Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
j( .. , I . ''''t
i" proprie culturii
r este specificat[,
t*;i:":., I
'
atenuat[ de Ion
atic[, degi nu lip-
N,,.o r':
T
'.1. --'
l
tnea comicl pro- de Ion Barbu {fl
r-o utiliZare_,qu- s
qrqtlve. Iat[ un Unchiului meu Sache $oiculescu, u
,i, nici altd boald al cdrui glas tl tmprumut aici. '':i:-
1895 - 1961 [
r scdpat. Enume-
zi laudativ qi rit-
rgele pozitive ale
are cultivati prin
i.i ; I ! .
"' * J):t '".'" '/' ' " i'' t'{
inuitate este rup- ':'l': "". !"."- ' ) i.. .. :,.
zisl prin ultimul Dintr-at6,tia frali mai mari: I /, .t.; ,
inutilitatea trata-
natL prin pozitja Allii plugarii ya un sfant orin Fdurar _- /J/t*L a"
L la randul ei, es- Dintr-at61ia frali mai mici: O*firfirffi**i.i *' 7*tJ /.. L{_,
i proverb: Vorba *.: /t
:-"un'1'oP!ttrct' ffi;"
Prrrncidefreahi
Prunci de treabi, : ,". piiibi ,
multe altele, im-
;;ffiffiil /)/:lAiffi$'o v'ffia'{a , . 4
Terh ioasre de
Odihnea pe creast,, sus,
Num{f3fi
)I IlTi&9Ji$*ryLrqu
*ryylyu {4*
rt,4*1"- ( t
mprimdndu-le o
n6tlrdu t, /,',
r1[uc, mai nfit5rXrr
Mai n[uc- /; ^,/"rj/ -Rupt Eu voinic prea rare nu-s.
din fugd
mti'S*#' zff"Z
t: YU Pt:dy.,* $yr, hoinar. ;*');"'
=al**/4#,
-/;:',' tu4
n" ) ' " - L- :*1" g,ug6
De aluni, pe buturug[
[
r-, rrroman al unei '-> tuuyrtt-Ut- ---j- Odihnii
denumegte rorza-
Eram'mult mai prost pe-atunci... -- 4e,:^r'Ld{i-.ia Si eu cur6nd...
rmi.rii unuiperso- -
. --; N;j_"r r: : ,1 fi 4 e,/, _
;fri
_ J t<c trfl t.ta
fundalul unor me-
meori qi un tablou :3'J'ffiH;n[ntunci "il"-t tui:,"j;ffi r;[:;:l'n gand
mran al romanului
rrfin evolu{ia per-
Ne pfuea la toli mai bine: ,, Jos, in vraful de foi ude t r,, i,,
nfluenta bunurilor TAnci ursuzi, {.,' ,
4\ \ (.i' Prin l[stari qi vrejuri crude, ,* 'i -;>-:
.' ,, n,*
,:
N\
- l:a
l,A
fual1 Qzc,+v1a'\
f,'
1 I
F-1.-'
Lamr"r:k
. lt.tl-'
t. ,t r1. tl*. (,c
o .a i.
.,Lh*-' , ! c. N 2r -Z,^i,
-{ t ,-
Crengi uscate peste mine,
.r,r'''- Strejuia un 4!! Qv-ar. ,. i,, /t, -E i;
"" Ce s[ fac cu el aqa? 7;*_.= BdzAind la v6ntul strAmb, r(-lf
{.
-
Sd-l arunc nu imi venea.:. "":i.ff /r- imi ziceau rlstit din drdmb... -t g'
41
Vream sI v[d cum se dezghioacl
Ndzdr[vana de p[dure
Vream sE v[d- c[ffi]ZFifi*vie Jumulit[ de secure, CfuT
i Somnoros. drn colvle'.' Scurt, furiE
;- 3e:
I
,,1
l._
inghilea din luminig. LL-"tnt, .a.( :.L
ww'r a-
t
--=--
' ,.ti- at" b' " innoptau subt frunli pestrile U-g
Subt pbrelii grei 9i scunzi; i _')vrt I l:
" De plroase, De"-
, -,..1L
Melc, melc, i- -r
.L--l!3
C:p
cprL
L
,1'J-
I
1 o'.:
L==:1--
--v,*
t t+|,Llt
EF
r-===
Lt'(-& tL.
S: :i
B3L'i
5::
rp u,;
F.rr
Sau la fir de mdrglrint Rsle
inzluatul tlu argint...
.'\4*/-\'-*>/ Pe :,
Peste gardurile vii '
,i \tr-a:
Dinspre vii, L-1
r
Rr.
Lv
Ori de vrei qi mai la vale, It* \{:ns
ln tarlale --ffi
N
\ ',"\
briu de bale... si cum stam subt v6nt gi frig S1--
- Tip6regte
.
Strins cArlig, S: :r
L-am pus jos - Iscodind cu ochii treji lju:
E'lE
'. ' .'Joc, joacl
o:
ffi.1,.:'..,'i,ll..,:.:-.tl:.i.",.-.,*,-.-".-"*ffi:'.'-,,.:.}.".,',..'r:l-
"1- i
lI: If :
=' ryl:., ;, , , ,' si-mi .lvvclu Ir g6nd:
ziceam in +:*,,r ;*{.1:ilo
.l
Chiondordq
"" I i ul-llll B4l.l\I. \'w r"t+,,: 4_{ s:;1?t1
- - ,,Dar,el,
Cdtala cale; Melcul, prost, incetinel? i'
De pe gale, Tremurl-in ghioacd, varg[, ;
I U)*4{ *,{
, *A Curgeau betele tdr6q. Roagd v6ntul sI nu-l fure
L4/ L&*-
Iar din plosca ei de guE[ :]l."! si nu mai biciuiascd
r..;;,,, ,i Si
I l-a ''
{\t-4t\Lr Un t[ios, un aspru: hAnqi... 'Prin pldure. L>
/4$'J.t&,L
Roagd vAntul se se-ndJ6-- I '
$i cideau gi mirunfei
-.:a ,t) l , "- r :t
1r'
Bobi de mei... Viu imi adusei aminte t -') ii
'fI'.r, 1 ti: ttcf'"t
(I!!pgea bine, cu temei). Ce-auzisem inainte,
;.---=.-\
wg>
Foc vdrtos mdnca niprazriic ::
De o noapte intre toate
uEisiie-;-------
Retevei. ' .-i i' lri' -.
CAnd, pe coate,
.;J' .'cr-"' Guri spurcate
Pe colibd singur paznic SuflI v6nt
SX d5rAme
M-au ldsat cu-n vraf de pene...
Rar,le culegeam alene: Din pim6nt...
.Moqul Iene t, ..",,1,ili
sloi, rupAnd din pit[,
I
-Tez66Ga-depn--nn poiene i
L --,-
-invilit[
: {'
O nuia, ca un hengher.
linea in zgdrzi de ger!
trf
Indl{at la ddmbii prinqi Cu-insutite griji, pe cale
t!
i Joc, joacI Lumea cdrtilor
,
l,t
L-am purtat Din poiene: r .-l
Leg[nat: Cornul drept, i,j'
'f
Pung6 mic[ de mItas6... Comul stAng... :/
j
;,, Iar acasI
,' .,
i-'"
L-am pus bine , '-" -''^i, ' coarnele se frdng,
Sus, in pod
1 -MelcIarna
ndt6ng, I f
,
.. i ..,."---..;o ,'
(Tot lAngd mine), Melc ndtdng! ;, '
'
Ca s[-i c6nt din c6nd in cdnd ': :'r! i' ' "
/rrinf6ne[uri$irdz9are,.$ffio9#.ffi,uexauen.nya"oiiluluieste$
.Lujeriite-asteaptd.incrAng$ffiffi.',.*...".N
Darn-aicorn u
m'++11ffifui;g'quiectrriabsc'ieiilordinpoem. $
Nici drept, etorich"$i lnftiCH ;ii,.,,. , $
B
N
s
--dt,Wi:iiinlt:i trilifl!1vl;ll t*rlilh.)*rrsrlti :Liri''-,::.j i $
t t
,t ,'" t. .'
l._t .tt " i
t.'
f&Il*kffi ffi ffi ffi w w w wN w w ww m x,ffi ffi ffi ffi ffi xs x*Mffi w sMW ffi
H : ''-rl
umbrelor care pare sd ascundX monqtri mitici, ame-
$ OFERTA 'rlll*"r,, il insprimant[ pe copil. Iluzia are drept efecr
il DE INTERPRETARE
- hF ?E?hEhh
frica si fuga lui, ceea ce iu"" tu intreruperea as-tului.oxa-
- - r nmwd git. *"o^ in spaliul ocrotitor al casei, la adbpost fa$ de
p Poemul Dupi rnelci a fost publicat in 1921, sub o naturd dezllntuite intr-o vifurnild tArzie, copilul este ur-
::r-ma unei plachete. Ion Barbu (pseudonimul literar al mlrit in gdnd de soarta micii vietdli p[r6site in pldure.
:;tematicianului Dan Barbilian) a fost iritat de nein{ele- Acelagi g6nd st[ruitor, c6nd soarele revine, il face s[ por-
crrea editorului slu, care ilustrase placheta ca pe o carte neasc[ in cdutarea melcului, dar la locul intAmpldrii des-
xntru copii. Acest detaliu de istorie literar6 este, totuEi, im- coperl urmele unei drame: sedus de promisiunea f[cut[
:r:dant: ne atrage atenfia cL autorul inten[ionase sI se adre- prin descintec, melcul, ieqind din gaoacea protectoare,
rse unei alte iategorii de cititori. S-ar putea pune intre- devenise victima gerului intors pe nea$teptate'
:rea cine a greqit, autorul sau editorul? R5spunsul il putem Sentimentul vinovdliei, tr[it de copil, iqi afl6 ex-
.
ri r s6nsullird martorul cel mai autoizat- poemul insuqi. presia intr-o lamentalie, dar momentul remugcErii este gi
De structur[ baladesc[, poemul este conceput prin momentul infelegerii, copilul avdnd acum revelalia puterii
:::relarea cdtorva episoade care surprind momenlele unei ascunse in cuvantul capabil s[ producd iluzii periculoase
r.mruri rdite de un copil din lumea satului. intr-un in- pentru cel care le confund[ cu realitatea. Jocul nevinovat
;erur nesigur de primdvard., r[t[cind prin pddure aldturi devine un joc tragic, facdnd o victim[ din cel nepregitit s[
i", :c,ire intnmpldrile - cautf, ;i Asupra - Melc, melc, ce-ai.fdcut / Din somn cum te-ai desficut?
grseqte un melc.
ussruia se hot[rdgte s[ verifice puterea magici u unri / Ai crezut tn vorba mea / Preficutd"' Ea glumea! / Ai
icic-rtec. vorbelecare-lcompun, spuseincantatoriu,is- crezut.cd ploud soare / c-a dat iarbd pe rdzoare' / Cd
nies; si provoacr, printr-o promisiune adus[ de ima- !':*.e un cafiec"' / - Astea-s vorbe qi descdntec! /
s:ea unei naturi primxvdratice, seducdtoare. inserarea, Trebui\ sd dormi ca ieri, / surd la cdnt ;i tmbieri, / sd
alt oblon de var / intre ffup si ce-i afar'"'/
rl,rEtea inrunericului peste pddure a jumulitd d;";;;;;;', \1si - vezi?
trf\
/ le;i;i la un descdntec; / Iarna mu;cat din pdntec... / 1i-a
Lumea cdrlilor
lp,Lm ci
Ai pornit spre lunci crdng. / Dar porniqi cu comul
;i grate in text, sursele sunt tratate cu o anumit[ liberta
f,i r"r?rF
stdng. / Melc ndtdng, / Melc ndtdng! care poate merge pind la schimbarea identit6lii lor.
exemplu, {!..99,I9ne este nu numai st6pdnul soqqlg-tqi, I
-&rrtrur p
E *u numai in zona de adAncime a poemului, care rgb lm-t
constituie o revelalie mijlocit[ de o experien{h de cu-
in Fr!ol9si1.l",1&p!lp, pi $ el mo(ii- De asemenea, des
8E!r{0E ,i!. .};![
cdntecul devine bocet, modificarea identitdlii fiind de na
noa$tere, dintre cele mai grave, referitoare la actul de co-
turi s[ sugereze triiri diferite, stimulate fie de un senti
municare Ei puterea cuv6ntului, s-ar g[si explicalia irit[rii
ment al puterii, a c[rui expresie ar fi formula magic[,
lui Ion Barbu, ci qi in planul artei literare, qi ea ins,el[-
de un sentiment al fragilit[1ii qi, implicit, al tristelii, ex
toare. in primul r6nd, constatlm faptul c[, sub aspect le-
primat in lamentalie.
xical, poemul este, aparent cel pu[in, de o izbitoare sim-
plitate. Limbajul folosit este unul popular, chiar rustic, @ t.afit" diferite, o ritmice a vieqii interioare - ---
complet lipsit de neologisme. Cu t_oal9 acestea, poemul afl6 un element de sugestie in chiar caden[a versului, a cd
L O[rE d
nu este transparent, dar nu din cauza formelor lexicale re- rui lungime vaiazd in funcqie de realitatea urmdrit[ $i d{ -
flliG @clal
gionale sau arhaice, ci din cauza imaginilor construite cu tonalit[1ile enunfului poetic. Cdnd narativ, cdnd -."
ajutorul acestor cuvinte. Uneori, imaginea este efectul tiv, c6nd evocator, chnd energic, ctnd meditativ, .arat*Jt1* lo
mai multor figuri de stil care funclioneazl cumulativ, l:tr' '@ :!jlo
melancolic, enunlul poetic iqi schimb[ permanent.ontr-f,8
, cum ar fi, de exemplu, in versurile: O nuia ca un hengher / rul intonafional spre a sugera o dinamicl sufleteasc[ din-i tfumca r*
\it yinno tn zgdrxi de ger, in care distingem o'personi- tre cele mai bogate. : l*r*
{fic*", o compaiiliti'$i o iiretaford.
i-r .:-:- i
I Complexitatea acestei construc(ii restr6nge accesul Els"inteIegecdunpOemdeoasemeneadensitate.
I-.,rtu?f,rE 1.7:@
la semnifica{ie, deoarece presupune o experien([ de vial[
nu putea fi adresat gelor cirora editorul, prin modul cum, :.
qi o educa(ie literard care dep[qesc nivelul universului in-
o ilustrase, le destinase placheta poetului. Degi eroul poo, Y
-_ *
mului este un copil, deEi in evocarea intdmpl[rilor este ru r --:lf!qF
fantil. La fel stau lucrurile qi in ceea ce priveEte tehnica
portretului folositd de Ion Barbu, pentru a da consistenli imprumutatd viziunea infantil[, deEi la originea dramei 5" n p;m d*
reprezentdrilor mitice, cum ar fi c[pciunii qi joimari{ele: afl[ un inocent joc de copii, deqi prin tonalitat"u u"rru-t &qomc 5e rtn
Din lemnoase vdgduni, / Cdpcduni / ii vedeam piezis / rilor, prin candoarea confesiunii s-ar p[rea c[ r[m0nem rMlnE'lL sm Je
Cum cascd / Buze searbdde de iascd; / Si tntorSi / Ochi intr-o lume a copillriei, poemul Dup[ melci este mai ffir rccai m
bubo;i / innoptau sub frunyi pestrile / De pdroase, / De mult decdt o poezie pentru copii. La un prim nivel de lec- 19 r f;g".lr:E-
bdrboase / Joimarile. turd, strict emo{ional, poemul este accesibil qi copiilor, dar' g",mtfu hrf
Sugestia unei confuzii, create de jocul umbrelor qi exist[ qi un al doilea nivel de lecturd, intelectual, al struc- Er:mcm
al intunericului, prin alterarea formelor, sporitl de fric[, turilor simbolice, care complic[, reorienteaz[ qi llrgesc &t,:ihl rurcd
ne ajutE sI percepem o stare de incordare. Chipurile de cdmpul de semnificaqii. n irM- rlitE
monqtri, care-l urmlresc Ei-l terorizeazdpe copil in mica Dac[ la primul nivel era accentuat sensul tragic pe - -,
care il capdtd jocul atunci cdnd partenerii adopt[.on"u"niii 5--]e
lui lume interioar[, sunt de fapt proiectate in afar[, supra-
puse formelor reale (crengi uscate, vlgiuni, iasc[ etc'), qi atiturlini diferite fa{i de cuvdnt, la al doilea nivel, cuvin- T l-Tj
tul devine sinonim pentru orice alt mod'de comunicare,
E!]E'T*
cdrora intunericul le schimbd conturul, intre[in6nd starea a:arf
pl[smuind o lume paralel5 Ei neconcordantl cu lumea
@
de confuzie amplificati de spaim[. Vag[, nesigur[, imagi
I'cm";lP
in portrete gro-
nea naturii este convertit[ real[.
La primul nivel, jocul devine expe' Ee lr
teqti (bdrbi de muSchi, obraji de iascd),
-r'e-
rionld de cunoaqtere, in cursul cXreia" loftffia:oe ca
tr[d0nd o sensibilitate mgdglat[ .de.,g9tqry1
mitic[ a lumii c[reia ii apa4ine copilul. eroul descoper[ - dup[ cum am mai ob' {'#re lrutr&
servat - puterea cuvdntului de a institui 0 ri mre :6'-4p
p nufiru*entul line gi de modul lume a iluziei, transformdnd in victim[ pe ! @e. hrft si
cum sunt utilizate qi absorbite in pasta cel nepreg[tit sd recunoascl iluzia. .rTnEsJfici d
poemului numeroasele surse folclorice: La al doilea nivel, prin deschidere {S e @sr
desc6ntecul melcului din jocurile copi- simbolic[, se produce alunecarea cXtre
ilor, bocetul, figurile mitice precum J.oi- ----* u-s
universul artei, cdtre problemele artis- "-,-
msrilg, C[pS{y1_rl, IVloq Ig-ne, Eaba Do-
ar.id'
tului-creator. Asemenea copilului care se
chia, vechile denumiri ale lunilor (Fdurar) joac6, imprudent, cu o iluzie, ;i artistul
t& rlErLL :{r
gi ale postului Paqtelui (P6resimi). Inte- poate exercita o influenlX nedorit[,
iffiI _
rriul)ra celui c5"ruia i se adreseaza, dacl acesta nu este
tului. Poemul capdt[ atributele unui manif'est poetic; ilus-
ililumite li ' trat ca o carte pentru copii, a suferit - se inlelege - o
limi-
,.1,,rtit si accepte idealitatea lumii propuse'
r(lentit[tii lor. tare qi o deturnare de sens. Iritarea lui Ion Barbu s-ar p[-
Aclcv[ru] particular al unei int6mpl[ri este con-
I somnului,
asemenea,
rtirtii fiind de
lie de un senti
Ia magicl, fi
;utr**" /f*urd'un'
rr, al tristelii, ex
I tcsi eroul
!lu ,k' lrrtthlti,.i<rcuri de inteligenf[, jocuri rnecanice pirdnd a fi steril, jocul este, de fapt, o activitate
modelatoare. Aparenta gratuitate a jocului, care' in
rplirilor
dramei !l irx ttti t'lt:c:tronice etc., ;i pot fi clasificate in
mentalitatea comun6, duce la minimalizarea impor-
grrrca
lirrrr {tc rlt' viirsta cclor care joac[, de sexul lor,
de
rlotea
llttrprrl srttt tlc ltrul unde se joaci. In acceplia cu- tanfei lui, line de o insuficienfi de infelegere, pen-
rl ('il
tr1rtlf,, lo('ul lttlrllcllc nu numai o activitate specific[,
tru c5, in realitate, jocurile sunt la originea celor
ttrrlci este
mai inalte manifest[ri de cultur[, dup6 cum, in ca-
r rrivel de r,l 9t ltgtrtlt'. silttbtllurile, instrumentele necesare
,,r t opiilor, d rr ll vllflltr ltrtlit'e. zul individului, capdt[ pe nesimlite statutul unui
trrrrl, al lrrrrlctt(it rttttti invcntar de obiecte pe care le factor de educalie moral6, de progres intelectual etc'
,tl,r ;i I
rlervnllfl 1rx'ttl ttc iltrilgc atentia asupra faptului c[, Jocul este Ei un mijloc de formare care cultiv[ - ca
in cazul jocurilor sportive - rezisten(a, abilitatea'
ltt lttttgr, 1ot'rrrilc sc schimbtr, linind pasul cu dez-
rrl tragtc yttllrttt'a lcltttit'o ;tiirl{il'icil. Ilste suficient str amin- dexteritatea, dar, in egal[ misur6, poate modela ca-
!Illt COll racterul, rdbdarea, responsabilitatea, spiritul de
iltrt r f, n,,tf,rt cxislil ioctrri clcctronicc, programe de
rrrvtrl. cttv echipl etc.
r ()llll.llltC [r ittl 1x' r rtlt'ttlitlot'('1c., pclltrtl a ilustra accasttr de- 3. Orice ioc presupune respectarea unor
rl (:tl lFttltF ln lirrrp tt irlcttrilor.
lU
ln, tttth' litt'ttpcl I'ic ll lirrll l'izir:il, l'ie lt irrrlc- reguli ale ittcului q;i, tlin accst motiv, jocul trebuie
cottsitlcritl u11 l'nctot crcillor dc ordinc' El instittric
rlr'Vlllel Hltt*tr,, lit' ln trrttrlip,e rr(il, solicitiirrtl irtciltortrl sil i5i
rrrr sisltttt tlc rcgttli cittt'prcciz'citztr cc sc t'acc;i
CX cc
r llt \lll ('11 *rhlhlerc cttetp'.itt ;t slt sc ('oll('clllre'r" sl1 itri cirl
..-1,.-l,.l.i ..,...ti,,irrrrrrli rrrlir'6 ('trltl sr lrlcr r;i cftrttl st' l'lcc. ittlit'ii t't't:sltr