Analiza evoluţiei inflaţiei în România

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)

Universitatea „Artifex” din București
Prof. univ. dr. Radu Titu Marinescu (radu_titus_marinescu@yahoo.com)
Universitatea „Artifex” din București
Drd. Maria MIREA (mirea_maria@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București

Abstract
Inflația este efectul creșterii prețurilor în toate domeniile activității
economice. Până în anul 2016 au existat unele reduceri ale inflației fiind
interpretate ca fenomen de dezinflație. La o privire mai atentă a acestei evoluții
constatăm că în anii de după reducerea valorii adăugate brute, rata șomajului
a scăzut dar în mod administratat deoarece prin această măsură a avut loc
o reducere a prețurilor cu amănuntul de 5% (reducerea TVA de la 24% la
19%). Din anul 2017 inflația se întoarce la rolul ei, începând să crească.
Constatăm că la începutul anului 2017 inflația era foarte aproape de zero, iar
cu un an mai înainte era negativă. Începând cu luna august 2017 asistăm la un
galop de sănătate al inflației. Autorii se concentrează asupra evoluției acestor
prețuri și constată că inflația urmează un curs ascendent. Din acest punct de
vedere este de așteptat ca inflația să aibă un efect negativ asupra rezultatelor
concrete pe care le înregistrează economia națională. Inflația ridicată va
duce la diminuarea rezultatelor în termeni reali a produsului intern brut și pe
această cale a creșterii economice în România. Sunt prezentate cifre, grafice
și unele tabele care cuprind evoluțiile în domeniul inflației care au evoluat
în ultimele douăsprezece luni și cu accent pe începutul anului 2018 unde în
primul trimestru avem o rata anuală a inflației care se situează la aproape 5%.
Cuvinte cheie: inflație, produse alimentare, Produs Intern Brut,
creștere economică, indicele prețurilor de consum
Clasificarea JEL: E31, E44

Introducere
În acest articol sunt analizate aspectele evoluției prețurilor în
economia românească. Autorii acordă atenție celor trei grupuri pe baza cărora
se calculează indicele prețurilor de consum și apoi rata medie lunară a inflației.
Rata medie lunară a inflației a crescut în 2018 față de 2017 la toate cele trei
grupe de bunuri și servicii, o creștere mai ridicată întâlnindu-se la mărfurile

30 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018

nealimentare și servicii. Autorii se concentrează asupra studiului principalelor
grupe de mărfuri alimentare, nealimentare sau servicii evidențiind creșteri la
unele dintre acestea, care dacă vor urma acest trend pe întregul an 2018 este
posibil ca rata anuală a inflației să depășească 6 procente, ceea ce ar fi destul
de dăunător asupra rezultatelor concrete pe care le înrregistrează economia
națională.

Literature review
Anghel, Mirea and Olteanu (2018) au studiat corelația dintre salariul
brut și inflație. O temă similară este tratată de King and Watson (2012).
Anghel, Mirea and Badiu (2018) au analizat elemente referitoare la indicii
de preţ utilizați în măsurarea inflaţiei. Anghelache, Niţă and Badiu (2016) au
cercetat aspecte privind evoluția indicelui prețurilor de consum în România.
Anghelache and Sacală (2015) au prezentat o serie de elemente teoretice cu
privire la inflație. Anghelache, Voineagu and Gheorghe (2013) au prezentat
principalele modele de măsurare a inflaţiei. Aruoba and Diebold (2010) au
cercetat monitorizarea activităților macroeconomice. Del Negro and Eusepi
(2011) au studiat elemente legate de previzionarea inflației și rolul așteptărilor
în dinamica inflației. Teme similare sunt abordate de Fuhrer (2012), Mishkin
(2007) și Nunes (2010). Malmendier and Nagel (2016) au prezentat importanța
înțelegerii experiențelor inflaționiste.

Metodologie, date, rezultate și discuții

• Unele considerații metodologice privind indicele prețurilor de
consum (inflație)
Indicele preţurilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor
produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate în primul stadiu de
comercializare de producătorii interni într-o anumită perioadă considerată
faţă de o perioadă anterioară. Sfera de cuprindere a indicelui preţurilor
producţiei industriale este reprezentată de ansamblul produselor fabricate şi
comercializate (la intern şi/sau export) de către operatorii economici. Indicele
preţurilor producţiei industriale este calculat conform cerinţelor şi standardelor
Regulamentului Consiliului CE nr.1165/1998, amendat prin Regulamentul CE
nr.1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt. Preţurile colectate sunt
preţuri de producător, nu includ TVA şi alte taxe pe produs și sunt colectate
de la aproximativ 1800 de operatori economici, selectaţi în funcţie de cifra
de afaceri raportată în cadrul cercetării statistice Ancheta Structurală în
întreprinderi realizată în perioada aferentă anului de bază (2015). Gradul de
acoperire obţinut este cuprins între 70% şi 100% din cifra de afaceri aferentă.
Colectarea se realizează o dată pe lună şi constă în înregistrarea preţurilor la

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 31

nivel de sortiment, considerat reprezentativ de către fiecare operator economic
inclus în eşantion. Indicele se calculează prin agregarea indicilor individuali
la nivel de produs/operator economic. Ponderile utilizate pentru calculul
indicilor preţurilor producţiei industriale sunt stabilite separat pe destinaţii
(piaţa internă sau piaţa externă). Valorile de ponderare pentru toate nivelurile
de agregare se determină din Ancheta Structurală în întreprinderi realizată în
perioada aferentă anului de bază (2015). Calculul indicilor de preţ faţă de
luna precedentă sau faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pornind
de la indicii de preţ cu bază fixă (anul 2015=100), se realizează astfel: indicii
de preţ faţă de luna precedentă: prin împărţirea indicelui cu bază fixă (anul
2015=100) al lunii respective la indicele cu bază fixă (anul 2015=100) al lunii
precedente, înmulţit cu 100; indicii de preţ faţă de luna corespunzătoare din
anul precedent: prin împărţirea indicelui cu bază fixă (anul 2015=100) al unei
anumite luni din anul respectiv la indicele cu bază fixă (anul 2015=100) al
aceleiaşi luni din anul precedent, înmulţit cu 100.
Rata anuală a inflației a fost de 5,0% în luna martie 2018. Rata anuală
a inflației este importantă pentru mai multe considerente. În primul rând rata
inflației este elementul principal pe baza căruia putem determina standardul
real al nivelului de trai din România. Pe de altă parte, rata anuală a inflației se
utilizează la ajustarea salariilor și pensiilor pentru a elimina efectul negativ al
creșterii prețurilor în general și al celor de consum. Desigur, indicele respectiv
se poate calcula ca un indice al prețurilor de consum sau indice armonizat al
prețurilor de consum. Ambii, deși au conținut diferit au tendință evolutivă
asemănătoare. De asemenea, rata anuală a inflației se utilizează la deflatarea
PIB și a celorlalți indicatori macroeconomici de rezultate pentru a asigura
comparabilitatea internă și internațională.
• Pornind de la aceste precizări teoretice, referindu-ne la evoluția
lunară a ratei inflației constatăm că prețurile de consum în luna martie 2018,
comparativ cu luna februarie 2018 au crescut cu 0,4%, iar rata medie a inflației
în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni
(aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%, iar când este
determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%.
În figura nr. 1 sunt prezentate datele care reflectă evoluția indicelui
prețurilor de consum și a indicelui armonizat al prețurilor de consum în
perioada martie 2017-martie 2018.

32 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018

 Modificarea anuală a preţurilor de consum (%)
Figura nr. 1
mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec ian feb mar
2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018
6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0

IPC IAPC

Sursa: Institutul Național de Statistică

Considerând evoluța indicelui prețurilor de consum și a ratei medii

lunare a inflației pe cele trei grupe de mărfuri și servicii, constatăm că prețurile
mărfurilor alimentare au un trend crescător mai accelerat. În tabelul nr. 1 sunt
prezentate creșterile procentuale ale indicatorilor considerați.

Indicele preţurilor de consum şi rata medie lunară a inflaţiei

Tabelul nr. 1
- procente-
Rata medie lunară a inflaţiei
Martie 2018
în perioada
faţă de:
01.01 – 31.03
Februarie Decembrie Martie
2018 2017 2017 2018 2017
Mărfuri alimentare 100,48 101,74 104,01 0,6 0,6

Mărfuri nealimentare 100,15 101,36 106,57 0,5 -0,3

Servicii 100,30 100,80 102,90 0,3 -0,6

TOTAL 100,29 101,37 104,95 0,5 -0,1
Sursa: Datele sunt preluate din cele publicate de Institutul Național de Statistică

O analiză mai realistă a efectului inflației asupra veniturilor și costului

vieții populației rezultă din considerarea evoluției inicelui prețurilor de
consum (IPC) prin excluderea unor grupe de mărfuri care nu sunt consumate
de întreaga populație. În tabelul nr. 2 sunt prezentate date privind indicatorii
parțiali calculați prin excluderea anumitor componente.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 33

 Indicii parţiali calculaţi prin excluderea din IPC a anumitor
componente
Tabelul nr. 3
- luna anterioară = 100 -
Martie 2018
%
Total IPC exclusiv băuturi alcoolice şi tutun 100,31
Total IPC exclusiv combustibili 100,31
Total IPC exclusiv produsele ale căror preţuri sunt reglementate 100,32
Total IPC exclusiv legume, fructe**, ouă, combustibili şi produsele ale 100,24
căror preţuri sunt reglementate*
Total IPC exclusiv legume, fructe**, ouă, combustibili şi produsele ale
100,27
căror preţuri sunt reglementate*, băuturi şi tutun
TOTAL 100,29
*) Produse ale căror preţuri sunt reglementate: medicamente, energie electrică, gaze naturale,
energie termică, transport C.F.R., transport pe apă, poştă şi curier, servicii de eliberare carte
identitate, permis auto, paşaport, apă, canal, salubritate, transport urban în comun, chirii
stabilite de administraţia locală.
**) Pentru a răspunde cu o mai mare acurateţe nevoilor de analiză a inflaţiei, începând cu luna
septembrie 2014, grupa de fructe include pe lângă fructele proaspete şi citricele şi alte fructe
meridionale.
Sursa: Institutul Național de Statistică – Comunicatul nr. 92/12.04.2018

În continuare se prezintă tabelul nr. 3 prescurtat cuprinzând indicele

prețurilor de consum în luna martie 2018 la unele mărfuri alimentare,
nealimentare și servicii.

Indicele preţurilor de consum în luna martie 2018 la principalele

mărfuri şi servicii
Tabelul nr. 3
Martie 2018
Coeficient faţă de:
de Denumirea mărfurilor/serviciilor Februarie Decembrie
ponderare 2018 2017
% %
10000 TOTAL 100,29 101,37
3315 TOTAL MĂRFURI ALIMENTARE 100,48 101,74
593 Produse de morărit şi panificaţie 100,31 101,22
321 Legume şi conserve de legume 102,21 106,75
224 Fructe şi conserve din fructe 103,32 110,95
793 Carne, preparate şi conserve din carne 100,30 100,85
514 Lapte şi produse lactate 100,30 100,99
152 Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine 100,04 100,03
129 Băuturi alcoolice 100,09 100,28
207 Alte produse alimentare 100,26 100,86
4599 TOTAL MĂRFURI NEALIMENTARE 100,15 101,36
426 Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie 100,23 100,40
327 Încălţăminte 100,29 100,30
229 Produse de uz casnic, mobilă 100,16 100,52

34 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018

 Martie 2018
Coeficient faţă de:
de Denumirea mărfurilor/serviciilor Februarie Decembrie
ponderare 2018 2017
% %
248 Articole chimice 100,22 100,39
251 Produse cultural-sportive 100,39 100,71
108 - Ceasuri, aparate audio-video, articole sportive 100,09 100,36
57 - Autoturisme şi piese de schimb 100,23 100,77
645 Articole de igienă, cosmetice şi medicale 100,17 100,38
988 Energie electrică, gaze şi încălzire centrală 100,09 103,46
2086 TOTAL SERVICII 100,30 100,80
23 Confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte 100,34 100,87
293 Apă, canal, salubritate 100,35 100,97
82 Transport urban 100,37 100,70
93 Transport interurban (alte feluri de transport) 100,50 101,16
642 Poştă şi telecomunicaţii 100,07 100,42
405 - Telefon 100,11 100,53
152 Restaurante, cafenele, cantine 100,40 100,73
Sursa: Institutul Național de Statistică. Datele sunt selecționate și prezentate de autori.

• Analiza câștigului salarial mediu brut pe economie, comparat cu

evoluția IPC
Salariul brut/net reprezintă principala sursă de venit a populației.
De aceea vom continua studiul privind evoluția salariului mediu brut (net)
comparativ cu indicele prețurilor de consum.
În luna februarie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de
4128 lei, iar salariul mediu nominal net a fost de 2487 lei, în uşoară creştere
faţă de luna precedentă cu 3 lei (+0,1%).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au
înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6134 lei), iar cele
mai mici în hoteluri şi restaurante (1499 lei).
Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial
mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de
aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.
Indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie
2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului
salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel
înregistrat în luna ianuarie 2018.
În figura nr. 2 sunt prezentate evoluțiile IPC și ale câștigului salarial
mediu net pe economie.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 35

 Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor
salariale medii nete, în perioada februarie 2016 - februarie 2018
Figura nr. 2
% Luna precedentă = 100
110.0

105.0

100.0

95.0

90.0
02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02

2016 2017 2018

Indicele preţurilor de consum Indicele câştigurilor salariale medii nete

Sursa: Construit pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică

Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor

salariale medii nete, în perioada ianuarie 2013 - februarie 2018
Tabelul nr. 4
Anul/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/ 2013/
luna 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
IPC 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34 101.34
Indicele
salariului 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2 91.2
Anul/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/ 2014/
luna 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
IPC 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85 100.85
Indicele 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3 92.3
salariului
Anul/ 2015/ 2015/ 2015/ 2015/ 2015/ 2015/ 2015 2015/ 2015/ 2015/ 2015/ 2015
luna 01 02 03 04 05 06 /07 08 09 10 11 /12
IPC 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43 100.43
Indicele
salariului 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2 93.2
Anul/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/ 2016/
luna 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
IPC 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22 99.22
Indicele 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4 108.4
salariului
Anul/ 2017/ 2017/ 2017/ 2017/ 2017/ 2017/ 2017 2017/ 2017 2017/ 2017/ 2017/
luna 01 02 03 04 05 06 /07 08 /09 10 11 12

36 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018

IPC 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81 99.81
Indicele
salariului 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7 97.7
Anul/ 2018/ 2018/
luna 01 02
IPC 100.78 100.78
Indicele
salariului 94.5 94.5
Sursa: Institutul Național de Statistică

Din studiul datelor care au stat la baza reprezentării grafice, se constată

că în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate,
în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie,
martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de
perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea
fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna februarie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a
înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna
precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018
din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii
anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură
şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de
masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai
mari (funcţie de contracte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net
s-au înregistrat după cum urmează: cu 12,8% în fabricarea produselor
farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 10,1% în
fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie
cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi
activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere
de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi
auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii,
fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea
ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice; între 1,5% şi 3,0% în activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte
activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.
Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 au
fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime
anuale ori pentru performanţe), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume
din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 37

mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai
mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri
salariale mici în unele activităţi economice.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au
înregistrat după cum urmează: cu 7,0% în activităţi de asigurări, reasigurări
şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări
sociale); între 3,0% şi 5,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale,
depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte
activităţi industriale n.c.a.; între 2,0% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor
uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de
transport.
În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului
salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%), respectiv în
administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate
şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Concluzii
Din studiul efectuat pe baza datelor furnizate de Institutul Național de
Statistică, prin publicațiile periodice și comunicatele de presă, rezultă că
economia României se confruntă cu un nivel în creștere al ratei anuale a
inflației precum și a ratei medii lunare. Putem concluziona faptul că după
epuizarea efectelor inflației administrate, economia României a intrat într-un
proces accentuat al inflației care o afectează în termeni destul de serioși. Se
pune problema reglării raportului dintre ofertă și cerere precum și a masei
monetare așa încât, rata inflației să intre sub control și în felul acesta să nu
afecteze prea mult, prin deflatare, nivelul produsului intern brut, calculat în
termeni reali și, pe cale de consecință, să nu afecteze nivelul de trai, nivelul
veniturilor populației care sunt, de cele mai multe ori în scădere. Putem face
o paralelă și între rata anuală a inflației și creșterea salariului și a veniturilor
rezultând că în condițiile ratei inflației pe primele trei luni, comparativ cu
creșterea prețurilor există o tendință certă de diminuare a veniturilor populației
și deci a nivelului de trai. O altă concluzie este aceea că activitatea Comisiei
Naționale pentru Controlul Prețurilor precum și a Agenției Naționale pentru
Protecția Consumatorilor trebuie să se intensifice în mod cert.

38 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018

 Bibliografie
1. Anghel, M.G., Mirea, M. and Olteanu, C. (2018). Development and Correlation of
the Gross Wage with Inflation. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 29-38
2. Anghel, M.G., Mirea, M. and Badiu, A. (2018). Analysis of the Main Aspects
Regarding the Price Indices Applied in the Determination of Inflation, International
Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences,
8 (2), 28-36
3. Anghelache, C., Niţă, G. and Badiu, A. (2016). The Inflation (Consumer Prices) in
the Romanian Economy. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 99-102
4. Anghelache, C. and Sacală, C. (2015). Some Theoretical Aspects regarding the
Inflation. Romanian Statistical Review Supplement, 6, 5-11
5. Anghelache, C., Voineagu, V. and Gheorghe, M. (2013). Metode şi modele de
măsurare a inflaţiei, Editura Economică, Bucureşti
6. Aruoba, S.B. and Diebold, F.X. (2010). Real-Time Macroeconomic Monitoring:
Real Activity, Inflation and Interactions. American Economic Review, 100, 20–24
7. Del Negro, M. & Eusepi, S. (2011). Fitting Observed Inflation Expectations.
Journal of Economic Dynamics and Control, 35 (12), 2105-2131
8. Fuhrer, J. (2012). The Role of Expectations in Inflation Dynamics. International
Journal of Central Banking, 8 (1), 137-165
9. King, R.G. and Watson, M.W. (2012). Inflation and Unit Labor Cost. Journal of
Money, Credit and Banking, 44 (Supplement 2), 111-149
10. Malmendier, U. and Nagel, S. (2016). Learning from Inflation Experiences. The
Quarterly Journal of Economics, 131 (1), 53-87
11. Mishkin, F.S. (2007). Inflation Dynamics. International Finance, 10 (3), 317–334
12. Nunes, R. (2010). Inflation Dynamics: The Role of Expectations. Journal of
Money, Credit, and Banking, 42 (6), 1161–1172
13. Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 92 / 12.04.2018

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 39