Vârsta Caracteristici
0-3 luni -tresare la sunete
puternice;-zâmbeşte când i
se vorbeşte;-creşte sau
descreşte ritmul suptului, ca
răspuns la sunet;-pare să
recunoască vocea părintelui
şi tace când i se vorbeşte;
4-6 luni -mişcă ochii în direcţia
sunetului;-răspunde la
modificările tonului vocii;-
observă jucăriile/obiectele
care produc sunete;-este
atent la muzică;
7 luni-1 -îi plac jocurile de tip „cucu-
an bau”-se întoarce şi priveşte
în direcţia sunetului, ascultă
când i se vorbeşte;-
recunoaşte cuvinte care
desemnează obiecte
familiare;- începe să
răspundă la cerinţe;
1-2 ani -indică imagini dintr-o carte,
când îi sunt denumite;-arată
câteva părţi ale corpului
când i se cere;-urmează
instrucţiuni simple şi înţelege
întrebări simple (Dă-
mi….., Unde este mama?)-
ascultă cântece, povestiri
simple;
2-3 ani -Înţelege diferenţe de
semnificaţie: „sus-jos”,
„mare-mic”;-urmează două
instrucţiuni simultane („Ia
cana şi pune-o pe masă.”
Vârsta Caracteristici
0-3 luni -emite sunete de plăcere, gângureli;-
plânge diferit pentru a semnala nevoi
diferite;-zâmbeşte când vede o
persoană familiară;
4-6-luni -gânguritul include mai multe sunete
diferite (lalaţiunea);-vocalizează
bucuria şi neplăcerea;-emite sunete
când este lăsat singur şi când se joacă
alături de altă persoană;
7 luni-1 -lalaţiunea include atât grupuri lungi,
an cât şi scurte de sunete (mama,
papapapapapa)-utilizează vorbirea şi
sunetele pentu a atrage atenţia, imită
diferite sunete verbale;-pronunţă 1-
2 cuvinte: „tata”, „mama”, „tai”, deşi
uneori nu sunt clare;
1-2-ani -rosteşte din ce în ce mai multe
cuvinte;-formulează întrebări simple:
„Unde este mama?” , „Dai papa?”-
alătură două cuvinte cu sens „”Nu-i
tata!”, „”Mama tai”-pronunţă
multe dintre consoane, dacă sunt la
începutul cuvântului;
2-3 ani -are cuvânt corespunzător orcărei
acţiuni sau obiect;-
formulează propoziţii de 2-3
cuvinte pentru a se exprima, pentru a
cere lucruri;-vorbirea este inteligibilă
pentru persoane familiare în cea mai
mare parte a timpului;-adeseori cere
sau direcţionează atenţia spre
obiecte,denumindu-le.
 Etapele formării competenţelor de comunicare
Formarea competenţelor de comunicare presupune conform programei de învăţământ parcurgerea
următoarelor etape:
o Exprimarea cu ajutorul unui singur cuvânt, unor situaţii de viaţă:
1. Prezenţa/absenţa unor persoane sau obiecte din câmpul său vizual;
2. Exprimarea refuzului sau a aprobării;
o Identificări şi denumiri la nivelul cuvântului:
1. Denumiri de fiinţe;
2. Schema corporală;
3. Denumiri de obiecte;
4. Denumiri de acţiuni;
5. Denumiri de însuşiri şi stări;
o Exprimarea unor relaţii semantice de doi termeni:
1. Rugăminte, în condiţiile solicitării unui obiect;
2. Prezenţa/absenţa unui obiect sau a unei persoane;
3. Refuzul unui lucru sau a unei persoane;
4. Acţiuni;
o Propoziţii simple. Structuri gramaticale simple:
1. Propoziţia simplă;
2. Pronumele personal;
3. Pronumele posesiv;
4. Însuşiri;
5. Înţelegerea întrebărilor şi comenzilor confirmată prin reacţii verbale adecvate.
Un model de program de de stimulare, corectare şi formare a limbajului a fost propus de
Prof.univ.dr. Vasile Preda în 1999:

Formele Etape Subetape Tipuri de exerciţii şi jocuri

limbajulu
i Nivel I

Prelimbaj Dezvoltarea Focalizarea vi Se utilizează jucării şi

atenţiei zuală obiecte poziţionate în diverse
locuri.Se cere copilului: Priveşte,
păpuşa! Priveşte, maşina!
Priveşte, ursuleţul!

Deprinderi de Se utilizează instrumente muzicale: flaut,

a asculta şi muzicuţă, tobă, fluier.Cerinţă: să discrimineze
discrimina sunetele corespunzătoare instrumentelor.
auditiv

Limbaj r Etapa de Indicarea sch Se utilizează o figurină, planşă cu figura

eceptiv bază emei corporale umană.Cerinţă: indicarea schemei corporale.

Sortarea de Se utilizează obiecte cunoscute copilului şi

obiecte imagini (jucării,
identice, de obiecte familiare).Cerinţe: sortarea de obiecte
imagini identice, de imagini identice, obiect-imagine.
identice,
obiect-
imagine.

Limbaj r Etapa 1 – Schema corp Cerinţă: Spală ochii! Şterge

eceptiv executarea orală nasul! Ridică piciorul! Spală
 de acţiuni mâinile!
cu un
obiect+verb
(comandă
verbală)

Obiecte famili Se utilizează obiecte igienico-

are sanitare.Cerinţă: Dă-mi batista! Arată
piaptănul! Adu-mi prosopul!

Înţelegerea p Se utilizează obiecte aparţinând

osesiei copiilor.Se cere: indicarea obiectelor proprii.

Înţelegerea în Se utilizează diferite obiecte din sala de

trebării privind clasă.Cerinţă: Arată-mi unde este
localizarea dulapul! Arată-mi unde
esteuşa! Arată-mi unde este soba!

Etapa a 2- Relaţionarea Se utilizează diferite obiecte din sala de

a: copil-obiect activitate.Cerinţe: Du-te la
relaţionare printr-un verb perete! Du-te lauşă! Du-te pe
scaun! Du-te la maşină!

Limbaj r Etapa a 2- Relaţionarea Se utilizează diferite obiecte din sala de

eceptiv a: a două obiecte clasă.Cerinţa: Aşează penarul pe
relaţionare printr-un verb scaun! Pune creionul pe
masă! Du caietul pe bancă!

Alăturare – Se utilizează: obiecte (creion, caiet, carte,

obiect- obiecte de îmbrăcăminte, obiecte utilizate la
imagine; toaletă şi la servirea mesei), jucării, imagini
jucărie- reprezentând obiectele şi jucăriile utilizate.
imagine;
imagine-
imagine;

Etapa a 3- De obiecte în Se utilizează: obiecte de forme, culori, mărimi

a: sortare funcţie de: diferite.Cerinţă: Pune aici toate caietele
mărime, mari!Pune aici toate penarele roşii!Pune aici
culoare, forma toate jucăriile rotunde!
geometrică

Imagini cores Se utilizează imagini.Se cere: dă-mi

punzătoare poza/imaginea unde este desenat un
obiectelor şi pahar/săpun/lingură/creion.Dă-mi poza unde
acţiunilor este desenat obiectul cu care scriem.
denumite

Etapa a 4- Executarea d Se utilizează: obiecte, un scaun.Cerinţă: Pune

a e comenzi cu mingea pe scaun. Pune mingea sub
prepoziţii (pe, scaun. Pune mingea lângă scaun. Pune
lângă, sub) şi mingea în faţa scaunului. Pune mingea în
cu adverbe de spatele scaunului.
loc (în faţă,
 în spate).

Limbaj r Etapa a 4- Aprecierea m

eceptiv a ărimii,
cantităţii, Se utilizează figuri geometrice.Se cere: Care
formelor cerc este mare? Care cerc este
geometrice mic? Unde sunt mai multe
pătrate? Unde sunt puţine pătrate?

Sortarea obie Se utilizează forme geometrice.Se cere: Pune

ctelor după aici toate caietele roşii. Pune aici toate
culoare, creioanele. Dă-mi caietele mari.
mărime,
cantitate,
formă

Limbaj e Etapa de Consolidarea

xpresiv bază sunetelor din
repertoriul
copilului
precum şi
emiterea şi
consolidarea
de sunete
noi.

Verbalizarea Se utilizează obiecte, imagini.Se cere: Se

situaţiei de lucrează cu toţi copiii. Profesorul întreabă: …este
prezenţă, aici?, Cine lipseşte? Care copii sunt azi
absenţă, refuz prezenţi?Vezi maşina? Unde este fotografia ta?
al persoanelor,
obiectelor,
imaginilor.

Limbaj e Etapa de Denumirea sc Se utilizează: obiecte din cameră,

xpresiv bază hemei fotografii.Se cere: Cum se numeşte
corporale, a aceasta? Cine este aici? Ce
obiectelor este aceasta?
familiare,
obiecte de
mobilier,
membrilor fa
miliei

Denumirea ac Cerinţe: Spune ce fac eu. Fă şi tu lA

ţiunilor fel. Ce este aceasta?Se desfăşoară
sub formă de joc. Ex: Profesorul imită o acţiune,
iar subiectul o denumeşte.Subiectul spune: Tu
dormi. Ena spală. Ena doarme. Tu mănânci.

Etapa I Asociere de Se utilizează obiecte.Cerinţe: Copilului i se

două cuvinte prezintă o serie de obiecte şi i se cere să spună
pentru ce doreşte: Vreau penarul.Profesorul ia un
exprimarea obiect şi-i cere elevului să spună ce lipseşte: Ex.
 solicitării, Lipseşte creionul.
rugăminţii,
refuzului, abs
enţei.

Răspuns la Se utilizează obiecte, imagini.Se cere: Copilul

întrebări de să răspundă la: Cine este
tipul: Cine? aici? Ce face fata? Cum
Ce? Ce face? este rochia (murdară sau curată)?
Cum este?

Limbaj e Etapa a II- Alcătuirea de Se utilizează imagini.Cerinţe: Spune ce face.

xpresiv a propoziţii Ex. Fata se joacă.Colegii mănâncă.
simple după
imagini

Utilizarea pre Se utilizează: obiecte, jucării.Cerinţe: Spune

poziţiilor unde este….

Utilizarea pro Se utilizează: obiecte aparţinând

numelui copiilor.Cerinţe: Spune: este al tău?
personal,
posesiv

Utilizarea sub Se utilizează: obiecte.Cerinţe: Cere să

stantivelor la denumească obiectele la singular – plural.
plural