Sunteți pe pagina 1din 8

Istoria cosurilor de fum

Definitie
Cosurile de fum sunt construcții ce au ca destinație evacuarea la mare înalțime a gazelor
rezultate în urma arderii, produse în interiorul surselor de caldură.

Istoric
In ceea ce priveste originea cosurilor de fum nu exista date concrete, insa se stie faptul ca ele
au fost construite in Europa pentru evacuarea fumului din casa dupa secolul 12. Aceste cosuri de
fum au inceput atunci sa fie adoptate de clasa mijlocie a populatiei, iar oamenii care nu isi
permiteau sa isi construiasca unul au continuat sa faca focul in mijlocul camerei.
Conform teoriilor din acea perioada, fumul putea fi eliminat prin cosul de fum doar atunci cand
temperatura din camera era foarte mare. Acest aspect se baza pe teoria calorica si se observa
atunci ca fumul trecea dintr-o parte incalzita a caselor in alta rece.
Românii au folosit tuburi inserate în interiorul pereţilor pentru a evacua fumul din bucătării
(brutării), dar coşurile de fum efective a apărut în sec.XII-lea, la casele de familii, iar coşurile
industriale au devenit cunoscute odată cu globalizarea industriei, în sec.XVIII-lea. Cel mai vechi
exemplu de coş de fum existent de origine engleză este la Conisborough, Yorkshire care datează
din 1185 d.Hr. Un alt coş de fum remarcabil este cel întâlnit la Thornbury Castle. Construit în
anul 1415, specific clădirilor Gothic.
Primul coş de fum industrial construit este cel de la Tennanst’s Stalk, Glasgow, Anglia,
construit în anul 1842, cu înălţimea de 132m. Drept adevăr este că s-a şi demolat după un timp
foarte scurt, în anul 1859

1
În secolele XVIII şi XIX –lea
metodele folosite pentru extragerea
plumbului din minereuri, s-a produs
cantităţi mari de vapori toxici
încarcaţi cu plumb şi argint. Pentru a
recupera plumbul şi argintul din
vaporii care se eliminau în aer, s-au
construit coşuri de fum aproape
orizontale de lungimi de cca 3km,
încheiată cu porţiune verticală
aşezată la distanţă într-o locaţie unde
fumul ar cauza pagube reduse. În
interiorul acestor canale de fum s-au
format depuneri valoroase de plumb
şi argint care erau recuperaţi de
muncitori, trimişi de-a lungul acestor
canale.

Tradiţional coşurile de fum au fost


construite din cărămidă atât la clădiri mici
cât şi la cele mari. Mai târziu cărămizile au
fost aşezate în jurul unei tubulaturi de
ceramică. Pentru a preveni refularea
fumului de multe ori se aşeza o caciulă
(pălărie) de diferite forme şi aspecte în
partea terminală a coşului.
Prin dezavantajele pe care le constituie
coşurile de fum din cărămidă (se montează
greu şi încet, formarea de consdens în
cantităţi mari este inevitabilă, imprimă
condensul format şi o predă peretelui
apropiat, nerezistent la mediul acid, etc.) ele
s-au eliminat din comerţ, înlocuindu-se cu
coşuri de fum profesionale, care assigură
tiraj optim, siguranţă în exploatare, durată
lungă de viaţă, montaj uşor şi rapid etc.

2
Primele cosuri din beton armat au fost realizate la inceputul secolului trecut. Aparitia lor a
fost precedata de aceea a cosurilor de beton simplu, carora le-au luat locul datorita avantajelor pe
care le prezentau fata de acestea. Dezvoltarea lor nu a fost prea rapida, din lipsa unui sistem
unitar de calcul, al modului nesigur de comportare la temperaturi ridicate si mai ales datorita
dificultatilor de executie. Odata cu aparitia cofrajelor glisante s-a deschis un orizont mai larg
pentru cosurile de fum din beton armat, totusi forma lor in general tronconica a continuat sa
constituie o piedica pentru dezvoltare pe cale larga a executarii cosurilor de fum in acest sistem.

Paralel cu cosurile monolite s-au dezvoltat si cosurile prefabricate din beton armat.
Acestea sunt rigidizate prin portiuni de beton armat turnat la fata locului, care completeaza
scheletul de rezistenta. Aceste cosuri prezinta avantajul unei executii facile, care duce la o
scadere a costului manoperei si o sporire a vitezei de lucru, fara a fi necesar un utilaj costisitor.

3
Clasificare
1) După materialul din care este realizat:
-realizate din zidărie;
-realizate din beton armat;
-realizate din metal.
2) După formă:
-cilindrice;
-tronconice;
-tronconice din mai multe tronsoane inscrise într-un hiperboloid.
3) După modul de realizare a protecției:
-coșuri necăptușite;
-coșuri căptușite cu izolație între peretele de beton și zidăria de protecție;
-cu spații de aer neventilate;
-cu spații de aer ventilate.
4) Dupa temperatura gazelor:
-cosuri reci (t≤100ºC);
-cosuri calde (t=100ºC...300ºC);
-cosuri fierbinti (t>300ºC).
Indiferent de categoria în care se afla un cos de fum, principala lui caracteristică o reprezintă
zveltetea, caracteristica ce poate fi pastrata prin asigurarea statică a poziției, formei și
functionalității pentru care a fost proiectat coșul de fum.
Asigurarea rezistenței și stabilității este o cerință de baza pentru toate tipurile de cosuri de
fum, indiferent de materialele folosite la realizarea acestora, cerința ce impune luarea unor
măsuri privind asigurarea statică în funcție de regimul de înălțime al coșului, zona de vânt și
zona seismică a amplasamentului.
Coșul de fum nr. 1 CET ORADEA este un coș din beton armat cu înalțimea supraterană de
112 m. Coșul a fost construit în 1965 și a suportat o reparație capitală în anul 1985.
Coșul de fum nr. 2 - CET PALAS CONSTANȚA
Structura de rezistență se compune din radier, soclu tronconic și suprastructura (fig. 3.).
Radierul este fondat la cota relativă -11,00 m și are forma unei coroane circulare cu lățimea de
4,50 m și grosimea de 2,00 m. Soclul tronconic se dezvoltă între cotele –9,00 -7,50; diametrul

4
interax variază între 17,20 m și 10,75 m, grosimea peretelui fiind de 45 cm. Suprastructura
coșului are forma unei pânze tronconice, cu diametrul exterior la coronament (cota +100,00) de
7,50 m. Grosimea peretelul scade liniar, atingând 15 cm la cota +60,00, apoi este constantă până
la coronament. Betonul pentru radier și suprastructură a fost pus în operă prin tehnologia
convențională, iar la suprastructură s-au folosit cofraje glisante. Canalul de fum a fost realizat cu
zidarie în tronsoane de 70 m înălțime din cărămizi de bazalt artificial înzidite cu chit HFR, cu
rosturile de dilatație etanșate cu șnur de azbest și tablă de plumb. Termoizolația a fost realizată
din fâșii de sticlă spongioasă de 10 cm grosime. Canalul de fum se închide la partea inferioară cu
pâlnia de cenușă.

Tipuri de coșuri de fum realizate din beton:


-coșuri de fum realizate din beton monolit

- coșuri de fum realizate cu elemente prefabricate


- cosuri de fum cu bolțari prefabricate cu stâlpișori dispuși între elementele prefabricate, turnați din
beton monolit;

5
- coșuri de fum cu bolțari prefabricate cu sâmburi de beton armat;
- coșuri de fum cu clavouri;
- coșuri de fum turnate din beton armat monolit la care cofrajul este executat din plăci prefabricate

Cosuri alcătuite din elemente prefabricate

1 – bolțisoare prefabricate; 2 clavouri; 3 – elemente de cofraj


prefabricate; 4 – mustăți orizontale sau armaturi orizontale; 5 – armatură
verticala; 6 – beton turnat monolit; 7 – mortar

Pe plan national si international, cosurile industriale au fost proiectate si construite pentru a avea
durata de viata egala cu cea a platformei industriale pe care sunt amplasate , respectiv de 25-50 de ani .
De aceea , se considera ca in conditiile in care este asigurata o mentantanta corespunzatoare, cea mai
mare parte a acestor cosuri poate fi exploatata corespunzator chiar pe o perioada mai mare decat
durata de viata scontata .
Executia cosurilor de fum Cosurile de fum sunt constructii inalte la care schela de executie este
foarte costisitoare. De aceea, pana ce nu s-a pus la punct executia cofrajelor alunecatoare, dezvoltarea
cosurilor de beton armat turnat monolit a fost tinuta in loc, fiind preferate cosurile de zidarie, care
folosesc schele interioare. Cosurile prefabricate sunt mai usor de executat, executia lor apropiindu-se
mult de cea a cosurilor de caramida, caramida reprezentand ea singura, cel mai simplu prefabricat. In
ultimul timp insa, a luat o mare extindere, folosirea cofrajelor alunecatoare, care nu reazema pe schela,
ci pe partea de cos executata in prealabil, suprimandu-se astfel complet schela exterioara si reducandu-
se instalatia interioara la un bob pentru transportul betonului si a diferitelor materiale.

6
a. Cofraje alunecatoare pentru cosuri cilindrice.

b. Cofraje reutilizabile pentru cosuri de fum conice

7
c. Executarea cosurilor din elemente prefabricate

S-ar putea să vă placă și