Zoologia nevertebratelor

Stiintele biologice

• Biologia – studiul vietii

• Numeroase domenii (cateva exemple)

– Zoologie – studiul animalelor
– Botanica – studiul plantelor
– Anatomie – studiul structurilor morfologice
– Biologie celulara/moleculara
– Citologie-histologie
– Fiziologie – studiul modului de functionare a diverselor structuri
(celule, organe, sisteme de organe, etc)
– Genetica – studiul mecanismelor si structurilor responsabile de
procesele ereditare
– Evolutionism – studiul schimbarilor in timp (de la nivel molecular la
nivel ecosistemic)
– Ecologia– studiul modului in care organismele interactioneaza cu
mediul lor de viață și cu alte organisme
 Ierarhia structurilor
vii
• De la nivelul atomic la
biosfera

• In reprezentare – nivelul
molecular – nivelul
ecosistemic

• Nivelurile supraindividuale
sunt studiate in ecologie.
 Clasificarea animalelorThree Domains
ofsistematicienilor
Ordinea in natura permite Life sa incadreze
animalele in categorii si sa descrie relatii filogenetice
• Trei grupuri largi numite domenii
– Bacteria - procariote
– Archaea - procariote
– Eukarya - eucariote
Procariote Eucariote
• Clasificarea este in
continua schimbare

• Unii cercetatori nu
accepta metoda de
Domeniul Bacteria
clasificare cu trei
domenii.

• Unii folosesc metoda de

clasificare cu 5 regnuri

Domeniul Archaea
 Domeniul Eukarya
• Domeniul Eukarya
constă în patru Regnuri

– Protista – unicelulare
(cateva increngaturi)

– Plantae - pluricelulare

– Fungi - pluricelulare

– Animalia - pluricelulare
Regnul Protista Regnul Fungi

Regnul Plantae

Regnul Animalia
 Zoologia nevertebratelor
• Studiul animalelor lipsite de coloana vertebrala - nevertebrate

• Nevertebralele reprezinta 99% din speciile de animale care

traiesc pe Planeta

• Peste 1.000.000 de sp. (specii) descrise (majoritatea insecte)

• Estimare: 10 - 30 milioane sp. inca nedescrise

• Vom acoperi 15 din cele aprox. 35 de increngaturi

DIVERSITATEA
LUMII
VII
 Clasificarea organismelor
• Sistematica din sec XVIII
• Karl von Linné (Carolus Linnaeus) (1707–1778)
• nomenclatura binomiala și clasificarea
ierarhica utilizata astazi.

Organismele sunt clasificate in

grupari ierarhice care includ
organisme inrudite intre ele si
progresiv includ din ce in ce mai
multe organisme.
 IERARHIE TAXONOMICA
SPECIE

GEN

FAMILIE

ORDIN

CLASA

INCRENGATURA

REGN

DOMENIU
 CLASIFICAREA
ORGANISMELOR
IERARHIE TAXONOMICA

TAXON OM CAINE PASTRAV MUSCA

DOMESTIC
Domeniu Eucariota Eucariota Eucariota Eucariota
Regn Animalia Animalia Animalia Animalia
Increngatura Chordata Chordata Chordata Artropoda
Clasa Mammalia Mammalia Osteichthyes Insecta
Ordin Primate Carnivora Salmoniformes Diptera
Familie Hominidae Canidae Salmonidae Muscidae
Gen Homo Canis Salmo Musca
Specie sapiens familiaris trutta domestica
Sistematica (original: = taxonomie) ordoneaza diversitatea organismelor in sisteme mai
generale, numite taxoni.

Taxonomia - practica recunoașterii, denumirii, și ordonării taxonilor intr-un sistem care

exprima relatiile dintre acestia.

Filogenia – se ocupa cu deductia relatiilor istorice dintre grupe de organisme. Incearca sa

reprezinte modul in care fiecare forma de viata este legată de toate celelalte forme de
viata.

Cladistica (sistematica filogenetica) este clasificarea sistematica a grupelor de organisme pe

baza caracteristicilor comune considerate provenite de la un stramos comun.
 Taxonomie
• Sistemul Linnean (Regn, Increngatura, Clasă,
Ordin, Familie, Gen, Specie) pierde popularitate
• Nomenclatura binara (gen specie) este in
continuare folosita
• Cercetatorii sunt mai degraba interesati in relatii
evolutive (cum sunt anumite organisme similare/
diferite), in opozitie cu ce “din ce clasa face parte
melcul?”
• Denumirile taxonilor si relatiile evolutive dintre
acestia se schimba frecvent.
 Metode traditionale in taxonomie

• Anatomia comparata - morfologia organismelor

(planuri de organizare/structuri anatomice)

• Embriologia - dezvoltarea embrionara

(ontogenia este o recapitulare a filogeniei)

• Paleontologia – studiul fosilelor

 Anatomie comparata Embriologie

Paleontologie
 Metode noi in taxonomie

Utilizarea tehnicilor moleculare a revolutionat

constructia arborilor filogenetici.

In fiecare zi apar informatii noi care duc la schimbari

in taxonomia traditionala
 Principalele grupe de nevertebrate
• Protozoa – protiste animale

• Nu apartin regnului
animalia, si implicit nu sunt
considerate nevertebrate

• Legatura evolutiva
importanta intre procariote
si animale/plante
pluricelulare

Volvox
 Phylum Porifera
Increngatura Porifera
• Spongieri
 Increngatura Cnidari
Phylum Cnidaria
• meduze, anemone si corali
 Phylum Ctenophora
Increngatura Ctenophora
• Ctenofore
 Increngatura Plathelminthes
• Viermi plati
 Nemertea
• Viermi panglica
 Increngatura Echiura
• Viermi lingura
 Increngatura Sipuncula
• Viermi aluna
 Increngatura Nematoda
• Viermi cilindrici

Caenorhabditis elegans Ascaris lumbricoides

 Increngatura Mollusca
• Scoici, melci, caracatite
 Increngatura Annelida
• Viermi inelati
Increngatura Tardigrada
 Increngatura Arthropoda
• Arahnide, Crustacee, Miriapode, Insecte
 Increngatura Gastrotricha
• “cu par pe burta”
Increngatura Rotifera
 Increngatura Echinodermata
• Stele de mare, arici de mare, castraveti de mare
 Increngatura Chordata

• Singura increngatura
care contine animale
vertebrate (unele
cordate sunt lipsite
de coloana
vertebrala)
 MODELE DE ORGANIZARE - SIMETRIA
ASIMETRIE SIMETRIA RADIARA SIMETRIA BILATERALA
simetrie radiara simetrie bilaterala
SIMETRIA BILATERALA

TERMENI DESCRIERE

Aboral Extremitatea opusa cavitatii bucale

Oral Extremitatea la care este localizata cavitatea bucala
Anterior Partea in care este localizat capul - extremitatea cu care un organism cu simetrie bilaterala intra in contact cu mediul
Posterior Partea opusa capului
Cephalic Inspre cap
Caudal Inspre coada
Distal Indepartat de punctul de insertie al unei structuri.
Proximal In apropierea punctului de insertie al unei structuri.
Dorsal Spatele unui animal (de obicei partea superioara). Sinonim cu posterior la animalele bipede
Ventral Burta - de obicei partea inferioara. Sinonim cu anterior la animalele bipede
Inferior Sub punctul de referinta
Superior Deasupra punctului de referinta
Lateral Indepartat de planul care divide un organism bilateral in doua jumatati egale.
Medial (median) In sau in apopierea planului de simetrie care divide un organism bilateral in doua jumatati egale.
Alte modele de organizare

Modelul unicelular Modelul puricelular

Organizarea
diploblastica
Organizarea triploblastica
 REGNUL PROTISTA

Forme libere sau parazite

Mutualism si comensalism, prezente la toate grupele
Acvatice sau terestre; libere sau simbionte
 Regnul Protista
Protozoa
 Protos – primul
 “ primele animale”

 215.000 specii descrise.

Egal cu cel al plantelor
vasculare descrise.
 De 10 ori mai divers decat
bacteriile si virusurile
 Protozoare
Primitive: unicelulare; unele
coloniale (dau nastere plantelor si
animalelor moderne) si unele cu
stadii multicelulare in ciclul de
viata

– Numeroase sp. sunt

simbionte

Variabilitate mare a tuturor

aspectelor :
Hranire / consum energetic
Cicluri de viata
Reproducere
Fiziologie / osmoreglare
Locomotie
Morfologie

ORGANIZAREA PROTOZOARELOR
CELULA EUCARIOTA
Unicelulare; unele coloniale si unele cu stadii
multicelulare in ciclul de viata
Microscopice, unele macroscopice
Toate tipurile de simetrie; forma variabila sau
constanta (ovala, sferica, sau alta forma)

Nucleu – 1 sau mai multi

Citoplasma
endoplasma granulara
ectoplasma hialina

Organite specializate – sistem

intern de membrane (RE, AG,
lizozomi) – compartimentaeza
celula

Structuri specifice

- vacuole digestive
- vacuole pulsatile

Unele pot avea endoschelet sau exoschelet, dar majoritatea

sunt lipsite de asemenea structuri
 Citoscheletul
 Mai multe structuri
 Microfilamente (de actina)
 Microtubuli

 Functii
 Mentin forma celulei
 Locomotie – cili, flageli, si
pseudopode
 Diviziunea celulara
 Transportul vacuolelor in
interiorul celulei
 LOCOMOTIA
pseudopode, flageli, cili, si miscari celulare directe;
unele sesile

Cilii
 Numerosi,
 Prelungiri scurte ale celulei care
se misca de maniera unor vasle
 Constau intr-n miez de
microtubuli (axonema) acoperit
de membrana celulara

 inel de 9 dublete, plus 2

microtubuli centrali (9x2)+2
 Ancorati la un corpuscul bazal
(9x3)
https://www.youtube.co
m/watch?v=RyQfvxH425
Q
 Flagelii
 Mult mai putini decat cilii
dar structural identici

 Lungi

 Realizeaza o miscare de
biciuire

 Atat cilii cat si flagelii

necesita ATP pentru
miscare
https://www.youtube.com/watch?v=jl0TzaWU
QWk
LOCOMOTIA – AXOPODII

https://av.tib.eu/media/9104
 LOCOMOTIA – PSEUDOPODE

 Utilizate la locomotie, prinderea prazii si endocitoza

 Desfacerea legaturilor dintre microfilamentele de actina duce la o

conversie a ectoplasmei in endopalsma

https://www.youtube.com/watch?v=7pR7TNzJ_pA
 Nutritia
 Heterotrofe

 Fotoautotrofe

 Mixotrofe
 Pot fi autotrofe sau
heterotrofe in functie de
conditii

 Saprofita - folosesc nutrientii

dizolvati

 Teoria endosimbiotica explica

cum au aparut organitele
furnizoare de energie
Teoria endosimbiotica a originii celulei eucariote
Lynn Margulis 1967
 NUTRITIE
Autotrofa – sintetizeaza substantele organice
Heterotrofa – depind de substantele organice sintetizate de plante sau
animale
Saprofita - folosesc nutrientii dizolvati
 Fazele nutritiei:
 Ingestia
 Digestia – mecanica si/sau
chimica
 Absorbtia
 Eliminarea

 Digestia este tipic intracelulara.

 Hrana este fagocitata si se
creaza o vacuala digestiva (se
descarca enzime digestive in
vacuola)

https://www.youtube.com/watch?v=ETBrgvVoLo8
 EXCRETIE SI OSMOREGLARE
 Numeroase protiste au organite specializate – vacuole contractile

 Un sistem de tubuli numit spongiom colecteaza ionii din citoplasma si ii transmite la

vacuola contractila

 Vacuola se contracta si continutul sau este expulzat

Vacuole pulsatile

https://www.youtube.com/watch?v=pahUt0RC
KYc
Vacuola pulsatila
 REPRODUCEREA - ASEXUATA/SEXUATA
Diviziune simpla (sciziune) –
binara/multipla

inmugurire

https://www.youtube.com/watch?v=sn3MTYNe8mM
 Reproducere sexuata
Conjugarea - Paramaecium Singamia
Plasmodium
 Asexuat vs. Sexuat
Reproducerea asexuata Reproducerea sexuata
avantaje dezavantaje avantaje dezavantaje
Permite Variabilitate Creste variabilitatea Gasirea
reproducerea in genetica redusa genetica (crossing partenerilor la sp
absenta unui over, combinarea izolate sau sesile
partener randomica a
cromozomilor in
Reproducerea se
gametogeneza,
realizeaza rapid;
fecundare
nu se pierde
randomica)
energie in
gametogeneza, Ca rezultat – creste
fecundare si capacitatea
dezvoltare adaptativa
individuala (pop., sp)
FORME DE REZISTENTA
 Ecologia protozoarelor
 Foarte importante din pdv ecologic

 Numeroase sunt fotoautotrofe, si realizeaza pana la 40% din

productivitatea primara (dinoflagelate, euglenoide)

 Componente majore ale comunitatilor planctonice

(foraminifere, radiolari)

 25% din sp descrise sunt simbionte. Numeroase sunt parazite

 Numeroase specii sunt importante in circuitul nutrientilor

 REGNUL PROTISTA

- Regn polifiletic cu origini in Archaea

- Sunt organisme unicelulare solitare sau coloniale

- Actual sunt acceptate 7 increngaturi Sistemul clasic 4 increngaturi

- Sarcomastigophora,
- Labyrinthomorpha, Flagellata
- Apicomplexa, Sarcodina
- Microspora, Sporozoa
- Acetospora, Ciliophora
- Myxozoa,
- Ciliophora.

- Unii reprezentanti sunt paraziti sau patogeni inclusiv ai omului

 INCRENGATURA FLAGELLATA
Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Ord Euglenoidea Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna
Euglena viridis
Fitoflagelate coloniale

Volvox aureus
 INCRENGATURA FLAGELLATA
Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna

Doi flageli – posterior si median

Fotoautotrofe si heterotrofe (cloroplastele rezultatul endosimbiozei)
4000 sp marine si dulcicole – componente ale fitoplanctonului
Unele sunt bioluminescente
Unele secreta toxine care se acumuleaza in org bivalvelor
(pot da toxicitate la om)
 Unele sunt endoparazite la protozoare, crustacei, si pesti

 Unele genuri responsabile de “mareele rosii “

 Pot genera mortalitatea in masa a crustaceilor si pestilor
Clasa Zoomastigina
INCRENGATURA FLAGELLATA
Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna

Forme libere – Ord Crisomonadine
Coanoflagelate
Codonosiga bothrytis
INCRENGATURA FLAGELLATA
Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna
 INCRENGATURA FLAGELLATA
Ord. Protomonadyna Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Trypanosoma gambiense Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna
 Ord. Diplomonadina Ord. Polimastigyna
Giardia intestinalis (Lamblia) Trychomonas vaginalis

INCRENGATURA FLAGELLATA
Clasa Phytomastigyna
Ord Euglenoidea
Ord Dinoflagellata
Clasa Zoomastigina
Ord Crisomonadina
Ord. Protomonadyna
Ord. Diplomonadina
Ord. Polimastigyna
 Increngatura Sarcodina: protozoare cu
Ord Amibieni
pseudopode
Clasa Rizopoda
Ord. Amibieni
Ord. Testacee
Ord Foraminifere
Clasa Actinopoda Entamoeba hystolitica
Ord. Heliozoare
Ord Testacee
Ord. Radiolari

• Pseudopode – lobopodii, filopodii

• Folosesc pseudopodele pentru a
captura bacterii, alge, alte protiste
• Se gasesc in habitate acvatice si
terestre/rar parazite Arcella vulgaris
Ord Foraminifere
Amoeba vulgaris

Globigerina bulloides
 FORAMINIFERE

Capsula
calcaroasa/silicioasa

Peste 250.000 sp fosile

Formeaza sedimentele
marine

Reticulipodii – filopodii
speciale

Utilizate in stratigrafie
 Pot fi bentonice sau
planctonice, si prezinta
diferente structurale la nivelul
testului

 Testul formelor plactonice este

mai fragil
 De asemenea au tepi care cresc
suprafata si implicit
flotabilitatea

Testul de CaCO3 creeaza

adevarate minuni ale naturii
Nisipurile roz din Bermude
 Crestele albe din Dover (Anglia)
 Increngatura Sarcodina
Clasa Rizopoda
Ord. Amibieni
Ord. Testacee
Ord Foraminifere
Clasa Actinopoda
Pseudopode - actinopodii Ord. Heliozoare
• Folosesc pseudopodele pentru a Ord. Radiolari
captura bacterii, alge, alte protiste
• Se gasesc in habitate acvatice si
terestre/rar parazite

Ordinul Heliozoa – animale soare Ordinul Radiolaria

Schelet silicios –
capsula centrala care
separa citoplasma

Planctonice

Actinosphaerium sp.
• Foraminiferele si radiolarii – din Precambrian

• Fosile multiple

• In special abundente in Cretacic si Tertiar

• Unele au fost dintre cele mai mari protozoare cu

diametru de pana la 100 mm sau mai mult.

• Cochiliile lor s-au depus pe fundul oceanelor

formand maluri caracteristice.

• O treime din fundul oceanelor este acoperit cu

maluri cu Globigerina (Atlantic ).

• Radiolarii - siliciosi – la adancimi mai mari

(4600 -6100 m), in special in Pacific si Indian.

• Mâlurile cu radiolari acopera 5 - 8 mil. Kmp si au

o grosime de 700 - 4000 m.
Nummulites – foraminifere
INCRENGATURA SPOROZOA Apicomplexa
Clasa Gregarinidae

Sporozoare parazite la
nevertebrate
 Apicomplexa
 Majoritatea parazite
(malaria)

 Poseda un complex apical

 Se ataseaza sau penetreaza
celula gazda.

 Conul contine enzime

digestive
 Parazite Eimeria, Toxoplasma, Plasmodium
intracelulare
 Patru specii de Plasmodium cauzeaza
malaria
 1 parazit la om Plasmodium vivax
 300 mil. persoane infectate in fiecare an
 1% mor anual de malarie

 Vectorul – tantarul Anopheles (DDT

folosit pentru a-i ucide)

 Ciclu de viata complex - digene (2 gazde)

 Sporozoit – mobil, infectios stadiu cu

complex apical
 Merozoit – mobil, reinfectiv, complex
apical

 Gametociti – stadii reproductive. De

obicei gametocitii masculi si femeli se rup si
elibereaza gametii (reproducere sexuata)

 Spori – gametii se cupleaza si formează

zigotii dupa care se formeaza o capsula
protectoare
 Toxoplasma gondii

Transmiterea
transplacentara poate da
manifestari grave
 Prezinta cili
INCRENGATURA CILIOPHORA

 8000 sp (dulcicole si marine)

 Un anumit grad de polaritate antero –

posterioara

 Au 2 nuclei (macro: vegetativ; micro:

germinativ)
Paramaecium caudatum
 Structuri specializate:
 Trichocisti– structuri alungite
care sunt eliberate in mediu cu
rol protector

 Toxicisti – structuri alungite cu

toxine utilizate in capturarea
prazii

 Mucocisti – elibereaza mucus si

genereaza o suprafata lipicioasa
pentru prada sau cu rol
protector
Clasa Ciliata

Colpoda

Stentor polymorphus
https://www.youtube.com/watch?v=jTLOGzEah1I
Stylonychia mityllus
REGNUL ANIMALIA
unicelular pluricelular
 Segmentarea si gastrulatia

Diploblaste – 2 foite embrionare - ectoderm

- endoderm
 FORMAREA MEZODERMULUI

deuterostomieni

protostomieni
Ectoderm Mezoderm Endoderm
• Tegument • Epiteliu celomic • Tub dig mediu
• SN • musculatura • Glande dig.
• Tub digestiv ant • Alte organe
si post interne
METAZOARE PRIMITIVE - PARAZOA

Rhopalura.
Increngaturi Paraziteaza viermi plati, moluste, anelide
prezinta un singur strat de epiteliu ciliat care
MEZOZOARE acopera un start intern de celule sexuale.

PLACOZOARE
Trichoplax adhaerens – animal marin de
forma unei placi (2 - 3 mm diametru).
Singurul reprezentant al placozoarelor

PORIFERA
 INCRENGATURA PORIFERA

 Spongieri

 Porifera - “purtatori de pori”

 Diploblaste – “tesut” epiteloid

 Fara musculatura si
tesut nervos

reagregare

https://www.youtube.com/watch?v=Lxl
GwgqR7KA

https://www.youtube.com/watch?v=Svt
DMo7fjAc
 Aprox 8000 sp. de spongieri

 majoritatea marine, aprox. 150

sp. dulcicole

 Primitive, sesile, filtratoare

 Majoritatea asimetrice, dar unele

au simetrie radiara

 Pot fi arborescente sau sub forma

unei cruste pe substrat

 Corpul lor este o masa de

celule diferentiate inglobate
intr-o matrice gelatinoasa –
mezoglee sustinuta de
filamente de colagen si
spongina si elemente scheletice
(spiculi).
Plan general de organizare
 Peretele corpului
 Spongierii au 2 tipuri
ce tesuturi primitive
 Epitelioid – asem.
epiteliu

 Patura dermala – exterior

 Patura gastrala – coanocite

 Mezoglee – median
INCRENGATURA PORIFERA
Nutritie

filtrare

https://www.youtube.com/watch?v=pTZ211cIjX8
Osculi
Oscul
 Porifera hranire
 Spongierii
pot filtra cantitati f mari de apa,
de pana la de 20.000 ori volumul lor in 24
h.

 Consuma in special bacterii si pot filtra

pana la 90% din bacteriile care intre in
cavitatea corpului.
 Numeroase specii poseda
endosimbionti fotosintetizanti
 Cianobacterii
 Dinoflagelate
 Alge verzi

 Simbiontii pot genera culori vii

 Pentru a fotosintetiza trebuie https://youtu.be/VC3tAtXdaik

sa traiasca in ape putin adanci

 Unele sp obtin pana la 80%

din nutrienti prin fotosinteza

Un numar mic de specii pot captura

prazi mici (crustacei) cu ajutorul spiculilor.
Celulele lor acopera apoi prada si o digera
extracelular.
Spongier lira -
carnivor
 Miscare
 Unii au capacitate limitata
de deplasare
 1 - 4 mm / zi
 Ca urmare a miscarilor
amiboidale ale celulelor

 Contractia osculului

 Contractia intregului corp

 Transport intern
 Gaze / resturi – transportate prin difuziune simpla

 Apa circula prin sistemul de canale si cavitatea gastrala

 Amoniacul principalul reziduu metabolic

(similar majoritatii animalelor acvatice)

 Archeocitele transfera resturile/ nutrientii

 Unele celule pot avea vacuole contractile

 Reproducerea
 Spongierii se pot regenera f usor

 Se reproduc clonal (asexuat) prin:

 Fragmentare – daca sunt pradati

 inmugurire

 Gemule (forme de rezistenta ) – structuri similare unor

spori – mase de arheocite acoperite de un invelis –
diapauza hiemala
Reproducerea
Sexuata – prin gameti – hermafroditi

Larva - parenchimula
 Larvele au durata scurta de
viata
 Se aseaza in cateva zile

 Se tarasc pe substat pana ajung la

un loc favorabil

 Se metamorfozeaza in juvenil

 durata de viata
 In zonele temperate 1 – cativa ani

 In zonele tropicale -200 ani sau mai

mult

 Unii cresc doar 0.2 mm/an, si pot

avea sute chiar mii de ani daca rata
de crestere e constanta
 CLASIFICARE CLASIFICARE
Clasa Calcarea Clasa Calcarea
(Calcispongi) Clasa Hexactinellida -Hyalospongi
Spiculi calcarosi – monoaxoni, triaxoni sau tetraxoni Clasa Demospongi - Cornacuspongi
Forme mici - 10 cm sau mai putin
Tubulari sau saciformi
Peretele eset oganizat dupa tipul ascon si sicon (leucon)
Terni, uneori pot avea culori intense

Clathrina
Leucosolenia

Sycon
 Clasa Hexactinellida
(Hyalospongi – spongieri siliciosi)

Spiculi siliciosi – aproape exclusiv forme

marine de adancime mare
Simetrie radiara; 7 - 10 cm pana la 1 m

Spiculii sunt hexactini si se sudeaza in schelete

filigranate

Euplectella aspergillum
 Clasa Demospongi

(Cornacuspongi)

80% din totalul sp. de spongieri inclusiv sp.mari

Schelet silicios, de spongina sau mixt

Tip leucon
Sp. Marine, exceptand o familie - Spongilidae
Spongilla lacustris
 Ecologie
 Numeroase specii produc
toxine pentru aparare

 Unele animale sunt

spongivore
 Nudibranhiate
 pesti
 testoase – fecalele caretului pot
contine pana la 95% spiculi
siliciosi

 Unele elibereaza subst

chimice care omoara alte
organisme sesile precum
coralii
 Unele animale – creveti
traiesc in spongieri

 Unii crabi isi fixeaza

spongieri pe carapace
 Crab decorator –
comensalism
Increngatura Cnidaria
 Increngatura Cnidaria
 Increngatura include peste 9.000 de specii acvatice, cu
simetrie radiara si nematociste (cnidoblaste).

 Grupul include hidrele, meduzele, anemonele si coralii

 Cnidarii sunt animale dipoblaste – cu doua foite

embrionare (ectoderm si endoderm).
 Au doua forme de organizare – o forma fixata de
substrat – polipul si una libera, meduza.

 Sunt cele mai simple animale care poseda celule

nervoase dispuse intr-o retea (fara SNC)
 INCRENGATURA CNIDARI
Animale cu simetrie radiara
Sesile cel putin intr-un stadiu al ciclului de viata
Diploblaste – 2 foite embrionare – ectoderm si endoderm separate de
mezoglee
Corp saciform , tentacule
Cavitate gastrala – digestie extracelulara
Cnidoblaste – celule cu rol de atac si aparare
Celule nervoase, organe de simt
Locomotie prin contractii musculare /miscari ale cililor
Solitare sau coloniale/ polimorfism
 Cnidari: Peretele corpului
 Corpul este saciform iar peretele are o
epiderma la exterior si o gastroderma la
interior.
 Intre acestea se gaseste o patura
gelatinoasa – mezoglea care poate contine
fibre elastice, spiculi sau filamente
proteice.
 Forme ale corpului
 Cnidarii prezinta doua forme de baza
 Polipul
 Meduza
 Forme ale corpului
 La unele grupe predomina una dintre
acestea, in timp ce la altele ciclul de viata
implica ambele forme.
 Polipul si meduza
 Versiuni inversate ale aceleiasi structuri
 Polipul – forma fixata
 Meduza – forma libera, planctonica
 Polipul
 Majoritatea polipilor au forma tubulara cu o
singura deschidere inconjurata de tentacule care
prind prada si o transfera in cavitatea gastrala

 Polipii sunt sesili –

atasati de substrat
printr-un disc bazal.
 Cnidocite
Prezente la nivelul tentaculelor dar si in alte zone ale
corpului
STRUCTURA
 Nematocisti/cnidoblaste
 Un tubul spiralat in capsula
 Declansat de o actiune mecanica
Apa din citoplasma este presata
in tub

 Toxinele pot interfera cu pompa

celulara Na+/K+ sau pot degrada
membranele prazii – sau poate fi
retinuta de cele glutinante

 Nematocistii descarcati sunt

inlocuiti in 24 h

https://www.youtube.com/watch?v=7WJC
nC5ebf4
 Cnidocite
 Nematocistii
majioritatii cnidarilor
nu sunt periculosi
pentru om dar unele
specii (Physalia,
Cubozoare) pot da
reactii f. dureroase
chiar letale.
 Miscarea la meduze
 Meduza este pelagica si se misca prin
contractii ritmice pulsatile ale umbrelei care
elimina apa din subumbrela
 Miscarea polipului
 Unii polipi se pot deplasa prin rostogolire
sau miscari vermiforme
 Retea nervoasa
 Sistem nervos difuz.
Impulsurile nervoase se transmit intre
celule prin eliberarea neutotransmitatorilor
din vezicule care transporta semnalul la
nivelul celulelor specializate

Spre deosebire de animalele superioare

impulsul poate circula in ambele directii
deoarece sinapsele au vezicule pe ambele
parti .
 Hranirea

 Meduzele se hranesc cu animale mici pe

care le prind cu tentaculele.
 Consuma larvele planctonice ale unor sp
acvatice, crustacei, echinoderme, pesti
mici, oua de pesti, alte meduze.
 Cnidari: digestia
 celenteron - cavitate gastrovasculara
(paragastrala)

 Celenteronul poate fi simplu sau

poate avea septe care cresc
suprafata pt:
 Digestie
 Absorbtie
 Schimb de gaze
 Excretie
 Suport pentru scheletul hidrostatic

 Meduzele au un sistem de canale

pornind de la
 Canale radiare
 Canal circular

 celenteronul patrunde si la nivelul

tentaculelor
 Meduzele sunt pradate
 De alte meduze, pesti (ton) rechini, pesti
spada si testoase marine.
 Cnidarii sunt pradati

 De nudibranhiate – acestea mananca

anemone si recicleaza nematocisti (vor
migra inspre zona lor dorsala)
 Cicluri de viata
 La cnidari polipii si meduzele au roluri diferite. Ciclul de
viata difera in functie de grup dar in general din zigot se
dezvolta o larva planula libera.
 Aceasta larva se fixeaza apoi si se transforma intr-un
polip.
 Cicluri de viata
 Polipul se poate reproduce asexuat si genera alti polipi
 La Hidrozoare si Scifozoare polipii pot da nastere prin
inmugurire la meduze

Aceastea sunt
generate asexuat
dar fiecare
meduza este fie
mascula fie
femela si
produce gameti
ce vor fi eliberati
in apa.
 Cicluri de viata
 La Anthozoa (anemone si corali) nu exista
stadiul de meduza si toti indivizii sunt
polipi.
 Antozoarele se pot reproduce atat sexuat
cat si asexuat. Se produc gameti dar
secundar poate avea loc si inmugurirea.
 Clasificarea Cnidarilor

 4 clase de Cnidari
 Clasa Hydrozoa: Hidre, hidrozoare coloniale
incl. corabia portugheza.
 Clasa Scyphozoa: meduze mari

 Clasa Cubozoa: meduze cuboidale. Grup mic

considerat anterior ordin al clasei Scyphozoa
 Clasa Anthozoa: anemone, corali, pene de
mare
 Clasa Hydrozoa
 Majoritatea hidrozoarelor sunt marine si
coloniale, dar Hydra este dulcicola, specie
comuna si cea mai studiata.

 Hydra are 2-3 cm si forma tipica de polip.

Nu prezinta stadiu de meduza.
Hidrozoare coloniale

Hydra (Hydrozoa)
 Hidrozoare coloniale
Ord Hydroide
 Indivizii poarta numele de zoizi
- Polimorfism colonial
 Hidrozoare coloniale
 La hidrozoarele
coloniale, epiderma,
mezogleea si
gastroderma sunt
continue, fiind dificil de
individualizat polipii
Podocoryne carnea
 Hidrozoare coloniale
Ord. Siphonophora
Physalia
 Sifonoforele formeaza colonii flotante
 Colonia include forme modificate de
polipi

Pneumatofor(CO2)
Stolon

Gastrozoizi
Dactilozoizi
Gonozoizi
Filamente prehensile

https://www.youtube.com/watch?v=RBdCp
capB0s
Clasa Scyphozoa
clasa
Scyphozoa – include
meduzele mari, exclusiv marine.

Au 2-40 cm diametru dar unele

pot atinge 2 m diametru si au
tentacule de 60 m.
 Scyphozoa
 Scifomeduza este larga, lipsita de val si prezinta tentacule
lungi.
 Scyphozoa
 La Scyphozoa sexele sunt
separate (gonadele sunt
localizate in buzunarele
gastrice) iar fecundarea are
loc in interiorul buzunarelor
gastrice
 Zigotii sunt eliberati in apa si
din ei se dezvolta larva
planula.

 Planula se ataseaza de
substrat si da nastere dupa
mai multe stadii unui
strobil(polidisc) care prin
inmugurire da noi meduze
prin stadiul de efirula.
efirula
 Clasa Cubozoa
 Cubozoarele sunt meduze mici marine, forma de
meduza este dominanta iar polipul este
nesemnificativ sau necunoscut
 Umbrela cubozoarelor este aproape patrata in
sectiune
Foarte bune inotatoare, pradeaza
eficient pesti.

Veninul lor este foarte toxic

Prezinta ochi si alte organe de simt

Chironex fleckeri are tentacule ce pot depasi 3 m
Peste 100 de oameni au murit in Australia in
secolul trecut ca urmare a contactului cu acesta
specie
https://www.youtube.com/watch?v=kigirto1HvI
 Clasa Anthozoa
 Anthozoa (“animale floare”) sunt polipi care
seamana cu niste flori. Marine, fara stadiul de
meduza.

 Doua subclase:
 Octocorallia: pene de mare, corali fara schelet
 Ord Alcionari

 Ord Gorgonari

 Ord Pennatulari

 Hexacorallia: anemone, corali cu schelet

 Ord. Actinari

 Ord. Ceriantari

 Ord. Madreporari
 Anthozoa: Octocorallia
 Octocoralii au 8 tentacule
cu pinule
 Corali moi, pene de mare,
evantaie de mare,
gorgonari.

 Forme coloniale conectate

prin mezoglee, spiculi si un
sistem de tuburi ramificate.

 Cavitatile gastrovasculare
ale polipilor sunt conectate
prin tuburi care sunt
localizate in mezoglee.
OCTOCORALIERI

Corallium rubrum
Evantai de mare
(gorgonari)
Pene de mare
(Octocorallia)
 Anthozoa: Hexacoralia

 Au un polip pe tipul 6.
 Tentaculele sunt simple, tubulare
 Polipi de talie mare (pana la 10 cm diametru)
 Colorati viu
 Corp cilindric cu numeroase tentacule
(multiplu de 6) in jurul gurii
 Fig 7.19

Deditei de mare
Ord. Actinari
 Anthozoa: Hexacoralia

 Anemonele sunt carnivore – pesti si alte animale

de talie mica.

 Unele specii sunt hermafrodite, altele au sexele

separate.

 Zigotul se dezvolta intr-o larva ciliata care se

ataseaza de substrat si devine polip. Se pot
reproduce asexuat prin fisiune.
 Ord. Ceriantari
• hexacoralieri cu aspect vermiform,

• talie medie sau mare;

• trăiesc într-un tub, mucilaginos

unde stau înfipți vertical.

• Tubul este căptușit cu o pătură de

mucus, secretată de ectoderm, de
care se prind granule de nisip.

• În caz de pericol se retrag complet

în aceste tuburi.

• Se pot târî uneori pe substrat.

• Majoritatea ceriantarilor au colorit • Cerianthus membranaceus din Marea

violet -brun Mediterană , ajunge la 20 cm lungime,
iar tubul de secreție la 1 m.
 Ord. Madreporari

 Coralii cu schelet sunt

anemone in miniatura care
traiesc in cupe calcaroase
secretate la nivelul
epidermei.
 Sclerosepte dezvoltate in
sarcosepte
 Cupa este formata din
CaCO3 si polipul se poate
retrage in ea pentru a se
adaposti.
 Cand sunt contractati sunt
dificil de pradat
 Scheletul - exoschelet
 Polipi de hexacoralieri

Laformele coloniale scheletul poate deveni

masiv in timp recifi coralieri
Cavitatile
gastrovasculare ale polipilor sunt
conectate prin cenosarc.
Recif coralier
Marea bariera de corali – cel mai mare sistem de
recifi coralieri
2900 de recifi individuali si 900 insule
2300 km lungime
344.400 km2
 Adesea denumiti padurile tropicale ale marii
Unele dintre cele mai diverse ecosisteme de pe Terra

Ocupa mai putin de 0.1% din suprafata oceanului planetar

(aprox. supraf. Germaniei) gazduieste cca 25% dintre speciile
marine
pesti
moluste
crustacei
Echinoderme
spongieri
alti cnidari

https://www.youtube.com/watch?v=wbNeIn3vVKM
 Recifii coralieri sunt pe cale de disparitie
Amenintari
exploatarea
poluarea
pescuitul (cu explozibil)
constructia canalelor
accesul pe insule anterior nepopulate
turismul
incalzirea globala
speciile invazive

https://www.youtube.c
om/watch?v=mQ10xBl
8XMQ