociati corect: tip constitutional a) habitus astenic endomor 1b} predispus la miopatii tip constituijonal ectomort ° mot Pr etzohrat tip constitutional }) predispus la diabet zaharat mezomorf e) habitus stenic 4) predispus la boala ulceroasa a) Pot inleresa celulle din coamele anterioare ale maduvei b) Pot aparea in accidentele cerebrale de fa nivetul trunchiului cerebral ). Apar si in neuropatii metabolice 4d}, Determind paraiizie spastic e) Se asociaza cu accentuarea reflexelorosieotendinoase Adevarat sau Fals? a) in pancreatita acuta, pozitia antalgica este de decubit ccontratateral b)_ In tetanos, atitudinea involuntard adoptalé este de .poziie de ou” cc} in colica renoureteralé exist instabilitate pozitionalé 4) inarteriopatia cronica obliteranta a membretor inferioare, durerea se emelioreaz cu picioarele rdicate la 45 de grade 2) inpleurita, pozilia antalgicd este de decubit contralateral 18 A) Nenism armonios 8) Nanism dismorfic 7) Completati spatiilelibere: a) Secusele musculare rapide, partiale, care se repeta la intervale variabile si pot fi provocale prin percutia soars a ‘unui mugchi, se numesc ..... Moa involuntre cu valarefuncfonal, care intereseaza un grup muscular, se numesc .... ©) _Reproducerea bruscé, involuntar’ sii, mod rept a unui gest se numeste. d)_Tulburarea de echibra $i coordonare a rumegte ©) Paral oor pau membre se enue 8) Asociati corect: 2) hipofizar ) rahitism ©) mixedemul congenital d) insuficienta renaia survenita la varste mici €) osteoacondroplazie 1} subieoi au greutatea corespunzatoare tale 9) angiocardiopati congenital 9) Tetania acut a) Apare ca si consecints a hipercalcemiel b) Se manifest print-o attudine fortaté tn .cocos de usc’ ©) Poate aparea si spasm laringian 19d)_Larnivelulfelei poate aparea aspectul de ,bot de stiuca? ) Poate aparea spasm carpal si pedal Raspunsur 2)a-F.b-A.c~Ad-Fie-A: = 5) paralegi;b) aazie:c) leis sou laping tremor) conus e) tonice,dorice §tniea- nice AA-od)B~2,6C-b.e Sabie @a-Fb-Fe-Ad-Fe- 7) 3-miodoni © spasne; C- lc, d~ alae, e~levaplegie B)A-a.4,1.g 8-8 Vode 20 Test 4 1) In epilepsie: a) Criza debuteazd progresiv ) in faza tonic’, apare mioza fix ) Criza debuteazé uneori cu un pt 4) Dupa crizé, urmeazé un somn profund din care pacientul se trezeste grou e} Se poate manifesta prin crize akinetice 2) Adevarat sau Fals? 4) Leziunie situate deasuora vertebrei 712 pot evolua cu pierderea controlu’ sfincterian si cu diminuarea funofel sexuale Paralizile piramidale care se instaleaza brusc sunt «Moi, cu tonus muscular scdzut, urmate de hipertonie ¢) In faza tonic’ a epilepsiei, pacientul prezinté misc dese Ia Inceput, care se réresc progresiv d) Faza rezolutiva a eplepsiei se manifest’ prin coma profund’ cu paloare, midriaza fia si areflexie osteo- tendinoas& e) Caracterstce epilepsiel sunt fsilaile si fasciculaile 3) Completati spatile libere: a) Absenta pavilionului urechii se numeste ») Cénd dimensiunea craniului este mai micd decat ormalul Vrbim JAS... ) Surditatea se imparte in dou categoril si 4) Plécie elevate, gabui, cu contnut lipiic, de fa nivelul pleoapelor se numese. ) Résfrangerea in afara a margilbere a pleoapelor se numeste. a4) Asociali corect: Petoiogio Altudelentidispneizanle A) Pleuezie exsudaliva 2} decubitipstateral blaterala 8) Ploureze exsudatva ») forace aplecat inate unilateralé «otopnee ©) Pericardité exsudativa ° D} Angiocaraiopati 6) pozije gherits 5) in sclerodermie: 2) Apare facies de harciog ») Ridurile sunt accentuate ©) Apare microstomia 6) Poate s8 aparé asociat sindromul Raynaud €) Cauza este hipercorticismul 6) Adevarat sau Fals? 2) Faciesul acromegalic poate apérea in neoplasmul pancreatic ) in mixedem se produce infitratia si depozitarea adipozitati sila nivelul fete, care prezinta un aspect rotunjt ¢) In solerodermia sistemica pot aparea si feziuni esofagiane 4) Sindromul CREST este formal din: caleinoza cutanata sindrom Raynaud, modificri esofagiene gi transpirali ¢) in dermatomiozta,pleoapele pot prezenta un edem ferm sidureros 7) Completati spatile libere: 2) Intruzia globllor ocutari bite se numeste b) Malalinierea constant a globilor ocular, Indeosebi a axelor, se numeste. ©) Imaginea dubla, perceputa ca urmare a lipsei de convergent’ a axelor vile, se numest - 6) Uscaciunea exprimata a globitor ocular se numeste @) Scaderea diametrulul pupil se numeste 8) Facefi asocierile corecte: A) Sindrom meningian a) .spate in baioneta” B) Tetanie b) atitudinea forfaté a corpulu ‘in cocog de pusca” C) Heil dicale lombare _) corpul in pozite de arc" D) Tetanos d) smana de mamos’ 9) in lupusul eritematos sistemic: a) Erupia apare la nivelul pleoapelor b) Apare fotosensibifatea ¢) Apare o eruptie rosie, ,n future’, a nivelul fetel 4) Prezinta frecvent gi telengiectazi «¢) Se asociaz cu modifica esofagiene Réspunsuri: Node Qa-Kb-Aic-F.d-Fie-F, 3) a anol; b- mirocetaec) de concucere si da percep; d~ antelaema; e~ ecropion 4)A-¢B=a,C-bD=d Fe ~ stabisn ¢~ dplopl; d— xerotalme; e— miozaTest 5 ; 4) Asociati corect: i : A) xantelasma a] pareza simpaticului cervical ‘In sindromut Sjogren . . : 3 ploza palpebral 3 beala tmedow a) Are loco infitratje limfoida @ giandelor sudoripare ) blfarospasm «) insufienta gonadal 1b) Apare aspectul de Sal fanelorpalpebrale D) exotalmie bilateral 4) leziuniritatve ale ) Faciesul are aspect de pasare de pradé : £) enoftamie trigemenulut 6) Apare xerostomia + F)xerofalmia ) boala Wilson ) Nasul este aplatizat lateral si incovolat, fn ,cioc de G) inel Kayser-Fleischer {) hipoproteinemie pasar’ H) mioza 9) coma diabetica |) midriaza bilateral 4} sindrom Sjogren 2) Adevarat sau Fals? J) nistagmnus ) Seon 2) Xantelasma poate apétea in diabetul zaiaral I) hipotetorism eo ipa b) Scleroticele albastre se pot intalni in osteogenesis L) hipertelorism 1 ntoicafi cu opizcee imperfecta ©) Xeroftalmia poate aparea in obezitate . 4) Puplla apare de culoare verde-cenusiu tn cataracta 5) in acromegalie 2) Apare hipersecreia de hormon somatotrop ¢) Miozabilateralé se poate inini in coma uremic ° b) Faciesul prezinté proeminenta arcadelor orbitare 51 zigomatice 3) Completati spatille libere: ¢) Dingi sunt rari si rasfiragi a) Ingalatea pupa se rugte su aeeneseenennaeee d) Apare hipertelorismul e) Predomina diametrul longitudinal al craniului asupra b) cle soanse ae gir euler, aleratve, In dou celui transversal directi, poarta numele de ........ _ 6) Seurgete secoir rn narine poet qumele de 8) Adevérat sau Fals? 2) Microcefalia poate aparea in boala Paget d) Cregterea in Volum a tiride poarté numele do b) tr surtatea perceptiva, la proba Rinne se observa e) Spasmul areroeor dite de Tarivelul miner, ©) Ptoza palpebralé poate aparea in miastenia gravis precipitate de tig, Se MUMESLE...neessernnnie d) Enoftaimia poate epérea in boala Basedow 2) Strabismul poate fl insoft de diplopie 24 257) Completatispatile bere: 9) Sindromul Claude-Bernard-Horner prezinta 2). Stile caracterizate prin scdderea sau absenta, a) anizocorie generalizaté sav localiza, a pigmentulul senumesc 1) mioz& contralateral ee 0) ploz’ palpebrala b)_ Petele de culoare brun-rosiatic’ de cétiva milimets, mai ales pe obraji, umer gi spate se rumesc 6) exoftaimie secnneseneece se ) reflexe pupilare conservate ©). Petele mari, de cuioare galben-brund sau brun- Po rosiatica, ce apar la gravide, se numesc. 4). Colorafile gabui sau galbene ale eptelilor de invetis, produse de alf pigment decétbilrubina, se numesc ‘ybd Raspunsur: Da-Ab-Ac-F.d-Fe-A oo ~ - ~ ‘nizocere )nislegmus ¢) rnree; a @) Patologia care se caracterizoaz prin apatija de pete Peer aD EME LER GeeHovicquerK Ll deschise ia culoare, cu contur de har geoorfic, Sade oe oe 7) hipomelancza,b~ fede, B)A-dB-f,0-g,0. Dace inconjurate de haiou de hiperpigmentatie, se numeste @a-F,b-A.c-A.d-F.e-A . sonnets ~ melasma, d—pseuoictee, ¢~vilgo =i G-iH=al-c—b 9) Asociati corect: AA) sindrom Down 2) exottaimie 8} sindrom Cushing b) plecape de porfetan ) Sclerodermie c)expresie de om obosit D) Mixedem 4) facies mongoloid E} Peritonits ) semn Hertoghe F) sindrom Sjogren {facies de lund pind ) Lupus eritematos 4) facies de icoana bizantna sistemic h) facies hipocratic: H) Boala Basedow i} eritem facial cu aspect de |) Miastenia gravis future J) Dermatomiozité ) facies de hirciog’Test 6 4) Sindromul carcinold: 2) se datoreazé elberari de substanje vasoactive b) tumora este localizaté mai frecvent in fcat .) se manifesta cu dispnee expiratorie d) crzele apar mai frecvent dupa efor fizic ) acesti pacienti mai pot prezenta valvulopatl si arropati 2) Adevarat sau Fals? a) In boala Basedow volumul tiroidei este mijlociu sau mare b) in adenomul toxic tiroida poate fi pulsatila c) in distrofia endemica tireopatd, glanda troida poate prezenta nodul mic, de consisten(é elastic d) In tiroiditele acute, glanda tiroida tinde sa atinga dimensiuni gigantice e) Un nodul tividian este semn cert de malignitate 3) Completati spatile libere: 2) Transpiralia excesiva se numesle b) Rapiditatea cu care revine pliul cutanat defineste c) Simpla modificare de culoare a pielii, cu dimensiunea < ‘tom, neteda, se numeste... 4) O leziune proeminenta la nivelul tegumentul, cu dimensiunea < 0,5 cm, se numeste. ¢) Limfangita tequmentara dituza de origine streptococicd, ce realizeaz’ o piacd de culoare rosie aprins4, se numeste 28 4) Asociafi corect: Boala Aspectul tiroidei 1) Boala Basedow 2) dimensiuni gigantice B) Distrofia endemic& b) nu este niciodata moale tireopata c) gus dur-elastica, bine C) Neoplasmul tioidian circumscrisé 1D) Adenomul toxic d) sensibila la palpare €) Tiroidita ) nodul aderent la planurile din jur 5) Neoplasm tiroidian: a) apare Intotdeauna sub forma unui nodul mare b) aderd de organele din ur ©) glanda este intotdeauna hipertofata 6) formafjunea creste rapid e) poale aprea sub forma de noduli muttipli moi/duri 6) Adevarat sau Fals 2) Cianoza apare atunci cénd cantitatea absoluté a hemoglobinei reduse in séngele capilar depageste 10 100m! b) Cénd apare cianoza, aceasta este de intensitate maxim’ fa extremitai ‘)loterul poate masca cianoza pentru un timp oarecare 4) Patul unghial este un sediu important pentru detectarea cianozel ¢) In tetralogia Fallot, cianoza este rece" 7) Completati spatilelibere: a) Formafunea dermic& profunda sau hipadermica, palpabila, cu dimensiuni variate, semimobild, se numeste ) Formatjunea elevaté bine circumserisd, cu dimensiune < ‘Jem, ce confine lichid, se numeste ..c) Noduli dermici forma din material lipidic se numese 4) Coleotia incapsulata, cu material lichid sau semilchid, S@ NUMESLE ose e) Vezelacu cont purulent se ours 8) Faceti asocierile corect: Tipul de patoaro Patologia A) abd .ca varul” 2) anemie feripiva 8) verzuie 1) neoplasm C) galbuie ) post hemoragie acuta D) gri-pamantie ‘d) anemie Biermer E) cafe au lait 6) endocardit infectioasé 9) Boala Addison: 2) esle secundara insufcienel cronice a coricosuprarenalel +) in stadile tardive, pigmentarea apare la nivel rmameloanetor, ateolelor mamare si organelor genitale ) se poate asocia cu astenie, sc&dere in greutate, hipotensiune arterial, ciaree 4d) cea mai frecventé etiologe este cea auloimund ) poate aparea ca urmare a tuberculozel extrapulmonare Raspunsutl: T)a= noo a-c8-a0-40-bE-e Hacde 30 Test7 4 4) leterul: 2) devine evident cdndbilrubina depaseste 2mg/100m! ) cel prehepatic este dat de iiaza coledociand ) apare datoritimpregn&ri ple, mucoaselor si sclerelor cu blirubina a+ 4d) pseudoicterul apare cénd biirubina este inte 1-2 mg/t00ml €) poate aparea in carotenism 2) Adevérat sau Fals? a) Melanina este principalul pigment care determina culoarea pieli 'b) Albinismul este o boala ereditara autosomal dominant ©). Ferilcetonuria se manifest cu hipermelanoz’ culanata si retard mintal d) Vitligo poate avea un mecanism auloimun €) Boala Addison incepe cu o neobisnuité persistent’ a 2 bronzului estival 3) Completati spatile libere: a) Vezicula cu dimensiuni mal mari de un centimetru, ce confine lichid seros, se numeste. b) Depozitele formate din exsudate solidficate prin coaguilare sau uscare la suprafata piel sunt. ©) Acumularea de celule cheratnizate la suprafata pel de cuoae a, gui au Bruna cares pot Indep&rta, se numeste 4) Tesutul bros prin care s-au vindecat acele aie ceau denudat dermul se numeste 3€) Solute de continultate lnire, cae ajung in profunzimea dermului, inconjurate de un lizereu inflamator, se numesc 4) Asociati corect: A) Icter prehapatic a) sferocitaza ereditara b) hepatita cronica ) litieza biliara 8) lcter hepatic. 6) malaria @) neoplasm de cap de pancreas ficiroza hepatica 4g) hemoglobinopati hi) intoxicati exogene i} aderente postoperatori ) Ieter posthepatic 5) Rujeola: 2) se manifesta sub form’ de vezicule ) eruptia apare initial la extremitatea cefalica c) la inceput, elementele eruptive sunt izolate, iar apoi tind sa conflueze 4) la nivelul pliclor de flexiune ale membrelor, erupia este ‘mai accentuaté si, uneori, are aspect hemoragic ) debuteaza cu angina eritematoas 6) Adevarat sau Fals? 4) Icterul devine evident cdnd hemoglobina depaseste 2mg/00m! b) cterul flavin apare in anemille hemoltice cc) In carotenemie scleroticele au culoare normala d) Tratamentul indelungat cu mepacrind da o coloratie rosiaticd a pieli gia urine! } in insuficienta renala cronica, retentja de cromogeni urinari asociat& cu anemia conferd bolnavului o paloare galbuie 7) Completati spatile liber 2) Ingrogarea epidermului, cu suprafata brézdata de cute si aspra la palpare, se numeste.. b)_Lipsa de substanl care intereseazd numai epidermul se numeste . ¢} Forma de necroza cozquatv, dterminatan principal de ischemie, se numeste. d)_Lipsa de substanié care intereseaza gi dermul se numeste. @). Gangrena de obcel umed8,ccumscris, dar potund, lcaigt n zoneesupue rest eeme, se numeste 8) Asociati corect: 2) eter flavin a) hepatitavirala B) Ioter rubin b)iotere hemolitice C) Iter verdin 6) taza bird D) Iter melas 4) neoplasm de cap de pancreas, social cu angiocoliti 9) Varicela: 2) prezint’ erupia att pe scalp, ct si pe mucoase b)respecta fala ) pare initial sub forma de vericule d) evolueazd cu transformarea in cruste a leziunilor @) se caracterizeaza prin polimortism lezional Raspunsuri: tyae a =Ae=A a) lb cele} scame cic, ) su Bacrb-Ac-Ad=fe-a a} heirs; ero) gangreno cleric excra eee 33Test 8 4) Cauzele hipocratismulul digital pot i: 2) neoplasmul bronhopulmonar b) fibrozele interstijale ©) pneumonia franc’ lobar 4) endocardita infectioasa €) gastita acuta 2) Adevarat sau Fals? a) In scarlatina, sfarsitul perioadei eruptive este marcat de cdescuamarea tegumentara b) In erizipel, zona afectatd este dureroasa, sensibild gi caida ) Zona Zoster evolueazs cu o enupie ce seamand morfologic slevolutlv cu varicela 4) Sernnui ui Goto este: vezioule fa nivel proeminenfelor cosoase, Este palognomonic in dermatomiozita «) Purpura Schoonlein-Henoch este o vascullé care apare doar la barbalj peste 65 de ani 3) Completati spatiile libere: a) Subjerea pial, care devine neted,tucioasé transparent, se numeste ... b) Hemoragiile focale in piele poarta numele ee. sessenaes cc) Benzile de atrofie la nivelul c&rora pieleaapare subfats si ‘ncroil, ar la palpare se percepe o depresiune se numesc... se €). Sturt ongtunale de hemoragi clan, cu aspect de lovitura de bici, se numesc.... €) Petele hemoragice pe piele si sau mucoase, cu dimensiunea mai mica de 1 cm, cu forma rotunda sau ovala se numesc. 4) Faceti asocierile corecte: A) Rubeola a) vezicule b) macule ©) papule 4) placa @) se asociaza freovent cu ‘micropotadenopati £) exantemul este precedat de semnul Koplick 9) aspect de ,rac fet” 1) exentomul este inconjurat de un halou roz-tsiatic i) zona enuplvd este dureroasi sensibil, cada ‘nu se respecté pieloa paroasé a capului 8) Scariatina } Erzipeul D) Urticaria E) Varicela F) Rujeola 5) Edemul cardiac: a) este generaiizat, mai proeminent in zonele cu fesut cconjunctiv lax ») lichidul se aoumuleaza de jos in sus )este mai accentuat dimineata 4) poate fi dur (cel eronia) e) este albastr sirece 6) Adevarat sau Fals? 2) Purpura Schonlein-Henoch este nepalpabila si este, de fap, 0 vasculita b) In boala Rendu-Osler, leziunite sunt mic i de culoare rosie-volet 35¢} Firsutsmul si hiperrchoza sunt sinorime 4) Gangrena umedé nu necesita tratament, find o forma mai putin severa @} Gangrena gazoasé este o infect tisuiaré cu bacteri din genul Clostridium 7) Completati spatile libere: a) Petele hemoragice cu supratat’ mare, interesénd regiuniintinse ale piel, se numesc. b)Dietre valor mcd a ell pi unc ia nivelul mucoasetor) poarta numete de... ¢} Petole nemoragioe cu dmensianea peste 1 cm, do culoare violet, situate dermo-hipodermic, se numesc 4) Dilatérile venelor supericile, in buchet’, de culoare albastruie, ce nu dispar la presiune gi apar mai frecvent pe ‘membre inferioare, poarta numele de, @) Buchetele vasculare tegumentare, prezente de la naslere, de culoare rogu aprins, cu dimensiuni variable, se numese 8) Facetl asocierile corecte 1) Horpesul 2) nodal b) scuame 8) Eilemul nodes yeiole _ ¢) placa C)Zona~ Zoster elemento eruptive respects 0) Psorazsul terol culanat luni nery senatv . £) leziunile se intdlnesc mai freevent la E)Dermatomiozta rive nor cutaneo-mucoase 4) leziunite apar mai event pe garb $i pot finsofile de febrd si durere aticulard h) papule Gottron 96 9) Edemul endocrin: 2) Hiperfoliculinimisnul evolueaz’ cu edem ciclc,trecétor )_inmixedem, este mai evident la nivel picioarelor c) In hiperaldosteronismul primar, poate fi generalizat @)_inmixedem, edemul este cianotic ) _Inboala Basedow poate s8 apard "mixedemul pretibial aspunsuri: fade 3) a) aro b purpura, verge, )vitioe, €) petest A A-0,0,B-6.9C-d,4,0~c,4,bjE~ aj Fb. 8-8 72) sua, telengettaz,oexhinave, d) sea venoas,e) hemanicame culanala BA-c.fB-a,g:C-ce,D-bE-dh Sha}, e) 37Test 9 1) Febra: 2) incepe brusc in boli infectioase virale bb) are debut insiios tn gripg i C) subfebrilitatea poate aparea in anemii : dd) febra ridicaté, de 39-40 grade Celsius, poate apareain = limfomul Hodgkin €)_hiperpitexia se intalneste frecvent la varstnici : 2) Adevarat sau Fals? a) In obezitatea ginoidé, distributia masei adipoase este la nivelul gétuiui, cefei si spatelui ) In boala Cushing, fomeile prezinté un tipargincid, cu aspect de ,buffalo neck" c} Semnul godeului este caracteristic edemelor moi 4) Colecfie ransudative pot fi prezente in pleura, peritoneu si pericard «) Edemul in peterind apare prin obstructia venei cave superioare 3) Completati spatile libere: a). Raia firelor de par se numesle b) Plerderea radacinii pérului se numeste ©). Lipsa congentialé a unghilor se numeste d) Pierderea pina into aie delimit se numeste €) epigmentarea pears oboe eputise rnumeste... 38 4) Asociati corect: A) Ulcerul perforant plantar a) anemie ») hipovitaminoza B <) diabet zaharat 8) Vergeturilealbe 6) sclerodermie e) tabes ©) Vergeturile rosi f)sarcina 4g) sindrom Cushing D) Fisurie 4) ascita i) coticoterapia de lung’ duraté 5) Boala Hodgkin 2). so mai numeste gi imfogranulomatoz’ benign b) afecteaza ganglion din umatatea inferioard a compului c) _adenopatie predominant cervical’ sau supraclaviculara 4) ganglion pot realiza adenopatie confluent @) se poate asocia cu prurt 6) Adevarat sau Fals? 2) Circulafa colateralé de tip porto-cav poate apérea in sindromul Budd-Chiari b) Cresterea presiunii hidrostatice in vena ports determing ~parita varcelor esofagiene c) in caz de unghie incarnata la nivelul unui deget al mainii, ‘denopatia poate apérea axilar 4) in luesul primar apare scrofuloza ) in mononucleoza infecticasa apare un singur ganglion mrt 7)Completati spatile libere: a) Pilozitatea exageratd in zonele in care paul nu ar trebul $8 apard se NUMeSLE. ) Detectl de aderené a pct unghie ka apa ‘nghil se numeste. 39©). Hipertrofa fesuturilor moi ale utimei falange, insoit de modifcari unghiale caracteristce (la nivelul mainilor), poarté numele de. 4d) Excavarea unghilor in forma de lingurita se numeste €} Culoarea alba, maté a unghillor se numeste 8) Asociati corect: A) Coilonichie 2) psoriazis 8) Pahionichie b) cirozé hepatica ©) Leuconichie 6) tetanie cronio& ) Hemoragi in agchie 4) anemic feripriva ©) Unghille Terry e) endocardité infectjoasa F) Unghie infepate f) mixedem 9) Semnele de cortitudine ale unel fracturi sunt: 2) mobiitatea anormalé a segmentului afectat b) durerea 6) crepitatile osoase 4) edeml local important @) netransmiterea migearior sau a vibratilor Raspunsut 2)a-F, b- 5) povoen )Sepelc|oorchi cite) cn HA-ceB=ihC-9)1,.0-a 04 5c, de 8)3)-Ab-A.c-A,d-F e~F 7) 2} nrsusm,b)enicalza, c) degete ipocraice d)calonichiee) euconichie gAcs(e-hGsa0 aaes oF 8 ace 40 Test 10 4) in poliartrita reumatoida apar: : a) noduli Meynet : ) noduli Heberden : } noduli ici, insensibi, la nivelul proeminentelor osoase dd) mana in aba de cri } mana in spate de camila” | 2)Adevérat sau Fals? a) In hiperandrogenism, barbafi prezinté hipotrofie musculara b) Hipotrofia musculard generalizalé face parte din tabloul clinical cagexiei ) Hipertonia muscularé apare in leziunilesistemului motor extrapiramidal 4) Hipotonia este caracteristc’ sincopel €) Miastenia apare in botulism 3) Completati spatilelibere: 2) Creterea retaicorpoale ou 10-20% ffs de creulatea ideala se numest.... 5) Obestata eparizt lag, coat i spate este de tp. ¢) Defect pondera sub 15% ain ngrustea idealé poarti numele de d) Tumefierea tesuturlor, ca urmare a crestet chit interstijal, se numeste . 6) Rete eid in intr tutor esto se numeste. 7 otnneene a4) Asociati corect: A) Edem renal 7) Completati spatiile vere: a) mai evident la nivelul fei, iar 2). Defictul motor muscular care se instaleaza dupa Pielea este mai uscata 8B) Edem hepatic b) edem in pelering C)Edem endocrin ——_¢) matinal, alo D) Edem venos 4) inal este intermitent ) Edem limfatic e)eletantiazé F) Edem alergic £) poate insoji un abces G) Edem cardiac g) edem Quincke H) Edem inflamator fh) apare secundar hipoalbuminemiel 5) Febra reminenta: a) este cea in care, in cursul zilei, se intélnesc valor normale sicresten cu mai mult de un grad Celsius fal de normal ) se intneste in tubereuloza ¢)se Intdlneste in septicemie ¢) se caracterizeaz’ prin petioade afebrile de cateva zile, alleménd cu perioade febrile @) se mai numeste gi feb bitezio& 6) Adevarat sau Fals? ) Cnd febra dureaz’ mai mult de doua saptamani, se vvorbeste de un sindrom febril prelungit b) Febra remitenta apare in tuberculoza s! in septicemie ) Vorbim de febréintermitent’ alunci cénd variatile cotidiene sunt mai mari de un grad gi cele mai mici valor ale temperaturl sunt mai mari de 37 de grade Celsius d) Cand perioadele afebrile ale febrei recurente sunt Inlocuite cu perioade de subfebrillale, febra se numeste ondulanté ¢) Diferenta dintre temperatura superficial i cea central depageste 2 grade Celsius 42 initierea miscArii voluntare gi se accentueaza progresiv se numeste.. 5) Fenomenul de intciere relax muscular dupa o contracfie sustinuta se numeste, ©) Higertrofa capsulo-sinovialé cu acumulare de lichid intra-articular se numeste 4) Depoztele de ural de Na care apa in url articular sau in alte regiuri suse presiuniiexterioare se UMESC.. nore 6) Reducerea casts a moti sau absenta misc ‘ntr-o articulaije ca urmare a uniri capetelor osoase prin fesut fibros se aumesie se 8) Asociati corect: A) Lues a} micropoliadenopati 8) TC ) adenopatie in fosa supractavieular’ stanga ) adenopatie axiara 4) clogca cu pu? C) Neoplasm mamat ) Neoplasm gastric E} Rubeola «#) adenopata aterocervicai ce poate fistuliza F) Boala Hodgkin 4) adenopatie laterocervicalé Tnsofitd de prurit 9) Hipotermia: a) este scdderea temperaluri superficiale sub 36 grade Celsius ») apare mai frecvent ia expunerea la frgul ambiental decal lace! prin imersie ) poate apéirea post intoxica cu morfina 4) poate aparea in cadrul sincopei termice €) poate apérea in staile de soc 43Raspunsuri: toge Qla-Fb-Ao-F,d-Fie-A. 53} a) suprapondee;b) endl, c) emaciere, d) edem, e) anasarcé 4)A-c.8-h,C-a,D-b,E-eF ~g.G-H=I S}b,c @)a-F,b-A,c-F,d-Ao-F 7/2] maslerie, ) iatore,c) hidrartoz8, doe) anchiloza §)A-d,8-e,C-o,0-bE-2F-f Qo,e 44 Il - INTERPRETATI 4) Proba Weber —lateralzare pe urechea sténg& Proba Rinne cu conducere osoasé ce depagaste in timp pe ‘cea aeriand, la urechea sténga a) Stabii{ diagnostcul ) Care este mecenisrmulimplcat in acest tip de afectare audltva? -c) Dati un exemplu de etiologie posibilé Réspunsuri: 2) Hipoacuzie tanga de conducere ) Este perubatd dijarea vibrator spre uechea inkema «Oop de corumen 2) Proba Weber —lateralizare pe urechea dreapta Proba Rinne cu tipar normal 4) Stabiilj diagnosticul b) Care este mecanismul implicat in acest de tip de afectare aucitiva? ) Daj un exemplu de eliologie posibila Réspunsur: ipoacuzestanga de pacepie ) Din cauze alec ureci nteme eau a nervlacustic ) Obtartema 3) Reflex pupilar fotomotor: react la lumina difjaté asuora Ochiuiui sting linsesie,insé se produce reacie miotca blaloralé cand cade lumina pe ochiul drept. 45a) Care este diagnosticul? b) Lace niveleste leziunea? c)_ Cum va explicali fenomenul descris mai sus? Ce s-ar {ntémpla in caz contrar? Réspunsurt: 2) Cecale@ och sting Lave ratnian saul vel nerutt optic ‘) Ramura matoare 2 arc efexreprezetal de ner oculomotor comion (pereches Il) este intact; pupil afi data, fr relex uniar +. plora palpebral stabism cvergent 4) a) interpreta imagines b) Enumerafi si celelatte tipuri ale afectiunil reprezentate in imagine ») Cini, cu ce se poate asocia? Raspunsuris 2) Statism divergent ) Convergent, sursumvergenl, deorsumvergent ©) Diplooie 5) La testarea cémpului vizual al unui pacient, se constaté o modifcare conform scheme de mai jos (zona neagrreprezint& pariea cAmpuiuivizual unde pacientul nu vede) 46 a i; ‘ : i t ' ' joie a) Cum se numeste acest defect al cmpului vizual? b) Unde este localzata leziunea, in acest caz? Rispunsuri: 2) Hemanopsiebtemporala ) Chiasma ona 6) 2) Ce reprezin imaginea de mai os? b) Cum se numeste aspectul particular al méinii ? ©) Ince patologie apare? Rispunsuri: 9) Sern Trousseau provocat Spas carat nna de manos” ©) Spesmotile 477) a) Interpretati imagines de mei jos ) Numitjio boal& in care apare acest semn Réspunouri: 4) Sern Bablnsh poz extensia halucou i rBshrarea degetelor IV, fa ‘execulrea misc de grain sens poslero-anterior pe marinea exten plants Accident vascular oatebral cu sindrom praia 48 Ml - QUIZURI |) Pacient in varstd de 56 de ani, cunoscut cu diabet zaharat tip 2.de 10 ani, se prezint& la medic pentru apariia fa nivel plantar ‘a modifica tegumentare prezentalé in imaginea de mai jos: Descrefisemiologic imagines Stabilli diagnosticul acestei modifica cutanate Precizaii cum este sensibiltatea la acest nivel Ince alte patologii mai pot aparea astfel de moditicari ciutanate (2 exemple) Avand tn vedere c& este diabetic, ce alté modificare cutanaté mai poate prezenta pacientul? Raspunsuri: 1. Uceratie 2 User perforant lanier 3 Hipcesieze | Trembangot obtoren,insufcenta venossa cronicd— oar ou ale localiza spectice 5, RubeogS facials xanfodermie palmar plantar 49W) Pacienté in vérsté de 35 de ani, insércinaté in 24 de saptémani, prezint& urmatoarea erupiie faciala, de culoare buna Desorieti semiologic si denumiti modificarea constatata Denumif cel pin doud bol in care se intainesc erupfi cutanate similare Specifcal col putin incd o anomale cutanala ce poate ‘aparea in sarcind data cu cresterea fn greutate, au inceput sé apard progresiv lombalgii, iar de doua zile acuz& durere putemicd lombard dreapt8 cu iradiere pe fata dorsald a ‘gambei drepte, in clei slant, Care este diagnosticul 1 pn ce afectare rediculard se produce’? Réspunsuris 4, Melasma 2. Bosla Addison, hemocromalozd 3. Vergelurle abe abdominal) 4, Lombesciaica acu, rdacna S1,nervul sciatic pile infem 50 Ii), Pacienté in varst& de 45 de anise intemeazd pentu distagie gi dureri retrostemale post-aimentare, accentuate in poziie aplecala si in clinostatism. Asociat, acuzd dureri la hivelul mBinior, a expunerea la frig. Obiectiv la nivelul ties prziia: vex! imagines 1, tf lvl manor = const tegumente reci si palde (imaginea 2) 1. Ce semnificd modificarile obiective si subiective de la nivelul mainilor ? 2. Descrieli sericlogi imaginea 1 3. Care este diagnosticul de bazs? 4, Potavea legaturé modifcdrile digestive cu boala de bazi? Dacd da, care este aceasta? 5. Enumerati ce alte modificari cutanate mai pot aparea in aceasta boala Réspunsur: 4, Sindrom Raynaud) 2, Facies de Jcoand zen cu toate olementelecaracteisice } 3. Sderodermle sisteric’ 4. Da, apa aleclarea musculaul imi nerioare a esofaguti,,esofagul ce si, cu ulburari de parsiatics 5, Ulcer la nivel! pupal dogelear, aspect do sare si ppern speia pe torecele anleror ele, 5IV) Copil in varsté de 8 ani prezinta stare generala alterat’, febr de pana le 39 de grade Celsius si dures la nivelul Jor. Ulterior, prezinté erupiie cutanaté conform Descrief semiologi imaginile Care este diagnostic! cel mai probabil? Ge se intémpla la nivelul tegumentuli, la sfrgitul pericadel eruptive? Care este etiologia acestei boi? Dafjincd un exemplu de boald cu acelasitip de modificare cutanald ca aceasta. ene Réspunsuri: 41. Limba ze’ paul po fond etamalos; ete le velba, a ‘contrast cu plozrea din est = ,masca Flatov 2, Searlatina| 2 Apere descuamarea 4: fess cu Steptozoe beta hemaltic 5. Uricaria ( ‘ | : : ' \) Pacienta in varsta de 18 ani, care provine dintr-un mediu social precar, cu o familie numeroas’, prezinté tuse seacd, intativl, hipeshidroz mai accentuala noctum si scddere ferala marcata, Mai exista 3 membri ai famiiei cu aceeasi ppalologie. Asociat acestor simptome, pacienta prezinta 0 rupli cutenat’ rosialic’, nodular, la nivelul gambelor, ‘conform imagini: 4) Care este diagnostic mai probabil al pacientului, avind {in vedere manitestarite cinice? 2) Care este faciesul catacteristc acestel bol”? 3) Desorielisemiologic modifcarite din imagine si num diagnosticul probabil 4) Cum v8 asteptalis& fle la palpare aceste leziuni? 5) Cred c& exist legaturd intre modificarle cutanate si boala de baz? Precizati doua boli in contextul c5rora mai poate aparea aceasta afedfiune cutanala Réspuncu: 4 Tere 2. Faces, cu pone re, pn fon eos 3, Nodulertamatos! de man vale = ear ros ‘4, Nodull calzi, semimobili, sensibill fa palpare ‘5. Da, apare mai frecvent in tuberculozd, in sarcoidozé, in infectie splot Seplocac baa temallo 53VI) Pacienté in varsta de 14 de ani prezint de aproximativ 5 2ile durere toracica anterioar& dreapta sub forma de arsurd, ‘continua, neamelioraté de pozitie sau medicalie, cu hiperestezie cutanaté, insofté de adenopatie axilaré dreapta. Dupa doud zile, apare fa acest nivel al tegumentului erupfia din imagine, rosiaticé Descre{i semiolagic modifcéle cutanate din imagine Care este diagnosticul cel mai probabil? Este specifica varsta pacientei pentru aceasta bok? ‘In ce condifi frecvente apare? 4, Ce alte boli eruptive cunoastef, care se manifesta cu acelastio de eruptie cutanat? Réspunsuri: {Neel adverse sal pape, macule, pe un fond entemates 2 Zona Zoster 3. Nu er rocvent a varsinc sau in caz de imunodepresitneoplaz, ‘hemopati malign, bal febrile. 4 Varicela, Herpes de ip {sau 2 54 : . ' | / L Vil Pacient in varst de 40 de ani, mare fumator de la varsta de 18 ani, prezinta use seacd, itlalva, uneori usor hemoptoicd, si scddere ponderala marcaté (20 kg in ulimele 3 uri), Obiecti se constata: 4. Descriel} modificarle din imagine gi precizati denumirea sindromulti 2.Care este cel mai probabil boala de baz’ a pacientului? 3. Care este legaltura dintre aceasta boala gi mocilicdrile din imagine? 4.Ce alte modifcari a nivelul fetei mai pot aprea in cadrul acestui sindrom? Dar in cadrul boll de baza? 5, Ce modificri va asteptali sé vede la nivelul fanerelor? Réspunsuri: 4: Mioza’ poza,enotaine = Seckom Claude Berard Home: 2 Neoplasm pulmonar 3. Tur’ pulmonar apical sindrom Pancoasl Tobies, cy compresia. ‘anf simpato 4, Roseaf cu plerdorea socofelsudorale pe areeas pare (enhidazs) Fapes hipocatic. 5, Dogale hipocraticeVill) Pacienta in varsta de 35 de ani se intemeazd pentru palpitali cu stm rapid i regula, scddere ponderala, tulburét ale ciclului menstrual caracterizat prin frecventa si duraté crescuta, sudoraffe excesiva, Obiectiv, se constala aspectul din imagini: 1) Descrieli semiologic modificarie din imagini 2) Care este diagnostcul mai probabil al paciente!? 3) Care este mecanismul care sta la baza modific&rilor ‘oculare?: 4) Care sunt consecintele asupra motricitai oculare ~cel putin doua? 5) Cum denumifji serologic tulburérile de cictu menstrual sioale tegumentare”? Raspunsuri: 4, Brofitnia, usa 2 Boaka Basetow 3. Rerace palpebcala | acumulare de mucupolzahaie rtvo-ortal 4, Limitarea miscérlor de abducf rola, lips de sinergi ine migcarea ‘loti oul i pleoape superioad la piven jos 5. Tahimenoree, ipermenaree; peti 1X) Un pacient este edus in serviciul de urgent dupa un accident rutler. La sosire, depune efort evident In orientarea temporo-spafala, are reaofi lente, cu miscari dezorganizate, raspunde inadecvat la intrebari si nu-si aduce aminte ce s-a ‘ntdmplat. Obiectv, se constat’ aspectul din imagine: 4) Desctielisemiologic imaginea 2) Denumifituiburérle psihice ale pacientului 3) Care este diagnosticul? 4) La scurt timp dups preluarea in serviciul de urgent, pacientul si pierde complet starea de congtien, find acesara asistarea mecanicd a functilorvitale. Cum se numeste aceasta stare de conglientd gi pe baza a ce cuantiicdm severtatea acesteia? Réspunsuri: i . | i ‘ : 4 Echimozepercrbile 2 Obnvbiere, armezio 43, Traumatsm crano-cereba cu fractura de baz de cra 4, Coma deanimal; pe baza spun ocular, moor, veal scare Glasgow a7 | iVill) Pacienta in varst de 36 de ani se intemeaza pentru palpitafi cu ritm rapid si regulat, sc&dere ponderala, tulburari ‘ale ciclului menstrual caracterizat prin frecventé si durata crescutd, sudoralie excesiva. Obiectiv, se constaté aspectul din imagini: 1X) Un pacient este adus in serviciul de urgent dup’ un ‘accident rutir. La sosire, depune efort evident in orientarea temporo-spafiala, are reaofi lente, cur migcai dezorganizate, réspunde inadecvat la intebari si nu-si aduce aminte ce s-2 int&mplat. Obieciv, se constaté aspectul din imagine: 1) Desotey semiologic imaginea 2) Denumifj tulburgrile psihice ale pacientului 3) Care este diegnosticul? 4) La scurt timp dupa preluarea th servciul de urgent’, pacientul isi pierde complet starea de constienta, find necesara asistarea mecanica a func vilale. Cum se numegte aceasta stare de constienf& si pe baza a 4) Descrifisemiologic modifica din imagini 2) Care este diagnosticul mai probabil al pacientel? 3) Care este mecanismul care st la baza modificdrilor lai 4 ooulare? ce cuantifcm severitatea acesteia?. 4) Care sunt consecinfele asupra motriiti oculare ~ cel putin dous? [ eapunaut: 5) Cum denumifi semiologic tulburale de ciclu menstrual sicele legumentare? | 4 Echimoze perattitele | 2 Obnubier, amnesic Rspunsur | 3 Traumatism crano-ceretal cu tractura de baz oe rei | 4, Coma deans; pe baza rspunsull ocr, motor, verbal scara 4. Exot, 38 Giesoci: 2 Boaa Basedow 3: Retracfe palpebral gl acuruare de mucupczaharide retool 4, Uniaea migcarior de atducfo 5 rota, psd de serie inte mgcarea (gobuli ocular si lecepa superioar a pire in jos 5, Tahimenare, hpemenstes hpeticrors 56 57X) Pacienta in varsté de 70 de ani prezint&alterarea tolerantel la efor, crestere In greuiale, scdderea capacitji ce concenirare si géndire. Obiectiv, se constata la nivlul fate ‘edem, acti ingropatj intr pleoape, nas borcénat, buze groase, voce ingrogal i vorbire lena 4) Care este diagnostcul? 2) Ce reprezinté aspectul din imagine? 44) Ce modifica inguale ne asteptém s& aba pacionta? 5) Denumil modifica psinice si de vorbire ale pacientel Raspunsuri 4. eder 2. Disparja préncene in 1/9 extem’: seraul lui Heroghe 3, Macroglosie 4, Bradpste,badiale 58 pte eer ection XI) Pacient in varsté de 0 de ani, consumator cronic de alcool, ‘cu ciroza hepatica toxicd, abstinent de 3 ile in contextul unui tratament cu antbiotice, este adus de familie fa urgent pentru stare de agitalie si agresivitate. Pacientul sustine c& vede géndaci si c& familia compioteaz’ impotrva lui. Obiectiv, se Constaté faciesul cin imaginea de mai jos, iar la extensia si rasfrarea degetelor maini se constat& un tremor specifi. |, Descriel| semioogic modificarile din imagine Care este diagnostcul in contextul cdruia pacientul se prezinté la medic? Denumiy tulburale psinice ale pacientului Denumniftremorul mainlor din acest context ‘Avand in vedere diagnostioul de croza, ce alte ‘modificiri cutanate a mai putea remarca? Rspunsur: 4. Rinna ibooes 2 Seu acooie 5 Havana vale, dir 4 Foppeg tremor § Uver pl, elengecaze- sous vascular derXl) Pacient& in vérsté de §0 de ani, cunoscuté mare hipertensiva cu tratament inconstant la domicili, este internat pentru cdere de la acelasi nivel cu pierderea sténi de conglient@ timp de 3-6 minute, incapacitate tranzitore de pronuntle @ cuvintelor si sodderea forlei musculare pe hemicorpul drept. La examenul obiectiv, se remarca spasticitate ‘muscular pe partea dreeptd, ler la nivelul faciesulul apare aspect din imagine: 1. Deseret imagines 2. Ce probe efectuati pentru cuantificarea forte musculare? Descrilie 3. Cum va asteptatj sd fie reflexele osteo-tendinoase in acest caz $i ce reflex patologic poate andrea? Desorief-1 4. Ce tip de mers ar putea avea pacienta dupa episodul cul? Descrief! 5, Denumifjtulburile de congtient side vorbire pe care pacienta le-a prezentat. Réepunsr 4, Asinetria coisa: bucale ci slemerea sani naz>abial 2, Poba pronaf, testl Bare, stl Mingazzs 3, Accentuate: Bebinsi = hiperextenslahalucl grsiarea dager I-V 4, Spas, carters sindromulu pamidal Mersu cost’ 5, Sioop& 5 afaie motarie 60 _ ee Xl) Pacient& in varsté de 15 ani acuzé de § zie dureri importante la nivelul urechii drepte. Ulterior, remarca hipoacuzle dreapta cu durere retroauriculara si febra. Obiectv, ‘s¢ constal aspectul din imagine, culoarea leziunii find rosie. 41, Descrel semiologic imaginea gi stabil diagnosticu cel mai probabil 2. Ce probe faceli pentru stabilirea tipului de hipoacuzie?. Descrieti-le 3. Presupundnd c pacienta are hipoacuzie de transmisie, care arf rezullatul celor dou probe? Rispunsur: 4 Ete tumor ro auteur; mastoid 2. Webor gi Rinne 3, Weber eleralzeezd ce partes drespa Rinne In pata dreapi binpul de ‘conducere os0as8esle mai mare dat cel aoian 6XIV) Pacient in varsté de 40 de ani, mare fumator (1 pachetzi), prezint& de aproximativ 3 ani dureri la nivelul membrelor inferioare (gambe} apdrute la mers dupa aproximativ 200 de metr. Distanfa la care apare durerea s-a redus progresiv, pacientul prezentand acum durere i in repaus, cu apariia, progresiva a modifcdrtor cutanate din imagine. Obiectv, se constatalipsa pulsurilor periferice si tegumente rei. 4) Descrietj semiologic imaginea 2) Care este diagnostcul bolt de bazd? 3) Cum denumitjitipul de mers? 4) Care este poziia antalgio’ a pacientului? 5) Ce factor de risc are pacientul pentru apariia acestei patologii? Rispunsus: 4. Gargrnd caozd, eda 2 Atecptieconicdoblerana arombreler infos 4. Gauscale interiens 4, Cu picaarel alamat a marge paul 5 Sexul masoutn, anata cee pee ei eee XV) Pacient tn varst& de 30 de ani se intereaz’ pentru 0 eruplie cutanata caracteristica, rosie, [a nivelul membrului inferior, insofita de febri de pnd la 385 grade Celsius. CObiectiv, se constaté madiicére din imaginile de mai jos 41) Desorieleziunile din imaginea 1. Stabil diegnostoul mai probabil 2) Descrieji leziunile din imaginea 2. Stabilit} dagnosticul mai probabil 3) Care credefic8 este legétura dintre ele? 4) Care e agentul etioloae al patologiei din prima imagine? 5) Avand in vedere c pacientul a prezentat febra, cum credel cé ar putea arta faciesul acestuia $i denumif-|, ‘semiologic Réspunsuri 4, Placard rogu cu marine elevate, bine delimit Erzpel 2 Tumefierea perunghial, prezeni2puriuul, Pananis 3 Lavell degetulu epoara de nae a gemmenuiat 4 Sheplccncul bela hemaiic 5. Vulluos, cu chrairosi, eventual ransprat 63,XVI) Pacienta in varsta de 50 de ani, recent diagnosticat’ cu ‘neoplasm gastric, se prezinté la sediia de demalologie pentru modifcarie cutanate din imagine de mel jos: imagines 1: eruplie rosie violacee Imaginea 2: erupie caracteristca, rosiaicd 1) Care este diagnosticul cel mai probabil? 2). Descref semiologic imaginile 3) ince zone mai pot aparea modificarile cutanate din imaginea a 2-2? 4). Ce alte modificdri mai pot aparea la nivelulfaciasulu ‘in aceasta boala? 5) Care credaficé este etioiogia bol in cazul nostru? Réspunsur 4, Dematomiaita 2, Ochelai dermalomizis caput g pci - serul Goten 3. Goate i gemini 4. Telengiectaz, lecepe de portlan ‘5. Paranooplazca ie ain pom XVII) Pacient in varsté de 40 de ani, cunoscut cu litiaza bilard, prezintd de dows zile greturi, varsétur si dureri in hipocondrul rept. Obiectv, se constaléicter sclero-tegumentar. 1). Clasifialj modificarea cutanaté, dupa mecanismul de woducere 2) In-cazul nostru, care este mecanismul cel mai probabil de producere a icterului? 3) Dupé 24de ore, caracterul dure se modifica, aparnd .durere in bara”, si devine mult mai intens8, Ce Ccomplcafe credel ca a apart si care este pozitia antalgiod in acest caz? Raspunsut; 4, Prep, hepato, postbepatic 2-Posiheoalc- obstruct, prin migrarea calculi in calea bier principala 93, Panceaia suta;pazte de ouXVIII) Pacienté in varsta de 40 de ani se prezin’ pentru astenie, scadere in greutate, hipotensiune arterial si modificari cutanate si la nivelul mucoaselor, conform imaginior, de culoare brund a 41) Descrieli semiotogic imagine 2). Stabili diagnosticul 3) Enumeraf alle tei locaizari unde mai pot andrea aceste modifica cutanate si precizet| aspectul in stadile avansate ale boii 4) Cate este cauza acestor modificéri cutanate? 5) In coalte patologi pot aparea modifcdi similare? Raspunsuri: 1, Hipernelanoza 2. Boal Addison 3 zene care sunt nornal mai pigmentale: mameloane, orane gentle ‘exlame, p2 cai, pe zonle expuse la soae ; hiperpigmentarea devine ‘generaizas 4, insufcien)a cericosuprarenalond,cu deft de crizol,avind cas consecn cesleea hormonitshipofzad: ACTH 3 MSH 5, Tumod hpofzare, sndrom paranecplai, lamblaza 66 paineironsrandpa sional nde mnieetenminetitemeemennr | XIX) Pacient in varst& de 60 de ani, recent depistat cu tumora intestinal, preznta episoace de rush cutanat facial sla nivelul {oracelui anterior, insofte de bufeur de c&ldura, care apar post- alimentar $i dupa consum de alcool 1) Stabilit{ diagnosticul cel mai probabil 2) Ce alte manifestaxi mai poate prezenta pacientul? 3) Care este mecanismul iziopatologic care sta la baza acestor simptome? 4) Ce alf organ poate afecta boala? Rispunsurt: | Shrom carcinoid 2 Diaree,cspnee expratre - wheezing 4 Secreia de substanfe vasoactive dela nivell tumor inlestinala 4, Cont ~carcomiapatie resticva 67XX) Pacienté in varsta de 30 de ani prezinta de cAleva luni o erupie cutanala, accentualé de expunerea la soare, de culoare rosialicd, alopecie, dureriarticulare matinale, Capitelul I APARATUL RESPIRATOR 4) Descrieisemiologicimaginea 2) Stabi!diagnosticu cel mai probabil 3) Cum va confirmali diagnosticul? 4) Dupa 12 luni de la initereaterapiei cu cortizon, pacienta se prezint la contol cu obezitate facio-cervico-ronculara, facies rosu si rotund si hirsutism. Care este diagnostcul mai probabil? Raspunsu 4. Erupts tlematoasé cu aspect de ture pe nas pore 2, Lupus entomats sisiamic 4. Dozarea anlcorplor spat bol (AAN, ADN de etc) +4. Sinker Cushing lavogen ~ secundar carlcolerapic: 68 stich as elect emesis1- TESTE @) 20% dintre cazuri debuteazd inainle de varsta de 40 de ani b)_ Se intaineste mai freovent la femei ©) Pentru astmul intrinseo, se admite transmiterea ereditard a hiper-reactivtai sistemutui bronho-motor d) in astmul extrinsec, se transmite ereditar 0 predispoziie pentru atopie ) Astmulintinsec se asociazé frecvent ou urticaria, ‘edemul giotic sau alle manifesta alergice 2) Adevarat sau Fals? a) Emiizemul pulmonar poate avea drept cauza deficit de afa-t-anttrombind b)_Unele forme de asim se asociazé cu antigenele de histocompatibiltate HLA-B35 si HLA ~A3 c) Fibroza chistica este o boala cu transmitere autosomal dominant dd) Brongita cronica poate aparea in caz de hipogamaglobulinemie A 2) in sindromui Kartagner, cli sunt imobilt 70 5 eee 3) Asociati: ‘A) Prematuri a) brongita cronic’ £) Copit miei ) boala membranetorhialine ) Adolescenti <) rnofaringlte D) Sugari 4) debut de fibroza chistca ) Varstnict 2) primoinfectia tuberculoas } neoplasm bronhopulmonar 4g) bronhopneumonia 4) Completati spatile libere: a) Colectile pleurale hemoragice se numess .... b) Etiologia comun’ in aparie neoplasmulu bronhopulmonar, a brongitei cronice si a emfizemului pulmonar eS... ¢)_Infeca cu Taenia Echinoccocus poate determina para [a nivel pulmonar a. €)Infecile respirator repette pot fo eauza de asim ) Miner care lureaz’ in minele de cérbune pot dezvolta, in timp, 0 boala num. 5) Boala membranelor hialine: a) in aceasta patologie apare atelectazia b) Apare din cauza excesului de surfactant ©) Apare la 0 s&ptémand dupa nagtere d) Se manifesté prin insuficienjd respiratorie usoara @) Apare mai frecvent la cop prematur 6) Adevirat sau fals? 2) Diabetul zaharat favorizeaza apariia $i agravarea ‘uberculozel b) Fumatul pasiv poate fo cauza de bronsitécronicdla copii nc)Tubercuioza poate fi transmis numai pe cale respiratorio d) Azbestoza este asociatéfreovent cu neoplazile bronhopulmonare si digestive ) Suflatoriin stiolé risca s& dezvolte in timp astm brongic 7) Asociati corect: A) Sox feminin 2) neoplasm bronhopulmonar ) asim brongic } emboli pulmonard 8) Sex masculin 4) emfizem puimonar ) bronsita cranica f) tuberculoza 8) Completati spatile liber: a) Termenul care defineste sangerarile catameniale din oricare sediu mucos, altul decat endometrul, este conan $188 intneste fa femelle care suferé dev an deen b). Expunerea la slicati de Fe si Mg, utlizatln izolere predispune la aparita une patologi numite Care la randul ei se asociaza frecvent cu. ©) Fibrozele interstitile progresive, realizate prin expunerea la diverse particule dn aerulinhalat, se numeso d) Obstructia orficiului glots prin false membrane, care poate s8 apard in grip, poarta numele de. e) Persoanele care lucreazé in carierele de piatré si sunt expuse la silciu sunt predspuse la apariia, 9) Tuberculoza: 8). Bronsiectazia la adull poate avea ca si cauza primoinfectia tuberculoasa a varsta copilrel 7 pee es b)Leziunile pulmonare insuflcianttratate pot recidiva c) Primoinfectia apare mai frecvent la adult d) La adolescent, primoinfectia are manifestari clinice mai usoare ¢)_ Existé cazuri de tuberculoza cu primoinfecte digestiva Réspunsu: Died DACROA,eA “G.4,0-2,0-atE-oF-19 4) a~ benolorace,b~ ual, ots Nai, d—ntinse,e~antacoza jae 5)a-AD~A\c-F.d-A.e-F DA-b eh B-2,40 £8) a~ menoplania;endometiozs;b ~azbestoza;neoali; ¢— peumoconioze; J crup, e~ slcoza Habe 73Test 2 41) Durerea pleuralé: a) durere toraciod intens& b) mai accentuaté la inceputulinsprulu ©) bine localizata 4d) este accentuata de tuse,strnut €) codeaz’ la administrarea de oxigen 2) Adovarat sau Fals? a) in spasmul glotic, disoneea este de tip obstructiv, ppacientul find incapabil s& expulzeze aerul din plamani ) Criza de astm brongic se declangeaz4 mai frecvent noaptea 6) Dispneea poate fi cauzata si de cauze metabolice, de ‘exemplu in caz de miastenia gravis 4) Dispneea psihogend este freevent simptomul unei lulburéri anxioase ¢) In criza de asim bronsic, pacientul mai poate prezenta anxitate, cianoz8, exoflalmie 3) Completatispatile ibere: a) Durerea pleuralé poerté numele d6 .....cnsne ) in obstructia cailor respiratorii superioare, apare o depresiune inspiratorie anormata a parlor mol ale foracelul, numit 6) incaz de obstrucie aclorresoiratori mar, ns etn, asc eu goo spar num. $8. 4) in obstruct div aco respirator de cla ric, xpi ete peng. nsf dun surat carats, nuit... 74 : + : : 5 | { | aU ea eee ees ) Modiicarea de volum produsd de o presiune dstensiva at carers elstaca Sau igiiates psnr se numesle en sv 4) Asociati corect: A) Traheita 2) junghi lateral aecentuat in antalgicé decubit contralateral 8) Hipertensiunea pulmonara 1) durere retromanubriala, accentuatd de tuse, ou caracter de arsurd, ce diminua la apariia expectoraliei } durere mai putin accentuat’, se intensificd la migcarea brafelor si este insotta de sensibiltale la palpare 4) junghi in reqiunea mamelonar’ cu iradiere in spate, cu durata 6) Pneumonia lobara D) Miozita intercostal de 232ile ) Pleurita €) durete pseudoanginoasa care dispare la repaus $i ia administrarea de oxigen 5) Tusea: 2) poate aparea s| in stenoza mtrals ) actultusel se executd in doi timpi suocesivi ¢} In BPOC, tusea este productva 4) poate accentua bronhospasmul 2) in fistulele traheo-esofagiene, tusea survine postalimentar 6) Adevarat sau Fals? a) In criza de asim bronsic, inspirajia este lunga, dificil si Insofité de wheezing'b) In edemul glotic, dispneea este tip obstructiv si se instaleaza progresiv ©) Junghiu! in pleurita diaragmatica poate apres Ia nivel fombar ) Junghiul pleurtc diminus si apoi dispare, pe masurd ce se acumuleaz& fchid tn cavitatea pleural 7) Completati spatile libere: a) Durerea mediastinalé este localzata. b) in hipertensiunea pulmonaré, durerea este. €) Paralzia corzilor vacale poate produce dispnee de tip 4) in eiza de astm bronsic, pacieniinu pot... e) Cianoza din astmul bronsic este de fp... 8) Faceti asocierile corecte: 1) Pertusis. a} luse uscala si apoi umeda social cu wheezing B) Bronsita cronica —_b) tuse cu caracterbitonal C) Brongita acuté ¢) tuse uscatd si apoi umeda cu senza(ie de opresiune toracica D) Pareza corzilor vocale 4) accese repetate si prelungite de tuse latratoare ) Bronsiectazia €) use sezonierd, mai accentuatd seara la culcare sau dimineata F) Astm bronsic f}tuse dimineata la rdicarea din pat, Insoftd de o cantate mare de expectoralie 76 eo 9) Dispneea: a) este un simptom exctusi al bollor respirator ») poate apairea in bolle psihice ¢) este traducerea subiectva a uneiinsufciente ventlatori 4) poale fi determinaté de o adenomegalie mediastinal «) poate aparea sin spondiita anchilozants, cdnd este de lip obstruciv Rispunsuri: ‘aed Da-F,b-A.c~F,d-Ae-A 43)2) juror shor sau corn, 6) wheezing, e)complanta respratone WA-b.8-0,0-d.0-cE-2 Saad B)a-Fib-Fic-Ad-A b) accentuate) obstruct ) explo) central .D-b E-,F=3 7Test 3 4) Sputa: 2) in brongiectazie, poate ajunge pnd la 300-500 mi/24 ore ») caracterul matinal este intalnit in aboes si gangrena ppulmonara ) sputa mucoasa este Intéinita in stadile iniiae ale tvaheitelor 4d) sputa mucoasa este intanité a finalulcrize de astm brongic ) mirosul fetid 2 fost sernnalat gi in bronsiectazie 2) Adevarat sau Fals? a) in supuratille pulmonare, cantitatea de sputa este un indicator al evolutei ) La elminarea de vomid, bolnavul prezints durere toracica intens cc) in pneumonia pneumococied, sputa are aspect de .Zeam& de prune” 4d) In antracoza, pe preparatul nativ se intéInesc macrofage ¢) Mirosul fetid al sputei, de ,oud clocite’, a fost semnalat ininfarctul pulmonar 3) Completati spate libere: a) inmod normal, in 24 de ore, mucoasa cailor respiratorii secret panda... imi de sputé b)_ in bronsiectazie, poate ajunge pana la seve ) Forma particulard de .sputa” abundent€, definité ca eliminate masiva pe cale bronsic& a coninutuluiunet Coledti, eSEE NUTMIRE.esensennrs ee pOate Bunge pana la volumul de d) Pe preparatele native din sputa astmaticlor se pot observa 2B @) Pe frotiurle colorate din sputa astmaticior se pot evidentia 4) Facefi asocierile corecte: ‘A) Edem pulmonar acut a) eliminare pe cale brongica @ unui material e tp seros B) Abces pulmonar ) sputa purulent ) Bronsita cronica ©} vomica ) Bronsiectazie 4) sputa alb-branzoas E) Chisthidatic ¢) sputa claré ca .apa de stanca" F) Infarct pulmonar 4) sputa ca ,pelteaua de coacaze” G) Neoplasm pulmonar g) spula aeraté de culoare oz H) Astm brognic h) sputa mucoasa cu aspect pertat 1} Tuberculoza pulmonar i) sputa rosie inchisd, aproape neagra j) sputa in cantitate foarte ‘mare dimineata, la schimbarea pozitel ¥) sputa mucopurulenta 5) Alegeti varianta corecta: a) in sputa astmaticilor se observa polimorfonucleare b) Frotiuile colorate Lowenstein se utilizeazd pentru diagnosticarea tuberculozei ) Evidenterea sau cutivarea din sputé a unui microorganism inseamn& intotdeauna implicarea acestula ‘in procesul patologic «) Hemoptizia poate apatea sin bronsita cronica ¢) Homoptizia poate fi gi de cauz’ cardiacd 796) Adevarat sau Fats? a) Sputa seroasa a mai fost citaté gin unele cazuri de carcinom cu celule alveolare ») Sputa semi-membranoasd se poate intélni in diterie ©) Vomica hidaticd se asociazd freevent cu urticaria. 4) Forma cea mai caracteristicé de sputa din ,astmul cardia’ este cea seroasa, cu mici dopur opalescente sau cu spirale ) in hemoptizie, apare inainte o senzatie de balonare 7) Completat! spate libere: a} Laexanenu backlog spl. obra spectod Pentru bactl Koch 80... b) Mediu! de cultura speci be baci Kech est. €) Pe preparatl nat dn peumorie se intlnese celle 4) Coloratia frotiuilor pentru depistarea neoplasmulul bronhopulmonar este €) Vorica hidatica are gust... 8) Faceti asocierile corecte: A) Hemoptizie a) se asociazd cu melena )rosu inchs neaerat ¢) Ineeteazatnt-0 zi d) se asociaza cu senzatie de caldurd retrosternalé 2) necoagutebil fleste precedata de senzalje de balonare 8) Hematemeza 80 t : i: : 49) Alegefi raspunsul corect: a) Vomica apare intotdeauna dupa efort fizic b) Vomica tuberculoasa contine puroi albicios, branzos c) Prin vomica, se poate elimina lichid pana la 1000 mi odaté @) Vora poate fi precedat de o hemoptizie minora €) Hemopizia sugereazd intotdeauna cancerul pulmonar Réspunsuri: sade, Da-Aib-Ac-Fid-Ae-F 43) a-100mi, b 300 -S00mi, evomica, 1000 mi, d= stale Charcot Leyder (2-eoznolle 4) h-2,9;8-b.6, 0-H 0-c)E-a.,eF4:G-FH—n |= ad de 6)a-A,b~A,c-Ad-Fe-F 7) = ZhlNebsen, b- Lowersteh, c ~potmorfonuceare, d— Papanicley (a anumite forme de cancer, are lite ciagnostie), -s2rat A-c.deB-a bf Qo.0d 81Test 4 41) Toracele paralitc: 2) poale fi constitutional b) este opusul celui conoid €) prazinté coaste verticalizate 4) se mai numeste si torace in expiratie ) prezinté cresterea diametrului anteroposterior 2) Adevarat sau Fals? a} in BPOC, pacienfi adopté o aitudine sezdnd8, cu corpul aplecat inainte ) Herpesul simplex de tip 1 apare frecvent in tuberculoza ©) Pacienti cu bronsiectazie cu debut in copilérie pot prezenta nanism 4) in BPOC se pot evidentia mici dat’ vasoulare dispuse in partea superioara a toracelui «@) Unele fibroze pulmonare pot determina deplasarea contralateral a traheei 3) Completati spatile libere: a) cnd curbura patologica a coloanel vertebrale este fare accents fomeazé un ugh fat prarinent se vorbegta despre... 7 ») Proeminenele nodule prezente dea lungul aticulatitor condro-costale se numess ... apar in 6} Depresunea cca arg anv tii ineioare toracice, care lasd rebordurle costale proeminente bilateral, poarté numele de 4) In emfizemul pulmonar se intalneste facisul e} In pneumonia franca lobard,faciesul pacientului este de tip 82 4) Faceti asocierile corecte: 'A) Preumonia franca lobar& a} exoftalmie si conjunctive injectate 8) Emiizeml pulmonar b) facies flizic 0) culoare pald-teroasa a fei, cu cearcdne ) Supurati pulmonare 4) sindrom Homer E) Tuberculoza «) facies vulluos, C) Pancoast Tobias 5) in emfizemul pulmonar: 2) unghiul ui Luis apare proeminent ») pacientul prezintainspirateforata si expiratie scuteta €) apare frecvent hipoxia 4) poate apérea hipercaprie ©) apare toracele de tip conoid 6) Adevarat sau Fals? a) in compresiunile venei cave superioare apare cianoza in pelerind ) Ertemul nodos poate andrea in tuberculoz4 sau sarcoidoz ©) Degetele hipocretice pot aparea in brongita acuta 4) Edemete gambiere din BPOC sugereaza existenia hipertensiuni puimonare @) Adenopalia supraciavcularé poate aparea in sarcoidoz’ 7) Completati spatille libere: a) Bifurcarea traheei se situeazd la nivetul ) Variul plamanilor se ridio& pnd la nivelul posterior al apofizei spinoase €) Hil planer corespund anterior spall inerostal €) Boztepamantor se proiecteaz enter a nivel cartlajului coaste a... 1 pe linia medioclaviculara, iar posterior, la nivelul vertebrei so 830} Limit infor a plmanii coder in inp protund and la nivelul vertebrei ontnnsensnnse 8) Faceti asocierile corecte: A) Emfizem pulmonar 2) cianotic si buhait b) hiper ventilate ©) prezinté tuse cu expectoralie 8) BPOC @) aspect de tp pink-putfer €) prezintfrecventhipoxemie cu hipercapnie 4) de obicel gazele respirator (Astrup) sunt normale 9) Deformarile toracelui: a) baza hemitoracelui bombat8, cu lrgirea spatilor intercostale si ascensionarea mamelonuiui, poate aparea in pneumotorace ) in pleurezile masive, sternul se deplaseazé de partea opusé a hemitoracelui dita } deplasarea sternului de partea opusa se intaineste in neoplazile pulmonare 1) in atelectazie, poate aparea sl cregterea spapirintecostale ¢} in toraoele carenat pot eparea gi proeminente dea lungul atticulailor condro-costale Raspuncur jacd 2iashb-F.o-Ad-Fe- 3) a—ghibus, b— mal&nil cosiale, rahitism, c— saniul lul Harrison, d~ "pink puffer’, e facies yulluas (Facies congestional, roseala find uneor ipsilaterala ‘Gu pneumonia) 4)A-e,B-a,C-d,D-c,E-b sjac Bla b-A, 7) a—unghiul lui Lous, b ca c—Ill, d= a-Vi-a, D10, ¢— D12 HA-bGB-ace Bae 84 | : ' | | 5 i‘ | i ' | | | t Test 5 4) Sindromul de apnee in somn: 2) Poate fide cauza central, din cauza unor modifica structurale la nivel hipofaringelui +) Se asociaz’ cu respiratie slertoroasa ) Evolueaz’ cu cefalee vesperala 6) Se asoclazé cu HTA ) Se manifesté cu trezii nootume repetate 2) Adevarat sau Fals? a) Persoanete alletice prezinté diminuarea freamatului vocal ») Frecatura pleura se poate simi in pleurezia exsudativa ) Fracturile costale cu volet determina deprimarea inspiratorie a porfjunii stable 4) in paraiizia diafragmului, etajul superior al abdomenului suferd o deprimare inspitatorie ) Respiralja diafragmatica a femeli apare in obezitatea abdominala '3} Completati spatilelibere: 2) Cresterea frecventelrespiratori peste 20 /minut se numeste. ee 0) Creerea ampli rig respirator se ese 6) Hiperpneca generaoare de modi ale en sanguin se numeste. 4) Succesiunea equi a espaior poate falter, intervenind ceea ce se cheam - ethene respi po numete de 854) Faceti asocierile corecte 7) Completa spati libere: A) Torace fn but iene multcrescte 2) Hiperventijia determing mmetabolied }elametul anteo posteiormut | b) Zgomotelerespiatoi care se produc rin barboterea corescut . aerului in secrefile fluide din céile respite mari se 4) poate prezentasantlluiHarison numeste. ®) poate aparea in astmul infantil £ ¢) Depresiunea inspittoi a patlor moi: én spafile B) Torace carenat 1) poate aparea in ascité : intercostale, fosele supractaweulre sifosele euguere se 9) prezita orzontalzereacoastelor, = UMS ne bombarea spaflorintercosiale i ‘i Insoragreainiedariae” nga tn esau, maT C) Torace infundibuliform _h) poate aparea la persoanele cu : 1 5 cifoz’ rotunda ) Zgomotu inspirator aspru, neregula, cu tonalilatejoas, i} prezint& o depresiune a stemulii i ‘ce se produce prin vibratia in curentul de aer a luetet s a ‘a cattigjeior costal din vecinatate vvlului palatin, se numeste ... . j} poate aparea in hepatosplenomnegalic . ) Torace conoid k) In emfizem pulmonar 8) Faceti asocierile corecte: I) este numt si torace de pantofar” mate aspect de pieptde passe" ‘)Respiaje Kussmaul a) absolutneregueta 2) neeguil,culespr lun s ‘Zgomotos, apoi aerul este retinut ‘mult in pimari, ar expiul este scurt ‘siineficient B) Respiratje de tp ) alemanti de hiperpnee fluctuant& cu ¢) se aude numa in exp Cheyne Stokes perioade de apreede 15.30 de securde 4) mai accentuat in repaus Fre coun exioe el : | | 5) Wheezing-ul: t i ) are un timbru muzical ' bulbar { { i ; \ | i | i | i 2) @ caracteristc obstrucfl céilor respirator mari ») apare in astmul brongic 0) Resoirae de tip Biot 6) lezluni severe ae trunchiiui cerebral ‘A hipeventiaje cu cresterea ampitudini freevenja putin ff cresculi, normalé sau So&zué 6) Adevarat sau Fals? 2) Asinoronismul respirator poale apSrea in pleurezie ) Fortarea inspiratei se face vizibil prin contractia D) Respiraje ataxcd acidoza metabolic ‘muschilor abdominal 1) se poate intaniin insufcienka Tirajul venbioular’ sting ©) Taj poate area n bons acuta E)Respajeapreusict ord de dps nl srerea 4) In bronhoplegie gin stagnarea secreior, in faza respirae Kussmaul" terminala a unor boli, se poate auzi ,alul agonal” ))petcede de apne, dupa 4-5 resprafi ) Apneea In somn se refera la mai mult de episoade de ‘cu amplitudine egal -apnee sau hipopnee pe ord, sau mai mult de 30 de ) poate apéreain eziuni medulareoubere evenimente/noaple 86 879) Freamatul pectoral: 2) apare accentuat in condenséri pulmonare b) este accentuat in pneumonia masiv Grancher ©) poate fi accentuat in TBC cu localizare pulmonara Indepartalé de pereleletoracic(centralé) 6) fzilogi, freamatul vocal este mai accentuat in treimea superioara a toracelui ) evidenferea freamatu sletoscopulu vocal se face cu ajutorul Raspunsuri: noae 2)3-A.D-F\c-F,d-AonF 3) 3—tchionee, b—polgnes, pes 4)4=6.9,h,kB-0, de, m,C-b, 10-2 b loxece in dopa), 5boe 8)a~A.b-F,e-F,d-Ae-A 7) 2~ akaloz’, bronchus, ctrl, ¢~ eamat pectoral, e~ resprale stetoroasa B)A-f,ghB-GhC AK O-adE-be dad iperventje, d~ simie respirator, 3 ~ 88 [porno retinoic 3) Completati spatil Test 6 4)In pleurezie: 2) in cazui cele’ interlobare, matitatea va fin banda" ) va apairea la percutie mafitate asupra coloanei vertebrale din vecinatatea colectfe (triunghiullul Garland) ©) apare matitate in spatiul lui Traube d) cénd este doar o find lama de lichid, la percute se cconstaté submatitate ¢) matitatea este dura, lemnoasa gi nu se modifica cu poziia jpersonortatea limitati se poate evidentia in \ecindtatea une! colecipleurale b)_Hipersonortatea cifuz’ se poate flan’ in edemnul pulmonar acut ©) _Timpanismul se poate auziin caz de chisthidato. neevacuat ) in pneumonia ,centrala’, la perculje, se constata matitate e) inpleurezie, mobiltatea activa pulmonara nu este modifica re: a). Sunetu de perculle dbfout stp pn noma 280 08 ene . b) Mot respator normal ese negliabla de crea... ©} Colectieplourae lichidiene devin accesible percui cand depaigesc. 4) Fenomenul de ,plaman relaxat” poarté numele de sila percutie se conslal €) Spajul dite porunea ascendenta a lniel lui Damoisseau-Ellis $i coloana vertebralé se numeste... , sila perculle se constat 894) Faceti asocierile corecte: A) Accentuarea freamatului vocal a) paralizie de corzi vocale b) caveme pulmonare 0) atelectazie 8) Diminuarea freamatului vocal d) preumotorace total } colecti pleurale cu fin lama de lichid ) Abolirea freamatuiui vocal infarct pulmonar 49) pneumotorace paral +h) pleurezie abundenta i) pneumonie 5) Cavernele pulmonare: 4) pot apérea in caz de abces pulmonar evacuat b) devin accesible percutii daca dimensiunile sunt de cel putin 10 cm ©) la percule se obtine timpanism 4) in cavernele de peste 6 cm, fa percutie se obfine un ‘zgomot de ,oala sparta’ ¢) in cazul comunic&i cu brongi permeabile, poate apérea fenomenl lui Friedreich 6) Adevarat sau Fas? 2) In fuido-pneumotorace, deasupra matitsi, sunetul de percutie este de obicel timpanism b) Limita superioara a mattai in colectile pleurale mijjoc este 0 curba orizontalé ) In cazul unei pleurezii mii! unilaterale, la percutie se Constata hipersonoritate asupra plaménului de partea opus 4) Matitatea din pneumonie este mai rezistenté decét in pleurezie @) Incazul comunicari une caverne cu brongi permeable, poate aparea varia tmbrului fmpanismulu inte inspratie profunda si expiratie 90 7) Completati spatile libere: a) Matitatea sau submattatea dn hidrotorace este stuaté si (se schimbiinu se schimba). b)iatitatea din chistulhidatic este prezenta dac’ se SHUEAZE oor de peretele toracic si daca CONTINU aeons BVAQUAL c) Inneoptasmul pulmonar apical se realizeaz’ un tablou clinic complex, CUNOSCUE 8... d}Hipersoariates pulnonardese un sunt de pecute intermediar 2 .nnrnnnnnGl 8) Faceti asocierile corecte: A) Matitate a) aboes pulmonar ) piémén normal 8) Submattate ©) skodism ) emfzem pulmonar ©) Timpanism e) astm bronsic, D) Hipersonoritate fcoleci pleurate mic 9) pneumotorace E) Sonoritate h) caverne evacuate i) chist hidatic 9) in neoplasmul pulmonar: a} apare o malitte rezistenta si neregulaté b) apare o zon8 de matitate asupra corpului si manubsiulut sternal, care se poate extinde lateral pe peretele anterior al toracelu ©) daca este situat bazel, formeazé un tablou complex sindromul Pancoast-Tobias 4) daca este locelizat apical, poate s8 apard sindromul Claude-Bernard-Homer, e) mattatea are de obicei o forma tringhiulara oRaspunsuri tac 2)a-A v-A,c~F,d-F.e-F 3} 2 sonorlale pulmonar b fem, ¢~ 200 md skotism, inpanism, Fiunghial i Gland, submattata 4)A=b.c,hiB~2,q10- ahd Hace 8)e-A.b-F,c-A,d-F,e-A 7) a bazal, se schimba cu poz pacentull b - aproape, nu esto; c- ‘dom Pancoast Tobias; d- sonora, timpanismm B)A-a,B-[,C-c.h,9,0-4,6,8-b 920.0 4) Ralurile de decubit 2) sunt raluri brongice b) aparla persoane ce au stat mult in ortostatism ©) dispar dupa cdteva respiraliforjale d) sunt produse prin comprimarea peretlor alveolar, favorizata de pozitia pacientului @) se pot auztla bazele plaménilor 2) Adevarat sau Fals? a) Pentru auscultaja plaménulb, pacientl trebule sf in pozife gezéndé, cu toracele descopertsi cu gura inchis& b) Respiralia fundamentalé normal este murmur vezicular normal si espiraia suflant& ) Suflul tubar patologic se poate auzi pe leringe sau trahee d) Murmurul vezicutar normal se aude pe toatd suprafata toracelui €) Pneumonia masiva evolueaza cu silentiu respirator 3) Completati spatilelibere: a) Creslerea intensitati sia clati sunetelor vocale percepute ou stetoscopul se numeste. b) Vocea cu exces de rezonanté nazala se numeste... ©) Pierderea vos in urma paraliziel corilor vocale se numeste... essen . 4). Ralutle ce poseda intensitate mai micd si tonaitate inal, ca vantul printe sérmele de telegrat’, se numesc. €)Ralurie de intensitate mare si tonalilate joas’, asemenea sforéitlui unui barbat, se numesc... 93.4) Faceti asocierile corecte: A) Murmur vezicular accentuat a) obstructia complet a unei bronsit ) fiziologic la copil ) plimanul opus unel colecti pleurale 6) hidrotorace ) pleurezie cu find lama de lichid f) tumor! pulmonate g) emiizem pulmoner 1) in timpul efortuul fate i) astm bronsic, 8) Murmur veziculer diminuat C) Murmur vezicular abolit 5) in pneumonia franca lobar’: 2) Ralurile creptante apar in faza ina, de congestie pulmonard, numita si faz de hepatizatie b) Ralurile de inducere apar pe fondul une’ respira ‘suflante cc) In faza constituicl blocului pneumonic, la auscultafje se aude numai respira fundamental 4) in faza de rezoluti, ralurile crepitante dispar ) In faza de rezolutie, se aud raluri buloase mici gi mari 6) Adevarat sau Fals? a) Murmurul vezicular normal se aude in ambele faze ale respirafei, cu pau’ intre expr gi inspir ) In pneumonia central, murmurul vezicular poate fi normal pe toata suprafata toracelui ©) Pheumotoracele inchis evolueaza cu sienfu respirator 4d). Relurie bronsice au nastere in porfunea cea mai distala a arborelui respirator €) Diminuarea sau abolires vibratilor vocale are loc atunci cénd §ifreamatul vocal este sodzut sau disparut 94 [rrr einer 7) Completati spatile libere: a) Raluile ce iau naslere in bronsile de oricare calibra, alunci cénd acestea contin secretiefuida, cu caracter acustic ued, g care dispar dupa tuse, se numesc raur i)” Ralutle bronho-alveolare se numesc. c} Suflul ce se parcepe asupra cavitiflor cu peret regula, de dimensiuni mari care comunicé cu bronsia de drenaj pint-un orifcu ingust, 82 NUMeStE..... dd) Suflultubar care se aude in cazul in cae o condensare pulmonar coexista cu o cantitate redusa de lichid pleural $8 MUMESLE nner nnn e) Vocea ,ragusité” se numesle..... 8) Facefi asocierile corecte: ‘A)Sullu pleuriic a) pneumotorace deschis ) Sulu cavernos _b} chist hidatic evacuat C) Sulu amforic ) pneumonie cu pleurezie perepneumonica ) Respiraje suflanta 4) pneumonie lobar in faza de resorbje E) Suflutubarpatologic e) tuberculaz& infiltrativa 9) Frecatura pleurala: a) zgomot aspru, uscat, discontinuu ) se aude numa in inspir ¢) se intensificd in hiperpnee d)_ se modticd dupa tuse @)_apare in faza nijati a evolu! pleurezitor Raspunsurl: thode 2a-F.b~Fc-F.d~ 3). a tronholono, 4A, eh Be, 957) Completat spatile libere: 4) In afara crizei de asim brongic, VEMS este, de obicei, 9) {in starea de réu astmatic: a) duratacrzei este mai mare de 10 ore cpt - b}_ apare o criza de astm prelungit, cianoza si ) In astmul bronsic, predomina imunglobulinele de a bradicardie tip... ‘si leucocitele de tp. c)_pe ASTRUP apare PO, scézuté, PCO, crescuta si ¢) in bronsiolita, se constata auscultatoric raluri...... . acidoz’ d) In faza de coctiune a brongitei, tusea este.......... ) In 90% cintre cazurile de pneumonie franca lobard, 4) bronhodilatatoarele obignuite nu au efect ) suprimarea bruscd a corticoterapiei poate fi un factor I aroun nes a gmk Renate agentul etiologic este ... favorizant 8) Faceti asocierile corecte: aspunsurt: A) Edom pulmonar acut 2) imagine dens, nabied 2)a-F,b-A\c~A,d-F,e-A neomogena, care deplaseaz’ 4) - suf uber, b - murmur vezioular,cegofonia d- subcrepitnte, © — scizutie si organale din jur B) Pneumonie lobara quiment o) Ate i 4 b) aspect de hemitorace aeeke CORE LE telectazie pulmonaré felocuit’, cu transparenté a-Ab-Fe-F,d-Ae-F : accent lpi desn ia ede asd gangs D) Chist hidatic complicat pulmonar normal Sede ©) opacitate lobara sau ssegmentara, cu bronhogram aericd vizbild| 6) zona claré, cu perete F) Fibroza pulmonara subgre, regulat, cu imagine de membrana ondulant’ €) acceniuarea desenulul pulmonar, fr 0 distribute deosebitd fat de normal, si parila inilor Kerley ‘aspect de fagure de miere” E} Preumatorace 98 99 eeTest 9 1) Bronhopneumoni a) apare mai freevent la varsta mijjocie b) cea mai sever’ forma este data de Streptococ ©) _semnnele generale pot fi sirace la persoanele profund tarate d)_ Klebsiella evolueaz’ cu tuse hemoptoica ) auscultatorc, se poate constata suflu tubar patologic, dacd existé o confluare mare a zonelor afectate 2) Adevarat sau Fals? 2) Giicopleuria < 60 mg/d apare in 60 % din cazuri in pleurezia tuberculoasa ) in hidrotorace, lichidul pleural este exsudat c) Lichidul pleural purulent poate frezultatul unor aboese subfrenice 4) Lichidul chifform este format din cil ) Transudatele sunt caracterizate prin .sirécia” de elemente celulare 3) Completat!spattile ibere: a) Inexsudat, densitatea este lar reactia Rivalta este... ; 1). Explorarea volumelor respirator sia mecanici respiratoi se face pri... ¢) SoSderea ola a CV este expresiansutcienoi ventilator. - @) CV normala si VEMS sodzutcaracterizeaza insufcienta ventiatorie €) Scaderea CV sia VEMS-ulicaractrizeazd distancia ventilator. ens 100 : | : i | | i L : | L 4) Faceti asocierile corecte: 1A) Exsudat a} densitate > 1018 ») aspect palid incolor ¢) albumina <3 g % 4) reactja Rivalta povitva @) vascozitale <1,2 {)colulartate bogata 8) Transudat 5) Punctia pleural: a) este contraindicata la cei cu infecfji ale peretelui toracic b) se efectueazé pentru evacuarea unui chist hidatic ) ‘in pahipleurt, puncta poate f alba 4) se poate complica cu hemoptizie @) dacd se evacueazd mai mult de 1000 ml odat, poate -aparea edemul pulmonar ex vactio 6) Adevarat sau Fals? 2) Capacitalea tole a pléménior cuprinde volurnul rezidual gi capacitatea vitals ) Volumul maxim de aer care poate fi ventiatint-un minut este de 100 de lit si scade in insuficienta ventlatorie obstructiva ) Capacitatea vitald normalé este cuprins’ inte 3500 si 5000 ml 4) Volumul rezidual normal este de aproximatv 5001000 mi ¢) In pleurezia tuberculoasa, 70-80% dintre elementele sedimentului sunt limfocite mici 7)Completati spatillelibere: )_Deplasarea umbrei mediastinale ga imaginil traheei ate loc in sens An neoplasm si in sens soseeeeed fibrotorace ) In sindromul Loffr, in lchidul pleural predomina ca si canine €)_ Volum eda imreun cu eapastaes vie reprezinta. ae soceene 101d) Scdiderea presiuni parfiale a O- arterial se numeste €) Cresterea presiunt parjale a CO, arterial se rumeste 8) Faceti asocierile corecte: Compresiuni vasculare A) de vend cava superioaré 8) de vend cava inferioar& Efectele acestora a) ascita,clroulafe colateralé ») circulae cavo-cava,cefalee, amefeli ) de vendi pulmonar’ 6) vene intercostale dilatate, hidrotorace drept D) de vend azygoz 4) hemoptizi, congeste ulmonera 9) Reactja Rivalta pozitiva presupune: a) LDH seris >200 UL b) lchidul pleural este transudat ©). raportul proteinemielproteino-pleurie > 0,5 4) glicopleuria > 60 mg/d ) LDH pleuraliLDH seris > 0,6 Réspunsuri: Dade 2)e-Ad-F.¢-Ad-F0-A 3) a~>1018, poalivd b sprometio,c-restictvs, d— obstruct, 2 mits )A~2,4,F,8-0, 0.8 Sacde B)a-Ab-F.c~A,d-F.e-A 7) a= contaaiera, slater, b~ eozinolele,c~ capactatea tla a plamanulu d~ hpoxemie,e-hipercaprie 8)A-b,B-a.C-d.D-c Yace : i i: ‘ Test 10 4) Hipoxemia: a) prezinta risc vital cénd este sub 60 mmHg b) cand este asociat cu cresterea PCO;, caracterizeaza Co insulicienta respratrie global ©) poate determina tulburar de rtm cardiae 4) determing cianoza cénd este mai mica de 80 mmHg e) determina poliglobulie 2) Adevarat sau Fals? 2) Accidente in impul punoeipleurale pot f pneumotorarete i stopul cardio-esprator b) in bronsita cronica se tntatneste insuficienta ventlatorie restictiva ©) Hipoxemia si hipercapnia pot incegistrate in orice tp de insufcienté respiratore (restrict, obstructive sau mixta) d)_Disfunctia ventilatorie mixt’ se intélneste frecvent in astmul brongic, €), Volumul rezidual nu poate fi eliminat niclodata din plamani, in vilarn 3) Completati spatilelibere: 2) Sughitul, paralizia diafragmului si durerea in umar apar ‘in compresiunea de. b) Esofagui se situeazd in mediastinul......nnsen ©) In pahipleurité apare disfuncte ventilator... 4) Vasele pulmonare sunt cistributt, in mod normal, mai A108 1 Ob. sero esreserrnnatsenneeietesen ) in edemul pulmonar din staza, radiologic se constata He os 1034) Faceti asocierile corecte: A) Transudat a) pleurezie tuberouloasd ») insufcient’ renal ¢) insufcient’ cardiac 4) pleurezie metapneumonica e) pleurezie reumatismala 1) hipotioidism 9) empiem pleural h) neoplasm pulmonar i) hipoproteinemie B) Exsudet 5) Hipercapnia: a) cand este mai mare de 70 mmHg, poate determina encefalopatie b) poate determing, fa nivel renal, cesterea reabsorbjei de apa si sodiu c) poate determina necroza la nivelul ficatului @) poate determina convulsi €) poate s apard in obezitatea morbid 6) Adevarat sau Fals? a) in neoplasmul bronhopulmonar, lichiul pleural poate fi hemoragic b) Reactia Rivata se bazeaza pe preciptarea proteinelor din lichidul pleural ) La terminarea puncfiei pleurale, acul se retrage lent 4) Lichidu chilos ia nastere prin degenerescena grisoasd a celulelor din alte tipuri de lichide pleurale €) Valor sc&zute ale glcopleurei mai sunt i pleureziile parapneumonice ante siin 104, PRR 7) Completati spatilelibere: ‘2) Adenopatia mediastinal se evidentiaz’ in jumatatea a mediastinull i) in pleurezile foarte vechi la examenul macroscopic, lichidut pleural are aspect ) Traheea si bronsile princinale Sunt localiza in mediastinul sages d) in pleurezia parapneumonica, reac Rivalta este ¢@) Pleurezia ce apare in convalescenia pneumonia lobare se numeste pleurezte. 8) Faceti asocierile corecte: A) Distuncje ventatorie obstruct a) sclerodermia b) astmul brongic ¢) fibroza pulmonera 8) Disfunctie ventitatore restritiva d) spondilita anchilozanté e) BPOC 1) fbrotoracele g) bronsioita 9) In compresiunile de nerv recurent stang pot aparea: a) sughit ) tahicardie 0} dsfonie 6) durere in uma e) spasm gloic ispunsurt: gage 2-8, b=F,c~A.d-F,e-A 3)a- nary ter sl C— res, il, Ket iB a, 4,0, 9,8i - INTERPRETAT! qj Shimer: (in afaracrizej: CV ~ 95%, VEMS -100% ASTRUP (in crizd): PO; 80%, PCO2~ 27% ‘Sputa: ~ macroscopic — aspect mucos — nal: cristae transparente, aciculare din prof si hexagonale pe sectiune ~frotiu colorat - PMN, eozinofle ~ bacterologic — negativ Interpretay sprometria Interpretah ASTRUP (incadrallinsinéromel complet) Stabiijciagnosticul Cum se numesc crstalele descrise mai sus? €) Ce se mai poale observa la examenul macroscopic al Hel? Care schema covespunde dascriribrongiel din aozasta palologie? ore Oo Réspunsuri: ‘Volume respira nomale 8 Kino 9 nomotson nln respctoe palo ) Asim Cristea Charcot Leydon €@} Sprale Curschmann s aspectul peat Laennec nd) 106 2 Svemette: CV ~60%, VEMS - 85% ASTRUP: inainte de efort—PO;-70% , PCO-35%; ‘dupa efort - POp ~ 60%, PCO: ~ 35 % Radiografe pulmonar: cu aspectul din imagine a) Interpretal sprometria ) Inlerpretaj ASTRUP - ul (sindrornu complet) (©) Descrie raciograia pulmonar d) Staif diagnostcul Réspunsuri: 3) CV scdzula; VEMS normal funda venlalari esilva 1) Hipoxemis ce se eqravezz la fot insuficiené respratorelatena ‘) Aspect retcue nodular 68 fagure de miere” sau scl mata* (0) Fieoza pulmonar 1073) Spirometrie: CV — 89%; VEMS - 65 % ASTRUP: PO2 ~ 80%; PCO2~ 52% ‘Sputa: Macroscopic: aspect mucos Bacteriologic: negativ Radiografia pulmonaré cu aspectul din imagine: 2) interpreta sprometia bb) interpreta ASTRUP (Incadietiin sincromul complet) ©} Deseret raciogratia pulmonar’ ) Stab diagnostcul cel mai probabil Réspunsuri: 9) CV nonmall VEMS scazut dstuncie veniaiore obsirictd ) Hipoxomie $i hipercapnie:nsucioni respirctre labais ) Accenluaea desenuli bronhovascular 9) 8POC 108 4 tamen de snge: VSH cess, ovcostozs ingen crscit Ratiografe pulmonaré: conform imagini Sputa: ~ macroscopic: vascoas8, de culoarea rugin ~ microscopic: polimorfonucleare neutrofile ~ bacterologic: poztiv 2). Interpretaanaizee de sénge (incadralj i sindrom) b) interpreta radiograie pulmonaré ©) Stabilj cagnostcul d) Ce agent patogen credel cé s-a depsla a examenul bacterologic? éspunsur 2) Shor intaatr 3) Opciatntesa,omogend, de foms runic vt spre s taza a partl rai, cu bronhograns aoc ce coespunde ci ney ©) Preimonia bara ‘§ Preunocos 1095) ECG: tahicardie, elemente de incdrcare a inimi drepte ‘Scintigrafie pulmonar conform imagini de mal jos, Examenul de sputé: macroscopic: rosie inchs, aproape neagr’, véscoasa si aderenté; microscopic: hemati Examenuifichiduul pleural: denstate 034; proteine —4g/100mi, LDH ~ 300 UI, LDH pleura/LDH serie -0,9, examen bacteriologic — negativ, reacfia Rivalta — cu preciptarea proteinelor din lichidul pleural 8) Descriei scintigraia +) Inlerpretaj exarvenul ichidolu pleura ce caracer are? ©). Care este cagnostiul cel mai probabl? 4) Care ar putea aspectul radiologic, in acest caz? Anterior Posterior é : NV &- 2) Absonla cop in eb infer opt ) Dansiate, pron, LDH, LOH peualsrccescute, Riva ~ poz ‘arate de exsudat ¢) lferct pulmonar 4) Opeciate omogend, de lense supacostal, oma unghie’, co ‘fl spol, scale pleural de aceeas pate 0 6) Lichid pleural: macroscopic: aspect serocitrin Biochimic: densitete: 1035; Albumina: 6 g, vascozitate: 2; LDH 400 Ui; glucozé: 40 mad; Rivata- pozitve Ciologic: numeroase limfocite Bacteriologic: poz ~ pe medi de cultura speciale RX pulmonar ~ conform imaginil de mai jos 22) Interpret biochimia chiduiuipleuel si specificat caracterul acestia b) Descrielradtografia ©) Stabijciagnostiul cal mi probabil 4d) Cemediv de cultura s-a utitza? ©) Ce clemente cin ichidul pleural va sugereezé aceasté patologie? Rispunsuri: 2) Dense coscula; LOH crescut Albumin cresculg vascezitatecrscuta, lcozascazuls;reaoe Rvala—poalivl exsucal 1) Opactate bazalé dius, intens8, onogend, margnea superoarconcav8 insus 1) Tubereuloea pleura ‘)Lonenstn-Jensen 2} Valorie scdzue ale alicopteure,prezena foster, utlzerea de meds ‘ecu specie a2 Examen de spulé: ~ macroscopic: aspect de peltea de coacdize”, = mioroscopio: hemati si celule atipice, mari, cu nucieul \volumines, cu muifi nucleoli, citoplasma vaculoizala si cu tendinta la bazofiie (coloratie Papanicolau) : Scintigrafie Tc99: cu zona .tece "; apical sténga Radiografia pulmonara: conform imagini a) Descriel adiograta pulmonara b) _Stabilydiagnostoul ©) Daca aceasta palolople af nsofta side pleureze, ce cataclr(biocimic) ar avea? Raspunsuri: 2} Opactae 19 superioars a henitoraceut sting, duzs, cv elect | | | | b) Neoplasm brontoprnonar 0) Exsudat uz It- QUIZURI |) Pacient de sex masculin, de 60 de ani, miner, mare fumétor, cu obeztate abdominal’ important, se prezintS la medic pentu stare general allerata, subfebitj, miagi, arvalgi,rinoree urmate de ‘use producva cu spuld galbue si dispnee important. Pacentul menfjonesza 08 tusea 2 exislat si anterior acestui episod, de aproximativ 3 ani, in special in anotimputie de tranaije, mai ffecvent seara la cuicare si dimineala, la iesiea la er rece, Biologic: VSH cresout si leucocitoz’. Radiologic, accentuarea desenuli bronhovascular. 1) Stabili diagnosticul 2). Care sunt factori devise ai pacientului pentru aparia patologiei de fond? 3) Ce va asteptat sé auzitla auscultaiatoracelu? 4) Cum v8 astepta sf faciesul si fanerele? 5) Ce modificari ar putea prezenta spirometria? 6) Dacéipacientul devine somnolent si dezorentat, la ce cauza va géndif? Ce invesigale paraclnica solctal, pentru a v8 confimna? Rispunsuri: 4, BPOC (bong cronic este caracterizts pin tus productva conic spree ie ascierea e cs emizemul pulmoner poart8 numele da BPOC, Tn fap, ermeni de brongiacrnica $i BPOC sunt adesea flo ca ‘Snonime, desi dagnasicu ce BPOC presupune coaxistena brongitel cu ‘emizemulcenrocbulr gi dovada exstenfel sndromuli obstruct la ‘sitomete) 2, Sex, vast, loo de munca, uma 5, Ralutbrengice uscae gi umade secundare suprantec 4, Faces canal, buhdi; dagete hipocraice 5, Dishncfe venlaloie mix obstucva cn cauza bronsie crnice sb ‘esicivd ca mere a obeatil ia poste fbvaze pulmorare ptolesionale 6, Enceflapatiehipercapnicd; Asi arr, 1g|W) Pacient in varst’ de 65 de ani, fumator de 30 de ani ote 2 pachetelzi, se prezinté pentru tuse seaca, irlativ’, uneori hemopioica si scddere ponderala de 20 de kg in ultimele 3 luni Asocial, prezinté durere la nivelul membrului inferior drept; obiectiv se constaté marirea in volum a acestuia, cu edem si impotenga funcfionala seoundara, Pacientul menyioneaz’ ca a mai fost intemat pentru aceleasi acuze de 2 ori in ultimele 3 i luni Ii) Pacient in varst® de 40 de ani, cu antecedente de infect respirator repelale, prezinté crize frecvente de dispnee paroxistcd,tuse Inifal seacé, apoi productive, wiveezing, ce se ‘Geclangeaz’ predominant nocturn, trezind pacientul din somn, Se prezinta la camera de garda int-o astiel de criza, cu dispnee de repaus 5 anxetate. 41) Care credeli cd este diagnosticul cel mal probabil? 2) Ce mecanism (etiopatogenetc) sé la baza patologiel pacientului si ce investigafii mai faceli pentru stabilrea etiologic’? 3) Ce cred c& afi constata la auscultafa toracelui? : 4). Care este diagnosticul cel mai probabil al afecfunit pulmonare? 2) Cum interpreta tabloul clinic de la nivetul membrului inferior drept? (Diagnostic gi etiologie) 3) Daca afectiunea pulmonara ar fi localizata apical, cu ce ar putea fi completa tabioul clinic al pacientuii? 4) Inuttima lund, pacientul a remarcat ca tusea este Insojité de expectoratie abundenta (300 -500 mizi), declangata pozitional, predominant matinala. Ce va sugereaza acest tabiou clinic si cum i explicaf, avand in 4) Ce constatal la Astrup int-o asttel de criz’&? 5) Dupa ce pacientul a fost stabilzat, s-a efectuat spirometria. Ce modificdn sunt mai probabile? Rispunsuri: +. Asim bong 2. Astmal endegen sau infacis (nvinsec) est arbi unui factor cual ‘endogen, von aor. Tese aleralogce pent clagnosi deren, De ‘mule of cavzalalea asimulu bronsic este mit vedere patologia de fond? '5) Daca patologia de fond arf insoyta gi de pleurezie, : care ar fi aspectul macroscopic, fizicachimie si citologic al Cee cri cuaceoe peice i hicnt : seesteia? 1, De oboe, gaze sanguine sunt rote sau apare © usozr hips. ‘Seder sala i presiun parjale a Oeste indcalar de severite 5. Nicio modicare, in alea cach Réspunsurl: + Neoplasm puimonar 2. Trombora venoas8 profunds, cel mal probabl parancoplazica 3. Sindrom Pancoes-Tobias; bombareafosel supracteviulre, dure fn ‘mar, degetehipocatice, sindiom Claude Beara Honor 4, Brongectazieobstucja tumoral a bronse cu dlaterea sacurdara a ocesiela 5, Lichid hemeragle, exsuda, cu calle nooplazco +i-homati a4 5 ese eatersIV) Paienté tn varsté de 30 de ani se prezint pentu stare general altrat, febra de pana la 39 de grade Celsius, frison celal, mia tuse seaca,dispnee, junghi oracc. Radiograia pulmonar’ evidenfiaza © opacitale omogena cu form’ ‘runghiulara la nivel lobulul superior stang, cu vaful spre hi gi baza la peretele toracic. | ) Pavient in varsté de 50 de ani prezinta de céteva luni stare generalé modiicalé, scadere ponderala, transpirali noctume abundente, iar de céteva s8ptméni, sughit, der si clanoza in pelerina, Radiologic se constaté ascensionarea diaftagmul sténg cu atelectazie parila a pliménulul si mediastin largit cu contur policai, 1) Lace diagnostic mai probabil va gant? 2) Ce afi constata la auscultata toracelui la acest nivel? 3). Care este etiologia cea mai freoventé a acestei 41) Incadraftabioul clini in sindrom 2) Pe baza tabloull clinic, menjonati ce entity anatomice sunt afectale in aceasta sivale gi care este ? Patoogl - explicatia? 4) _Inainte de inijerea terapei, ce examinare paraclnica , ar finecesara? De ce? 3) Care este diagnosticul mai probabil in acest caz? 5} _Dupa3 zi, pacienta nu mai are junghi, ns preznts 4), Comal céutalilaexamenul obiectv genera? dispnee mai aocentuatd, care se amelloreaza in deoubit fe lateral sténg Réspunsuri a) Lace patolagie va géneit ST eaeniceana b) Ce ati constata a percute, la acest nivel? ee eee 6) Sub tratament, evolutia este favorabila, cu remiterea b ‘tumorala (ganglionar) mediastinala determina simptomele, simplomatologiei, ins& inainte de externare pacienta acuz’ 3) Linfom gin nou jnoh bozal sténg 4} Aeropate perlercs (aterocaicel ala ule ns 0 postin Nseloge a) Este un semn ingrijorétor? De ce? oo | b) Ce va asteptaf s& constatalj acum la ausculatie, la.acest nivel? Réspunst 1. Priaumonie bara 2, Sufu tar palologo, alu creptant, iar n petioads de resrblies rocesull pneumari pol apse si rau subcrepitnte 3. Inlecjoas€~ bactsina ~ Prevmococul 4, Examenul de spua,pontuidenilicarea germenelul~ in anumitecazu nu [ane de rating elbctrapie nls 5. a)Pleureie parapneumonc3,b) Subimatlale cu margnea superoaré vizoniaa 6.2) Nu; semi’, mal probabl, resorba cho din plows. Fracturs plevrals n6 a7Vi) Pacient tn varsta de 23 de ani este adus de urgent dupa ‘un accident rutier. Clinic 2cuzd junghi toracc intens in dreapta, ispnee sever’, tuse seacd. Radiografia toracica evidentiaza fracturd costala dreapta, cu deplasare. 1) Lace diagnostc va géndij? Care credetj cd a fost mecanismul api, in cazul nostru? 2) Ce puter} constata la inspecta, palparea si auscultatia toracelai? 3) Ce modificdri pulmonare va asteptati s2 intalniti la radiograie? 4) Care este concuita terapeuticd? Descrief-o pe scurt Réspunsuris +) Prumorae erlorarespleuel de coasta achura i parunderea aot Ta caiatea pleurala 2) Bombarea heniloracei dren, +-echimoza posttraumatic, asinecnism respirator spall nlercosale Ire. feamdtpectoca drinuat; sens ‘espiraior, suf amor 5) Car heninos, hipertansparent, pst de desen pulmonar pl&man camprimat i imins spre hil 4) Puncfa tracca; cu un tocar fn spall lLinlercosal dep, pe nia ‘mediodlaviula®,razant cu margnea superoar a coast infecare 8 Vil) Pacient in varsta de 30 de ani, fermier, prezint’ de dou séptiméni urtcare, prurit, febré neregulatd, Asocial acuzé tuse $2008, iitatva, umata apoi de expectoraie unica in cantitate foarte mare 1} Care credefic& este diagnosticul cel mai probabil? 2) Cum se numeste acest tip de expectorale gi ce aspect macroscopic ar trebui s& ab, avand in vedere patologia de fond? 3) Ce putel constata la percutie, daca modificile la nivel pulmonar sunt de aproximat 4 cm; dar ta auscultatie? 4) Care este aspectul radiologic? 5) Dacé aspect radiologic ridicd suspiciunea patologiei pe care afi stabilt-o mai sus, credetic& ar findicata 0 punolie transtoracica pentru stabiltea cu exactitate a diagnosticulu!? Justificall raspunsul Rispunsuri: 4) Chit ideo 2) Vorrica impede, card cu tambour de membrana alba 4) Timpani, suf cavernos 4} Cavern: zona car de forma rolund3foval, incanjurl8 de un inel p30 a +- membrana ce pluleste ca all” 5) Nu; exis sce soc anafacic 19Vil) Paciont’ in varst& de 30 de ani, cu doua accidente ischemice cerebrale in antecedente, mama decedata in tinerete in uma unui accident ischemic cerebral, cu trei avortur spontane, se prezint® pentru junghi toracic, tuse cu expectoralie hemoptoi anxietate, Obiectiv, la nivelul tegumentului, apare vedo reticularis. 1) Lace diagnostic va génditi pentru episodul actual? . 2) Care credefi car putea fi cauza? 3) Ce constatalla palparea, percuta si auscultaja 5 . toracelui? ee " Capitolel tit 4) Care este aspectul radiologic in aceasta patologie? 5) Dac ar avea si pleurezie, care ar fi aspectul SANUL macroscopic si fzicochimic al lichidului? 8) Ceiinvestigafi facet pentru stabilrea cu exacttate a disgnostcului? APARATUL URINAR 4) Teamberbalem pulmonée 2) Sincromal anfosflpdl, primar sav secundar 3) Accontuarea freamatul vocal subfmalt; sully tar palclogl,coroan de ralut creplente 4) Opacitale emogend iungulr cu vl spre il 8) Hemoregi; exsudat 6) Arterogrfe, ango-RM, CT, scntgrae cle, | a1- TESTE Test 1 4) Cancerul mamar: a) tegumentul de la nivell sénuilui are aspect de ,coajé de portacala ) poate aparea la nivelul tegumentului mamar si 0 ulceratie necrotic’ } apare de 50 de ori mai freevent la femei fala de barbati d) poate aparea relaxarea ligamentelor lui Cooper ¢) apare sub forma unei mase nereguiate, insensibié $I fix fal de tesuturile din jur 2) Adevarat sau Fals? 8) Cancerui mamar apare numai la femei b) Consumul de contraceptive orale scade riscul de boala fibrochistic& ¢) Sarcina dusd la termen inainte de varsla de 25 de ani creste riscul de cancer mamar 4) Abcesul mamar este intl recvent in perioada de lactafie @} Dup& menopauzai, boala fibrochistica creste ca frecventa 3} Completati spatilelibere: 2) Fiera gant manar se numa. #) Durerea la rive sé so numest. 322, | Loe 6) Carsum de conracepve Fale . riscul de boal fibrochisticd 6) La ntipare,iscul de cancer mamar... 2) Menopauza chnrgcl stabs inainle de vrsta de 25 8 AN ene reeneeneeefiSUl Caneerigan 4) Facefi asocierile corecte: ‘A) Melign 2) boala fibrochisticé +) papllom intraductal soltar «) fibroadenomul mamar 4) adenocarcinomul mamar ) ectazia ductului mamar 8) Benign 5) Pielea sénului: a) oste ertematoas’ tn caz de cell b)_prezinté desen vascular aacentuat in perioada de lactatie ©) prezinta edem in cazul unui proces neoplazic. 4d) prezinté ulceratieczematiforme" ale mametonuli bilateral, in boala Paget €)_retractia mamelonar’ poate fi normal, cénd este prezenté de la pubertale 6)Adevarat sau Fals? 2) Asimetria mamara sugereaz’ intoldeauna o patologie 'b) Cancerul mamar este localizat mai frecvent in cadranul supero-extem c) Ginecomastia este o suferin{é a sexului masculin d) Tratamentul hormonal creste riscul de tumori benigne gl maligne la nivelul sanulu ) Persoanele cu boli benigne ale sénului sunt predispuse la transiormarea malign 3237) Completat! spatite bere: a) Séngerarea la nivelal mamelonului poarté numele de b) Mamografia se recomanda, de obicei, peste varsta de ¢) Retractia mamelonara unilateral si recent instalaté poate sugera 4) Palparea sémului se face cadran cu cadran, prin mmigcari e) impartirea topografica a sanului est cadrane 8) Faceti asocierile corecte: A) Cancerul mamar rmamelonuli, unilateral 8) Fibroadenomul mamar _b) piele cu aspect de ,coaja de portocala? C) Boale fibrochistica ——_¢) formafiune unilateral, rotund, net deimitata, elastic-durd, fara varatjcu cicul menstrual 0) Boala Paget 6) retracie tegumentard si mastoregie ) nodozitti multiple, bilateral, neregulate, dureroase f) masaimase neregulale, dure, insensibie, aderente 4g) sensibiltate aocentuat& preaima menstuaiei 9) Mastodinia: a) un indicator clar al cancerului mamar b) are tendinga sa iradieze spre uma, bral si gat 124 2) mici ulcerali eczematitorme ale c)este localizaté i intens® in mastita acuta 4) poate f profunda sin cazul unui furuncul, la acest nivel @) se mai numeste si mamalgie Rispunsuri: abe Da-F,v-Ac-F,d-A,e-F 3) 2 gnecamast; bmastodine; cscade; deste crescul; scat 14)A~d, B~a,b, 0,0 (unele cine aceste condi au polenil do malgnzare!) 5), 48 Ba-Fib-Ac-A, 7) a~ mastered, b d-Fe-A = 85 de ani o—cencer mamay d -croulare; d~ pa B)A-b,,6.B-c,C-0,g,D-a S)o,ce 195,Test 2 41) Sindromul nefrotic: 2) proteinurie < 3,5 g/2A de ore b) hipoproteinemie ©) cal impur presupune si HTA si edeme 4) poate fi secundar boli Hodgkin ) poate fi asociat cu leucooiturie steil, c&nd are drept cauz LES 2) Adevarat sau Fals? 2) Tumora lui Wilms debuteaza sub varsta de 5 ani 1b) in sarcina, este favorizata aparijia infeciilor urinare ¢) Glomeruloscleroza diabelic8 evolueaza cu sindrom nefits 0) in diabetul zaharal,infeoile urinare sunt freovente gi ‘par ca utmare a valoilr scdzute ale glicozuriei e) in diabetul zaharat, apar cistopatia cu atonie vezicala din cauza afectisistemului nervos simpatc 3) Completati spatile ibere: 2) Cresterea freevente! mictiunilor peste numérul lor obignuit de 3-5/24 de ore se numeste. 1) Senzaja de neces inpertoasd de a urina,plakiure repetata cu eliminarea c&torva plcdturi de urind si senzatia de vezica negoiité total constituie..., ©) Senzatia de eliminare difcila si sau dureroasa a urinel se numeste..... - . 4) Prererea conti consent vokintar al content vericale, dupa varsta de 2-3 ani, se numeste ) Eliminarea urine] amestecaté cu gaze poarté numele de 126 4) Faceti asocierile corecte (patologiile mai frecvente pe categoril de varsta) : ‘A) Nou nascufisiprimii ani de aj scleroza renal vel b) epispadias ©) litiaza renal 4) glomerulonefita 8) Adolescenis poststreptococica C) Varsta adult’ e} neoplasm de prostata f) nefroblastomul 1) Varsinici (© 65 ani) 49} glomerulonefita cronio& 1) infeci uretrale veneriene 8) Complicatile sindromulul nefrotic: 2} edemul pulmonar acut ) hipotensiune arterial «) tromboze venoase 4) insuficienta renaté cronica e) edemul cerebral 6) Adevarat sau Fals? a} Consumul excesiv de alcool poate determina, in timo, nefropatie urca ) Polakiuria nocturna poate apairea freevent in insufcienta cardiac’ c) in adenomul de prostaté, durerea la micijune se mentine pe tot parcursul acesteia «) Litiaza uretralé se poate complica cu ,glob vezica” ¢) Leziunile neuronului motor central pot determina enurezis, 1277) Completati spailelibere: 4) Cresterea diurezel peste 2000 ml/24 de ore se numeste. . 6) Reducerea volumuluiuinar < 500 ml24 de oe se rumeste... €) Scddereaciurezei <50 mil2 de oe este defi ca 1d) Egalizarea sau inversarea raportuul dintre iureza octuma cea diuma se numeste. @) Urina cu aspect de ,bere neagra’, in icterele ehepae si posthepatice, se numeste, 8) Facefi asocierile corecte: A) Erizipetul a) ili’ winara 8) Gonoreca ») netroangioscleroza C) Osteomiatta infec urinare cu Ec D) HTA de duraté 4) necroza papilara E) Hipotensiune arterialé severa —_e) insucienf@ renal acuta F) Constipatie cronica 4) stictur uretrale si prostatice 6) Guta 9) glomerulonefria acuta dius H) Abuz de antiinflamatoare +h) amiloidoza renala 9) Sumarul de urina in sindromul nefrotic: a) proteinurie important’ ) hematutie (in caz de sindrom nefrotic pur) ) cllindri hematici 4) clin hitini ¢) clinar grasosi 128 epunsurt: 1)o,d,e Da-A.b-Ac-F.d-F,e-F 43] a—pdlalirie; b tenes, ¢~ dsuri, d—enurezs, © ~peumalurie JAD f,B-6, bs Cc, 9, ~2 (se refed la prevalenia mai mare lao ‘nls imposbiltateaapari unel anumitepallogi a ale o-F.d-Ae-A ~ ofgourie, ¢~ anurie, d ncture, @— onic ,0-b,E-eF-oG-aH-d 29a} proteinurie moderaté < 3.5 9 poate ficauzat de infect virale (ex HIV) ©) poate prezenta hematuria macroscopic& 4) hipercolesterolemie >3 00 ma% e)apare frecvent asociat cu diabetul zaharat 2) Adevarat sau Fals? 2) Pneumaturia poate aparea in fistule rectovezicale gi cistte cu aerobi b) In mod normal, rnichiinu sunt accesioti palpi, excepténd persoanele slabe cand se poate palpa polul inferior al rnichiuli sting ©} Giordano este 0 tehnica de palpare a rinichiulal 4d) Hidronefroza poate fio complicatie a itiazei renale €)_inneoplasmul prostatic, g'anda este mare, duré, asimetricd, cu stergerea gantuiui median 3) Completati spatilelibere: a) in infectile urinare, urina este, de obicei, ......... seneensnna s-see(alealindlacids) b)Prezenta de limfa fn urna poarta numele de. ©) Prezenja puroiull in urind se numeste 4) Mulajele segmentare ale tubilorurnifer distli poarti numele de @) Ingeneral, bacteriuria se considera semnticativa POSTE vnrsnnnnnenn inne gern 130 4) Faceti asocierile corecte: A) Sex masculin a) cistite b) afectare renalé in cadrul LES 8) Sex feminin ¢) glomerulonefita acuta 4d) pielonefrita acut’ e) litiaza urinara §) Sindromul de hematurie macroscopica recidivanté: a) poate avea drept cauza boala Berger ') pacienfi pot acuza dures lombare )_prezint& proteinurie sever 4) prezint& cna hematicl e)_prezint’ clindr grisos! 6) Adevérat sau Fals? a) In ptoza de gradul trei, rinichiul este jos situat, cu ‘mobiltate respiratorie redus& b} Pollurile hipertone se intalnes in diabetul insipid ) Oliguria hipertond apare in staile de deshidratare d) Nicturia apare frecvent in adenomul de prostaté e) In hematuria macroscopicé, urina este rosie gi tulbure 7) Completati spatilelibere: a) Creslerea ures! in sénge poartd numele de b) Crealinina este o substanfa provenita din catabolismul ©) Raportul uree/creatinind plasmatica normal este de J) Densitatea urinaré cu valori constant sub 1024 se NUMESO soso nseote e) Volumul de plasma ,curdfat’ de o anumité substanta, {in unitate de timp, se numeste.. - 1318) Faceti asocierile corecte: Aj Transmitere AD a) boala rinichiului polichistic 8) Transmitere AR ») acidoza tubularé renala ©) Agregare familial oitiaza urinara D) Goabitare ) sindromul Fanconi ©) glomerulonefrita acuts 1) sindrom nefrotc ereditar 4g) tuberculoza renal 9) Pieloneftita acuta: a) reprezinté o afectare aout a interstifului renal, in context infectios (bacterian) b) poate fi cu producere hematogeni infeofei se face dela vezica urinara c) _agentul patogen cel mai frecvent implicat in cazul infectiior hematogene este Staflococul d) se poate manifesta cu febra de 39-40 grade Celsius e) poate prezenta proteinurie > 2 g/24h care propagarea Rispunsuri: jade 2)a-F b-F.o-Fid-Ae-F 3) ~ alcalna,b~ chine, c~ piuie, d~cind,e 100.000 AA~o8;B-a,b,d ‘abd )a-Fb-Fo-Ad-F.e-A T)a~ sole, b~ muscu, c,d hipster, e~ clearence Ab. hB-cC-c.D-a9 acd Test 4 4) Pieloneftita cronica -aspect ecografic: a) rinichi cu dimensiuni ugor crescule b) contur renal neregulat 6). dimensiunile parenchimului renal pastrate d) dezorganizarea structurii aparalulu pielo-caliceal e) se pot observa calcul renali 2) Adevérat sau Fals? a) La proba celor3 pahare, cénd hematuria este total, aceasta este de orgine renala bb) Urina acid poate aparea in urma unui efor fizic excesiv ©) UnpH constant mai mic decdt 5.5 serveste la cexcluderea formei distale de acidoza tubulard renal 4d) Cilindril granulosi au matricea formata din proteinele serice, sunt scur} $' gros, cu suprafata lucioasé ) Cristalele de colesterol sunt prezente in sindromul nefits 3) Completati spatille libere: 2) Creatinina serica inte 3-7 mgjdl caracterizeazd o insufcienf@ renalé cronica seo ») inamiloidozs, cco, $e consat nich cu dimensiuni. eo ¢) Piva strié’ apare ml reeven in eaz de infec cu 4d) Nitrturia semnifica, in proporije de 80%, €) Cristalele fosfatice sunt prezente in urinile cu pl... 133,4) Faceti asocierile corecte: A) urina rosie, tulbure, a) melanurie ‘cu 0 spuma alba dupa agitare B) urina coluricg b) ittaza cotedociands ) urina tutbure } comp cetonici ) urina brun-inchisa 4) hematurie macroscopic E) cu miros de varzé mureté —_e) piurie F) cu miros de acetona A infeofe cu E coli G) curmiros de sitop de arfar_——_g) mioglobinurie HH) urna rosie-bruna h) acidoza diabetioa 5) Stenoza de arterd renal: 2) in 60% dintre cazurl are la bazd aleroscleroza b) se poate manifesta cu HTA secundaré, rezistenta la tratament ©) prezinté scaderea activi reninei plasmatice d)_ [a auscultafa regiuniilombare, se aude un sufly sistolic €) urografia evidentaza un rinichi mai, cu intareierea secrete de partea respectiva 8) Adevarat sau Fals? a) Sangerarile oculte urinare se evidentjaza printr-o rmetoda biochimica bazatd pe principiul reacjei Gregersen b) Ciindri epiteliali se pot intaini in nefropatile acute tubulare ¢) In mod normal, leucocitele urinare sunt in numéir de ‘5000/minut in proba Addis-Hamburger ©) Cristalele de oxalat de Ca sunt prezente in urind dupa ‘consum excesiv de ciocolata, spanac si rosi €) Prezenfa bacterin urin se coreleazé intotdeauna cu piutia 134 7) Completati spate libere: a) Cilindrii grasogi se pot intalni in sindromut .. bb) Leucocituria patologiod Se mal numeste gi. see 0} email decorate, defomate cu consis provin din.. ~ 4) Microatbuminura este un semn precoce in diagnostic @) Céind se elimina predominant proteine cu greutatea molecular edu (65.00-150.00), vor de proteinuria 8) Faceti asocierile corecte: ‘A)Sindrom nett pur a) proteinuie ) cauza freeventa este dabetu ) proteinuria < 3,5 24h 8) Sincrom nett €) prezints HTA, hematuria ) se asociaz’ cu hiperipideria, 1) prints cresterea rapa a creatinine serice '9) Tromboza de vend renal: 2) cea primaré se asociaz& cu sindrom nefrotic b) poate prezenta durei lombare si hematurie ©) _urografia evidentiazd un rinichi mic @) poate fo complicate a unui carcinom renal €) cea primard poate aparea sa copii deshidratat Beko shel aene —rnot, bps, crc d - gomendepatel abet, e— selotva DA-ab@8-c0, Jabde 135,Test 5 1) Nefroangioscleroza benigna: 2) afectarea renalé evolueaza rapid spre insufcient& renal cronic& b) se poate asocia cu retinopatie ©) dimensiunile rinichiului sunt nonmale initial d) conturul rinichilor este boselat e) modificdrile renale implica existenta unei |schemii cronice renale 2) Adevarat sau Fals? 2) Cristalele uratice se pot intalni in leucoze 1) Hiperuricemia este un semn precoce de insufcienta renala eronica ©) _Nivelul creatinine! incepe sa creasod o dat’ cu reducerea itr glomerulare sub 90% d) Urea poate fi cresouta in febra ) Scderea ureei sanguine apare in insuficienta hepatica 3) Completati spatie libere: a) Anutia exoretorie are cauzé b) Sodiul in insuficienf renal aut 6) nsufients renal roi st pa oat nnumele de 4) Sindromul nefroticimpur cone in plus Sion «@) Agen patogen cel mai ecventimplat in caz infecfiior urinare ascendente este 136 4) Faceti asocierile corecte: A)lnsuicienta renal ‘cul funofonala a) osmotaritale uinard > 600 b) Naurinar> 40 cj ureea ulureea p> 8 8) Necroza tubular cul 4) osmdatitate ul osmolaiate p>1,5. )crealinina ulcreatinina p< 20 ‘)excraie funciona a Na>t = other p= plesmatcs 5) Nefroangioscleroza maligna: 2) evolueazd cu valor tensionale fearte mari b) se produce o vasoconstriotie intensd a nivetul arterilelor din medulara renal ©) glomeruli ischemiati stimuleaza sistemul rening- ~angiotensiné-aldosteron 4) prezinté freovent hiperpotasemie €). clinic, pot apérea seme de insuficienlé ventricular stanga 6) Adevarat sau Fals? 2) Aspectulradiologl de rinichi tigre’ apare in tuberculoza 1) Celouli de cstnd sunt putemic radioopaci ©) Creatinina creste in miopatile hipertrofce 4) Reportul normal azo! serilereatnind sercd este de 21 ) Potasiul este de obicel crescut in insufcient’ renalé acut’ 7) Completa spatiletibere: a) in glomerulonefrita acuta post-streptococica este implicat Streptococul hemoitic grup. “ > In sindromul nefrotic apare o stare de {hiperthipocoaguiabiltte) ¢)__Lezateatubior conor distal duce ia reabsorbiiel de Na cu secreliel de K 137d)_instenoza de artera renala are loc activi renine! plasmatice } in insuficienta renala acuté poate aparea. . metabolica 8) Facet| asocierile corecte: A) Insufcent@renaé a) dureaz Inmedie 23 sépléméni acuta preanuric& ) densitalea scade spre 1010 8) Ineucent§ rena cut cligoanuricd ‘o)urna subizostenuricd + igure ) Insufcienfrenala —_d) scderea progresivasubstanjotor cut cu reluarea diurezei azolate ¢} dureazi orezle fycresirea rap, cu 2-3 mali a creatninel 9) Insuficienta renalé acuta a) pierderea bruscd gi ireversibilé a functor renale b) apare de obice’ fa pacienti cu bol renale preexistente 0) poate fi determinata de hipotensiunea arterala severd 4) prezint& cresterea creatinine’ cu 2-3 mgizi «) poate aparea respiratie Cheyne-Stokes Raspunsur: Dboe 2ia-Ab-Ac~F.0-A, ~ sca, ¢- uremia, ~HTA shemale, e—E. col WA-a.GdB-def 5a.Ge Bja-A.b-Fic-Ad-Fie-A. 7ya~A.b—bicercozquletlitate,c- scdorea, reducerea, J crsterea,e— naghc-ad 138 I-INTERPRETATI 4) Urina tulbure, rosiaticd, spuma alba dupa agitare D= 1030, A ++, proba Esbach 2,5 grame/24 h, proteinuria selectiva Microscopie: 5-10 hematii pe cmp, decolorate, deformate, ccontur sters, cilindri hematici Proba celor tei pahare: toate tel culoare rosie ASLO peste 200, varsta 15 ani a) Gave esle sursa hematilor? b) Ce sindrom sugereaza proteinuria? ) Ce elitogie sugereaza valoarea ASLO? 4) Care este patologia renala ‘Rdspunsurt: ) renal; b) incom neil, c) Stepiocas beta hemaltic de up A; lomerlonelta acu dituz8 poststreptococe’ 2) Urind tulbure, D 1035, A +++, proba Esbach 8 grame/24 h, neselectva Corpi cetonici + Microscopie: cilindri grasosi Proteine serice 55 gil, licemie 600 mg% a} Despre ce sindrom este vorba? ) Care credef cd este eloiogia? } Care este cavza urine tubure? dj Ce sugereaza prezenta corplorcetonic? spunsurt a) sind neil, b) @abetul zaharat)iidria €) cetzocidoza dabeics (OZ complica) 139'5) Urn tutbure, pH 8, P +++, Microscopie: 25 leucocitelcmp, ciindri leucocitari, hematin num&r redus Urocultura: 100,000 germeni, Stafilococ Proba celor tei pahare -piure tala Hemacultura: Staflococ pozitiv Uree 80 mg%, cteatinina 5 mg%, acid uric crescut Eoografie abdominala — rnichi mari fn volum, contur renal regulet 3) Urind tubure, se clarificd dupa incalzite, D 1011, densi in mmicfuni separate: nici o valoare peste 1024, pH 8, P+*4, Microscopie: 20 leucocite/cdmo, cira Addis cu peste 5000 leucocite, clindr leucocitari Urocultura: 100,000 E. Coli Proba celortrei pahare ~ plurie total Uree 60 mg%, creatinind 1.9 mg%, Ecografie abdominalé ~ rnichi mic bilateral 2) Ce sugereaza valoarea pH-uli si care este cauza acestuia? Explcali 'b) Care este sus pluie? €) Ge sugereaza densitae < 1024 4) Ce sugereaz vaorie ure i creatine, coroborale cx aspect nichior? €) Gare este dlagnostiou!? a) Care este diagnostiul? +) Ce semnifcd ureea, crealinina si acidul uric erescute, ‘coroborate cu aspect riichilor? (0) Care este modul de producere a afectarirenate? ) Cum se explic aspectul rinchilor? ‘Réspunsurk: 2) peloneia cut b) neuen renal aul) hematogen Rispuneur: 2) pH alcain = infect (wea se transforma in amonion) i eer linia nator 'b) renal) scadorea conact&fi nihil de concantrar 2 urn J) neuen renal cronic 2) plone crnica 6) Proteinurie ugoara (<1g/24 de ore) Urografie intravenoasa: asimetrie morfologica si funcfionala a 4) Urind tulbure, se clarificd dupa pastrare I ‘celor doi rinichi. Un rinichi este mai mic, cu seoretie intarziaté a pH5.5, A+, proba Esbach 500 mg/24n, hematii peste 2000 la ‘substanfei de contrast 5! intarzierea eliminarii acesteia. proba Addis, D 1010 Microscopie: 5-7 hema pe cémp, cristal gabul, romboital, a} Care este diagnostcu!? inhalteré — | 1b} Ce alld metoda de explorare neinvaziva cuaniific leziunile Eooarafia abdominala: Imagine hiperecogena, cu conde ub | slenozant, pin mésurarea viteze sBngeuila nivel rtrelar posterior, in caicee inferior | renale? a) Ce sugereaza fopiul c& urina se tuburd dupa pastrare? sre anil as BEN es se 1 Ce sugereaza valoarea pH-ui scare cred cd arf cauza, ee tiene ake incazul most? c} Ce fel de cristale sunt cele descrise? 4) Cae este agosto? Raapuncut: a) prezona sarurtr o) pH eid = consum exces de came, o) cise wai, d) taza renal 140 wn7) pH urinar 8, Microscopie: 30 leucocitecmp, clin leucocita, urocultura = negatvs Proba celor tei pahare — piurie total; radiografie renald simple: rinichi cu aspect grat” 2) Care este diagnosticul? ') De ce avel nevoie pent a v8 susfine diagnosticl ? ‘Raspunsurt 2) tuberculoza renal b) fdentiiarea bacul Koc la ‘micoscopie,ulkznd colralieZiehi-lesen seu creslere avestla pe medi e cular speciale (Lowenstein Jensen) il -QUIZURI 1) BBiat de 9 ani, cu infect repstate de tract respirator superior fin antecedente, este intemat pentru cefalee si dure abdominale. Obiect TA 180/95 mmHg, bradicardic, afebri, cu 0 eruplie purpura la nivelul membrelor inferioare, palpabila, elevaté, edeme perimaleolare gi palpebrale albe, moi, discrete Laborator: urind rosie, 500 ml/24 h, A+, PZnegati, sediment cu 20 de hemati decolorate, deformate, clindri hematici, cindri Flin, Esbach 3 g/1000 mil, 24h, uree 35 mg%, creatinina 0.9, ;mg%, ASLO normal, secreja faringiand negatva 41) Care este diagnosticul de sindrom? 2) Care este etiologia acestuia? 3) Ce semnifica valle ure’ gale creatinine’? Raspunsur 4) sindom noitio 2) purpura Henoch-Schonein '3} vcr porate = fnje rena normals 143i) Pacienté de 34 ani, cunoscut’ din copilare cu diabet zaharat de tip 1, tratat cu insulind de la debut, se intemeaza pentru febra 39,5 C, fiscane, dures lombare bilaterale de intensitate crescuta, stare generala moderat alterata, Pacienta descr din antecedentele personale patologice episoade repetate de cisuri $i polakiure, ou tratamentinconstant. La examenul microscopic al urinei s-au depistat leucociturie masiva si bacteriuie. 1) Care este diagnosticul cel mai probabil al pacientei? 2) Din ce sindrom face parte? 3) Ce factor de rise are pacienta, pentru boala de la pounctul 1? 4) Cum afj confirma diagnosticul si care este agentul ppatogen cel mal frecvent inciminat? 5) Se poale decela proteinurie in acest caz? (daca da, ce tip este proteinuria, daca nu, care este explcafa) Réspunsuri 1) peloneita sot 2) Sinema nefopailortubuoinlersijae 3) datatul zaharal care predspundo la infect uinare recidvant, curs infec ascandente a drichiull = pilonaita acuta 4) pin uroculturd, €. ca 9) da, de lip tubular M44 i) fetté de 12 ani prezinté de o sptamana dureri lombare difuze, constanlel, edeme palpebrale matinale, volun urinar de cerca 300 - 400 mii. in urma cu 3 sapkéméni, familia firma ca ‘.avut ,rogu in gat’ si febra mare, dar a trecut cu ceaiur COblectv: pacientd afebria in momentul prezentéri, manevra Giordano pozitiva biateral, TA 160/105 mmbig, Examenul de urind macroscopic deceleazé urini rosi, iar la ‘examenul fzicochimic: densitate crescuta, proteinure 1,5 9/24 ‘ore, cu predominanta albumineler, 1) Care este boala pe care o prezintd fetta si din ce sindrom face parte? 2) Care este cea mai frecventé cauzéi a acestela la copii si prin ce mecanism apare? 3) Denumii modificarea diurezei 4) Cum va f urocultura? Rispunsur: 4) glomerloneita aula cuz poststeplococck sincrom nefiic 2}Infecia ou Sveplacocul hmolic de tip A; macanism autoimun 3} olgurie 4) negata (stra)IV) Pacient in varst& de 35 de anise intemeaza pentru edeme palpebrate si maleolate, verti gi acufene, La examenul obiectiv se constaté edeme moi, calde gi albe, eruntie ertematoasa sub forma de ,future” la rivelul felei gi TA = 165/100 mmHg. Pacienta menjoneazi c& a fost recent extemala cu diagnosticul de tromboza venoasé profunda de membru inferior drept gi c8 este cunoscuta cu o boala cronic& de mai mul ani, dar pentru care a refuzat sa se trateze. Examenul de urind evidentiazd: proteinurie: +++, hematurie cu hemati deformata, clindri hematic, granulosi si leucociturie. Urocultura este negativa. Proteinuria va este de 49/24 de ore 4) Stablifdiagnosticul de sindrom 2) Care este otioiogia mai probabil, avand in vedere cele mentionale mai sus? 3) Ce all caracter mai are edemul menfionat mai sus? 44) Cum se numeste plura cu uroculturi negative? 5) Credeti cd patologia renala poate avea legalurd cu tromboza venoasd profunda? Daca da, justifcal. Rispunsur 4) sindrom nef impr 2} Lupus eilematos sslemic cu netropato lied 3)osle maine 4) pia strat 5) da, ro slae de hipercoequlebitale esac sindromul ntrtc sau bol de baz (sindram antfostoipicicsecundsr) 146 \) Pacienté in varst8 de 30 de ani, insércinatS tn luna a -a, se prezintS de urgent’ cu frsoane, febra, dureri lombare intense. Mentioneazé c in uimii cu cateva zile a prezentat disure si polakiurie. Examenul de urind evidentjaza piure si proteinure canttalva de 0,5 /24 de ore. Urocultura este pozitiva, cu peste100,000 de germen 4) Care aste diagnosticul mai probabil? 2) Care este mecanismul apart’ boii? 3) Credel cd are legaturd cu sarcina? Dacé da, cum explical? 4) Ce agent etiologic este mai probabil? 8) Care ar putea fi aspect inchilor la ecografie? Rispunsuri, 4) pllonetia acuta 2 piconets ascendenta~ n care propagarea infecfel se face de a vezica Uunard spre parencimal renal 13) de sarcnafavoriznazstaza urns gl predispune a infec ‘Ecol 5) usor mai, cucontur pstrat VW) Pacienta in varsté de 40 de ani, cunoscuté cu arvit scapulo-humerala pentru care se trateaz cu AINS de mai mult timp, se inlereazé ou dureri lombare cifuze si hemature. Examenul microscopic at urinei evidentazé:hematii decolorate, deformate si cu contur sters; celule epitelale mici, ovale cu nucle voluminos gi ctoplasma granular’. Prezinté $i proteinure cu prolelne cu greutate moleculara mica. 41) Care este sursa hematilor sia celulelorepiteile? 2) De ce tp este proteinuria? 3) Care este diagnosticul de sindrom? 4) Care credel cd este eliologia acestuia? 5) Ce alle dou’ etiologii mai cunoastel!? 147Raspunsur A) renalé 2) bala 3} netopaietubulointerstiald 4) oxic rin consum conic de AINS 5) fact infecyog! cal Proteus ac. i fecori metabolic: hiperurcera, hipecelcemia Vil) Pacient in varsté de 58 de ani, cunoscut cu infarct miocardic in antecedente, mare fumator, se interneaza pentru HTA severd rezistenté la tratament. La examenul obiectiv, se constata un sufu sistolic in regiunea lomber& dreapta. Urinar, prezinta proteinurie de 0,5 g/24 de ore. 41) Care credo c& este diagnosticul? 2} Ce se poate evidentia la urografie? 3) Care este etiologia acestei patologii? 4) Este vreo legtur’ intre patologia renaié gi HTA? Daca da, care este aceasta? 5) Ce alta etilogle, pe Kanga cea in cauz3, mai cunoastet? Réspunsuti 4) slenoza do ater renala 2)tnich dept mai mic, cu secre Ila a substan de contrast, cu miner Intra S)alerosderoza 4) da, stenova de aera renal deleting ischerie, uml de snteza in ‘e008 de renin, care va cost erence! producta de angotensna i responsabla de ceslerea TA 5) elspazia ovo muscular a pereillzterelonale 148 ‘ill Pacient in varst de 70 de ani, cunoscut cu neoplasm pulmonar, se intemeazi pentru dureri lombare difuze, hemature si edeme la rivelul membrelor inferioare. Examenul ‘de urind evidentiaza sindrom nefrotic (proteinurie cantitativa de 4.924 de ore). Urografia intravenoasa evidenliazd un rinichi sténg mért in dimensiuni, cu intérzierea secretiei de partea respectiva. Ecografia Doppler evidentiaza lipsa fluxului venos intro porjune a venel renale stangi 4} Care credel c8 este diagnostcul? 2) Care este etiologia mai probablis? 3} Dati exemple de alte etiologii ale acestei patologii 4) Care este implicarea sindromului netotc in aceast’ patologie? Rispunsurk 4) Fomboza de vend rena 2} perancoplazi 4) srcina, consul de anicancapyonale, sindromul nell, ate stride ‘lpercoogulablitate, invaziavene enale tun carinom rena ac 4) lnverupaea fuauulla nivel ven rence poate produce aller in imp, ‘ale lomeular, cu aperilaproterure ce poate ua aspecol evolu al unul sindrem nef; daca acestaaexstalanesor, ar pula i cauzarombozei, pn sera de hipercoagulciital cu care se asoiar 1X) Pacient vechi hipertensi, cu valorletansionale necontrolate, prezints edeme palpebrale si perimaleolare matinale. Biologic: creatinina 3 mg%, uree 50 ma%, acid uric crescul, hipocalcemie, K usor crescut. Urinar, proteinurie in ccanttate mic&. Ecograf, nici de dimensiuni mic. 41) Care este sindromul descris? 2) Care este patologia renal mai probabila? 3) Ce alt organ ar mai putea fl afectat? 4) Cum va asteptati safle fosforul in aceasta situate si care este expicala? 349Rispunsuri 4) sinorom ce insuscioné renal cronca 2) nefroangiosclesoza benign’ 3) ochi (retinopati), ina, vasela 4) erescut,secundarhipeparaicidismul secunder | X) Pacient in varstd de 30 de ani, ce a sufert un accident ruier ‘grav in urma cdrvia a pierdut foarte mult s€nge, prezinta 0 hhemoglobind de 5 gidl, ure 120 mg%, creatinina 5 mg%, hiposodemie, hiperkalemie, acid uric crescut si acidoza metabolic. Urinar, olgourie gi densitate urinaré de 1008, 1) Stabilt!diagnosticul de sindrom 2) Care este mecanismul de apariio? 3) Ce parere avet|referitor la reversiiltatea afectari renal, in acest caz? 4) Ce tip de respirale ar putea avea pacientul? 5) Pe ldingé afectarea renalé, in cazul nostru, care ar mai putea fi explicata unui potasiu crescut? Réspunsur: 4) sindrom de nsuiciené renal aculd 2) kuncjona, pu prerenal prin hipowoiemie 3) poate freversiila prin corecarea caureh 4) Kussmaul 5) aumatsnul care a dusia dlsuchi celular, cu elterae de Kn snge 150 i | XI) Pacient cunoscut cu numeroase episoade de arta la rivelul articuafiei metacarpofalangiene | se intemeaza pentru durere lombara dreapta, de intensilate crescuté, brusc instelaté, Tnsoft de transpirafi. La examenul obieclv, se constalé Giordano poz pe partea dreapts gi mici noduli dur si galbui_la rivelul pavifonului auricular, La ecogratia ~2bdominalé se evidentiaz’ o imagine hiperecogena calicealé in dreapta. 1) Care este diagnosticul boli renale? 2) Ce patologie credefi cdi mai are pacientul? 3) Cum se numese noduli de fa nivetul urechil? 4) Exist veo legaturd inte aceste patologi ale pacientulu’? Ce compiicati renale ar mai putea avea? 5) Ce poziie antalgcd poate adopta pacientul? Réspunsuri 4) Waza urine’ Qigua 3} of gutost 4) da, cistaele de ural, apBrle ca urmare a biperrceie,predispun la {ormerea de calcul uinar nefopatetbulo-nlersifas 5) nu exist poze aialgled Xil) Pacient diabetic, cunoscut cu infec prezinté dureri lombare difuze de intensitate sc&zuté. Examenul de urind evidenlaza proteinurie < 1 gl24de ore (cu beta -2 microglobuline, izozim ete., la electroforeza) si glicozurie Sedimentul urinar prezinta leucocite, clint leucocitar, celule tubulare descuamate. Urocultura este poztiv, cu E. col 4) Care este diegnosticul? 2) Are vreo legtur’ acest diagnostic cu diabetul zaharat? Dac’ da, cum o explicali? 1513) Care este aspectul ecografic al rinicilor, in aoeasté patologie? 4) Dacd la exemenul de urna s-ar fi constat rmioroalbuminurie, ce ar fi putut sermifica aceasta? 5} Ce palologie 2 vezcil urinare poate prezenta pacientl? laze uinae, 2 reli ecco tera via dirensunle Capitolul IV CARDIO-VASCULAR1- TESTE Test 1 1) Reumatismul articular acut: 1a) presupune o infectie acuta, concomitenta, cu Streptococ beta hemolc de grup B b) este produs prin mecanism autoimun «) debuteaza fa aproximativ 2 luni de la infectia streptococica 4) artitele se vindecd intotdeauna cu sechele ) cel mai freovent su‘lu intalnit la auscultalia cordului este cal de regurgtare mitrel& 2) Adevarat sau Fals? 2) Anemia poate agrava ctizele de angina pectoralé ) Bolle infeclioase acute se pot complica cu miocardite c) Supuratille cronice pot fi o cauza de amiloidoza cardiacé d) Pneumonia poate fi generatoare de cord pulmonar cronic ) Hipertiroidismul poate determina cardiomiopatie restrictiva 3) Completati spatile libere: 2) Zgomotele cardiace cu durata scurta si frecventa | ‘inalta, ce confera un caracler stetacustic de pocnitura, se numese b) Situalia patologicd tn care, in afaré de cele doud zgomote fundamentale, se percepe un al trellea zgomat, diastolic, se numeste ..... sense ) Suflurle care ocupa intreaga sistolé se numese 154 4) Suflule care ocupa ulima treme a sistolei se numese e) In stenoza aorticd, suftul este... ...(gistoicidiastolic) 4) Faceti asocierile corecte: 1A) Sex mascutin 2) defect de sept atrial ») prolaps de valva mitralé ) cord pulmonar eronic, 4) cardiotireoza 8) Sex feminin @) cardiomiopatia alcoolica £) valvulopatile mitrale 4) insuficienta aortica luetio’ 1) stenoza tricuspidiand 5) Crterile majore in diagnosticul reumatismulul articular acut sunt: a} Durer artculare ) Coree Sydenham ©) VSH, PCR crescute 4) Poliartits ) Febr’ 6) Adovarat sau Fals? 2} Dispnaea paroxisticd nootuma este specified insuficientel ventrculare dreple b) Astmul cardiac este o form de manifestare a insufcienjel ventriculare sténgi } Cardiaci pot prezenta respirale de tip Biot 4) Criza de angina pectoralé se poate asocia cu dispnee | Ischemia miocardio’ produce intotdeauna durere de tip anginos 1557) Completati spatile ibere: 2) Cénd séngele se scurge relrograd, dint-0 zona a ini ‘au presiune mare in una cu presiune mai scézuté, print-un cfficiu normal, aver suf... sisunt de tip a (sistolveldiastolice) ‘} In prolapsul de valva mitrala, suflul este de tip vntnteen en $LOSHE PrECECAL GE a snrererennesnne } Suflul de ,masinérie” Gibson este caracteristic in... 4) Suflurie sistolice determinate de stenoze ale valvelor sigmoide $@ NUMESC.......ns smn @) Su‘lurle diastolce din stenozele atrio-ventriculare se umese se we 8) Faceti asocierile corecte: A) Angina streptococic’ 2) pericardité 8) Lues b) endocardita infectioasa ©) Tuberculoz’ } cord pulmonar eronic D) Extract dentare 4) insuficien(& aortic £)BPOC ¢) cardiomiopati diatative F} Hipertiroidsm {) reumatism articular acut 9) Stenoza mitral: 4) forma congenitala se poate asocia cu stenoza aortica $i coarctalia de aorta ) Aria orificiului mitral, in mod normal, este intre 4 si 6 om? ©) poate avea ca si complicalie edemul pulmonar acut ) zgomotal | este diminuat ) insuficienta cardiaca dreapté determina diminuarea sufiului presistolic 156 Rspunsuri ibe J)a-A.b-A.c-Ad-F.e-F 3} a dicu,— galon, ¢-hdossoice, d lelesistotce, ¢-sistolo 4)A-cie.g, B-a.b.0,h 5d S)a-F.b-Ac-F.d-Ae-F 7) a—c2 tegugire,sslolce, b lelediaslolic 3 cc mezosisiol, o— posislenta de cana arterial, d - da eject, e— de umplere venvicular BA-[,8-d0-aD-bE-cF-o gabe 157Test 2 41) Insuficienga mitrala a) intervalul de timp dintre cardita reuratismaia si aparija simptomatologiel este in medie de § ani b) pulsul arterial perferc este normal in formele compensate ‘) socul apexian este deplasat in jos sia dreapt rmediane ¢) poate aparea zgomotul Ill cu semniticatie de umplere ventricular’ rapid ) pot apérea suflur de insufcienta pulmonara sau tricuspidiana functionala 2) Adevarat sau Fals? a) Angina pectoralé poate aparea in cazul unei coronarite luetice +) Angina Prinzmetal se deciangeaza frecvent ia efort } in 20% dintre cazurile de infarct miocardic acut durerea lipseste d) In pericarcitele paraneoplazice, de obicei nu apare durerea ©) in disecjia acuta de aorta, durerea este atroce si se instaleaza len, progresiv 3) Completati spatille libere: 2) Durer protrdl e origine cardiacd se numeste 1) Tr insufcenta cardiaca scongestva apare faciesul nuit 9 in ‘rixomul invacardiae ‘apare sincops 158 d) In pericardita acuta uscata, durerea Brecon se amelloreaza in poz... a in Petiale exsudatve, pee adopta, ca pozi 4) Faceti asoclerile corecte: A) Angina stabil a} durerea apare in repaus b) durerea réspunde incomplet la 8} Angina instabil nitroglicerin’ ¢) durerea se asociazé frecvent cu varsaturi gi hipotensiune C) Infarct miocardic acut aerial d) durere de intensitate foarte D) Angina Prinzmetal* mare, atroce @) durata de 15-30 de minute E) Pericardita acuts 4) dutere lovalizata precordial 1) durerea cedeazé ta repaus h) durere cu caracter pognitiv }) dureri noctuene ))tusea accentueaza durerea *hngina Prinzmetal este 0 form’ pariculara de angina _K) ize tind s apara cic, la instil aceeasi ora 1) durere continua 5) in prolapsul de valva mitrala: 2) apare o bombare diastolicd spre atl sting a uneia sau ambelor valve b) zgomotele cardiace sunt normale ©) prezintS suf sistolic apical, recent instalat 4) apare cu o incident de aproximativ 5 % din populatia generala €) poate prezenta la auscultafe clic mezosistolic gi suflu sistolic 1596) Adevarat sau Fals? 2) Palptalile pot aparea in contextul consumului excesiv de alcoo| ») Triada dispnee, durere precordial gi paloitali poate Insoli anemile ¢) Clasa functional NYHA Il se refera la faptul ca simplomele cardiace apar la activa fice usoare 4) Bradicardille sub 30-35/min apar in blocul avioventricular complet ¢) Sindromul Adam-Stokes apare frecvent in tahicardi 7) Completati spatile libere: a) in eumatismul ertioular acut sunt cunescute dou seme cutanate patognomonice:....nsureeniee $F ) Noduli de fa nivelul pulpei degetelor, care aparin endocarita infecfoas’, se numesc... ) Pulsafile epigastrice din dlletarea venticulutul drept poarté numele de 4) Impuisul apical este palpabil, de obicei, in spall... --vedmtercostal stng, pe linia mediociaviculara ) In dataile de ventricul stang impu'sul anal ste deplasat 8) Faceti asocierile corecte: Patologia Poritia antialgica/antidispnezanté ‘A)Pericardta acuté scat a) cate mal bizare pozii B) Disecya de aor b)ortopneca Cjinsufcienja venticulara —_¢) aplecarea compulu nine stanga acuta ) Pericardité exsudativa E) Angiocardiopati congenitale 4) ghemuitin timpul efortul €) poze genu-pestorala 160 9) Insuficienta mitralé acuta: a) poate aparea in infarct miocardic acut ) poate determina edem pulmonar acut c} zgomotul Il este dedublat strans 4) zgomotul | este diminuat @) reprezinta o urgenta medico-chirurgicala Réspunsuri 1)b,d,e -F.c~A,d-Ae-F i pectoral, b facies Convisart ¢- sincopa postural, d~ iaplcal insite, e-oropnee 9.8-beLac GGL D-a,hik Ebb, jd 7) a~ eflemul naxgnal si nodul Meynel,b~nodul Osler, c~ semnul Harer, dV (one), e~ nos 8)A-c,.B-a.C-b.D-eE-d abide 16Test 3 4) Stenoza aorticd: 2) este mai freeventé la barbati ») valvele aortce bicuspe constituie cea mai frecvent’ ‘anomalie congenitala cardiac ©) poate apairea freovent sincopa de efort ) dispneea apare rar ) se poate asocia ou tulburéri de vedere 2) Adevarat sau Fals? a) ,Nanismul” cardiac poate aparea in stenoza mitral ) Degetele hipocratice pot apdrea in endocardlita infeotoas ©} Artrita din reumatismul articular acut aecteazd articulate mici 4) Pulsatile din regiunea epigastric’ semnifica intoldeauna ditatarea ventriculului drept ¢) Impulsul apical se percepe pe o suprafalé de circa doi cme, In spatiul V intercostal sting, pe linia medioclavicutar& 3) Completati spatille libere: a) In insuficienta mitral, intensitatea impulsului apical este b)Impulsul apical bitid apare, mei frecvent, in ©) Echivalentu palpator al unui zgomot cardiac deosebit de intens se numeste..... 4) Echivalentul palpator al unui suflu cardiac se numest. e) Semnul auscultatoric specific pericarditelor acute uscate este ws vn 162 4) Facefi asocierile corecte: A) Stenoza mitral a) facies Corvisart 8) Insuficienta cardiac )} facies bunt, cianotic ‘congestiva "blue bloatter” )Cord pulmonar cronic _) cianoza buzeter, a pometior, BPOC anasului 1) Angiocardiopati 4) facies negroid congeritale 5) Insuficienfa aortica: a) poate aparea in cadrul sindromulul Marfan ») cordul poate atinge dimensiun foarte mari c] tensiunea arterial sistolicd scade, iar cea diastolics creste 4) zgomotul | este normal sau accentuat e) poate asocia un suflu sistois apexian 6) Adevairat sau Fals? a) Impulsul apeaian este un fenomen sisolc care {ine de actvitatea ventrculuul drept 1b) Clacmentulsistolc palpat in spaful V intercostal sting apare in insuficienta mitral c} Clacmentul diastolic perceput in spall intercostal slang poate ap&rea in stenoza mitrala complicaté cu hipertensiune pulmonara 0) Hipertensiunee arterialé sistolica produce clacment diastolic in spa il intercostal drept ) Frecatura pleuralé din pericarditele uscate se accentueazd in deoubit lateral sting 1637) Completati spatile libere: a) Prezenta unel acumulai de lichid tn sacul pericardic se poate evidentia prin percutie, dacd depaseste b) Focarul de auscutaie situa in spatil It intercostal stng, in apropierea sternului, poarta numele de ........... ©) Zgomotul Il al cicllui cardiac este determinat de ‘Inchiderea valvelcr..... 6) Zgomotul este mai inten i copi si nti in zona de aUscultalie....csece. ¢)Dotubarea patos & ore | apare mai ecvent 8) Faceti asocierlle corecte: A) Cianoza de tip central a) insuficienta ventriculard stinga B) Cianoza de tip periferic _—_b) insuficienfa ventricularé dreapté ©) cord pulmonar eronic, 4) angiocardiopati congeritale ¢) pericardité constiotva 4) stenoza mitra C) Cianoza mixta 9) Endocardita infectioasa: 2) poate fi determinalé de fungi ») debut acut, in caz de Streptococ viridans ©) poate avea ca gi complica infarctul miocardic acut 4) leziunea caracteristc’ este vegetatafrabila gi distructiva €) este asociaté cu leziuni hemoragice conjunctvale, rumite Janeway 164 Rispunsuri: jaboe Qa-A,b-Ac-F,d-F,e-A 3) a crest, © —blocl de ramur&, ¢—clarment,¢~ reamal carter, © frecdtura percaric’ 4jA-c.B-a,0-b,0-d, 5jabie gje-Fb-F.c-Ad-Ae-F 7) 2~ 200 mlb punctul i Ei, ¢~ sgmoidele are gi pumonare, d- plnonar, e— bocul de ramura B)A~d,8-b,9,C-a,c,f acd 165Test 4 4) Miocardita : a) poate aparea postiradiere ) unele dintre c2zuri pot fi asimplomatioe ¢} poate evolua cu cardiomegalie 4} zgomotul | este accentuat @) pe ECG, segmentul ST este supradenivelat si unda T aplatizata 2) Adevarat sau Fals? a Aria matitai cardiace este crescuté mai ales in hipertofile ventriculare b) In criza de astm bronsic, poate aparea diminuarea sau déspaiiia ariel matitji cardiace ) Zgomotul | se produce sincron cu impulsul apical 4} Zgomotul I este mal intens la cop gitiner in zona pulmonar ¢@} Dedubiarea fziologicé a zgomotulu Il se accentueaza in expr 3} Completati spatiile libere: 4} Sufturil care se produc la nivelul orfcior valvulare jindemne, cu inchiderea incompleta a orificiului din alte CAUZE, S€ MUMESE SUMUF.rorovnsnnnnsnnn ) Suflurte care se aud in lipsa orcdre alterri anatomice ‘sau funcfionale cardiace se numesc sufur... ¢) Tahicardiile paroxistice supraventriculare sunt tulburari rapide de rim, in care frecvenia este mai mare de siau rtm, ) In tahicardia ventriculara, undele P sunt, «som fF complexele QRS sunt e) in flutterul atrial, apar unde undele .............§1 determina aspectul de . care inlocuiese 166 4) Faceti asocierile corecte: @) noduli Osier b) noduli Meynet ©) paloare 4) tent’ café au fat 8) hemoragii subunghiale in agchie f) exter marginat 49) degete hipocratioe hy ioter i) leziuni Janeway 1A) Reumatism articular acut 8) Endocardit&infeofoasa 8) Cardiomiopatia dilatativ a) mai frecventa la femei ) poate apérea gelop ventricular ) Se pot auzi suflur de insufcient& mitralé sau tricuspidiana funcfionale 4) debutul este freovent cu simptome de insuficlent ventriculara dreapta 2) poate aparea in timpul sarcini, din ultima lund de sarcina pana la 5 luni post partum 6) Adevarat sau Fals? 2) Zgomotul I! este mai intens la adult gi varstnil in zona de auscultale aortica ») Dedublarea fiziologic& a zgomotulul Ii poate fi auzita prin examinarea atent’ a majrititinerior séndtosi 6) Clicul (clacmentul) de deschidere a mitralei apare tn insufcienta mitra 4) Clicul pericardic apare in pericardita constictiva, mediat dupa zgomotul | @) Galopul ventricular este proto-diastoic 1677) Completati spatile bere: a) Segmentul ST este supradenivelat concav in. b) In extrasistolee alvale, complexele QRS sunt ©) Frecventa cardiac normala este cuprins’ inte... 6) Cand nu exista un ritm de baza si zgomotele cardiace se succed absolut neregulat, vorbim de aritmi non CBU2 cea mai recventa find. €) Pauzele, dupa o extrasistolé ventricular, pot fi... sau 8) Facefi asocierile corecte: AA) Zgomot | a) la copi gla adolescent b) marcheaz& inceputul diastolei ventriculare 8) zgomot I ©) coincide cu sistola aia ) marcheaza inceputul sistlei ventriculare €) se aude foarte rar a Inima normakd Wn Slagpmol {) doterminat de inchiderea simultend a valvelrsigmeide ale arte i pulmonar! D) zgomat iV 4) epare fs inceputul ciastole (zgomot de umplere rapa ventrcullor) hy) se produce prin inchiderea simultand a valveloratrioventriculare i) tonaltate inal, durata sourté j)se eccentusazé dupa efot fic moderat I) se mai numeste galop atrial |) fonaiitate joasa, duraté lung& 168 9) Cardiomiopatia hipertrofic& a) se caracterizeaza prin higertrofie ventricularé conceniticd marca ») prezintd insufcienta cardiac’ sistoliod c) pe ECG, apar elemente de hipertrofie venticulara stanga si unda Q patologica in V1 - V3 d) ecocardiografia este metoda de eleotie in diagnostic ) In cea de tip obstructv, gocul apexian este putemic gi bid Réspunsurt jjabjo 2)a-{,8-a,C-a,D-aE-i 3) a—lunejonale, © = accidental, c160/nin, regulat, 4 greu viable [Gisocafe aro voniculrd), rate, ¢-F, Pint de ferasra’ 4) A-b,4i,B-a.cdegh 5)0.c,¢ Ba- Rena 7) a percardi8 6- morologc nome, ¢- 60-80 bmi, o- completa, Ania aval, e~decelane sou carpensatari B)A-D,1 4,B~0,1,C-a.g,,0-cek Dade 1694) Faceti asocierile corecte: Test 5 Impuls apical Patologii asociate 1) Cardiomiopatia restrictiva: A) Crescut in intensitate a} vera cakifiere izeaza dimir 1 . pericardicé . 8) so caracerzeaza pin diminuaea compliant! B) Sodzut in intensitate b) Horo Ventricular 5) poate fi primitva sau secundaras ee yatta «) bloc de ramuré <) endocardta Lofler ese o forma cnic de crdomionais 4) stenoza mitral vestictvd D) Fix (nu se modifica ¢) stenza aortic 4) funcia sistoia este afectaté de fa inceput ou poztia) 4) cardiomionatia ditatatva ¢} este cea mai freeventa dintre cele trei forme de. 4) insuficienté aorticd cardiomiopati (datativa,hiperrofca,restictva) E) Impercepttbil fh) emfem pulmonar i) pericardité exsudativa 2) Adevarat sau Fals? a) Sulflul din insufcienta aorticd se aude mai bine in oo . ortostatism, cu corpul aplecat inainte 5) Pericardita acuté fibrinoasa: ) Suflul de insuficiem{a pulmonara Graham-Steel se 3 wee ee ica accentueazd in expir wrediat c) Sufurle accidentae sunt plurfocale, se aud maibine in 6) apa dee de ip pognii, rat i umér sau a baza clinostatism si dspar in ortestatism 9 direrea se ntensificdin inp ortat 4) Frecdtura pleuralé diminuad sau dispare in apnee @) Repoiarizarea venticulard se inscrie pe ECG sub forma segmentului ST ¢) durerea se amelioreaz’ in pozi genu-pectorals 6) Adevarat sau Fals? 2) La copii, pnd la varsta de 5 ari, exist semne electrice de deviafie axialé dreapta b} La persoanele care hiperventileaz, poate aparea ‘subdenivelare de segment ST cu inversarea undei T, in erivafie precordiale drepte ) Repolarizarea rapid apare la tint snatosi, ca gh supradenivelarea segmentului ST cu concavitatea in sus, inV3-V5 ) Aritmia extrasistolica joncfionala sau nodala poate avea pe ECG unde P negative sau inexistente ) Tatiertmile paroistice supraventrculare au inotdeauna frecvent@ mai mare de 200/min 3) Completati spatile libere: 2) in fibritata atriats, zgomotul | este de intestate... +) Tahicardille paroxistice se instaleaza o} Aorta luetic’, afecteaza mai ales aorta... 4d) Dilatarea alriului sting produce, radiolog - ape de @} encima CK-MB scade in medie tn urmatoarele ze dupa instalarea infarctului miocari¢ acut 170 wm7) Completati spatille libere: a} Numarul de pasi pe care pacientul este capabil si efectueze pana la aparitia dureri in molet se numeste ) Migcarile ritmice ale capulu, sincrone cu sistola, din insufcienta aortcd, poarta numele de .. } Disparija undei pulsulu se numest. 4) Pulsatia de amplitudine normal, urmaté de o und de ~amplitudine mai scSzut8,caracterizeazé pulsul de t.. dd) in faza acuta, undele T devin negative, segmental ST supradenivelat se reduce si unda Q se adancoste €)lipsa undei Q se poate intalni in cazul unei trombolize ccoronariene spontane Rispunsuri: abc QA-a,B-1.6 3) a-vafabla, b bruse, ¢-torecca, d~dublu contr, e~ 326 9 8-adhf,C-oD-ae-i Fo-Ad-Ae-F [ ) Scaderea amplitudini pulsuul in timpul inspirului poart& : rhumete de Puls... ve 8) Faceti asocierile corecte: A) Focar mitral a) spafil I intercostal sting {in apropierea sternului ) spat Il intercostal drept, Jn apropierea sternuli ©) Focar aortic ©) extremitatea stemai a spatiuluiV intercostal stang 4) spatiul V intercostal sting, e linia medioctaviculard ¢} spall Il intercostal sting {) in porjiunea inferioaré a corpulu steal, deasupra : jonctiuni acestuia cu apendicele xifoid 8) Focarticupsidian D) Focar pulmonar ) Punotul lui Erb F) Focar mezoca 9) Infarctul miocardie acut: 2a} se poate complica cu sindrom Dressler ») poate aparea glicemia crescut ¢) inal, pe ECG apare unda T inalta, ascugta, simetic gi ST subdenivelat a0 173Test 6 4) Extrasistolele supraventriculare: a) sunt bat8i premature, cu origine int-un focar ectopic, b) sugereaza intotdeauna o patologie cardiaca organica ¢) majoritatea pacienflor descriu palptalji d) complexul ORS al extrasistolei este trait €}_ poate apérea pauza postextrasistolo’ decalant 2) Adevarat sau Fals? a) in tahicardia ventriculars, undele P sunt disociate de complexele ORS 1b} in blocul A-V de gradul II exista disociatie atrio- ventriculara ¢) Unda Q este considerata patologicé daca dureaz’i mai mult de 0,04 secunde si este minim 25% din unda R asociaté 4) Unda U este foarte evidenta in hipopotasemi @) Segmentul ST este supradenivelat, cu concavitatea in sus, in infarct miocaricacut 3) Completati spatie libere: 2) Viteza de ascensiune gi cobordre a undel pulsulul poart rnumele de +) Forla pe care examinatorul trebuie sé o aplce asupra ater, pentru a suprima unda pulsaila, caracterizeaza ) Pusu bisferions este descris clasic in asocierea 4) in cardiomiopatia hipertrofcd obstructiva severa (CMHO) apare S0cul apexian..n mmo «) in feocromoctom spare ohiperersiune atria ce tip ee .~ (de debit, de rezistent’, de elasticitata) 174, 4) Faceti asocierile corecte: A) Diminuarea ambelor 2) laine cu perete gomote caciace toracie subjire £8) Diminuarea zgomotuti b) bioc de ramurd stinga ©) Diminuarea zgomotuiui «) boc de ramura dreapta D) Acoentuarea ambetorzgomote _d)pleureze sing ©) Accentuavea 2gomotuti | ) stenoza miraé F) Accentuarea zgomotu I #) cor! pulmonar cron 6) Dedubirea patoiogica 4g) miocardta a zgomotuil fH) stenaza aortca H) Dedublarea palologica ') hiperttofa ventiuler’: azgomotill sténg’ 1) Zgomote candace normale ))insufcenta mila reumatismati 5) Tahicardia paroxisticd supraventriculara a) este caracterizaté prin debut bruse b) frecventa alralé este intre 150 si 260/min ¢) poate fl oprité prin masajul sinusuluicarotidian 4) provoacé freevent sincopa 6) Adovarat sau Fals? 2) In blocul de ramurd st&nga, complexul ORS este lrg ) Segmentul ST poate fi subdenivelat in hiperpotasemi 6) Infarctl lateral produce imagine in ogindé In DI, AVL, Vb si V6 4) Infarctul inferior produce imagine directa in DI si V5-V6 ) Purtitor de pacemaker ventricular prezint& un spike ‘naintea unui complex QRS, care apare largit 7) Completatt spatiie ibere: 2) Cénd valor tensionale masurate cu ajutorul mangetel sunt mai mari decat presiunea realé din lumenul arterei, ‘vorbim de ~ b) in coarctaja de aorta, valorie tensionale sunt... la nivel brahial si {a nivelul membrolor inferioare 1756) In stile de $00 apaTe ...nrersenat er «_(hipo/hipertensiunea arteriala) yd Patologile venoase apar mai freevent a sexul - ) In tombotiebitaieofemural, apare pulsul racial de tp 8) Faceti asocierile corecte: A) Sua oganice 2) Inchidereaincompleté a ori mital B) Suflur accidenfale —_b) sunt aproape exclusivsistofce ) Sutlurfuncfonale ——_¢) se produc pe valve indernne 4) pot apdrea in febr’ ) pot sufluride umplere venticular fy suflul Austin-Flint 9) aparleziuiorgenice vatulare fy sunt scutes de intestate redus ') pot sufi de ejecte }) suflu diastolic Graham Steet 9) Flutterul atrial: rtm neregull,frecventa ail 250-300 min »)frecventa ventricularé este mai scdzuté decat cea alrialé ©) apare freevent la persoanele sanatoase 4d) pacientul este Intotdeauna asimptomatic e} la masajul sinusului carotidian, oradul de bloc crest gi freoventa ventricularé soade & AIHO}, 8 WaSdeso ack o- i Babe S)a=hb-Fo-Ad-F,e-A 7}. pheuolipetensinea arent, b-crescul,c- sz, d~ INootensunoa aera, 2~ célarcior HA-e.g,B-b,0,0,0,C-2,0,) sje 176 Test7 4) Fibrilaia atriala: 2) poate prezenta film lent, sub 60/min b) se datoreazd existenfel a numeroase focare ectopice atiale ¢) are rtm ventricular neregulat d) tot pacienti acuza papitai @} zgomotul | este accentuat 2) Adevarat sau Fals? a) Durerea intermitent® la nivelul membrelorinferioare apare in etapele inljale ale ateriopatiei cronice oblterante ) Neuropatia ischemic poate fi cauza ,sindromului picioarelor nelnistite” ©) Mecanismul de producere a durei tn arteriopat depinde de irtarea terminator nesvoase din muschi, ca urmare a acumulari de cataboitj acizi 4d) Durerea continua apare in etapele iniljale ale atteriopatilor cronice ©) Eriromelalgia este caracterizaté prin rosealé si durere in cextremitaii, care apar la rece si cedeaza la caldura 3) Completati spatilelibere! a) in pericardita constrictiva, turgescenja juguiarelor se accentueaz’ tn ~(expirfinspi) 8) Dstania pnd la car se vad vero juguare sau pulsatile acestora serveste fa aprecierea clinicé a ¢) in wombotleditaprofundé,percufa crest tile reprezint’ semnil ui. ¢) Febrace apare in rombofebiti ese. de frison ise numeste. 7) Reumatismul articular acut are la baz’ un mecanism 4) Faceti asocierile corecte: A) Stenoza mitra 2) claoment sistolic in spafil V intercostal sting b) suf sistolic de ejectie, aspru, rugos ¢) puls Corrigan €) clic mezosistotc «) zgomot | foarte mult diminuat 4) zgomot | accentuat, cu caracter de plezniturd 9) sufu diastalic dulce, muzica, E) Prolaps de valva descrescaior mitral 1) suf holosistoi, JApniturd de vapor” i) forma schematica dreplunghiulara j) forma schematca de rom i) uriturd diastolic si sua presistolic 1) sufll Austin-Fint B) Insufcionta mitral C) Stenoza aortod D) Insuflcienta aortioa 5) Extrasistolele ventriculare: 2) bata cardiace precoce, cu orgine in sistemul His- Purkinje b) in clasa Lown Il, extrasistolele sunt in cuplet ¢) pot f urmale de 0 pauzé compensatorie 4) undele P care preced complexul QRS prematur sunt modifcate ) complexul QRS prematur are morfologie modificat 178 6) Adevarat sau Fals? a) In infarctul miocardic acut, cteso VSH-ul, fbrinogenul si leucocitele ) Testul de efort este destinat, mal ales, diagnosticului cardiopatiel ischemice ¢) Ecocardiografia utiizeaza razele X in diagnosticul cardiologic 4) Cateterismul cardiac const in introducerea anterograda, prin artere, a unor catetere in cavitafile inimii €} Pe radiografie, ventriculul stang dilatat produce borbarea si alungirea arculul inferior sting, cu vali .ingropat’ In diafragm 7) Completati spatille libere: a) in cardiomiopatia hipertroficd apare insuficlenta cardiaca: de tip £) Instenoza mitt, insufcenta pulmonar funconala determina aparija unui sufly . nuit ) Semnul Musset apare in 6) Inondocardita infctioas, agent etiologic implcat mai frecvent este ¢) Insucenia aor esto mal recent la sexu 8) Facefi asocierile corecte: A) Now naiscut a) aterita luetiod B) Copii sitneri ») atrezie vascular ) Adult ©) arterita Horton D)>65 ani 6) boala Buerger ) anevrisme vasculare 4) reumatismul articular acut @) poliarterita nodoasé 1799) Tahicardia ventriculara: 2a) este constitu din cel pufin § complexe ectopice venticulare succesive ) poate aparea sila persoanele sénatoase, In caz de consum excesiv de cafea o) tensiunea arterialé este sodzuté d) masajul sinusului carotidian este f8ré raspuns €) frecventa ventriculard este mai mare de 300/min Réspunsuri: Nabe 2)a-Ab-Ac-A.d-Fe-F 3) 2 ins, b-presimnl eros Isher, neprecedale,febra ut Mikes, 2 munclogic 4)A-3,4k,B-9,hi,C—b,D-co,hE-d dace 6)a-Ab-A,c-F.d-Fe-A 7) a- dascics,b - dastolic, Gham Slee, c-Insulenka aortic, d— Streptococulviidans, d~ mascut HA-b.e.0-af,C-d,9,0-c Dad 180 Test & 1) Flutterul ventricular: a} este o aitmie instabila, progresand rapid spre FIV b) frecventa ventriculard este de 250-350/min 0) lipsesc undele P gi complexele QRS 6) prezinté complexe QRS largi ) duce adesea la moarte subité cardiac 2) Adevarat sau Fals? a) Arteta Takayasu afecteaz’ mai fecvent barbati vvarstioi b) Scarlatina este o boala infectjoasa determinata de Streptocoul beta heroic ‘¢) Embolile arteriale apar doar a fumtor d) La femelle cu diabet zaharat, prevelenta aterosclerozei tinde sé reproduca cifrele Intanite ta barbat e) in cazul in care angina pectoral coexist cu claudicatia intermitenté, efortul de mers este intotdeauna intrerupt de durerea toracic’ 3) Completati spatie ibere: a) Tensiunea arteriala de 150 95 este de gradu. b) in boala Paget, poate aparea HTA sistolica cu cresterea tensiuniidiferenfale, din cauza ...... ¢) Hpertensiunea atria delermind acentuarea zgomotuiu fn focarul €) Se considera peicardt conic exsudativ cea al cei revarsat nu se resoarbe dupa. ¢) Leziunea’, pe ECG, se caraclerizeaza pin modifica nivel so sn 1814) Faceti asocierile corecte: A) Sex feminin a) boala Takayasu ) varice ale membrelor inferioare 6) trombangeita obiteranta 4) arteriopate cronic& oblteranta «) sindrom Raynaud {) aorocianaza 8) Sex masculin 5) Blocul atrio-ventricular: a} cel de gradul Il 3:1 poate apéiea la tineri b} cel de grad | prezinté alungirea intervalului PR >0,20 s, ‘ou transmiterea tuturor impuisurilor ariale a ventricul 6) cel de grad Il, Mobitz I, prezinté blocarea sistematizata a tundelor P (2/1, 32 etc.) d) cal de grad Il prezinté disocierea completa a activitai, inte ati gi venticul €) poate fi dobéndit, in intoxicatia digitaica 6) Adevarat sau Fals? a) Degelele hipocratice apar la mana de partea stenozei ‘sau anevrismulul arterei subclaviculare, sila membrele inferioare in cazulcoarctaje de aorti b) in arerita Horton, artera temporalé superficial’ este indurata, sensibila si pulsatita 6) ,Pulsul amigdalian’reprezinté semnul ui Muller 4d) ,Pulsul’ capilar se poate remarca la persoanele cu hipertroidism €) Arita respratorie apare, intotdeauna, in contextul unei patologii cardiace 7) Completati spa libere: 2) Modificrle specitice pe ECG, in dervajile V1-V3, sugereaza un infarct in tert 182 b) Clasa Lown Ill este caracterizald de extrasistle... ) Tahicardia ventriculard are originea in. 6) in tahicardia ventriculara, ritmul este frecventa perifericd este peste QRS SUM sn ¢) In futterut atrial, recventa ventricular’ este mai so&zuta decdt cea atrial, din cauza sss . iar complexele £8) Faceti asocierile corecte: 2) pulsul arterial lipseste fa A) Sindromul Leriche p membrele inferioare, la 8B) Arteria Takayasu toate sedile b) reprezints o urgent ) Arteta lemporala Horton medico-chirurgcala 6) numitd si ,boala fara puls* 1D) Trombangeita obiiteranta 0) ateritéinflamatorie cu celule gigantice ce . afecteazd artarele de E) Arteriopatie cronica calibru mediu/mare obliteranté @) arteriopatie cronicd bliteranta inflamatorie ce alecteaz’ arterele si venele ‘medi sau mici 4) pacientl prezintfreevent leziuni ateromatoase gi in alte teritorii @)afecteara in mod tic ramuri ale carotidel externe 1h) afecteazé toate structurile arterelor |) are o frecventa mai crescuta la diabeticl 1839) Blocul de ramura dreapta 2) poate f expresia unei emboli pulmonare ») la auscultalja cordulu, poate aparea dedublarea zgomotului c} aspect de R-R’ in V5-V6 4) poate fi incomplet (minor), c&nd complexul QRS are durata 110 msec } se asociaz’ cu modificeri secundare de faza terminal Test 9 4) Blocul de ramura stanga a) apare foarte rar la persoanele sandtoase b) auscultatia cordului poate releva o dedublare patologica a zgomotuki I c) pe ECG apare deviatia axial stanga d) are aspect de R-R’ in V1-V2 ¢) hemibiocul postero-superior are axul peste 45 de grade siaspectl ql ll Raspunsuri: -Ac-Rd-Ae-F 'b-fsulelrarteiovencesa, cI aortic, d— 6 un, segment 2) Adevarat sau Fals? a) Armia extrasistolicé se asociazintoldeauna cu palpitaji ) Cénd exrasisolele sunt frecvente, pacieni pot prezenta, greata, paloare s| anxietate ¢) Tahicardiareaivd este stuaia in care frecvenja puisul este mai mare decdt arf de agteptat de fa ascenslunea tesmicd 4) Hipertensiunea de elasttate" este cauzaté de cresterea rezstenelparfrice, cum er in feccromocitom ¢) Hipertensiunes arterial’ seoundar’ poate apaiea in hipotiricism DA-2be Bod Shae 8)a-Ab-Fic-Fd-Ao-F 7) anteroseptal b polimori, csisemul His Purkino, d—requa, 00 bin larg, unui boo ato-venrculer B)A-a,b, B-G.C=0.9, 0-6, Ef), Sade 3) Completati spatile libere : a) in flutterul ventricular, frecventa ventriculard este de . far complexele QRS.. - 6) in insufenta crcacd tang severa pose pares respirafe de tp. - se ) in gocul cardiogen, pulsul devine se 4) Hidrotoracele apare mai freovent in insufcienta cardiac _ leste mai accentuat in partea 6) Gand exist ce putin unul inte factor de rise major, dar nu exista afectarea organelor int, HTA stasil | se Incadreazd in clasa de rise 184 1854) Facefi asocierile corecte: A) Semnul Homans 2) percutia digital a feet anterioare a gambei, medial de creasta tibiei B) Semnul Lowenberg —_b) durere la nivelul venei trombozate, provocati de luse sau sténut «) dorsitexia activa a picioru «) compresia gambei cu ajutorul ‘mangetei tensiometrului 2) compresia coapsei cu ajutorul mangetei tensiometrului ) Semnul Ramirez. 0) SemnulLisker E) Somnut Louvel 5) Insuficienta cardiaca stinga: 2) simplomee sunt date de staza pulmonara ») se poate manifesta cu edem pulmonar acut ) poate prezenta hemoptizie 4) poate aparea respiralie de tip Biot @) se asociaz’ in stadile terminale cu nicturie 6) Adevarat sau Fals? 2} Coarctafiaaortei evolueaz& cu hipertensine brahialé si scdderea marcata, pana la limita masuréri, a tensiunit arteriale de la nivelul membrelorinferioare ) [n insuficienta aortica, se inregistreaza o valoare a tensiuni ateriale de la nivelul membrelorinferioare mult ‘mai mare decdt cea de la brafe ~fenomenul Hil-Flack °c) in mod normal, tensiunea arteriala sistoliod este egal Inte membrele superioare gi cele inferioare 4) In sindromul de distonie neuro-vegetaliva, poate aparea hipertensiunea arterials e) In cazul tratamentului cu ganglioplegice, poate aparea hipotensiunea arterial ortostatiog 186 7) Completati spatilelibere: a, Aproximativ 90% dintre embolilaarteriale au punct de plecare in cavitae nimi a b. Aproximativ 85-90% dintre cazurile de ischemie cronica 2 membrelorinferioare sunt determinate de. c. Cnd duretile sunt continue, severe, neamelorate de pozitie, apartulburéle rice gin final gangrena, vorbim de Stadil. 00 al ateriopatia’ cronice oblterante 4d. Boala Winiworter-Burger se mai numeste si srivsnse $1 afleteaza Venele Sau arterele de calibru ne SAU ose 2. Arteta temporala se mai nUMeste $e senesesoGl afecteaz’ arterele de calibr. sau 8) Faceti asocierile corecte: A) Troponinele cardiace a) se ntdlnesc gi tn alte patologi b)incepe sa creasca la 3-12 ore, are valoare maxima la 24 de ove dela debut, $i se normalzeaz’ in3zile )creste la 24-36 de ore de debut, dar se mentine orescuiS 4-2 siptamani 4) cresc fa 3-12 ore de la debut, ddar se mentn orescute pana ia 2 D) LOK sapléméni €) nu sunt prezente in séinge In mod normal §) are o izoenzim specifica pentru miocard g) ung s& creasca la 8-12 ore de fa debut, ating maximul tn 24- 36 de ore gise normalizeaza in 4aite 8) Crealinfostokinaza C)ASAT, ALAT 1879) Insuficienta cardiacd dreapta 2) asociaz slaz venoasa pe sistemul cav b) cand apare secundar insufcientelcardiace sténgi, Test 10 1) HTA secundara poate avea ca etiologie: Le dispneea se agraveaza 2) hipotroidismul «) se poate asocia cu respiraie de tip Cheyne- Stokes »)feocromocitomul d) se poate asocia cu hepatalgie ©) socul cardiogen fe ) poate aparea reflux hepatojugular 4) acromegalia : adept ¢) tahicardia paroxisticé supraventricular 2) Adevarat sau Fals? 4) Boala varicoasa predispune la episoade repetate de sb-A,c-A,d-F,e-A 83) 8 280-260imin Ipsesc, b— Cheyno-Slokes, ¢-fiform, J global, reaps, e— moderat ‘ ae pias mice a ‘rombofebité superficial ; . Habe ) Durerea venoasa este tipic vesperala, cauzata de 8)a-A.d-Ac-F,d-F,e-A 7} 2 slang, b aleroscleroza, c- IV (pau), d- tembengelaobiterenta, media mi, e -boala Horton, media i mare 8)A-4,0,8-0,0,1,C~a,g, 0-267 dade ottostatism prelungit ) In boala varicoasa, repausul cu picioarele coborate la marginea patului amelioreaz’ durerea 4) Ruperea unei vaivule venoase produce o durere cronic8, cu caracter de cramp nocturnd ) Tromboflebita venelor abdominaie se poate asocia cu febr8, subocluzie intestinaa si hemoragi digestive 3) Completati spatille libere: 4) Dorsifexia a piciorului cu aperita dure in molet poarta numele de semn . se b) In forma de trombofiebita profunda cu cianoza, phiegmatia coerutea dolens, temperatura localé este de obicel - ¢) Majoritatea pacienfor cu sindram posttrombotic, ddezvoltd ulcere gambiere in regiunea. a gambei, 1/3 inferioaré 4d) Tromboflebitele migratori sunt sugestive pentru cexistenfa unei... ian 188 189¢) Testul de provocare a palo, prin ridicarea piciorului la 90 de grad, si urmétrirea recolorai a revenirea la Fizontal, $€ NUMESLC. en . . 4) Faceti asocierile corecte: A) Copil mic a) trombangeita objteranta 8B) Pubertate ») sindrom Kiippe!-Trenaunay C) Adult 0) romboz3 venoasé profunda paraneoplazic& D) Varstnic 4) debutul manifesta varicelor {peste 65 de ani) primare ©) angiodisplazit fh ulcer varicos 5) Tromboza venoasi profunda a membrelor inferioare: a) se asociaz’ cu febra gi frison ») pacientul poate prezenta tahiardie cu puls .saltaret’ «) la nivelul membrulul inferior, apare edem infiamator, precedat de cel de staza 4) semnul Ramirez este poziiv «) poate apatea post intervenfi chirurgicale pe micul bazin 6) Adevarat sau Fals? 2) Tromboza inflamatorie a sinusurlor vencase ale durei ‘mater evolueazé cu cefalee alroce ) Edemulflebitc se poate Insofi de hidrartroza genunchiula ©) Venele jugulare sunt turgescente in insuticienta ventioulara tanga 4) in pericardita constrictiva, turgescenta jugularelor este, de obicei, insofita de pulsafi ale acestora ) Ocluzia venei cave inferioare anuleaz& refluxul hepaiojuguiar 190 7) Completa spatilelibere: 2) Tensiunea arteriatésistolicd de 170 mmbg incadrezza hipertensiunea arteriala in stadiul. b) Nicturia apare relativ precoce in evolutia insuficlenel cardiace. c) Trombangeita obliteranta apare mai frecvent la sexul 4 in. stenozele subpopiiteale, ddurerea se instoleaza a nivel ) Gucat stenoza este mal sna, cu ala nde de clauicaje va fi mai ve 8) Facefi asocierile corecte: AA) Sex ferinin a) rombangeita oblterant b) varice primare 8) Sex mascutn ) endocardita Libman Sacks 4) febita superifeiala varicoasa 9) in fibrilatja atrial: 2) masejul sinusului caratdian scade frecventa cardiac b) se plerde functia de pompa a atrilor c) zgomotele cardiace au intensitate variabila ) apare ,deficitl de puls” ¢) undele P sunt largite, iar complexul QRS este normal Rispunsut: ia bd Da-Av-A.c-F.d-Fe-A 23) seam Homans, b~ siz, c-anlera-intoina, d- neoplai, les de posturé Burger 4)A-b,6.B-4,C-a,0-c S)ae 8)2-A,b-A.c-F,d-F.e-A ‘T)a~d0,b~ sling, c~ masculn, d~ planar, e- mic B)A-bo.d B-a bod 191i - INTERPRETATI 1) Interpretati ECG-ul (descrieti si stabiliti diagnosticul) Réspuns: itm sinus, bloc de ramut@ dredpé ou modicai secundare ale fazeiterminae (ST-1) in dervaifadrepte, ST supradenivela in derive Dy, Da, aVF = infarct mocartc aout nferor. 2) Interpretati ECG-ul (descrieti gi stabiliti diagnosticul) ‘Rie’ im Sinusal, 9b/rn, ax 20°, ORS nermal, ST supradervelal dz cu coneaviaea in sus, cpectsugestv de pericarlt cou (arta cu nica gi eccearogrta) 3) Interpretati ECG-ul (descrieti si stabiliti diagnosticul) Tap ey na Pa Riepune: unde P viaile, nv $8 poate taca 0 relafonare lemporalé Inve imal atal gal vanicula (sociale alioventcuar), complexe ORS larg de aceeesi form’ §] suryenind la dsanfe egal, 2 0 frecven joasd, cu ‘spect de BRS, Bloc atoventcular compet, 1934) interpretati ECG-ul (descriefi si stabiliti diagnosticul) 6) Interpretati ECG-ul (descriefi si stabiliti diagnosticul) v2 nt csr rrp sp a t ‘“ 4. ee Ay pdt tery sce Sey Sete ery errr ‘Réspuns: iim regula bracicadle extrems, Ypsa undelor care Sunt roils cu unde 1 (imagine marta), complex QRS Wsglt fate atrilé cu bloc ‘atioventrculr complet (fbriafe aa mcs’) 5) Interpretati ECG-ul (descrieti gi stabiliti diagnosticul) ryt ree | ATT yc | Raspuns: tchicardo cu complexe suple, 150 bimin, unde P viable suprapuse pe unde T.Tahicardieparoxs cd supraveticular prin reinrae Riepune! itm sinusal, taicerio, ax eerie 40" (hemibioc anterior sting, HAS), PR prelungt (0.20 sec = BAV grad) 7) Interpretati ECG-ul (descrieti si stabiliti diagnosticul) AEA Fnivnwnnnannien wali A hry We Tuan aernaenancaard AA ayy rypry ThaiinnManracAanennin| ‘Réspuns: ul este requat, AV in ju de 200/nin. Complexele QRS sunt ‘monomorte, ll, cv axl flat exliem drezpla, QRS ou poate f incecal in ‘aspectul tie de bloc de ramura. Nu se obsand undele P. Tahicarde ventculars 1958) Interpretati ECG-ul (descriefi si stabilii diagnosticul) we aa as spun tm suse, supadotvlare ST in deat anlercapeale (V2 ‘VA) 3 llerle (1, aVL i VE-V8), cu sbseniveare in derail inferior, Aspect supestv de fll locale al exins, ma rcbebi prin ooze prowl 9) Interpretati ECG-ul (descrieti gi stabiliti diagnosticul pe pe tl i“ hb i Ad i i L. eek idl RNa Per Races Wake Rerke bel Réspuns:supredeniora cegretus ST cl’ pind la 2 mm, mai aes in avo precatile sing, esol cu urde T al, ce depBsese 25% dn Unda R Iiotioae. Unde T adn isd asimetice. Aspect de polars revoce 196 40) Interpretati ECG-ul (descrieti gi stabiliti diagnosticul) ‘Ricpune: ty ata requ, ecvenla venriculara mat scala (bloc ato ‘venbicula), unde F mari cu aspen ded de erst’ ter atl cu bloc A 11) Interpretati ECG-ul (descrief i stabilitidiagnosticul) Rgpuns: dupa lecare complex QRS normal, spar complexe ORS ‘premature, neprecedate de unda P, cu morflogle mafia [tS de emul de ‘avd, fed lerinad renal In sens opus complenulextresstole veneuare bgaminate 412) Interpretati ECG-ul (descrieti gi stabil diagnosticul) TCR rst edn tec ‘Réspuns: ange progesiv ainterabi PR, pala Bocarea unei unde P (Genomenul Wenckebach); bloc aroventiclar gradu I tip Mite 197-Réspuns: unde lag, sinusoidal, simetice ce nu permit stings Complevull ORS de segmenul ST seu undaT cuotreovana de peste 200i, Fite venticuler 44) Interpretati ECG-ul (descriefi gi stabiliti diagnosticul) ‘Réspuns:: lungoa interval PR 90,20 s, cu pastrarea conde tutor Impulsuror ale le venicul, Bloc atioventicular gradu!) 45) Interpretati ECG-ul (descriefi gi stabil diagnosticul) ‘Régpun: interval PR scut (ub 0,12), unda delta vila, ORS larg posta (942; sino WE 47) Interpretai ECG-ul (descriefi si stabiliti diagnosticul) i Parity be fpr Lols lh WY ta ay Raspuns aspect dors sau "in V1.2, moi secundere do fad lorminal ORS - paste 0,12 s; Bloc major de mura ceapta 198 Régpune: aspect da RR’ schlat in V6.6, in Vi-4 mofo sacundare da {aad terminals, complex ORS >0,12 sec, BRS maior 19918) Interpretati ECG-ul (descrieti i stabilfi diagnosticul) RA A Rispune: rim regula, recven venice do 75 bin, ateact prods de ‘Ble pacamaker spe ~ care precede complexul QRS; cariostimulare permanen unipolaré 419) Interpretati ECG-ul (descriefi gi stabiiti diagnosticul) ‘Réspuns: unde deformate,néregulale, ce nu perm recunoaslerea a nic ‘uel unde (ORS, ST. T), co freevenl cescul, bila venticulrd I- QUIZURI I) Pacient in varst& de 60 de ani prezinté de céteva zile subfebiltaltemand cu perioade febrile, fatgabilate, astenie, dispnee la Inceput usoara, dar cu accentuare progresiva si hematurie. Ca antecedente personale patologice mentionam stonoza aortic’, HTA, o interven chirurgicalé pentru varice in 2005, abces amigdalian (cu inciie si drenaj) in uma cu 0 ‘séptamand, Obiectiv, paloare, petesii la nivetul mucoaselor bucale si conjunctvale,febré 38,5 grade Celsius, thicardie 90 bimin, TA=160/90 mmkg, suflu sistofc in focarul aortic Biologic, VSH gileucocitoz4, si hemoculturi poztve 4, Care creda ca este diagnosticul? 2, Ce anume credefica a favorzat apariia acestel patologi’? 3. Ce alte modifica, la nivel cutaneo-mucos, mai pot apérea? 4. Are legaturé hematuria cu boala de baz? Enumerati dou’ patologirenale ce pot aparea in acest context 5. Ce explorare paractinic’ face, pentru a va sustine diagnosticul? 6, Ce agent infecjos este mai probabil? Réspunsuri: 1, Endocartianieoase 2 Inierenilachruccal dea nivel arigdet 5, Nodul Oster, liu! Janeway, hemoragi subunghale in agchie! 4 Infarct renal, jomeruonetit autoimuns 5, Ecocariograe 6. Steplococu viridansIl) Pacienté in varst® de 50 de ani, cunoscut de 20 de ani cy lupus eritematos sistemic, cu tratamentulintrerupt din propre iniativ’ de cteva luni, prezinta de cdteva zle astenie marcata, durere toracica sub forma de presiune difuz’, dispnee accentuaté progres, emelioraté in pozitia genu-pectoral si Sughit, Obiectv, soc apexian aproape imperceptibil, aria malit2i cardiace merit, zgomote cardiace tahicardice, scazute in intensitate. Care este diagnosticul cel mai probabil? Care este etiologia cea mai probabil, in cazul nostu? Care ar fi aspectul ECG ? Cum va explicaii sughijul? Numi ate etologi ale boi de la punctul 1 Réspunsur 4) Pevicardta nuda 2} Lupusul eilomates sistamlc (determing polseroie) 3} Compioxa QRS microwollale daca ava 0 colecfe mare, ST supradeniveat cu concavialea supetoara 4) Compcesia nervul rec (cole mare) 5) Inlecjoasa, uremic parenenplazic, endcrina,ksopatc, Ill) Pacient fn varst& de 65 de ani, mare fundtor, cunoscut cu HTA, diabet zaharat de tip 2, hipercolesterolemia, steatozé hepatica, se prezinté in serviciul de urgenté pentru dispnee inspiratorie brusc instalala, urmata de tuse inijal uscati apoi producti si hemoptoic’, senzalje de opresiune toracicd, transpirafi. In servciul de urgent, se efectueazé un ECG, ce evidenfazd ST supradenivelat, cu concavitatea tn jos, ce | tnglobeaza unde, in derivatile Ol, DI), AVF. 1.Care este diagnosticul? Ce teritoriu miocardic sugereaza derivalile ECG afectate? 2.Care este particulartalea acestui caz? Cum o explical? 8 3.Ce factor de rso are pacientul pentru a dezvolta aceasta patologie? 4,Care este legatura dintre manifestérle pulmonare si patologia cardiac’? 5.Ce afi fi constat la examenul aparatului respirator? Rispunsur ‘)infare miocardic act inferior 2) Usa drei, in diabelul 2zheral, din cauza neuxopatl vegotave asacale, duterea poate ps 9) Sexl masculn, vas, fumatu, HTA,clabetulzahael, hipercoesterolemia 4) Apatija insulin venticaresl3ng, cag comelcae a infarc mmocade acut 5) Ralutcreitanta dseminale pe ambele cémpudt pulmonare IV) PacientS in varst& de 50 este cunoscuta de mai mulfi ani cu pabitafi cu rtm repid si neregulat, dispnee si senzafie de presiune toracied, pentru care nua urmat niciun tratamert. in lugent§, pacienta relateazd c& a prezentat parestezi si scédetea forfel musoulare pe hemicorpul sténg, cu durata de aproximativ 30 de minute. Obiectv, pacient normoponderalé, cu exoftalmie, cusd palpabi, transpirati, fin tremor la nivelul degetelor maini; cardiac, aritmie completa, cu defcit de puls petifeic, si TA 100/60 mmHg, AV centralé 110 bimin. 1. Stabiit iagnostioul cardiologic 2. Cate credej c este ettologia, in cazul nostru? 3. Cum va explicali manifestaile neurologice? 4, Cum sunt undele P pe ECG? 5. eal putea constala, dupa masajul smusului caroidian? Raspunsur: 4) Fai ati peminonta 2) kiedicaism Goal Basedow) 5) Al (accent ischemic rain xin mecansi emboli. 4) Absenie 2) Nu senda coast paciela 203V) Pacient cunoscut cu BPOC prezinté cianoz’ mixta, edeme subcutenale decive, vesperale, moi, dispnee care sa accentuat in ula perioada, great’, balondii, dures in hipocondrul drept. La examenul obieciv se constatétahicardic, zgomot II accentuat in spafiul doi parastemal sténg, galop protodiastolc gi sufu sistolc pe marginea stanga a stermulu, in pattea sa inferioara Stabili diagnosticul Ce se poate constata la inspect venelor superfclale? Cum va explcatj sinptomele digestive? Ce simptomatologie legatd de aparatul renal poate prezenta pacientul? 5. Ce reprezinta suful descris mai sus? Réspunsur 4, Cord pulmonar crovi, casi complialé 8 BPOC, seoundarhipettensun ppulmonerehiperice 2, Turgescanl ugulareox,refux hepalo gut, ex abdomino jugular (uilrete dous combinale cu palparea abdomenuli) 3, Sunldeteminale de cal de slae8 5 de staza de fa rivellsstemull ‘doestv 4, Nice, ogre 5, Insuicsen icuspidland, mai probabil tuncjonal Vi) Pacient’ in vars de 30 de eri, afta sub trelament cu ‘anliconcepfonale, inlematé th servciul de obstetricd ginecologie unde s- efectuat o intervene chigicals, prezint la c&teva ale posloperator dispnee accentuatd, febra (maxim 38,5 grate Celsius), tahicardie, anxietate, junghi toracic, Examenul radiologic ‘evidentaza un focar de condensare tiunghiular, bazal drep. 1) Care credef 8 este diagnosticul mai probabil? 2) Ce factor de risc avea pacienta? 3) Ce afi putea Inia’ pe ECG, la aceasta pacienta? 4) Ce explora imagistice mai puteti face, pentru a va susine diagnosticul? 5) Cum se numeste afectarea cardiacd secundard patologel pulmonare din cazul nostru? 6) Cum se putea evita aceasté boala? Raspunsurt 4) Erle pumonaré 2 Telanentl hormonal i inlrvenia chiurjealé pe mil bain 3 Tahicerdo, P pulmonar, deville axa’ coapta, post BRD, aspect Out, 4) Scrat, ancoartepulmonard 8) Cord puna cut 8a tekament protic, anicooglan, postpertor Vil) O pacient’ de 45 de ani, diagnosticat’ de 10 ani cu 0 valvulopatie reumatismala, are la auscultalia corduiul clic dupa zgomotul iI, sufy diastolic cu caracter de uruiturd, accentuat presistoic, la apex, fra iradiere, gi su‘tu diastolic in focarul pulmonar. 4) Precizali care este valvulopatia pacientei 2) Ce reprezint& clicul mentionat? 3) Ce reprezint& cel de-al dolea sufu? 4) Cum credafic& este zgomotul |, fa auscultalia cordulul? 5) Descrififaciesul pe care har putea avea pacienta 205Raspunsur: 4) Slenoza mir 2) Cle (laren) de deschidre a mia 2) Sul Graham Stel, secundarinsucenfl pulmonate uncjonale 4) Zzometl | poate accentuat 5) Facies mia clenaza buzeo,« pomefor,nasul si vrtdi btbe (Crumusejea mira) Vill) Pacient in varsté de 40 de ani se prezinta la medic acuzand cefalee marcat’, varséturi, tulburéri de vedere si acufene, La examenul obiectv, se constaté obezitate de tip android, edem palpebral, telengiectazi la nivelul fete, hirsutism sivalor crescute ale TA, de pand ta 180/110 mmHg 1. ince grad incadraj valoie tensionale ale pacientului? 3. Ce va sugereaz’ simptomatoioga pentu care se preznt lamedic? 4. Ce element pe EOG var putea sugeraalectarea caciand secundara hipertensiunii arteriale? 5. Ceam putea consiatala examen de urinal pacintului? Rispunsur: 1) Gredul il, sever 2) Sindrrul Cushing 23) Encellopatia hiperensiva 4) Elemento 6a HVS (inccele Sokolov) 5) Prolerurie, dacé Npertenslunea aera are o evolu mal indéungalé IX) Pacient in varsté de 65 de ani, fumator, se intemeaza pentru durere retrosternald de intensitate cresculd, cu durata | de aproximativ 15 minute, ce survine la repaus, i care cedeaza | la nitrogicerina si se asociazé cu palpitafi. In ultima | s&ptimana, a prezentat patru astel de crize dureroase, ce au aparut noaptea, aproximativ la aceeasi ord. Pe perioada interarii, a repetat acest episod, iar pe ECG-ul efectuat in crizé 206 se surprind: tahicardie sinuseld, extrasisiole ventriculare si supradenivelarea segmentului ST, ; 1) Care este diagnosticul? 2) Care este mecanismul de apariie? 3) in riz, s-au recolat si troponinele. Cum credefic& au fost acestea? 4) Ce factori de risc cardiovascular are pacientul? ‘Réspunsur: 4) Angina Printzitel 2) Spesml cornarian (ce obicalapare pe o pact aleroscerotc8 non bstrciva) 3) Normale 4) Soul masculn, versa mail 1X) Pacient in varsté de 60 de ani, cunoscut cu fibrilate atrial pentru care urmeazéi tratament cu betablacante si digoxin, se prezinté in sericiul oftalmologic acuzand vedere in galben. Pe petioada examindrii, pacientul prezinta 0 sincopa, ECG-ul efectuat evideniaz8 o activate complet independent’ a atilor si venticullor (disocialje atio-ventriculara) cu 0 frecventd ventricularé de 20 bimin. 41) Ce anomaiie apare pe ECG? 2) Care credel} ca este eliologia acestela? Ce anume va sugerat acest lucru? 3) Cum se numeste sincopa, in acest context? 4) Dati exemplu de incé dou’ etiologi ale anomaliei ECS Rispunsut 4) Blo ao-venrcalar complet grea 2) nlenicaa dacs. Vederes in geben 2) Shncopa Adam Stokes 4) BAY congenital, pos! infarct miocardc acul extn (ct lezarea sistem excloconducton)Xl) Pacient in varsta de 70 de ani, cunoscut cu hipertensiune arterild, varice la nivelul membrelor inferioare, neoplasm de cap de pancreas, se intemeaza’ a patra oara in ultimele dou luni pentru episoade de durere si edem la nivelul gambei slang}. La inlemarea actualé se constatd, la examenul obiectv, temperatura de 37,8 grade Celsius, tahicardie 100 bimin, TA 160/100mmHg, edem important la nivelul gambel_ sténgi, cianaza accentuald In otosta'sm si aparija dure dorsifexia piciorlu sting, 4) Stabiiidiagnosticul 2) Care ar putea fi etiologia, n cazul nostru? 3) Cum se numeste semnul de provocare a dureri utlizat la pacient? 4) Cum este tensiunea arteiala masuraté la acest pactent? 5) Care sunt complicalile acestei patologi? Raspunsurk 41) Tromboza venoasa profund 2 Paranenplzicd~ mal probabl, evan vedere caracenlrecivant; \valcele membeler nferoars sun, de asemenea, un factor favorizent 3) Semnul Homans 4) Tenslunea ateal este pose linia leepeutea 5} Tromberiosimul pulronzr, sindromud postrombaic (pnd la ulcer® gambiere) Xil) Pacient in varst& de 58 de ani se interneaza pentru cefalee temporala, survenita in paroxisme, cu debut de o luna, La examenul obiectiv se constaté artera temporala dreapla Ingrosat, sinuoasa si sensibili la palpare. 1) Care este diagnosticul mai probabil? 2) Care ar putea fio particulantate a cazului? 3) Ce mecanism sta la baza acestei bol? 4) Ce fel de artere (ca si calibr) sunt afectate in aceasta patologie? i care dint ele sunt afectate,tpic? 208 Rispunsuri: 4) Arteria temporal (Boale Hoon sau aleta giganto collard) 2) Sexul mascin (ala este ma recven la ame) 3) Este oboalainfamalorie, dn cadul vasculelor 4 Afectoaz8arteree mar i medi alectea, nic, emule carci extne Xill) Pacienta in varsta de 40 de ani, coafeza, cunoscuta cu varice la nivelul membrelor inferioare, prezinta la nivelul gambei un ‘cordon venos indurat, dureros, rosu, cu edem inflamator in jur. 41) Care este diagnostcul? 2) Care credefi cd este etiologia varcelor? 3) Descrieli semnele generale pe care le poate avea pacienta 4) Davd ar avea caracter migrator, ce ar putea sugera si ‘cum s-ar nui semnul? 5) Consideraljimperativ tratementul anticoagulant, pentru a evita trombembolsmul pulmonar? éspunsurk 4) Tombotebié supecea 2 Ortstayunea prelingi (profes find un fectrfveian) 3) Senet ger sun mime sa abseroiacel cu tomboet supertoala 1) Un content paroncopade; sen Trousseau 85), dav vee supericia aera nu exe ens profund vecinetea unui tranci XIV) Pacient in varsté de 60 de ani, cunoscut cu cardiopatie ischemica gi ou sechele de AVC ischemic survenit in urma cu doi ani, se prezinta la medic acuzand duresi musculare la nivelul gambei, cu caracter de cramp, care apar la mers dupa circa 300 de pasi, cedeazd la repaus dupa cdteva minute, dar reapar dup aceleasi distanje. Obiectv, se constata tegumente reci si pulsur arteriale diminuate la nivelul arterelor pedioasd si thiala posterioar. 4) Care este diagnosticul? 2) In ce stadiu este boala, in acest caz? 2093) Care este etioiogia mai probabilé a avesteia? 4) Lace nivel credel cd este leziunea? 5) Ce ati putea auzi la auscultafia arterei, la acest nivel? 6) Ce modifica tequmentare pot apérea, n timp? Réspunsur 4) Sindcom de ischemie conicd 8 membreoinferioere 2)Satll Lerche IA 3) Alorscleroza 4)La nivel fomure-poptteat 25) Sul sistobe 6) Pie's luioasa, avoid, pllodiate scazutalosens uburén toe a ‘ivellunghior, leery lin tinal gangrend, XV) Pacienté in varsté de 40 de ani, cunoscutd cu stenozd mitral reumalismald si fibiaie aad, se prezinta de urgent la medic penitu durere brusc instal la nivelul gamibei si pciorull sting, Violent i progresiv insofté de parestezi gi sonzatia de raceal Obiectv, prezini& cianoza ta acest nivel (paciental precizeazs c& piciorul a fost nial foarte pai) si hipotemie. 4) Care este disgnostcul? 2) Care este etiologia si cum o explicali? 3) Ce putef constata, legat de puls, la acest nivel? 4) Ce modilicare cutanala poale aparea in ulia fazéi a boli? Ce manifestari generale poate avea pacientul? 5) Ce explorari paraclinice putetj face, pentru stabilirea iagnosticului? Réspunsur 4) Sino do chem aot porter’ acuta 2) Enbole teal; trorrboza aia fevoriat de saz int-un ai mare (Catumare a vavlooatserazane) biel cal avoizacd lara et sacdonelerorbenbolce, 5) Asfgrie 4) Gangrene; enomene orice generale: er, nett, aleraea stant generale, scédotes tensiun atari, gor sec £) Osaiomo,ecoraioDoprer vascular, alergrate 210 Capitolul V APARATUL DIGESTIV1- TESTE Test? 41) Achalazia 2) poale & asocieze distagie paradoxalé b) este 0 disfagie mecanica ©) prezint cardiospasm 4) esofagul este dilata, aton gi hipoperistalto. ¢) radiologic, apare aspectul de esofag in trbuson 2) Adevarat sau Fals? 2) Semnul radiologic direct al ulcerului gastric este niga" ) in anumite situati, criza de apendicita acuta poate asocia polaklurie ) in ischemia acuta mezentericd apare ,claudicatia’ intestinala 4) Semnul Blumberg este pozitiv in ulcerul duodenal necomplicat ) In ileusul paralitic apare ,silenfju" abdominal 3) Completati spafile libere: 2) Difcultates dureroasé numeste ) Uscdciunea mucoaselor bucale se numeste, ©) Cresterea canttai de saliva secretatd poarta numele de hijrea anumitor alimente se d) Plodermita isuraté de natura infecYoasa, ce apare la rivelul comisurilor bucale, se numest. : €) Mirosul neplécut al respirafel se numeste... & 4) Asociati corect: Halitoza Patologit |A) miros fecaloid a) inanitie 8B) miros de acetond ) aboes pulmonar C) mires fetid 6) ockuzie intestinala D) miros de mucegai d) insufcienté hepatica ) miros de usturoi e) intoxicate cu cianuri F) mitos de aldehid ‘) intoxicate cu fosfor G) miros de migdale amare ——_g)atlism cronic, §) Sindromul Plummer-Vinson: 2) apare in anemie feripriva sever la fernei ) apar pluri ale mucoasei inflamate a esofagulul c} asociazé modificari unghiale, .in agchie” d) asociaz’ chellta angulard ) asociaza glosita Hunter 6) Adevarat sau Fals? a) Falsa diaree poate s& apara in constipatia cronic& b) In stenozele rectal, scaunul se elimina ,in fora de creion’ c} In séngerarea hemoroidala, scaunu! este amestecat cu sfnge proaspat d) Amidonul nu apare in mod normal in scaun e) in diagnosticul acluziei intestinale, explorarea de electie este endoscopia digestiva superioard 7) Completati spatile bere 2) Mosul neplcu al respira se mal numeste si i) fn ujeota, se observa pe mucoasa obralor sau in santul gingivo-labial o leziune ce poarté numele de .. ©) Neoplasmul esofagian apare mai frecvent fa sexul.4) Senzafiade arsura rerosteralé din sindromul esofagian poarté numele de... - @) Distuncfa neurologic’ in care sfncterulesofagian inferior nu se poate relaxa, cu eso aton pera, se rumeste 8) Asociati corect: AA) Limba saburala a) stare precanceroast B) Limba uscaté ) stare febrils ©) Limba fisurata ) scarlatind D) Metanoglosia ) cauzé necunoscuta E) Limba lacuita ) amiloidoz’ F) Limba lemnoas {anemia Biermer 6) Leucoplakia 9) sindrom Sjogren |} anomalie congenital h) abuz de antibiotice I) Limba ,geografioa a) este situa la nivel! hipofaringetul b) poate asocia regurgitéri ©) radiologic, epare ca o dilatalie sacciforma 0) determina o disfagie esofagiand functional e) apare ca o masa tumoral laterocervicalé -Ac-F.d-Fe-A eresiomie, ¢~ siloree, d— cheita angular, aA sabd 8 Ao-F = Semn Koplk, ¢ ~ mascui, d- pozs, © ~ hF-eG-aH-cl-d ang Test 2 4) Cancerul esofagian: a) disfagia este simptomul inital si dominant b) inal pent lichide apoi pentru soide ¢) se poate asocia cu disfonie 4) radiologic apare ca o ingustare neregutata exceniticd e) examenul radiologic este de electe in diagnostic 2) Adevarat sau Fals? a) In palatoschizis apare aspectul de ,buz& de iepure” b) Gustul dukeag poate aparea in ditterie <) Xerostomia poate apérea in intoxcafa cu opiacee 4) Cheilita angularé este data de Streptococul de tip A ¢) Epiteiomul buzei aparefrecvent la barbati 3) Completati spa libere 2) Refluxul aimentelor din esofag in cavitatea bucal, fr elort de voma si nese areal se numeste... b) Investig prin cate se invegisteaza contractile esofagului, cu ajutorul unor catetere piesate in lumenut ecestula, se numeste. se ©) Colecia liber’ de lichid umes so €) Deo parte ide aaa omic se isos pire dureroase. . ©) Decompresia bruscéi a abdomenuli prin riicarea man care palpeaz se numeste so cavitatea peritoneal’ se 215.4) Asociati corect: A) Gust dulceag a) colecistopatit 8) Gust acru »)insufcienté hepatica severs C) Gust amar chin ditesie D) Gust metalic 4) esofagité de refux E) Gust de ridichi 2) pancreatité cronica 5) Ascita neoplazica: a) aspect clar, sero-citin b)reaofe Rivalta pozitva 6) confit crescut in fibrin 4) celuaritate crescuta ) hemati in numa mare 6) Adevarat sau Fals? a} In paralizia unilateralé a nervului hipoglos, limba este ‘viata lateral, spre partea bolnava b} Microglosia poate andrea in leziunte bulbare gin tabes 6) in anemia feripriva apare glosita Hunter 4) Leucoplakia este o stare precanceroasd ) Sancrul sift apare la nivelulimbii, sub forma de ulceratje rotunda cu margini regulate si aspect ,sléninos" 7) Completati spatilelibere a) Semnul .valulu" este poztv in. b) Varianta de percule superialdeslecunoscutéca SEM rn ononnaGi @5t€ pOBILV In tala peritoneal ) Cénd continutul gazos al organelorcreste, pundnd sub tensiune poreti acestora, la percule se obtine 6) Pancha peritoneal poaténamele de e) Lipsa poftei de mancare se numeste 216 8) Asociafi corect: A) Sialoree a) sindrom Sjogren b)crize epileptice ©) intoxicaia cu atropina 6) avitaminoza C ) gravitate 4 boata de reflux 9) itiaza salvar 8) Hiposialie Ben 9) Ulcerul gastric: a) durerea apare pe stomacul gol b) este ocalizat cel mai frecvent pe mica curburd ©) durerea este predominant nocturnd 4) durerea survine in pericadele sezoniere,fapt ce constituie marea periodicitate @) durerea cedeaza la alcaline Réspunsuri: acd Dia-Ab-Ac~A.d-Fe- A 3} require, b - manometie, ¢- asc, d~ mezenterice, © - menevra Blumberg 4)A~0,8-4,0-a,0-2,£-b 5)d,de 8)a-Ab-Ac-Fid-Ae-A 7)a~ ascla,b -semnul copoelll, Mande, c hipersonodlate, d-parecenteza, e—inapelenla BA-befn8-20.4.9 S)o,de 217Test 3 41) Hematemeza: a) reprezinté simptomul cardinal al hemoragiel digestive superioare (HDS) b) durerea ulceroasd se accentueaza o dat cu aparitia hemoragiel ©) poate aparea in sindromul Mllory- Weiss d)_seexteriorizeaza sub scaun sub forma de hematochezie e) inneaplasmul gastic are aspect de ,zat de cafea’ 2) Adevarat sau Fals? 2) Stomatia aftoasd poate aparea in lipsa vtaminelor da grup B ) Tumora gingival numité epulis este benign’ c) In triada Hutchinson apare surditate central 4) Palatul inalt, ogival poate sa apara tn rahitism ) Angina ulcero-necrotica Henoch apare rar, ca forma de volute 2 unel angine streptococice 3) Completati spatilelibere: a) Teama bolnavului de a se alimenta, din cauza unui simptom neplacut declansat de acest act, se numeste ) Cresterea apetitulul alimentar poarté numele de o} Apetitul viciat poarta numele de... dd) Preferinfa de a ménca par poart numele de @) Exagerarea senzajel de sete, ou ingerarea unor canta ‘resoute de apa, poarté NUMEIE JE .runennanncnnn 218 4) Asociati corect: A) Fostor oris a) carii dentare B) Healtoz’ ) ocluzie intestinala o) stomatité ulceroasé 4) rinosinuzite «)insuticient’ hepatic’ 1) acidoz’ diabetica 8) In apendicita acuta a. apare durere insofté de polakurie, in apendicele localzat pelvin b. apare greata ©. poate s4 aparé constipatie 4. intial, durerea este locaiizaté tn hipocondral sting €. durerea se instaleaz’ brusc gi este inlens@, cao Jovitur’S de pumnal” 6) Adovarat sau Fals? 2) Ruptura esofagulul inferior, ca urmare a unui efor intens de varsalurd, este cunoscut ca gi sindromul Mallory-Weiss ») in sindromul esofagian poate aparea sughiful ©) Disfagia esofagiana mecanicé poate aparea in achalazie 4) In regurgitarile esofagiene, reactia Trommer este negalva ¢) Pentru evidentierea hemieihiatale, la examenul radiologic pacientultrebuie sa stea in clinastatism 7) Completati spatile libere: a) Ingerarea unor canttati mar de alimente, determinats de foame excesiva sau apetit exagerat, se numeste ) Progr pe i adiacent preformat sau intr-un organ din vecinatate, se MUMESLE esr ; Eliminarea gazelor din stomac prin cavitatea bucalé se numeste....... seve4) Simptomul descrs la anumit pacieni, constnd tn provocarea regurgiti, masticarea continutuli si reinghifrea acestuia, se numeste : ¢) ,Raul de miscare” poarté numele de... 8) Asociati corect: A) Stomatita ertematoasa a) sindrom Behoet 8) Stomatita eritematoputacee —_b) Candida albicans C) Stomatita ,cremoasa" ©) higovitaminoza B D) Stomatita aftoasa ) igiena bucala defcitera E) Stomatita ulcerohemoragica —_e) infectie cu baci fusiform 9) Stenoza arterelor mezenterice: 1) asociaza un tablou clinic cu durere acuta, brutald, in epigastru si periombilical 2) se poale insof de varsaturi si scaune sanghinolente 3) este caracterizaté de durete abdominal, ce survine postprandial 4) se mai numeste gi sindrom Ortner sau angina abdominalé (daca apare durere) 5) _apare pe fond de ateroscleroza Rispunsuri Hace 2a-hb-Ao- 3) a= Slofoba, b hiparored, c— pero, d—ieolaga, @— popsle QA-aod8-b.et Sabie Bja-Fb-Ac-F.d-Ae-F ‘T\a~poliage, b-panetiae sau perorae imtala, c- eructalo, d ruminaje sau merits, @- kincioza B)A~c,4,B-0,6,C-b,0-aE-e ode 220 a) poate apéirea in endocarditainfectioasa ) determina infarctulintestino- mezenteric, ©) apare angorul intestinal, sub formd de .claudicale" intestinal 4) se asociazé cu sitofobie, din cauza aparijei dueri postalimentare )reprezinté o urgent medico-chirurgicalé 2) Completati spatilelibere: a) Patologia caracterizaté prin atacur repetate de veri), hipoacuzie, gretur si vars&turi se numeste. ») Eliminarea prin varsaturd a unei cantly! mari de snge, ca urmare a unei hemoragii produse in stomac, se TUMESte enn ) Sangele din stomac ce se evacueaza in duoden siesle supus digestei se elimin& apoi prin scaun sub forma de 4) Semnul palpator care consté intr-un zgomot hi de tonaiitale joasd, provocat prin perculia succesi variul degetelor a regiuni epigastrice, se numeste. 2) Absena aciduui clorhidric sia fermenglor din sucul gastric se numeste. 3) Adevarat sau Fals? a) in ascita cu colectje moderata, abdomenul ia aspectul vin deget de manusar ) Pierderea plloztai poate aparea sin citoza hepatic’ ) Circulaja venoaséi colaterala abdominalé se intalnesto in tromboza de vend cava inferioard gi are aspectul de cap de meduza"d) Pancreasul réspunde la perculie cu matitate ¢) in carcinomatoza peritoneala, lichidul poate avea aspect hemoragic si cu react Rivata negatva 4) Asociati corect: A) Gingivta ertematoas B) Gingivita hipertroica C) Gingivita hemoragica D) Gingivita ulceronecrotics a) sarcind b) infec cu fusospici ¢) proteze deficiente ) leucemi acute @) pera] brutal {)diabet zaharat 9) scorbut 5) Diareile secretorii apar in: a) sindromul carcinoid ») postiradiene ) consumul de purgative 4) sindromul Zolinger-Elison ) enteritele bacteriene 6) Adevarat sau Fals? a) ininsuficienta cardiacé congestiva cu anasarca,lchidul de ascita este seroctrn si cu reactia Rivalta negativa ») Predominanfa neutrofielor in ichidul de ascité poate sugera o infectie tuberculoas c) In transudate, continutul de fbrind al ichidului de ascité este ridicat 4) Ulcerul duodenal se asociaza cu grupul sanguin O si antigenii HLA-BS @} Ulberul duodenal are rise moderat de transformare neoplazica 7) Completa spatile libere 4) Sindromul de subocluzie intestinalé se mei rumeste b)ncetarea actif motor nome ainsi, ca urmare a paraliziei musculaturi paritale, sau ca umare a : unui obstacol, s@ numeste... ) Crestrea coninutului gazes intestinal, ce se manfesta prin dstensie si plentudine abdominal, poarté numele de 4) Eiminare opt 2 uel can rescue de gaze prin anus se numeste ; ¢) Staub, ev aspect amos, se eye. 8) Asociati corect: A) Angina ertematoas& @) saplaména adoua de evolu tn febra tid’ B) Angina pultacee } Streptococ Beta hemoltic. Angina legmonoasa ojditere D} Angina hiperrofca d) caracterizeaz’ abcesul amigdalian €) poate fio forma de manifesta a anginel virale 4) zone galbui 4) prezinla mic! vezicule pe fond ertematos 1h) pseudomembrane care se desprind usor i)este adesea o complica a ator forme de angind } Angina ulceronecrotic F) Angina pseudomembranoas’ 9) in pancreatita cronica; a) apare o durere foarte intensa in hipacondrl rept, cu iradiore in bare ) apare steatorea 223c) poate sa apara diabet zaharat secundar 6) apare sindromul de malebsorbie @) pseuochistele sunt patognomonice pentru pancreatta Test 5 cronicé 1) In pancreatita acuta: depunsur 4) apare meteorismul, cu zgomote intestnale diminuate tek sau absente 2) boala Menire,b~ hemalemez8, o- mele’, d— depot gas, @— b) exist o discordant inte severitatea dure i sérdcia atic ‘modificéilor obiective 3)a-F.b-A.c—F,d-Fie-F 4)A—c,&|B~ 2,6, C24, (oat cele hiparaice sunt si hemoragco), gD-b dade 6)a-A.b-F,o-F,d-A.o-F 7)2- sindrom Konig, b— leus, c~ metecrism,d~ ful 2 statoree 8)A-b,e:8-b,0,f,h:C 65,0 ~¢, 9 Ea (angina uicorcasa Duguay F Hood ) poate s8 aparé necroza grdsoasé subcutanata 6) apar tahicardia si hipertenstunea €) pacientul adopta o pozitie antalgica genu-pectorala, de ou" 2) Adevarat sau Fals? 2) Sindromul Gilbert prezinté un deft de captare a bilirubinei neconjugate, iar in evolufe poate f fatal ») Sindromul Dubin-Johnosn prezinté un deficit de secrelie a bilrubinei conjugate ) Hepatita acuta vialé B se transmite pe cale feca-oralé d) In heaptita aout virala pol aparea artralgii ) In porfira cutanea tarda pot area fotosensibiitate gi erupfveziculare pe suprafetele expuse la soare 3) Completati spatilelibere 2) Eliminarea in scaun a resturilor alimentare identificabile macroscopic $8 MUMESIE, 0 rnmnsr ) Limitele percutorl ale ficatului corespund, superior, apofize spinoase a vertebvel.......1n spafiul intercostal, pe linia ailaré medie, iin spa intercostal pe linia parasternal ¢) Diametrul vertical al fcatului pe nia medioclaviculara poarté numele de si nu depageste in mod norma. m 224 225d) Sideremia este hepatita acuta virala e) ln sindromul Crigler Najar este crescuté bilirubin... vn erescutalsc&zuta) in 4) Asociati corect: A) Sex feminin a) ulcer dudenal ) ulcer gastric ) gastita cronia etiicd B) Sex masculin ) gastrité cronica autoimuné } neoplasm gastric f)ploza gastica 4g} volvulus gastric 5) Sindrom de insuficienta evacuatorie gastrica: ‘8 poate apérea in gastropareza diabatica ) poate apSrea in cancerul de cap de pancreas c) apar unde gastrice vizibile ¢) apar varsaturi cu alimente nedigerate si confinut biliar ¢) in stadile incipiante, varsaturile apar tardiv postalimentar 6) Adevarat sau Fals? a) Anemia Biermer include in tabloul sdu clinic gastrita Cronica atrofied, cu hiperclrhidrie ) Anorexia nervoasé este o tulburare digestiva prin afectarea plexurlor nervoase de Ia nivel tractului digestiv ©) Duretle din gastroptoza apar in ortostalism si dispar in clinostatism d) Varsaturile de tip central apar brusc, neprecedate de greata sicu efort minim 226 7) Completati spatile libere 4) Urina din icterele cu biirubina conjugaté reactloneaz’ la solutia Lugol si se numesie ») Evidenjierea tuturorfracjunilor proteice din ser se cefectueaza printr-o matoda numit& , - 6) Marker ser peu neoplasm hepatic se numeste nsecutiva obstructiel canalulul cistc, se numeste ) Manevra desinata stabi ogni veziculare a une 12 spt&méni, in ultimele 12 uni b) scaun cu sange si mucus c) durere amelioraté dupa defecare d) constipata poate altema cu diareea ) apare mai freevent la persoanele anxioase 6) Adevarat sau Fals? a) Clapotajul gastric poate fi sernn al stenozelpilorice b) Hiperclorhidia poate aparea in mixedem ¢) Stenoza piloric se caraclerizeaz’ radiologic prin hiperperistalism gi antiperistaltism 4) In apendicita acuta, durerea poate aparea in spate ¢) Tenesmul rectal i coca recto-sigmoidiand se intalnese in recto-sigmoiditeleinfeofoase 7) Completati spatiilelibere a) Cele mai frecvente cazuri de diaree exsudativa sunt reprezentate de bacterile . si. acuta se poate complica cu secundara prerderii de 6} Md fcreastaurlu in pancreatia conc esto. reprezentalé de 2294) In cancerul de colon ascendent, predomina sindromul, e) Peritonita pneumococica apare mai frecvent la sexut.. 8) Asociati corect: ‘A) Hepatomegalie moale a) amiloidoza b) hepatta aout viral ) steatoza hepatic’ @) ezaurismoze ) ficat de staz’ (acut) f)hepatitetoxice 9) cireza hepatica h) hepatocercinom 8) Hepatomegalie dura 9) in sindromul peritonitic poate aparea: 2) sughitul, prin inital peritoneal b) zgomate hidro-aerice <) .abdomen de lemn” a) semnul ciopotelutu® e) .ip&tul lui Douglas” Réspunsuri: ‘bod 2ia-A.b-A.c-Ad-F.o-F '3}2— Seal ul Abraham bplastoncoecistic, o~pH-metia, d sincrom ‘cluzy, 2 secretore HA-b c.er8-a,d Jacde B)a-Ab-Fc-A,d-Ae-A 7) a= Shigalla, Sermanea, & col, sccaza,bicabonal, c~ sleaores, d— anemic, e~feminin BAbefBacdah Dacde 230 Test7 1) Hemoragia digestiva inferioaré masiva se caracterizeaza prin: a) pasajul unui scaun voluminos, de culoare rosie b) instabilitate si soc } hemoglabina < 10 gf 4) séingerare ce persist > 1 zi e) resAngerarea semnificativa in interval de < de o saptémand 2) Adevarat sau Fals? a) In carcinomul medulartiroidian poate aparea diareea osmotica ) Constipatia poate eparea in hipercalcemie ) Colica biliar’ ltiazica se poate complica uneori cu ileus mecanic, 4) Sindromul dumping apare in stomacul operat @) Manevra Rovsing se utlizeaz pentru a provoca durere, in apendicita perforata 3) Completati spatilelibere a) Din punctul de vedere al echilibrului acido-bazic, varsaturle se pot complica cu... -tetabolicd ) Ucerafile lniare apérute la nivel jonctuni eso- gestrice, in urma efortuui de varsatura, caracterizeaza SINGIOMU ex rnnsennenne <} Hemoragia digestva superioaré provocat de telengiectazi la nivelul mucoasei gestrice, care se gasesc, de asemenea, si in alte sedii cutaneo-mucoase, caracterizeazA boala num... .4) Prezenla hn sun de singe rou, posal, nesierat $8 MUMESLE ononnnnensninnenee @) Melena este o formé de hemoragie digestiva sone (Superioarainferioara) 4) Asociati corect: 2) hipergamaglobulinemie ») fost a AA) Sindrom de hepatoctoliz’ B) 3 ee 2 aeaing 0) GGT ) S-nucleotidaza A ALAT 4g) hipoelbuminernie h) LOH i) pseudocolinesteraza ) sideremia Sindrom de colestaza ) Sindrom hepatopriv D) Sindrom inflamator 5) Ascita ~ cauze: 2) pancreatita acuta ») carcinomul hepatocelular ) neoplasmul ovarian 4) colecistita acuta ) apencicita acuta 6) Adevarat sau Fals? a) ASAT este mai util decat ALAT in a indica afectarea hepatic’ b) In ciroza hepatica, transaminazele pot fi normale sau scézule ¢) Sidereria este muit crescuté in hepatita acuta viral si hemocromatoze 4d) in afectarea hepatic’, albumina si alfa2 globulina scad e) GGT creste si la cei ce consuma exces alcool 232 7)Completati spatile libere ‘) Hipertensiunea portal se realizeazé prin cresterea presiunil in vena porta peste mmHg b) Asterixis apare in patologia digestiva numité c} Secundar steatoreei, poate aparea hemeralopia, prin defcitul de 4) Scaunal sub forma de masa voluminoasa, cu diametl crescut, pe suprafata cdruia se pot observa impresiuni {sate de haustrele colonulul, poarté numele de... ¢) Farmaljunile de scaun, rotunde sau ovale, imilare cu .exerementele de capra” Se NUMESE 0 . 8) Asociati corect: A) Indicaie de tratament a ischemie mezenteicd acuta chirurgial b) tuberculoza peritoneala ¢) volvulus intestinal d) hepatté acu viral B) Indicafe de tratament ) ulcer gastic peforat medical ‘cola biiara 9) pancreatita acuta necroico- bhemoragicé complica 1) apendicta acuta perforata 1) hemie hiatal prin alunecare })ischemie mezenteric& cronicé 9) Hipertensiunea portala determina: 2) citculae colatera& fa niveulflancurior, cu semnificatie de sunt port sistemic ) aspect de cap de meduza" o) hemoroizi d) asc ¢) gastropatie congestva portala 233Bonne: Test 8 41) Ascita: 4) se asociazé cu splenomegalie, in colagenoze b) se asociaz’ cu revarsat pleural in sindromul Demon- Meigs ) se asociazé cu edeme petiferice in sindromul nefotic 4) se considerd cd este in cantitate mare cdnd depaseste 4000 ml €) cénd lchidul este transudal, poate sugera o peritanita bacteriand D-Ae-8,d-Ae—F load, b~ Nally Weiss, c~ Rendu Osler, —rectragi, e = ‘supeioard MA~oF.n,£B~D,d,eC-9,0-2 |D-A,c-A,d-F.e—A neta pte aring&- fran, @- ‘coproifecl Ohebee an 8» a8) 9be.d,6 2) Adevarat sau Fals? 2) Litiaza biliar’ apare mai frecvent la perseanele supraponderale b) Toti pacienti cu colic bilard sunt febrili ©) Toti pacienti cu ltaza bilard sunt simptomatici 4) Durerea din colca bilan iradiaz& interscapular gla nivelul uméruul drept «) Ioterul hepatocelular poate insoticolica bliaré 3) Completa! spatilelibere a) Infeoja cu vius A ate loc pe cale b) Pseudocolinesteraza serica face parte din export sindromUlUt 0 «) Martorul replc rale in hepatita cu virus B este 4) Diagnosticul de hepatité A se pune prin evidenfierea serologics a €) Prevalenta ltiazei bliare este mai mare la sexul... 2355) Diabetul zaharat poate prezenta: li Puncte dureroase Caracteristici a) pate arcs . 2) sunt puncte apenciculare b) anorexie, grea, varsétur (In cetoacidoz’) b) situat imediat sub rebordul ©) parestezii costal drept d) glob vezical (neuropatie vegetativa) .. ¢) situat la unirea treimit ) polifagie ‘A) Punet xifoidian ‘exleme cu cea mijlocie a 8) Punct epigastric linigi spino-ombilicale 6) Adevarat sau Fals? ) Punt epi 4) presiunea provoacd dure, : a) Incolecstitele acute poate apérea ,aparerea musculara" ) Punct solar in panera acuta : b) Uneori, semnul lui Murphy este poztv si in hepatita e)seaftempocal ouaanie erpendicularelortrasate . D) Punetcolscstio de a ombile pe acadele «) Plastromul colecistc apa tn pericolecist ) Tiunghil ui Chatird crurale : 4) Semnul Curvoisier-Tenier pare in colecistita ecut 1) situat la unirea treimii E 8) Mucoviscidoza se manifesta prima data la varsta adult F) Puncte mezenterice supevioare cu cea medie a : line xfo-ombliale 7) Completa spa ibere G) Punct Mc Bumney 9) se afla pe linia a) In urma analizei prin electroforeza a fractiunilor proteice spinoombilicalé dreapts, la din ciroza hepatica, se constata o scddere a ...... vem H) Punct Lanz 3-4 om fal de ombilic : OOH A ncn “situzianea h)situat a unirea trem on : 1) Punct Moris Beaten ine bapnoasee* ) Marto serological vindecdi sau al veccinari fen 4J) Puncle tuboovariane Neste sons afecjnd {n cazul virusului hepatitic B eSt€ enon 7 esogastrice gi ale cardiei 9 In healt autoimund se detecteaza onto spec j) la unirea treimii medi cu coa inferioara a lnc xt 3 Inciroza alcoolca pot f crescute imunglobulnee de ombilcale tp. . K) de o parte side altaa ) in ciroza biliara primitiva apar anticorp..... ‘ombiculu seinen 296 237A) Enterocolita acuta 8) Subocluzie intestinal ©) Neoplasm de colon stang D) Colca satumina E) Apendicita acuta F) Apendicta cronica ) Perforatia intestinal H) Embolie mezenteric’ 2) durere brutalé in epigastru sau periombilcal, asociata cu greturi, vvarsdturi, scaun cu sénge, leus, 00 ) dure difuze abdominale asociate cu diaree, varsdtur fbr ©) durere de tip coicati, inlermitent nsofité de bombarea tunel zone a abdomenulul, si care cedeaza brusc @) durerea evolueaza in doua faze: Inregiunea epigastic’ inferioar s] periombilical,apot fn fosa iiaca dreant ) durere instalata brusc, ca 0 lovituré de pumnat’ inital tocalizaté apoi generalizat’, ‘nsoyita de abdomen de fern” §} durere in fosa iiaca dreapté, fa 5-8 ore postalmentar, i care se acccentueazé la efor ) durere inten, difuz’, mai accentuala in regiunea omblicaé, care dureaza minute sau ore si cedeaza la compresiune 1) dutere inital pasagerd, mai frecvent ia nivel fexurior, de constipaf si scddere ponderala oft 238 9) Sindromul Courvoisier-Tertier se referd la: a) bra b)icter 6) prunt 4) durere ) vezica bitaré palpabiis Raspunsuri: ‘)o.o.d 2a-A,b-Fc-F.d-Ae-A 5) a~fecalorda, b—hepatopiv,c~ Ag be, d~AcloM,mpoiva virus ‘Ave Semiin 4)h-i,B-1,C-|,D-b,E-6,F-k,G~a,,H-a.n,-ag,J—e Sabode B)a-A.b-A.c-Ad-Fe-F 7) a aburninel, gamagiobutet, bela-gamma, b—prezenla ancorplr ent Hs, earl ugct noted (SMA), LAM, SLA, SLP, ANA ete, —A, 2 _antimilecondiall 8)A-0,B-o,C- b.68 Hea D-gE-a,F-16- 239Test 9 4) Encefalopatia portala -factori preci 2) aleoolul ) constipagia cronica 6) insuficionté renaté 6) insufcienié cardiac €) aport protec excesiv 2) Adevarat sau Fals? 2) Intoxicatile cronice profesionale cu plumb sau mercur sunt o cauzé rara de pancrealité acuta b) Tratamentul cu azatioprind poate determina pancreatti cuts ) Durerea din pancreatita acuta se amelioreaza in clinostatism 6) Glicozuria insojeste intoldeauna hiperglicemia «) Tiiada durere tinicé - varsaturd - g0c este sugestiva pentru diagnosticul de pancreatta acuta, 3) Completati spatile fibere 2) Durerea ,in bara in epigastru $i hipocondrul sténg pare in. . 1) Abdomenu! de emn” esteun sem ce sugereazd ¢) Semnul Collen este reprezentt de d) Evidentierea sensibiltaiti prin comprimarea panoreasului contra coloanei vertebrale se realizeaza prin manevra €) in neoplasmul capului de pancreas, vezicula biliara devine palpabila, iar semnul poarta numele de... 240 4) Asoclaficorect: 'A)Ficat ou suprafala requlata a) oucerie ecut b)ciroza hepatic’ ues ) amiloidoza 8) Ficatcu supratataneregulata _@) metastaze hepatioe f) steatoza hepatica 4) neoplasm primitv hepatc 1) tezaurismoze 5) leterul posthepatic ~ date de laborator: 2} hiperbilrubinemie indirect b) enzime de colestazé crescule chenzime de hepato-citolz’ mult crescute ) UBG urinar pozitiv @) prezenta in urna a bilrubinei conjugate 6) Adevarat sau Fals? a) Neopiasmul de coadé de pancreas determina edesea dure localiza in hipacondral sting ») Iclerul mecanic poate aparea si in neoptasmul de coada de pancreas o) In pancreatita cronb membrelor inferioare ) Abdomenul scafoid poate aparea in neoplasmul pancreatic avansat e) Mucoviscidoza se transmite autosomal ‘dominant poate aparea edem le nivetul 7) Completati spatile libero a) in pancreatita acuta severd, calcul este....... aanb) Principalele doua enzime ce se dozeaza pentru diagnosticul pancreatitel adute SUNL...ss seme $ fou nnn ee ©) Eehimazle sual pe Nano repre ern. 5} pana aD af een c~pezate etn: petiembilcale, d— manera Grat, ‘8 Cunoisie-Terier Cea mai frecventé forma de peritonita primaré apare in 4 ® a ma A-a.dh8-b,o.0,9 @) Masa tumoral palpabila la niveiulleonului terminal apare int-o boala intestinal inflamatoie numits 8) Asociati corect: A) Diaree osmotic a) sindrom de intestin iitabil €) Dire secretore ») sindromul de intestn sourt ¢) administrarea de sulfat do C) Malabsorbiia magnezit 4) sindrom Zollinger-Elison e) D) Diaree prin tulburare de deficit de dizaharide motiltate f) hipertroidism E) Diaree prin pierderea 49) pancreatita cronioa suprafefei de absorblie hy) infecgi cu Salmonella i) boala de iradiere 1) obstructia vaselor mezenterice k) sindrom carcinoid 9) Icterul prehepatic 2} poate flavin ) poate fi verdin ¢} poate fi rubin 4) UBG-ul urinar este poziiy ¢) urn’ hipercolurice, seaune acolise 243Test 10 4) Asociati corect: 4) In encetalopatia portalé apare: ‘A) Antigen HBS 2) in toate bole eat a) asterxis accentuat in coma 8B) Antigen Hbe ) martor al epic vrale 6) foetor hepatic C)Anligen gMantiH8c ——_¢)contactrecent cu virusul hepatic B ©) somnolenta , | | @) dzartie D) Anicorpt HBS €)infeofa cu vis hepatic B E)lg Acrescul «) in neoplesml hepatic (valor e) reflexe osteotendinoase accentuate crescule) 2) Adevarat sau Fals? F)gG crescut 4) ctoza aeoolcs a) Tumorile de cap de pancreas se palpeazi in epigastru G) Alfaetoproteina @) martor al vindecdi ) Amilazemia persist mai mull imp ca amilazuria se _ 5) In sindromul de colestaza pot aparea: ©) Hiperamilazemia se mai intlneste in parotcita 2) prurit, ca urmare a cresteri srullor bare orien b) xantodermia palmo-plantara 4) Amitazele sunt mai specifice pentru bolle de pancreas ; veserma pane decal ipazele ¢) xentoame cutanal 4) sindrom hemoragipar 6) Diabet zahara ip 1 are mecansim aufolmun ¢) tulbur neurologice, secundare deficitull de vitamina A 3) Completati spatile libere 6) Adevérat sau Fals? 2) in asta neoplazicd, roa Rata G88 nnn a) Diabetul zaharat tip 1 apare cu precddere la copii si b) In pancreatita acuta, glicemia, (creste/scade) inert ©) Coma, foetor-ul hepatic gi ereflexia caracterizeaz’ ) Hipoglicemiile postalimentare se intalnese gin encetalopatia porta stadi.... . sindromul jejunal postprandial ¢) Hipoglcemille spontane pot aparea si In sarcoamele voluminoase 4) Diabetul gestational réspunde de microsomia fetal e) In diabetul zaharat tp 2 pot aparea belonare si great din cauza neuropatiel vegetative de la nivel tractulu digestiv d) Biologic, moditicarea tipicd in encefalopalia porto- sistemicd este reprezentata de creslerea 6) loterl flavin apare prin cregtorea bitrubinei asociat CU SC&d0T0@ oss e 244 2457) Completati spatile libere a) in sindromul Budd-Chiar ficatl este. 2) In panereatita acuta, deusuldinamic se evidentaza prin imaginea hidroaerica a primelor anse jejunale, sem DUM an «) Triada iter, febré $i dure In hipocondrul drept se MUMESLE aeons $1 SUGCTEAZB. nnn 4) Fosfataza acana $1 GGT sunt erescute in sindromul de 9) Lichidul de ascita cu caracter de transudat: a) are aspect opalescent b) are reactia Riva negativa 0) are fibrina absent 4} are confinut proteic crescut @} confine celule de tip eptelial Raspunsus: 1), 4, (nfinela de statu) 2)a-A b-F,c-A (amaze salvar), d-F,e-A 3) patna, b ceslec~ WV, d~aronenia, o—idrecte, hemline! WA-G8-0,0-0,0-96-1F-aG-e dacd Ba-Ab-Ac-Ad-Fe-A 7)a~ mare (heplomogae), banca senna ¢- Chae, anlocola (Gecundaa tas), d~clestaza, - Chil, 3 S)ADS:Bak; Cais, Dd, Eale HTP=hioetensine porta Qbee ¢) Stadul evolu al une ciraze hepatic se apreciaza utilizand clasificarea. sersseeedM sassnee woe Stadli, 8) Asociafi corect: 2) insufcienja cardiacd dreapta 6) tromboza de vena splenic ©) ciroza hepatic’ vrata B) HTP presinusoidala 4) sindrom Budd-Chiari «) tomboza de vend cava inferioara D) HTP postsinusalé Apilefebita 9) sarcoidoza E) HTP posthepatica 1) boata veno-ocluzivs . i) hemosromatoza j)insufcionta ticuspidiand severa i) ciroza biliard primitiva |) hepatita aout A) HTP prehepatica C)HTP sinusoidal 246 247l—INTERPRETATI 2) Interpretati imaginea radiologic& 4) Interpretati imaginea radiologic& Rispuna: ese ut la, cu igtarea nporuneainfroard eu aspect de.Sor depasae? Dlagnoste Acalale ‘spun: ngsti lao la nivel esol, dnd espe de esofg Jn ous Diagnoste: Spam esoiagian uz 248 2494) Interpretati imaginea radiologic’ z z 8 r : & i Rispuis:Ingusiare dines narghlal’ cl aspico imagine lacunaré inglminag Rspune: lala sacionna la nivel esotagult Diagnostic: divert esctagian Diagnostic: cancer esofacian 251 2505) Interpretati imaginea ecograticé: Réspunis ezicula biter cu imagine hiperecogend ey con de ubrs posterior (calcul) Diagnostic: taza bila 6) Interpretati examenul lichidului de ascita: Macroscopic: opalscent,tulbur Biochimic :reactia Rivalta pozitva, proteine 4 gl, fibrin prazents, raport albumina lichid de ascit/albumina ser ‘rescut, colesterol 150 (normal), LDH ~ 600 {crescut) ‘amilaza - 80 (normal), tiglceride -120 (normal), glucoza = 40 (scézutd) Citologic : celulartate crescuta cu predominanta leucocitelor (PMN) Examen bacteriologic: pozi. 252 ‘Rispuns: Schiul ar carater de xs. Prezonia PliNulor,gucoza scazuld, LDH crescut i examen baclerlogi poaty sugereazaoinfecia Diagnostic: de exemou,perlonitabacetané primiiva 7) Interpretati examenul lichidului de ascité Macroscopic: hemoragic; Biochimie: reactia Rivalta pozitiv, proteine 4,5 g/d, fibvina— absent, raportalbumina ici de ascitéValbumina ser orescut, colesteral-140 (normal), LOH ~ 650 (orescul), amilaza ~ 85 (normal), tglceride — 85 (normal), glucoza ~ 58 (ugor scazuta) Citologic: celularitate crescuté cu prezenta de hemati st celule apice Examen bacteriologic: negativ ‘Raspuns:ichid cu caracter de exsudet Aspecul hemoradi, LOH eresul, (Gonza scazula§ celuele alice sugereazd o ascia nsoplazca 8) Interpretafi examenul lichidului de ascita Macroscopic: tulbure, rosiatic; Biochimic: reactia Rivalta pozitiv, proteine 4,5 g/dl, fibrin absent, raportalbumina lich de escital albumina ser crescut, colesterol-140 (normal), LDH ~ 630 {cresou'), amilaza- 100 (normal) trglceride - 80 (normal), glucoza — 40 (sodzutd) Citologic: celulaitate crescuté, cu predominanta limfocitelor si c&teva hemati Examen bacteriologic: pozit pe mediu de culturd special Rispune: lich cu caracar de exsudaqlucoza scazula, LDH crest ‘examenulbaclrioiagicpaaty indie o Ilene. Prezenialimocilor asociaka ‘oh guooza scazilé nc Ta propor de 90% Infefe cu bac Koch; Diagnostic: pertonta ubercuinasa9) Interpretafi examenul lichidului de ascité Macroscopic: chilos; Biochimic: reacja Rvalla negativa, proteine 2,5 gl, fibrina absent, raportalbumind ichid de ascté/albumina ser normal, colesterol - 300 (crescul), LDH ~ 300 (eorma), amitaza~ 100 (normal), tigliceride ~ 800 (erescul), glucoza — 80 (norma) Citologic: celulaitate in mite normale Examen bacteriologic: negativ Rispuins: lich cu caracer de ansudel. Aspect chlos si cesterea ‘igeeridler sugereaza cbsiucl}a crcl mfaice, Cele ma fectenle ‘cauze sunt secundare prefer iireperloneate @ uno tumor sas ‘seudochistee giganice dn pancreaia. 10) Interpretati examenul lichidului de ascita Macroscopic: car, serocitin; Biochimic: reactia Rivalta negativa, proteine 2.5 gil, fibrina - absent, raport albumina lichid de asci2/albumind ser normal, colesterol~ 200 (normal), LDH ~ 300 ( normal), amilaza — 500 (ctescul),trigiceride ~ 160 (rormale), glucoza - 300 (crescuta) Gitologic: celulartate in limite normale Examen bacteriologic: negatv Rsspuns: lichid cu ceracler de transudatamilaza si lucoza cescute sugereazi o cleo peloneal secundar@ une parceatte acute. 41) Interpretafi buletinul de analize (incadrali modifica in sindroame 5 stabi iagnosticul mai probabil) 254 Hemoleueograma Leicocle pa Limite Nonosite Bazofle Eeainle Hemoglabina Hematooi Trombocite Enocite vsH Inunologie Ig |g We 31% 0.000 mm 35 nium 30mm 2g (cescul) 650 mg (eescui) e0utin (vexmal) Biochimie sar AT oH sot Fa Fe BT fitabina total) BD (birubina iret) pseudocolinastor wa bumnina olan totale gicemie Cali serie Electroforeza proteinelor albumin alfet-lobuline ale-2-obulne 255 ‘0 160 wim 600 Wi 105 Ut 5001 250 iro 3 mg 2m 0 smiceomotinth 25g 5g 95 gl 43 gl (normal) 30% (sczu 0% o%a ant muschi neled regalv —belegfobuing 13% x Snimioconial pci ——gamelobulne 42% (ces) Agite raagiv Aglts regai Acanitts pair AconiH8e regal acanlVHC regal ‘aclgM anivius A negaiv 2ngid ala eloprotina (normale) Coaguogreme Ta 30sec INR, 2 Rasps: vente ane, wonbostopeie (panei = hiperelenam: ASATALAT, LDH, rem easel = sieson heatocoizs Fle, GGT, BT BD eesoe = scam de clsaz8 co sino is Prolene oi, alounind seudocolnesteraza saz, TQ pelung (tet al etre de oapulere) =snckom Nepali. VSH gemagbulnae gC rszuo = sno nami nurogi cu AM ‘pozitvi, Ac anfi HBs pozitiv care arata fle o infec vindecaté cu virus B, fie o ‘vaccinar nid (fara a aves legaturd cu patologia acluald) Diagnostic coz hepatica Etclogia oto ma probe mit atonna (ergo de prezenia AAM = Coz bier pit) 5 sleokc, suger de IgA crescut (se confirma anamnestic!) 256 42) Interpretati buletinele de analize (inoadral! modificri sindroame si stabili{ diagnosticul mai probabil, stablind o ccauzaltate intre modifcéile patologice ale celor dou buletene de analze) Initial Femoleuco ‘rama Btochinie tevcocte | Totinmd | ASAT sun pn [at AKT 38. Unt tinooie | 18% oH 250 Um worccte | 9% est 190 Ut azole | 5% Fa oui 105mieoane cerca [3% fe ia T(t tiaregctina | 12991 | es 30983 so einnre | vematert | 45% se amos | poauiosinestere Trambocie | 50000 | Ee {20 iron ivosie | Amin? | aber 4598 pseiaetae [6g vsi sam ojcame 9a catiusene | 8o)aoemat anisca s413) Interpretati buletinul de analize (incadraf{ modiicrie tn Hemoleucogra sindroame si stabi dagnosticul mai proba) ma Biochimie tevcocie | 17.0000 | Asa 6th emoleuco- arama Biochinie Pa 72% AT 28m! Lewaite e000ima | ASAT 100m Liniacte | 11% oH 250 Ut Pa ae [auar 130m Monod 7% cot 200 wm meee m Linco mm [wa 00 tint Banoe | 2% Fa 20m enosle *% cat “8th Fcrnote | 2% Fe 105 mirarame it Pease m a ‘cour BT (ilnbina mo veogbina | gatas)" [anne cone [ow [re eeanet 0 (oiruina sine Hemaoait | 45% areca) [Sma eogsting | 14g | ay tngit Peeudo 0 (atin Trombocie | 350000mma | cainesteaza | 120micameVinh Hemaocit | 40% | rea) angi nitrite 45miimm3 | Alumina 5 370.000 | Pseudo: 12 < ‘808 ronboste | mm eainestoraza__| micah protein 7 agit ; wee os Eriroate alia —_|slbrina doit vst = asm [acomie | 18598 pomrasaae | 798 calcu sete [Boos vst Simm | genie Bait arian | 50 Caldvseie | 13h (raat pun: fast do oles ciel bir FA GGT, 87,80 ‘ceszle); arr som infamalr evcoie, VSH csc, accentures Twa ‘Sharam de clesiazs,ghnie gi amlezacrescula, Co sec sau mone ectofrana Diagrosicu este de pacraila ai, arson do cole iii oaie protein {ecco ino) poste suger eleoga itanea eresila Ca ser scat 08 hipaa sugereazs sevetatea pcr a6 icrescu | aturine 100 fl Répunsur: ‘ode 2ia-Fb-A.c-A,dF.e-A {3} congasiv, b- medic —glgata,¢~ aulosoma dominant, ¢ ~ ‘copii 4)iee, Ba, 06,09,.£-1,F-bG-cH 41-h Svabod QahpAck Aer 7) pulsatl;b~hipersplenism, -vlamina C sl Fe, d ferinn inlmetoa HA-p, 93648 -aeho-c 275,Test 2 41) Anemia Biermer a, absorbija vitaminei 812 este defctaré prin lips factoruulinfrinsec b. _apare si gastrita atroed, asocialé cu prezenta de anticorp anti celule paretale C. poate aparea in botrocefaloza 4d. se asociaz’ cu leucopenie gi rombocitopenie €. se asociazé cu splenomegalie 2) Adevarat sau Fals? 2) Criza reticulocitaré poate fi unul dntre argumentele de diagnostic, prin proba terapeutica, in anemia Biermer b) Hipopiazia medulard se intalneste in anemile aplastice ) in anemia Biermer testul Coombs este pozitiv 4) Duretile osoase sunt intantefrecvent in mielomul multi @) In boala Hodgkin apare frecvent febra de tip septic 3) Completati spatile ibere: 2) Batiocefaloza poate produce anemie.. Bi} Aneale apart rn alctaoa homaopoezel mmedkiare se numesc, ¢) Anemia Biermerapare prin tsa rnecesat absorbiii. ss d) Cresterea numaruiui de eritrocte caracterizeaza 0 patologie hematologic& numita . €) Anomaiia de forma a erirocitelo, ce apar cu peng ca nistepinten, poarté numele de . 276 | | 4) Asociaficorect: A) Sex ferinin 2) Anemia Biermer b) Anemia ferpriva ©) Hemofiia A 8) Sex masculin 4) Boala Werlhof e) Hemoflia B 5) Sferocitoza ereditara: 1) se datoreaza scaderii cantitai de spectrina din ‘membrana eritrottlui 2) este o forma de anemie feripriva 3) hematite sunt mii, sferice gi rigide 4), apare hiperpazke medularprimard 5} evoluta este in pusee, precipitate de infect 6) Adovarat sau Fals? a) in limfomul Hodgkin, poate aparea pleurezie exudativa in care predomin& limfocitele b) Hipertrofia gingivalé mergéind pana la elefentiaz’ ingivalé a fost descrisé in mieloleucoza eronicd ) Angina ulcero-necroticd este caracteristicd manifestarior de debut in mononucleoza infectioasa 4) Neutrofiia poate aparea in sarcina @) in sindromul Felty apare imfocitoza 7) Completati spatile ibere: a) Cénd pe un froiu se evidenfiaza eritrocite de forma diferita, se vorbeste despre 6) Anomala de formé a eitoateo,ragmentate ca umare ahemolizei mecanice, poarté numele de ¢) Absenfa funcfiorsplinei poartd numele de... 4) O hemoglobind de 7 mgidlcaracterizeaza o anemie (usoaré/medietsevera) ¢@) In anemille regenerative rticulocitele SUN .nesnnan 278) Patolog ‘Anemii cu care se pot asocia A) Hepatta viral a) anemie hemollica 8) Intoxicaja cu plumb C)Tratament cu cloramfenicol 5 anemie aplasia 0) Tratament cu ctostatice ) Tratament cu metotexat ) Proteze valvulare )anemie megeloblastica G) Gastrita autoimuna H) Metroragii ) anemie feripriva !) Tratament cu hormoni androgen @) polgiobuie J) BPOC 9) Siclemia: a) anomalie caltativa, de structura, a hemoglobinei ) se transmite autosomal dominant ©) deshidratarea favorizeaza siclzarea d) pot aparea crize osteoarticulare: 2) pot apairea crize vaso-ocluzive la nivelulsistemului rnervos central Réspunsuri: jabde 2a-Ab-A.c~Fd-Ae-F 3) a~ magalobesia,b anemiapasice, c—fecorllintinsec, vitarinet 12, d- poljobul, o - scantacoz’ Anab.d.8-ce Hace 8)a-Ab-A,c-F,d~Ae-F 7) a poliklociazs, b- ecizostoz8, ¢~ aspen, d~mede, e - crescute B)A-b,B-2,b,C-a,b, D-bE-cF-2,.6-c.H-di-e.J-e 9acde 278 | | | Test 3 4) Siclemia are in tablou! cl a. iter »,_ splina nepalpabia, ca urmare a fibrozériiacesteia ¢. infarct pulmonar recidivant d. facies mongolid e. la copi deforma osoase 2) Adevarat sau Fals? a) in mielomul muttiplu, urina confine proteina Bence-Jones ) in macroglobulinemia Waldenstrom, imunelectroforeza releva un aspect polclonal ) Slatile de hipercoagulabilitate pot aparea in cadrul defcituil de antitrombina I 4) Scorbutul infant este caracterizat de gingivita hemoragicd si purpura petesiaka @) Alcooismul cronic induce o stare de hipercoagulatiltate 3) Completati spatile libere: 2) Anemia sideropiv ce apar la pubertal, apie fluxuri menstruale, poarté numele de. b) Muscatura de sampe produce 0 an@mie....nnnmns on anemia frp reticulocitele pot fi. sau <)in mucoasa gastid nanomiaBiemer se ininese anticorpi ai... $4 AN on i e) in anemia Biarmer cu gastrita atrofica, la dozerea acidta gastice se constata oe4) Asociati corect: Patologii Caracteristici A) Anemia feripriva 2) parestezi si sodderea forfei musculare b) fala mongoloida sau oriental 8) Anemia Biermer «) sindrom Plummer-Vinson 4) giosta Hunter e} craniu in tum’ sau frunte olimpiana® {) anism sitantism 4) colorate rosie-violacee a fegumentelor E) Anemii hemoltice TE eogale juvenile }) ulcerati cronice gambiere §) hiporeflexieosteotendinoasa Dioter 1) collonicie ny HTA ) Sferocitoza ereditara D) Policitemia vera 5) Talasemia: a) se mal numeste si anemi feliform’ b) este o anemie hemolitica c} este o boala cu transmitere AR 4) diagnosticul se stablleste prin electroforeza hemoglobinei @} anemie hipocroma, microcitard, hiposideremic& 6) Adevarat sau Fals? a) Capitarita cu mecanism imun este responsabilé de purpura Schonlein-Henoch ) Infecfile virale pot f responsabile de hemoragi prin mecanism plachetar, vascular si umoral c) Reacile alergice pot realiza purpura, prin mecanism plachetar 280 4) Tumorile maligne pot induce, deopotiivd, hemoragi i tromboze_ €) Durerile articulare sunt o manifestare rara th cadrul tabloului clinic al pupurei Schenlein-Henoch patiile libere: a) Testul Coombs se efectueaza pentru diagnosticul anemiilor ....... «$1 const In detectarea: anticorpilor anti b) In mieloleucoza roca apare 0 ‘anomalie a rrivelul cromozomul....... , lund denumirea de cromozom ce apare in 90 % dine formeletipice de bol °) Mononucleoza infectioasa este produsa de virusul : 2 et mplca sn paogenea imonli 4) in cadrut bol la pacienfi cu. : ¢)Faciesu cu nla siete, a rive landlor salvare si lacrimale, se numeste facies. PATE Masses ese 8) Asociati corect: A) Anemia fririva 9} microctara B) Anemie hemolitica b) normocitaré C Anemia Biermer ¢} macrocitar& D) Talasemii d) hipocroma: ) Alcootsm €) normocrom F) Anemia prin deficit de acid foto A)VEM mic ‘G) Anemia din boli cronice g) VEM normal H) Anemia posthemoragio8 1h) VEM mediu 281re 9) Policitemia Vera: a) Hteste mai mare de 50-60 % b) Existé trombocitopenie si leucopenie ¢} Se poate manifesta cu sindrom Raynaud si sindrom Budd-Chiari d) Poate aparea accidentul vascular cerebral €) Conjunctiva bulbaré este congestionat Rispunsut: Habe 2)a-Ab-F.c-Ad-Ao-F 3)a—clerazd, b—hemalics, = nomale sau scdavte, d-faclo innnsae 51 ‘celle paral gast, ~acemldie AA-chmB-a di kC~b.e,1 40-9) Ef h) Ddod 8)a-A,b-Ac-F,d-Ae-F ‘7)a~henellic, ent evostar bcxonozom 22, comozom Philadelphia ,c ~ Epstein Bar, Butt, d- Boala Hodgkin, ee harclog,sncromul ikulice 8)A~2,4,58-b,e, gC -ohD-ad,fE-G hi Fon) G-a, 6.5 H— beg dacde Test 4 4) in mielomul multiplu: 4) exist prolferarea malignd a plasmocitelor b)_ se produc leziuni osteoliice ©) poate apérea afectarea renal, prin eliminarea tanurlor rele 4) calcul serie este sedzut 2) perioada asimptomaticé poate dura pana la 20 de ani 2) Adevarat sau Fals a) Durerile abdominale din cadrul pupurei Schone Henoch pot fi determinate de hemoragia de la nivelul seroasei peritoneale b) In trombocitopenia esentiala, purpura este .oalpabila" cc) in purpurele vasculare, pruritul are mecanism imun 4) in purpura Schonlein-Henoch, febra este andulanta e) in trombocitopati, timpul de coagulare este pralungit 3) Completa spatile libere: a) Tratamentul cu citostatice determina se _.(eteslerealsc&deree) leucocitelor b) Neutrofiia apare frecvent in infec... (bacterienelvirale) ¢) Reducerea neutroflelor sub 1000/mm3 poarté numele de 7 1) In mononucleoza infectioasd, 95% dintre elementele leucocitare SUM... vs e) Hemofille A si 8 apar exclusiv la sexul 2834) Asociati corect: 2) Ciroza hepatica 1) Bol infeofjoase acute ©) Satooidoza 6) Telasemie major €) Leucemii acuta f} Limfoame. 9) Leucemia granulocitara cronie’ 1) Amiloidoza i) Anemi hemoliice )) Leucemia limfatic8 cronica ¥) Tezaurismoze 1) Trombocitopenia esentila A) Splenomegalie grad I 8B) Splenomegalie grad Il C) Splenomegalie grad Il 5) in boala Rendu-Osler a) poate apéirea anemia feripivas b) transmiterea boli este AR ©) apate purpura la nivelul membrelor inferioare d)_ pot apérea epistaxis si hemoptizie recidivante e) pot apérea leziuni alt a rivelul tegumentuli, ct sila nivelul mucoaselor apare in infarctul splenic b) Adenopatia generalizata din tuberculozé se manifest ca ‘o microadenopatie, cu semne infamatori prezente ©) Adenopatia generelizaté poate s8 apard in sifiisul secundar 4) in limfomul non-Hodgkin, consumul de alcool provoacd dureri ganglionare ¢) In imfomul Hodgkin poate aparea splenomegalia 284 7) Completati spatilelibere: a) Stir infec\ioase gi toxice grave evolueaz cu (neutroflie neutropenic) b) Boala hemoragica a nou nascutuui este o expresie a deficitului de ) Deficitul de vitamina C produce o boald numa. 4) Purpura Henach-Schoniein poate apérea la persoane expuse contagiuniiC.... - ©) Purpura fara simptome constiujonale si neasociat unor boli sistemice poartd numele de purpura. 8) Asociafi corect: A) Copit 2) mielom multipla B) Adolescent ») boala Hodgkin C) Adult tanar ‘c) leucemii acute D) Varstrii (peste 65 ani) dl) mieloleucoza cronicd e) limfom non-Hodgkin {) mononucieoza infectioas’ 9) imfoleucoza eronica 9) Purpura fulminanta: a) are etiologieinfectioasé ~ Streptococ Beta-hemoiitc de grup A ) are debut brutal o) are caracter necrotic, d) poate apérea sindrom de iritatje meningeal ¢) se asociaz’ frecvent cu atralgi si atite Réspunsur: 2 3)a~scdere,b — bacirne, c- neuropeni, d —ifocit, Abe 448-2655 C-69, 7) a neuirepanl, - vitainaK.c- scobul, d- Steplococ Belz heroic 2 grup A, e~ simplex £.C-b, 0; 0-2, 6,9 (se refer ta varsia mal recventa de debut 2854) Asociati corect: Test 5 A) Leucocitoza a) sepsis 4) Leucemia limfatica croni 5) infec acute bacteriene a) pare mai freevent la varstict ©) hiperspianism b) prezinta infiltrare limfocitara la nivelul amigdaielor gi . 4) leucemii giandelorsalvare «anemia Biermer ©) prezinté adenopati generalzate 4) imfom Hodgkin in stale a) este o forms ara de leucerie : inciiente 8) se asociazé splenomegale si hepatomegalie 8) Leucopenie 0) nfom Wotan instal arlve . +) agranulocitozs 2) Adevarat sau Fals? Wifaet mocerdic a) In boala Gaucher este afectat metabolsmul i) trotament cu fonibutazona cerebrozidelor 5) in leucemiile acute: 2} radiatileionizante sunt un factor de ris al bof ») apare anemie si trombocitopenie b) In anemia Biermer reticulocitele sunt crescute ‘c} Mugcatura de sarpe produce anemie hemoliticd d) Anemia se poate asocia cu dispnee, palpitatii si angina pectoral ¢}leucocitele proliferate sunt normale din punct de vedere 2) in anemia feripriva, capacitatea total de legare a fierului functional este sodzut 4) pot apres somnolenfa si coma 3) Completati spate bere: 9) use bls acu se ear cera a) Trombocitoza Inseam’ cresterea trombocitelor peste... oe 6) Adevarat sau Fals? yin pa seeundaratomboctopatioy, tpl de 2) in eect Hale exist riscul de apaie a anemiei cma ese entities megaloblastice <} Tn monorelera leon, nope predoming la b) in silemie pot apérea romboze vasculare multiple 4) Adenopafia metasiatic8 din cancerul mamar este situat& 6} Talasemia este o anemie hemoltic’, hipocroms, make : microcitaré, nomosideromica ¢) In insufcienta renal conc, ane apare dn cauza 4} In sferectezd,testul de aulohemolizé este pozitv doficitului de. seen ¢} in hemoglobinuria paroxistc’ noctuma apare anemia feripriva7) Completati spatille libere: a) Tratamentul cu metotrexat poate determina anemie. ee +b) Derivatul insolubil al feitinel este «) Fierul este transporta in circulate legat de. d) in talasemii exist’ o anomalie de sinteza a. ¢) In leucemia acuta, elementele tinere gi elementele mature, f4r8 elements intermediate, poarté numele de. 8) Asociaticorect: a) mai frecvent in infectille virale ie tail A) Neutroflie 1b) infec{i cu stafilococ, pneumococ ¢) uremie 8) Neutropenie 4) parazitoze digestive oe Si e) la copilul sénatos sanenie 1) tuberculoza severd (D) Eozinopenie 4g) astm brongicalergic hy) infarct miocardic acut E) Limfocitoza i) casexie F) Limfopenie }) leucemia eozinolica X)sindrom Cushing G) Monocitoza 1) str infecfloase foarte grave 1m) dupa hemoragit masive 1) tratament cu glucocorticoizi 0) imfoleucoza eronica 9) Limfomul Hodgkin: 2) are debutul recvent cu adenopati laterocervcal si ‘supraclavicular b)apare treevent cu lovalzare gastrica ) se poate asocia cu prurit cutanat €) se manifesta cu febré,astenie, soadere ponderala ) se asociaza cu anemie gi trombocitopenie Rispunsu 1)a.b.o8 Da-A,b-Fo-A.d-A,e-F 3) a~ 450,000/nmS: b- normal, c- cervical, d~ axa, e~ estopoetina 4) Aa, b, ofa (ape in ormele severe de soc sap, are oronosic ros!) 6,2, 9h) Sa bde 6)a-A,b-A.c-F.d-A.e-F 7) a= magalolasicd, 2c foleb—hemosierina, ¢~ ransfetind, d= hemoglobin, © hits leuceric B)A~b.ohmB~a,,hC-6.9,;0-k, nj E~a,¢,0,F 56-8 9acdeTest 6 41) In leucemia granulocitara cronica: a) splenomegala este important’ si doming tabioul clinic ») apare sindrom de loucostaza si vascozitate ©) limfocitoze este > 10.000/mm3 cu umbre nucleare 1) cromozomul Philadelphia este absent ) debutul este insidios 2) Adevarat sau Fals? a) in tezaurismoze poate aparea neutropenia b) In leucemil pot aparea sindrom anemic gi hemoragipar °c) In leucemia cronic& apare hiatusul leucernic «) Leucemialimfatica acuta evolueaz’ adesea cu CID ) Leucemia acu cu eozinoflie evolueaz’ adesea cu hipertrofe gingivala 3) Completati spatile liber a) in siclemie exist o anomalie de forma a eritrocitelor (a8 AFA’ CB 0 an aspect ce poartd numele ae... b) in anemia hemolitcd, eritrocitele sunt fragmentate ca urmere a hemolize! mecanice, aspect ce poarté numele de. ¢) Dupa splnectone, hematite pot capsta aspect de Cell rein calle pin, spect pat AUMELE dP ren €) Ininsuficienta renal, hematileprezna numeroase prelungir fine, aspect ce poarté numele de . e) Forma globuloasa a hematilor dedusa din frotiurl prin absenta depresiunii centrale poarta numele de. 290 i ; i i i | f i | i | | i | i | | t i | t | | 4) Asociaticorect: A) Purpura secunderd vasopatie! B) Purpura secundara trombositopate’ C) Purpura secundara tulburénlor de coagulare 5) in hemofilie: a) timp de s&ngerare {ntoldeauna normal 6) timp de sdngerare intotdeauna prelungit ©) timp de séngerare normal {uneor prelungit) ¢) imp de coagulare normal ) imp de coagulare prelungit (uneori normal) {) proba garoului pozitva (uneori rnormaia) 9) proba garoulul intotdeauna pozitiva 1) proba garouluiintotdesuna normal i) numérul de trombocite Intotdeauna normal J) num&rul de trombocite scazut (uneori normal) 2) apare un deficit de factor Vill hemoflia B) ) apar hemartroze «pot aparea hemoragii severe, post-traumatic d) timp de séngerare crescut, timp de coagulare normal e) sexul ferinin este purtstor al tare, sexul masculn face boala 6) Adevarat sau Fals? a) in teucemia limfatica cronica exist cromozomul Ph1 1b) In leucemia granulocitard cronica exist leucocitozd peste 100,000/mm3, cu devietea la dreapla a formulel leucociterec} In leucemile acute se intalnese celule blastice >30 %, in frotul perferie 4) in purpura Schonlein-Henoch pot aparea artrite gi nefropatie imuna 2} Hemoflia este 0 boalé cu transmitere AR legalé de sex 7) Completati spatilelibere: 2) In anemia feriprivatrensferina este. ) Anemia megalobiastica are ca si cauzé deficit QM nn SAU. o} In anemia hemoliicd retculcitete sunt 4) In hemofiia B exist un defcit de factor... e) In sferoctoza, spina est... . 8) Asociafi corect: 2} sufuziuni sanguine extinse,atat Ja nivel cutanat ct sila A) Trombocitopenia mucoase ) purpura mai frecvent8 pe fala esentiala dorsala a main, avand legatura si cu expunerea la soare } purpura cu aspect petesial pe 8) Pupura Hench. ) Pupura Henod ‘runchi si membre, neteda, nedureroas, voalcee Schonlein d) ghem arterio-capiare plat sau c)Pupwaseria = Salarouogono ¢) este o vasculité a vaselor mici, ‘cu aspect de purpura _ spalpabila” E) Hemofli 4) numita gi boala lui Werthof 9) pot aparea sufuziuni hemoragice atbilale cu consecinfe serioase hh) face parte din purpura simplex ') poate f precedaté de unica si ‘edem Quinque |) numita gi telengiectazie hemoragica ereditara D) Boala Rendu-Osler 292, 9) Purpura Henoch-Schonlein: 2) se manifesta cu dureri abdominale difwze, agravate de mese b) poate fi asociala cu diaree sanghinolenta si HDS. c) Se asociazé frecvent cu boala Berger d} numérul trombocitelor este scazut } timpul de sAngerare este crescut Réspunsuri: ‘abe 2ia-Av-A.c-F d~ 3). secer, crepanccioza, b-schizecloea, o- acanoctoza, d= ‘echinacil2d,e sferoctoza 4)A-a,d.658-b,6.GqiC-cent 9), 6)a-F.b-F.c-A.d-A,e-& ‘7a clesula, b vatmina B12, acid fli, o~crescule, dX, €- marta devdun B)A-c48-e,C-b,h,D-G,E-ag Had.eIt- INTERPRETAT! BULETIN DE ANALIZE Cazi HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE Erirote=3,700.000irum* Fler=35/¢ Leucoste=60000mn?* Fertina=16 ygldl Trombocite=383.000!nn? Vit B12=120 pgimi Hb=10 gldl ‘Acid Fokc=6 nail Het=32% VEM=75 picograme HEM=28 umm? Fa=232 UI HE G6GT=30 UN Reticuloc BT=1 mall VsH=80 maid FORMULA LEUCOCITARA Bi0,8 mgd Neus57% Lo#=37tun Ly=28% Uree=30 ml Mo Creatinina=0,8 maid 02.5% Ca serio=8 mg il 893.5% Acid urio=7 mala Frotiu periteric: aspect de poikiocitoz’ Imunologie: igA=200 mgi, g3=700mgl,IgM=120 magia 4) Interpretafi analizele 2) Completat| diagnosticut Réspunsuti: 1) Anemie microclar hipocroma, aregeneralv, VSH _acceleraldsecunday, aspect polmod al eironteor,seremie i fetind sedaule, 2) Anam feces 294 / | Caz 2 HEMOLEUCOGRAMA, BIOCHINIE Erivocite=3,600.000imm Levoocite=3000imm? ‘VitB12=80 pal! Trombacte=110.000inm* Feritina-60ugl Hb=9,8 gid! Acid Falio-Bagim! Hete34 % \VEW=88 picograme HEM40 umm* Fier=80,i¢l CHEM=34% Reticulociti=1 vsH=60 FORMULA LEUCOCITARA Nou=57% ‘Acid uric=8 mafdl Frotiu periferi: mecrosferocitoz’ Imunologio : g4=200 mg/d, igG=700mgld, IgM=120 malt 1) Interpretaii analizele 2) Completat} diagnosticul Rispuncur: 1) Aromie macros, aegensrava, VSH accelerala ‘secundar, defi de viemina 12,2) Anemie megalobasicd 295is Caz3 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE, Efiocte=3.700.000%ram* Fier=78ygi Leucocite=13,000!mm? Fertina=60 pgidl Trombocite=500.000mm? Hb=10 gldl Dpicograme HEWM=31jamm? VsH-50 BD=0,2mgidl Bi=9,8 mg/dl LOH=371UN Ca seric= Omg cd uric-8mola Frotiu periferic: Schizoctoza Imunologie : IgA=200 magi, IgG=700mayAl, Igi=120 magia 41) Interpretati analizele 2) Completai| dlagnosticul Réispuncurk: 1) Aneinie nornocroms, nonnactara, regenera SH ‘acceletalé secunder, tperiliubinemie neconjugat; 2) Anemie hemoliicd (spect! pa ficou sugereaca o hemolied mecanica) 296 Caz4 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE Etvocte=3 700 000hnm* Firet0yott Leueoctas12000imm* Feina=68 ult Trombocte>483.000imn? Vit 12-120 pint ‘Hb=10 gid Acid Folic=6 ngimt Hete22% ASAT=200UI VEN=B0picograme HEME3 ur? Reticulociti=33 %o VSH=50 Bi=2,9 mg/di Lon=a7tun FORMULA LEUCOCITARA ——_—Uree=30 mal Neu=57% 1,8 mg/di mg/dl Acid uric=6 mg/dl Frotu peifric aspect de hematin secer gid, gh=120 ml 4) Interpretal analizele 2) Completati diagnosticul éspuneuri: 1) Anemia herald regeneratva(nomecrom,nonmeciara, cu blfubina neconugetacrescula), VSH acceleala secunder, 2) Silele (eugetelé de aspect rou peieric) 297Caz5 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE, Eritrocite=3.700,000/mm? Fier=B0ugld Leucocite=3000mm? Feriina=88 pf Trombocite=80.000Imm? VB12=120 paint Hb=10 gid ‘Acid Folc=8 ngiml Hot=32% ASAT=80 UF VEM=80 picograme ALAT=96 Ull FA=332 UN GGT=90 UN BT=3 mgtdl BD=2,2 mgidl VsH=st 8 mail ‘LDH=S00UIl FORMULA LEUCOCITARA Ure9=30 mgia Neu=57% Greatinina=0,8 maid Ca seric=10 mg Acid uri=7 mgid Imunologie: 1gA=200 maid, IgG=700mgl, IgtA=120 mata Frotiu poriferic : de aspect normal 4) Interpretali analizele — incadrati modificarile hematologice in sindroame; 2) Numifi cea mai probabilé boala de baz. icpuneur: 1) Panclopenie mai probabil pinhiparspenism, VSH zeceerat ‘secundar, indo de colesaza sindrom de hepaloctoes,retenfe bila 2) ‘Cozahpaicd 298 | | | | Caz 6 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE Erivocite=3.700.000mm? FierB0yol Leucocite=125.000!mm? Fertina=88 gil Trombocite=100.000!mm? Vit 812=120 pall Hb=9 oll ‘Acid Folie=6 ng Het=30% \VEWM=80 picagrame HEM=<1)mm? CHEM=33% Rebculociti5 to 8D=0,8 mgidl shee BIF0,2mgil FORMULA LEUCOCITARA Neu=a0% Ly=10%% Acid urio=9 magia Mor5% 055% Imunologie: 198=200 mg/l, IgG=1700mgl,IgM=120 mgt ‘Sange periferc: prezenta elementelor tinere: numerosi mieloblost, prezenja hiatusuuileucemio ‘Maduva osoasa: Hiperceluar infliraté cu blast (peste 30%) 4) Interpretafi analizele 2) Stabiit diagnosticul Rispunsu: 1) Laicodtozs cy eozinoito, eee, vomboctonenia, VSH acoaleral, LOH cescut,hiperurcemie, aG cresct,prezenja celueorinere pe Fat paleric sa blstlor med, 2) Levcemia acu cu eozinole 299Caz7 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE Erirocite=3.600.000'mm? Fier=B0ugf Leucocite=60,000!mm? Fertina=68 git Trombocite=120.000/mm* it812=120 pind Hb= ogi Acid Foic=6 ng Hot=32% ASAT=20 UI \VEM=80 picograme ALAT=24 Uh HEMe3tjmm? FA=232 UI CHEM=39% GoT=30 UA Reticuloct=5 %o BT=1 mgial 80=0,8 maid VsH-a0 BI=0,2mgi LOHeS7AUIL FORMULA LEUCOCITARA Uree=30 mala! Neu=t7% Creatinina=0,8 magia Ca serc=9 mold Acid urie=10 mgidl Frotiu singe periferc: predominanta imfactelor mature Maduva osoas: inftralle medularé cu peste 40% timfocie {Imunologie : IgA=200 mg/al, lgG=700mgi,Igi'=120 maid 1) Interpretall analizele 2) Stabilli diagnostic Raspuns: 1) Leuoaston8 cu ifocton anerlo, ombecltopeni, VSH, ‘ecelera, LOH crescut, hiperurcemis, 2) Leucemielmistea canica (mai chal, sugeral de lips ceulelortinere pe frat pedi) 300 Caz8 HEMOLEUCOGRAMA, BIOCHIMIE Flers0pgil Leucocite=8000tmm* Feritina=68 gid! “Trombocte=150.000imm? Vit B12=120 pom! H=0gid Acid Folic=8 ng Het=32% ‘VEM=80 picograme HEM=31ume? CHEM=33% Reticuloati=S vsH=80 Lok=a7tunt FORMULA LEUCOCITARA Uree=50 mid Nous57% creatinina=2,3mg/dl Ca seric=12 mala ‘Acid uric=10 mala Sange periferic: prezonta crescuta a plasmocitelor 'Maduva osoasa: prezenta plasmocitelar > 30% Imunclogie: gA=80 mail; Ight=40 mg/dl; g=3000mgid! 4) Interpretali analizele 2) Stabili diagnosticul Réspunsuet; 1) Anenie normocromd, nomactata, VSH aocelerala secur, Iosfatazaacan’ cescul8, Ca crescu (prin osteolz)}, LDH crescut, hipericem,insulclen renal, lo mall cescul, cu scdderea IA gilaM, prolferareplasmoctar; 2) Milom moliplu cu Ig 301Caz 9 HEMOLEUCOGRAMA BIOCHIMIE Eritrocite=6,000.000Nrnm? Fler=100 yg Leucocite=16,000trm? Feriina=88 gic ‘Trombocite=550.000mm? Vit B12=120 poll Hb=t9g/al ‘Acid Foio=8 ng Hct=70% ASAT=20U) ‘VEM=80 picograme ALAT=24 Ul mn? % Roiiclocti=5 % vsti LDH+S35U FORMULA LEUCOCITARA, Uree=30 mola 0,8 mgd Ca serio 9 mgit Acid uric=9.8 mgfat Miduva osoas®: prezenja sere eritoctere si megacaricliare Immunologie : 1gA=200 maid, IgG=700mg/a, IM=120 mg 41) Interpretati analizele 2) Stabill{diagnostcul Réspuns 4) Ertvocloz2, hemoglobin crescula,hematoert rescu, trambocitoza, VSH seazut, LDH crest, cid uric cescut 2) Pokdteie vera 1VSH-ul accelrat apare tn majortatea bollor hematoiogice, cu leva excepii iar LDH-ul ereseut gi hiporuricemia apar in mejoilatea bollor imio si mioleproiferative, acute si cronice | : : | | ' | | | i | | | | z It QUIZURE 1) Pacient® in varst& de 30 de ani, insércinaié in luna a7 prezint la medic acuzand asteni, fatigabiltate gi palpita ‘examenul obiectiv se constaté paloarea tegumentelor si a mucoaselor. Hemoleucograma evidenijaz4 anemie higocroma, rmicrocitaré, reticulocite normale, usoaré leucocitoz’ cu neutrofie, 4) Care credef c& este diagnosticul mai probabil gice anal mai facoti pentru ava sustine diagnostcul? 2} Care este mecanismul prin care a apzrut aceasta palologie? 3) Ce alt tip de anemie mai poate aparea la gravide? 4) Ce modified ar putea aparea la nivel fanerelor? 5) in cazul nostru, leucocitoza si neutrofiia pot f1 normale"? Réspunsur: ‘Anant erp siden 2) Geslre neces defer dn ocanse, In content saci 3) Pon deft de acd fics lamina B12 4}Pat tab uscal une chiar cli, ung ible pate sa concave lelectra ome severe) 2) Neutoia poate apea i hes, sarin ele te Il) Pacient in varsté de 50 de ani, cunoscut de ani de zile cu gastité atrofic, se intemeaza in servciul de neurologie pentru parestezii la nivelul membrelor inferioare si scéderea fortei musculare. La examenul obiectiv se constala paloare si splenomegalie moderata, iar probele biologice telev un sindrom anemic, cu reticulocte scdzute si LDH crescut. 4) Corelaj toate datele de mai sus si stabil despre ce palologie mai probabié este vorba. Ce analiza ‘suplimentar’ facet, pentru a v8 susfine diagnosticul? 3032) Ce legaturé au manifestaile neurologice cu boale de la punotul 1? 3) Ce caracteristc (dpdv al morfologieleritrocituu) are anemia pacientului? Numi alte doud cauze posibile ale acestui tip de anemie 4) Ce alte modifica, pe lnie celular, mai putel itn’ pe hemoleucograma? 5) up administrarea tratamentului, care este primul semn de laborator care araté eficacitatea acestuia? Réspunsur: {) Aneme Bsr. Dozarea vain! de 812 2} ato gosta actru ninsec neceser abso wlamine B12 este cul, Manestrle nerlgice sunt sexundae dticti de B12. 3) Mecrcaterd, Coil do aca fle sacl. 4) Levene romboctopenie 5) Retedoioea |W) Copil in varst& de § ani, aflat tn perioada unei viroze respirator, prezin icter, astenie si stare general alteralé. Pring menyoneaza c& a mai avut astfe! de episoade in trecut La examenul obiectiv se constat un facies mongoloid si 0 dezvoltare particulara a crenilu, iter spleno-tegumentar si splenomegalie. Examenul de sénge releva un sindrom anemic cu. reticulcitoz’, leucocitoza si tromboctoz8 usoare si biliubina neconjugati orescuta. Pe frofurile din. séngele periferic hematile au o forma globuloasa, cu absenta depresiunii centrale. 1) Care este diagnosticul si despre ce tip de anemie este vorba? 2) Care este dezvoltarea particularé a craniului, in aceasta patologie? 3) Credef cd are vreo legturd cu patologia de baz’ statusulinfectios al pacientulu’? Care? 4) Se transmite aceasta boal? Daca da, explcal. 5) Ce defect intervine in mecanismul patogenetic al avestel patologi? 304 Réspuns 4) Sleroctza erediar ~ boala Minkovshy-Chaufard Anemie hemoltic8 2) Modiicarea craniubi num’, cu fruntea olimpionst 3)Da, deverece aes(apalcloge avolueazd in pusee, find prec do inte 4) a. Se trensmte ered ~ autosomal dainant 5) Def structural de membrand, cu scdderea cant de spactina IV) Pasient in vérsti de 40 de ani, cunoscut cu o boalé congeritalé pe care nu 0 poate preciza, se intemeaz de Uuigenfé cu dispnee severa, tuse cu expectorafe hemoptoicd, durere toracic8, tahicardie, tahipnee, iar pe radiografiatoracicd se evidenfiaz3 o opacitate de forma trunghiular, cu vartul spre hil. La examenul obiectv, pe Lang’ modifcarletpice patologiel acluale, se constald icler sclero-egumentar. Biologic, anemie hemolticd cu eritrocie sub forma de ,secera" pe fotiul perfec. 1} Care este diagnostcul hematologic? 2} Se transmite aceasté patologie? Cum? 3) Care este defectul mortopatologic? 4} Dat] exemplu de 3 factori care favorizeaza ,acutizarea” acestel patologii 5) Care este diagnosticul pentru care pacientul s-a prezentat in urgenté si care este legatura cu palologia hematologica? Réspunsuri: 1) Sicenie 2)Da. Eredtar— autosomal recesiy 3) Anomalie de sructuré @ hemoglobine, cu aprifa unel hemogobing mutant, HoS 4) Hipota,aidoza,doshidictarea 5) Inftet pulmonar. in sickzare, forma api aertroctelor detemina un 'psaj dei la nivel microcculae, cu fenomene celuzive ls acest nivel 305\V) Pacienta in varsta de 10 de ani este adus de pérint in urgen{a cu febré, dureri abdominale colcaive, varsaturi hemoragice, hematurie, iar !a examenul obiectiv se constata, la nivelul membrelor inferioare, purpura ,palpabila’, Pacienta este jn cursul tralamentului antibiotic pentru 0 angina acut eritemato-pultacee. 1) Care este diagnosticul mai probabil? 2) Credetj cd are vreo legaturé cu afeciiunea ORL a pacientei ? 3) Care oredel cd este cauza hematuriei? 4) Cum sunt timp de séngerare si coagulare in aceasta patologie hematotogio8? Dar numérul de trombocite? Réspunsu: 4) Purpura Henoch-Schonlen 2} Da. Mai probabil esa © angin sreplococica cu Sreptocac Beta hemalii, purpura asocind-s, In peste 80% dire cazu, cu aceast nije, 3) Alectarearenalé dn cacrulaceselpalologi, respect glorerulonenta cu pare de Ig 4) Toate sunt normale, Vi) Pacient in vrsta de 60 de ani se prezntain servicul de reummatologie cu tabloul clini al fenomenului Raynaud, Asociat, acuzé cefalee, ameteli, acufene. La examenul obiectv se constaté colortjarosiatic8 a tegumentelor si conjunctiva bulbard congestional,splenomegaie, hepatomegale si valor crescute ale tensiunii arteriale (180/100 mmHg). La examenul biologic se constaté hematocrit de 60 %, 4) Care este diagnostcul mai probabil? 2) Are vreo legatura fenomenul Raynaud cu boala de la punctul 1? Care? 3) Care este mecanismul care sta la taza acestei patologi? 4) Cum va astoptali fie trombocitele $i leucocitele? 306 = Raspunsur: 1) Potglomia vra 2) Da In acess poologe pore hiperyéscnzal, ou aectrea imcrocrculai. 3) Prollererea medular’ susnuls excesivaaetroctetor,grentfocielr 1 egacaroctolor 4) Creseute Vil) Pacient n vars de 25 de ani se intemeaz8 cu sindrom feb, astenie marvalé si episaxisui repetale. La examenul obiectiv se constaté paloare, adenopati generalzate, hepato spelonomegalie, rnumeroase pelesi si echimoze la nivelul tegumentuli, in ipsa traumatsmelor. La ‘nivelul cavtifi bucale prezin’S numeroase Uicerafi. Eaxemnul de sénge evidenfiazd leucociiozé marcaté, iar frofil psec prezintcelule imature si celle mature. 4) Care este patologia mai probabla? 2} Cum denumiti aspectul trou periferic? 3} Care este explicatia epistaxisurilor, echimozelor si petesilor? 4) Ce alte modifica se mai pot inti in cavitatea bucala? 5) Pe parcursul intern, pacientul devine somnolent, cu {ulburai severe de congtient{S. Cum exoiicali? Rispunsur 1) Leucemie ait 2) Hitusuleucemic 3) Tromboctopenia 4) GingitatipetrocaMnemeagie’, angne ucerenecrlic 5) Pin sistema de leucostaa Vill) Pacient in varsté de 60 de ani ajunge In servciul de radiologie in urma une! c§zaturi ugoare, dar este, totus suspect de fracturé de tibie. In urma radiografe, s-a confirma diagnostcul, insa suplimentar se constatd numeroase leziuni osteoltice iseminate, A fost intemat pentru investiga suplimentare, S-au efectuat si alte radiografi care au confirmal leziuni osteoltice si la alte sedii osoase, inclusiv la calola, Biologic, se constaid insuficienfa renald usoard, hipercalcemie sihiperuricemie. 3071} Care este diagnosticul mai probabil? 2) Ce substrat fiziopatologic are aceasté patologie? 3) Cum explicaiafectarea renala? 4) Dupa c&teva luni de a diagnostic, pacientul dezvoita un sindrom hemoragipar. Cum explicati aparitia acestuia? 5) Cum credeficd sunt gama-globulinele si de ce? 6) Ce particularitate are fractura pacientului? Réspunsur: 41) Mietom utp 2) Prlierarea maigna e plasmoctulu care invadeaza méduvaos0asa, reduce eur ostenlice si secret proleine monoclonal - pxpotena M (laut ugoare) 13) Elminarea renala de nj ugoaro alereaza epitell tutus, cu apaiia ‘sndombll Fanconi sia insuficinfo rene. laps, coctarea renal poate ‘apérea'n contenu peruceniel sa hipecalceriet 4) Preeina M inferacYonwaz® cu faconlccogulr, find response de sede acestra ania sn agregar platetara 5) Sedaule, ca urmere a suocarlacesora de expansiunea onal malign 6) Este o facta pe 08 paltoic 1X) Pacient in varsté de 30 de ani acuzd astenie marcala, scadere ponderal, transpiratii noctume abundente, insojite de prurit si febré. La examenul obiectiv se constaté adenopatie laterocervicala nedureroasd. 4) Stabili diagnosticul 2) De ce tip poate fifebra, in aceasté patologie? 3) Ince condi ar putea deveni dureroasa adenopatia? 4) Ce explorare facelj, pentru a stabil diagnosticul de cerftudine? Ce va asteptafis& gésit I acesta? Rispunsuri: 4) Unfon Hodin 2) Febra ondulana sau recurenta (Pel Ester) Unecr poate de fp sep 3) In conde consumuul de alco) fenomen caracerse bol, dar rar infant) 4) Blopste gangionars, cu examen histopatolog;celule Reed Slernberg, aleturde celeale erente de malgniate 308 een X) Pacient in varsté de 7 ani junge in serviciul medical pentru durere, tumefiere si impotenla funclonala la nivelul genunchiului drept, dupa un traumatism minor. in uma examinarilor se stableste c& este vorba de hamarroza. La examenul obiecliv, se conslata suplimentar si numeroase echimoze gi hematoame musculare, pacientul neputand preciza vreun traumatism major care sa le explice. P&rinti mentioneaza 8 a prezentat recent o hemoragie importanta in ura unel extracfi denlare si cd Tn familie mai exist& persoane (loale de ssex masculin) care au astfel de probleme, 1) Despre ce patologie este vorba? 2) Cum se transmite aceasta boals? 3) Ce substratfiziopatologie are aceasta patologie ? 4) Ce complcati pot aparea la nivelul ariculafior, unde ‘pare frecvent colectia hemoragica? 5) De cate tpurl este patologia gi care este forma cea mai frecvent&? Raspunsur 4) Hemotie 2) Tranmere eer recesiv lege de sex (femelle sunt puratoaa, bai fac boa) 3) Dati canaticftat al actortr de coagulre Vl (pA) si X ip 8) 4) Artopaiehemalica’- anchiozd, cu redoare ericule8 i aoe a rmusculturiaiiacent, 5) D2 in A 318; 2a dep A apare in proporie de 8-85 % 309Bibliografie (selectv) ALBU A, FODOR D, REONIC S, SIMON SP, Semiologi ‘medicalé. Sindroame. Editura Casa Cart de Stinté, Clu} Napoca, 2008, BOLOSIU HD, Semioiogie medicalé. Editura Medex Cluj Napoca 1297, DUMITRA$CU DL, FODOR D, ALBU A (sub red), Semiologic ‘medicalé, vo. |. Ecitura Medicala Universtard lulz Halieganu’, Cluj Napoca, 2013, HAMPTON JR, 150 ECG Problems. Churchill Livingstone, London, 2003, HAMPTON JR. The ECG Made Easy. Churchill Livingstone, London, 2001 Harrison's Principles of Intomal Medicine, 18th edition, Longo DL, Fauci AS, Kasper DL, Hauser SL, Jameson JL, Loscalze J, Editors, McGraw-Hill Companies Inc., 2012. Mosby's Guide fo Physical Examination, Sth edition, Seidel HM, Ball JW, Dains JE, Benedict GW, Editors, Mosby Inc., 2008, POANTA Laure, Termeni medicall cu nume propriu, Dietionar de seme, simptome, sindroame. Editura Casa Cart de Stina, Cluj-Napoca, 2008, REDNIC S, POANTA L, PAIS R, Semioiogie medical. 100 de ‘scenani clinice. Editura Casa Carfi de Sti, Clu Napoca, 2008. ZDRENGHEA D (sub red). Compendiu de electrocardiografie Clinic’, edita a I-a. Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2007, gu | iCUPRINS Prefata de prof. Dan L. Dumitraseu. Barem de corectare Abrevier Capitolul! PARTEA GENERALA... |~TESTE -INTERPRETAT. ili QUIZURI Capitol APARATUL RESPIRATOR [TESTE II~INTERPRETATI -QUIZURt Capitotul ‘SANUL. APARATUL URINAR. |-TESTE II-INTERPRETATI. 4) -QUIZUR... Capitolul IV CARDIO-VASCULAR. [-TESTE vovwn |N~INTERPRETATI M=QUIZURI. 313 10 45 49 69 70 408 113 121 12 143 153 154 192 201 |Capitotul V APARATUL DIGESTIV. IATESTE vonsninen II INTERPRETATI M—QUIZURL... Capitolul vt APARATUL HEMATOFORMATOR. FeTESTE woe . I~ INTERPRETATVBULETIN DE ANALIZE... Ii QUIZURL. - Biblografie (selectiv) 314, at _smttttrmutenanittemiennaseteniesicencesanenbuduunnincenennunainisianiial