Raport National 2016

RAPORT
a național
ROMÂNIA
privind
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE evoluţia
Agenția Națională împotriva Traficului de traficului de
Persoane
persoane,
în anul 2016
În conținul Raportului se regăsesc și contribuțiile altor instituţii publice, care au
responsabilităţi în domeniul combaterii traficului de persoane, asistenţei, protecţiei şi
reintegrării sociale a victimelor traficului de persoane.
Coordonator:
Mihai ŞERBAN
Contribuții:
Mihai ŞERBAN
Ana Maria TAMAȘ
Cristina DRAGOTĂ
2
Lista abrevierilor utilizate în text
AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANITP Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane
ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
AJOFM Agenții Județene de Ocupare a Forței de Muncă
ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
DSP Direcția de Sănătate Publică
CCPI Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
CP(NCP) Cod Penal (noul Cod Penal)
CPP Cod Procedură Penală
CR-ANITP Centrul Regional al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane
DCCO Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate
DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DIICOT Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
DOES Departamentul Ocupare şi Egalitate de Șanse
IGI Inspectoratul General pentru Imigrări
IGPR Inspectoratul General al Poliţiei Române
IPJ Inspectorat de Poliţie Judeţean
ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean
ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă
IM Inspecția Muncii
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MEN Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
MJ Ministerul Justiţiei
MMFPSPV Ministerul Muncii și Justiției Sociale
MP Ministerul Public
OI Organizație internațională
ONG Organizaţie non-guvernamentală
ONPCCRCPI Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru
Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni
ONPM Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor
OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
SCTP Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane
SM Stat Membru
3
SNITP Strategia Naţională Împotriva Traficului de Persoane 2012-2016
UE Uniunea Europeană
UNODC United Nations Office for Drugs and Crime/ Biroul Naţiunilor Unite
pentru Droguri şi Criminalitate
Lista graficelor și hărților utilizate în text
Figura 1. Dinamica multianuală a populației victimelor, 2007-2016

Figura 2. Distribuția victimelor pe gen și vârstă
Figura 3. Nivelul de educație, în rândul victimelor înregistrate în 2016
Figura 4. Tipul familiei de proveniență, în rândul minorilor
Figura 5. Județe de proveniență, pentru victimele înregistrate în 2016
Figura 6. Proveniența geografică a victimelor, distribuție pe regiuni de dezvoltare
Figura 7. Relația victimei cu recrutorul, distribuție adulți, minori
Figura 8. Mod de recrutare, distribuție adulți, minori
Figura 9. Condiții de recrutare a victimelor, în funcție de nivelul de educație
Figura 10. Exploatarea victimelor înregistrate în 2016
Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor înregistrate în 2016
Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, în traficul intern, 2016
Figura 13. Trafic extern - destinația exploatării victimelor înregistrate în 2016
Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, în principalele țări de destinație, 2016
Figura 15. Dosare aflate în lucru, evoluție multianuală, DCCO.
Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate,
situație comparativă multianuală, DCCO - IGPR, 2014 - 2016
Figura 17. Comparație multianuală, victime repatriate 2010 - 2016
Figura 18. Statele de destinație - victime repatriate, 2016
Figura 19. Coordonarea participării victimelor în procesul penal, în 2016
Figura 20. Apelurile primite de către operatorii compartimentului Telverde,
ianuarie - decembrie 2016
4
CUPRINS
INTRODUCERE 7
SECŢIUNEA I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE 8

1.1. DESPRE MOTIVAȚIA VIITOARELOR VICTIME 9
1.2. DINAMICA VICTIMIZĂRII 11
1.2.1. GEN, VÂRSTĂ ȘI EDUCAȚIE 12
1.2.2. ZONE ȘI JUDEȚE DE PROVENIENȚĂ 13
1.2.3. INTRAREA VICTIMELOR ÎN TRAFIC 15
1.2.4. EXPLOATAREA 18
TRAFICUL INTERN 20
TRAFICUL EXTERN 23
1.2.5. CONCLUZII 25
SECŢIUNEA II. ARHITECTURA INFRACTORULUI ȘI A INFRACȚIUNII 26

2.1. EXPLOATAREA SEXUALĂ 27
2.2. EXPLOATAREA PRIN MUNCĂ 33
2.3. OBLIGAREA LA PRACTICAREA CERŞETORIEI 34
SECŢIUNEA III. JUSTIȚIE PENALĂ 35

3.1. INVESTIGAREA, URMĂRIREA PENALĂ ȘI CONDAMNAREA INFRACȚIUNILOR DE
TRAFIC DE PERSOANE 35
3.1.1. INVESTIGAREA 35
3.1.2. URMĂRIREA PENALĂ A TRAFICANȚILOR 39
3.1.3. FINALITATEA PROCESULUI JUDICIAR - EVALUARE STATISTICĂ 41
3.2. COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL POLIȚIENESC ȘI JUDICIAR 41
SECŢIUNEA IV. NEVOILE VICTIMELOR ȘI RĂSPUNSUL SOCIAL 44

4.1. ASISTENŢA ACORDATĂ VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE 45
4.2. ROLUL CENTRELOR REGIONALE ALE ANITP 47
4.3. REFERIREA TRANSNAȚIONALĂ ȘI REPATRIEREA CETĂȚENILOR ROMÂNI. 48
4.4. COORDONAREA PARTICIPĂRII VICTIMELOR ÎN PROCESUL PENAL 50
SECŢIUNEA V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE 53

5.1. CAMPANII ŞI PLANURI DE ACŢIUNE 54
5.2. LINIA TELVERDE ANTI-TRAFIC 0800.800.678 59
5.3. CAMPANII ŞI ACTIVITĂŢI DE PREVENIRE - CENTRELE REGIONALE ANITP 60
5.4. CAMPANII ONLINE 61
5.5. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 62
5
5.6. INSPECŢIA MUNCII 63
5.7. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE 63
SECŢIUNEA VI. ALTE PLANURI ALE INTERVENȚIEI ANTI-TRAFIC 64

6.1. FORMAREA PROFESIONALĂ 64
POLIȚIA ROMÂNĂ 64
DIICOT 65
ANITP ȘI PARTENERII SĂI65
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE 66
6.2. GRUPUL PARLAMENTAR PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
66
6.3. INSTRUMENTUL COOPERĂRII EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE 68
SECŢIUNEA VII. CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE WEB CONSULTATE 73
Anexa I - urmărirea penală 74
6
INTRODUCERE
Comerțul cu oameni rămâne în epicentrul criminalității globale. Traficul de

persoane este expresia unei industrii criminale performante, motivația economică,
ilicită, a traficanților, fiind aceea de a face profit.
Performanţa tactică a reţelelor criminale şterge frontierele geografice
tradiţionale şi pe cele informaţionale. Traficanții de fiinţe umane mobilizează resurse
financiare uriaşe pentru a-şi proiecta strategii transnaţionale foarte eficiente, de
creare, reconfigurare şi alimentare a unei pieţe înalt profitabile, în care
tranzacţionarea economică a persoanelor vulnerabilizate de condiţii socio-economice
şi emoţionale rudimentare devine un scop în sine. Asemenea precondiţii de
vulnerabilitate fac predictibilă acroşarea facilă a viitoarelor victime, de către
infractori, în condiţiile în care guvernele şi actorii societăţii civile se mobilizează
pentru a „ţine” mai degrabă „pasul” cu performanţa efectivă a reţelelor criminale.
Arhitectura criminalității, în traficul de persoane, arată că există un ansamblu
de factori ce alimentează, încurajează sau mențin cererea pentru serviciile ”oferite”,
în mod forțat, de către victimele traficului de persoane. O serie dintre acești factori,
constituind tot atâtea premise de alimentare a fenomenului, aparțin și realității
românești, pe care am observat-o analizând modul în care au fost recrutate și
exploatate victimele, în anul 2016.
Traficul de persoane funcționează ca un mecanism de piață, în care cererea de
forță de muncă și servicii sexuale, în principal, este alimentată de ofertă și de
particularitățile acesteia. Este raționamentul fundamental pentru orice tip de
intervenție socială, împotriva victimizării.
Dacă oferta de forță de muncă și servicii sexuale, creată de vulnerabilitățile
universale ale victimelor, ar trebui limitată sau demontată prin politici sociale
operante, anti-sărăcie, anti-marginalizare, prin educație și informare, în țările de
origine - cum este cazul României -, adresarea cererii este provocarea și
responsabilitatea statelor de destinație. O ”ofertă” săracă, diluată de intervenții
sociale eficiente, ar lipsi ”piața” ilegală de desfacere a forței de muncă, sau cererea
de servicii sexuale, de însăși obiectul tranzacțiilor care fac din victime o marfă
eligibilă. În aceeaşi logică, o „cerere”diminuată prin măsuri eficiente de prevenire şi
7
combatere nu ar mai oferi traficanţilor motivaţia şi oportunitatea declanşării
demersului infracţional.
Secţiunea I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE
Aproape în fiecare caz, viața unei

victime a traficului de persoane se
schimbă în mod dramatic. Întregul sistem
al personalității este destructurat, apar
Despre continuitatea cauzelor
suferințe somatice și psihologice sau
psihiatrice, care pot dăinui peste ani, care profiturile finaciare extraordinare
se pot croniciza și pot condiționa viața pe care traficul de persoane le
persoanei, pentru multă vreme. Daunele generează motivează activitatea
sunt, înainte de toate, personale, umane, criminală a infractorilor,
afective, relaționale, apoi economice și cererea pentru servicii sexuale și
sociale, de orice fel, de o varietate pentru forță de muncă ieftină
extremă. sau neplătită reprezintă
Victimele nu obișnuiesc să ”motorul” criminalității, în cazul
vorbească în ”piața publică” despre istoria traficului de persoane,
de trafic și exploatare. Dimpotrivă, nevoia oferta - există oameni extrem de
vulnerabili, din cauza multiplelor
de normalizare și construcția psihologică a
nevoi sociale, economice și
persoanei determină nevoia victimei de a
psihologice,
face tot posibilul pentru ca suferința să
oferta - există părinți care își
rămână ascunsă vederii și judecății
abandonează copiii, pentru a
celorlalți, familiei, comunității, prietenilor, pleca la muncă în afara țării,
cunoscuților. actorii sociali responsabili nu
adoptă întotdeauna protecție
eficientă pentru victime și
răspuns radical față de criminali.
8
1.1. Despre motivația viitoarelor victime
Recrutarea pentru trafic speculează întreg contextul de viață al românilor care

devin victime ale traficului de persoane, fie că se află deja în țara de destinație a
exploatării, fie că sunt încă în țară.
Deși tentant, este lipsit de sens să aducem în discuții cauze singulare, atunci
când analizăm momentul zero al traseului victimizării unui român - recrutarea, ori
când facem efortul de a înțelege desfășurarea dramatică a istoriilor de exploatare.
Experiențele noastre cu victimele arată că un întreg construct motivațional
definește punctul de plecare și ancorare a românilor în istoriile de trafic și exploatare.
Deși condiția economică a victimelor, aproape de fiecare dată subzistențială,
participă semnificativ la decizia acestora de a pleca din țară, aceasta nu este o
motivație unică sau exclusivă. Nu este mai puțin adevărat că pauperitatea economică
personală devine, însă, avangarda motivațională, în jurul căreia gravitează o varietate
nefericită de particularități motivaționale individuale, care au legătură cu
nenumărate zone de ”funcționare” a persoanelor.
Rudimentaritatea afectivă a victimelor este prezentă în aproape toate cazurile
victimologice. Izolarea sau autoizolarea socială a acestora este determinată de
multiple evenimente de viață, de efecte continuate ale istoriilor emoționale
traumatice, ”condimentate” cu violențe relaționale în familiile biologice sau de
origine.
Viața de relație a acestor oameni, fie că vorbim de cupluri convenționale, de
familii multigeneraționale, care împart spații de locuit și resurse economice sau de
orice alte formule de conviețuire colectivă sau individuală, este, de cele mai multe
ori, dramatică, superficială, consumată în legături afective dependente, abuzive,
violente, care antrenează patologii relaționale, la granița dintre disfuncție și tulburări
psihice severe.
Oamenii nu găsesc mulțumire emoțională în formulele de viață pe care le-au
ales, dobândesc nenumărate moduri de a fi, din registrul alienării mentale și sociale,
renunță să mai caute oportunități economice, într-o țară care, percepția publică cu
privire la piața forței de muncă este aceea că oferă extrem de puține și deplorabile
astfel de oportunități, cu deosebire atunci când educația formală a acestor persoane
este minimală.
Oportunitățile economice, în anumite regiuni ale țării, sunt puține, de multe ori
sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante și la limita supraviețuirii, condițiile de
9
muncă de multe ori rudimentare, cultura relațiilor de muncă este crudă, inumană,
guvernată de principiul ”nu îți place, pleacă” sau ”dacă vrei să vii și mâine, taci și
muncește”.
O serie de drepturi sociale le sunt negate oamenilor, în nenumărate ipostaze.
Accesul la îngrijiri medicale este sub demnitatea umană, calitatea acestora este
rudimentară, tratamentul primit din partea personalului diferitelor servicii publice
accesate este, uneori, degradant, sistemul educației formale încurajează
analfabetismul, abandonul școlar, corupția didactică, piața negră a educației
”alternative”, prin ”meditații”, substitut al obligației instituțiilor educației formale.
Rutina administrațiilor locale și politicile din domeniul asistenței sociale
favorizează parazitarea socială, alegerea venitului minim garantat în locul muncii
responsabile și remunerate, subminează nevoia personală de dezvoltare și creează
condițiile ideale pentru subcultură, marginalizare, izolare și alienare socială, consum
de alcool, violență, sporirea artificială a numărului de membrii (copii) ai familiilor
sărace, pentru creșterea veniturilor sociale nemuncite.
Exercițiul demnității și fermității autorităților responsabile pentru morala
socială și aplicarea normei sociale care reglementează conviețuirea comunitară, este
înlocuit de frica de consecințele exercitării autorității. Instanțele sociale înlocuiesc
stigmatizarea socială, responsabilizarea comunitară, obligarea la respectarea legii,
pedeapsa socială reparatorie, cu negocierea condamnabilă a normalității, moralei,
culturii muncii și ordinii sociale.
Adunate în constelații motivaționale, toate aceste pre-condiții netezesc terenul
pentru dorința oamenilor de a pleca din țară, în căutarea a ceea ce ei cred că ar putea
fi normalitate socială și economică. În umbra acestei dorințe nu stă, așa cum
aminteam, doar nevoia de resurse pentru subzistență, sau pentru o viață prosperă,
deși sărăcia extremă rămâne o cauză centrifugală, care adună în jurul ei celelalte
motivații personale. În foarte multe cazuri, viitoarele victime își reprezintă, în mod
irațional, plecarea din țară, ca pe o regenerare vitală, fără a mai calcula sau anticipa
niciun fel de consecințe, de multe ori dramatice, pentru viețile lor.
Fiecare situație de trafic și exploatare este particulară, chiar dacă mecanismele
de recrutare, exploatare sau amenințare și șantaj, de exemplu, folosite de traficanți
sunt ”universale”, pentru simplul motiv că victima este o persoană, unică, cu o istorie
unică, cu competențe sociale și emoționale netransferabile, cu un univers de viață
unic, care determină un mod tot atât de unic, personal, în care drama este trăită și
integrată în reprezentările și limitele înțelegerii fiecărei persoane.
10
1.2. Dinamica victimizării, în anul 2016
Începând cu 2007, în România a fost operaționalizat Sistemul Integrat de

Monitorizare și Evaluare a Victimelor Traficului de Persoane (SIMEV), o bază
complexă de date, administrată de ANITP, care permite specialiștilor anti-trafic și a
celor responsabili cu politicile anti-trafic, să urmărească, monitorizeze și evalueze
fenomenul traficului de persoane, din perspectiva victimologică. Astfel, în acord cu
SIMEV, analiza conținută de prezentul Raport național privind evoluţia traficului de
persoane, în anul 2016, constată că anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a
populației victimelor traficului de persoane, de la 880 victime identificate în 2015 la
756. La fel ca și în anii anteriori, persoanele de cetățenie română sunt majoritare,
fiind identificată și o persoană cetățean străin.
Analiza pornește de la populația de victime identificate în anul 2016 - 756

persoane, exploatate în diverse moduri, atât în interiorul, cât și în afara țării.
Populația feminină, atât cea majoră cât și cea minoră, are o pondere crescută
în total, ajungând în acest 77,5% din totalul victimelor înregistrate1. Traficul în scopul
exploatării sexuale are o pondere de aproximativ 77% din total, cea mai ridicată
pondere înregistrată în ultimii ani.
Figura 1. Dinamica anuală a populației victimelor în perioada 2007-2017
1
”Victime înregistrate” reprezintă totalitatea victimelor traficului de persoane, înregistrate în SIMEV. Trebuie evitată
confuzia între victimele înregistrate (cele care au fost referite către ANITP) și totalitatea victimelor identificate,
acceptând posibilitatea ca un număr necunoscut de victime să nu fi fost referite sau raportate către ANITP, de către
diferiți actori sociali (ONG, OI etc).
11
Mărimea populației de victime înregistrate în acest an ajunge la aceeași
valoare cu cea a anului 2014, după ce în 2015 cunoscuse o creștere.
1.2.1. Gen, vârstă și educație

În acest an, populația victimelor identificate are o structură de gen, conturată
în mod majoritar de genul feminin - 77,5% din victime au fost femei. Victimele de gen
feminin, după cum se poate observa din graficul de mai jos, sunt majoritare,
indiferent de vârstă.
Figura 2. Distribuția victimelor pe gen și vârstă
Nivelul de educație scăzut și foarte scăzut în rândul victimelor înregistrate este

constant, 72% dintre acestea având cel mult studii gimnaziale, la intrarea în trafic.
Figura 3. Nivelul de educație în rândul victimelor identificate în 2016 2
2
Pentru 8 victime nu se cunoaște nivelul de educație
12
Cei mai mulți minori înregistrați în acest an au provenit din familii biparentale
(53%). Restul minorilor (47%) proveneau ori din familii monoparentale, fiind în grija
unui singur părinte, ori se aflau intituționalizați sau în grija unor rude.
Figura 4. Tipul familiei de proveniență în rândul minorilor
1.2.2. Zone și județe de proveniență
Figura 5. Județe de proveniență pentru victimele identificate în 2016
Analiza datelor înregistrate de ANITP arată că județele de domiciliu ale celor

mai multe (peste 20) dintre victimele înregistrate în 2016 sunt: Vrancea, Neamț, Iași,
13
Dâmbovița, Constanța, București, Brăila, Bihor, Prahova, Galați, Dolj, Cluj, Brașov,
Bacău.
Observăm cu ușurință faptul că județele situate în regiunile de dezvoltare Sud-
Muntenia, București și Ilfov, Sud-Est și Nord-Est sunt cele care alimentează cu cel mai
mare număr de victime populația totală a celor înregistrate în SIMEV, în anul 2016.
 Sud-Muntenia, București și Ilfov: Dâmbovița (23), Prahova (35),
Teleorman (14), Ialomița (18), Giurgiu(17), Călărași (11), Ilfov (9),
București (25), Argeș (38).
 Sud-Est: Vrancea (24), Constanța (26), Brăila (23), Galați (44), Tulcea
(12), Buzau (7).
 Nord-est: Neamț (21), Iași (29), Bacău (41), Vaslui (11), Botoșani (18),
Suceava (9).
100 129
67
36
136
190
97
Figura 6. Proveniența geografică a victimelor, distribuție pe regiuni de dezvoltare.
1.2.3. Intrarea victimelor în trafic
14
Acestă secțiune a raportului urmărește identificarea mecanismelor de
motivare specifică a victimelor, copii și adulți, acele mecanisme care pregătesc
drumul și determină intrarea victimelor în situații de trafic și exploatare.
Rezultatele analizelor valorifică indicatori dedicați, care se găsesc în SIMEV, și
apelează la experiența profesională, în interacțiunea cu victime înregistrate aici, în
anul 2016 și în anii anteriori.
Analiza datelor3 arată că, în cazul victimelor minore, 58,47% dintre acestea au
fost recrutate de o cunoștință sau un prieten, în timp ce 19,77% de către un
necunoscut. Diferențele, pe criteriul agentului recrutării, sunt semnificative, în cazul
adulților, când 41,85% dintre aceștia au fost recrutați de către o cunoștință sau un
prieten (cu 16,62% mai puțin decât în cazul minorilor), iar 32,58% de către un
necunoscut (cu 12,81% mai mult decât în cazul minorilor).
Figura 7. Relația victimei cu recrutorul, distribuție adulți/ minori.
Cifrele pot indica o aderență crescută, justificată de vulnerabilitatea afectivă,

relațională și economică a minorilor, față de lumea adultă, în general și față de
promisiunile false sau de strategiile de recrutare folosite de către traficanți, în mod
particular, în condițiile în care 90,68% dintre minori au fost recrutați în persoană, prin
abordare directă și doar 22% prin intermediul Internetului.
Deși ponderea este apropiată, în cazul adulților, în ceea ce privește agentul/
modalitatea recrutării (80,65% dintre victimele adulte înregistrate în SIMEV au fost
3
Victime înregistrate în SIMEV, 2016.
15
recrutate prin abordare directă, de către traficant/ recrutor), explicațiile trebuie
căutate mai degrabă într-un perimetru etiologic diferit, în comparație cu populația de
victime minore.
Determinanții comportamentali care modelează intrarea victimelor adulte în
situațiile de trafic/ exploatare sunt hrăniți de constelații profund personale de
motivații intrinseci și extrinseci, așezate pe terenul mișcător al istoriilor afective,
relaționale, experiențelor de viață, trecutului sau prezentului social sau economic al
viitoarelor victime. Experiența interacțiunii profesioniștilor anti-trafic cu victimele-
supraviețuitori indică, în multe situații, un tip de complicitate comportamentală
operantă a victimelor, prin delegarea arbitrară sau neasumată cognitiv, către
traficant, a responsabilității personale, față în față cu orice tip de ofertă venită din
partea acestuia.
Altfel spus, auto-determinați de percepții fataliste, personale sau împrumutate,
cu privire la relativitatea sau derizoriul oportunităților sociale sau economice, în țară,
purtători și amplificatori ai reprezentărilor sau imaginilor idealizate ale lumii sociale și
economice din țările de destinație - de regulă, țările dezvoltate din UE -, reprezentări
și imagini pe care traficanții le folosesc ca acroșaje emoționale, funcționale și ieftine,
viitoarele victime adulte renunță secvențial sau în totalitate la exercițiul drepturilor
dobândite prin chiar cetățenia națională, practicând o formă de anestezie sau, în
unele cazuri, de auto-abolire a judecății stadiale, cu privire la proiectarea binelui
personal, în schimbul unui ”angajament” non-personal, aparținând celor ”de succes”,
care construiesc, pentru fiecare victimă în parte, un traseu motivațional ideal, cu o
finalitate fastă, eventual ușor de atins și dezirabilă temporal, în forma unei
abundențe financiare, a dobândirii unei condiții economice și sociale superlative,
incomparabilă cu trecutul și prezentul catastrofic - cel puțin așa cum se găsește
acesta în reprezentările arbitrare ale viitoarei victime.
16
Figura 8. Mod de recrutare, distribuție adulți/ minori.
Așa cum putem observa în figura nr. 9, majoritatea victimelor au consimțit

ofertelor sau promisunilor din sfera practicării prostituției sau cerșetoriei.
Promisiunile legate de ofertele de muncă ori în țară ori în străinătate sunt în
continuare pretexte și forme de abordare a viitoarelor victime.
Nu putem să nu remarcăm faptul că educația primită de victime condiționează
negativ aderența acestora la ofertele primite din partea traficanților:
- cele mai multe dintre victimele exploatate sexual au absolvit între 5 - 8 clase
școlare, la data intrării în trafic,
- situația este asemănătoare și în cazul victimelor care au primit oferte de
muncă în țară și în străinătate.
17
Figura 9. Condiții de recrutare a victimelor, în funcție de nivelul de educație
1.2.4. Exploatarea
Exploatarea sexuală este de departe cea mai întâlnită formă de trafic în rândul
victimelor înregistrate în acest an, cu un număr de 530 de persoane, reprezentând
70% din totalul celor 756 de victime (fig. 10). Această formă este prezentă în rândul
victimelor identificate, indiferent de tipul traficului, național sau transnațional, fiind
întâlnită, cu preponderență, în locuințe și pe stradă (fig. 11).
18
Figura 10. Exploatarea victimelor înregistrate în SIMEV, 2016 (cifre absolute și cote
procentuale)
În cazul exploatării prin muncă, analiza datelor arată o prevalență a cazurilor

de folosire a muncii forțate în agricultură, unde au fost exploatate 92 de persoane.
Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor înregistrate în SIMEV, 2016.
Traficul intern
 au fost înregistrate 309 victime minore și 126 de adulți,
 victimele provin în proporții apropiate atât din mediul rural cât și din cel urban,
 peste 82 % dintre victime au fost exploatare în industria sexuală (oferirea de
servicii sexuale, pornografie sau tentative - fig. 12),
 originea victimelor și destinația exploatării sunt în interiorul aceluiași județ, cu
preponderență. Victimele sunt transportate în interiorul județului de
domiciliu/ rezidență, deplasându-se pe distanțe scurte, fără a trece granițele
acestuia, deplasându-se dintr-o localitate în alta sau chiar în interiorul aceleiași
localități,
 în situațiile în care se părăsește granița județului, transportul victimelor are loc
în special în județele limitrofe, nu departe de cel de origine,
19
 județul de exploatare: județe cum sunt Vrancea, Argeș, Cluj, atrag situații de
trafic în care numărul victimelor exploatate îl depășește pe cel al victimelor
provenite, devenind astfel cu predilecție destinații,
 la polul opus, găsim județe precum Galați, Prahova, Constanța, Iași care sunt,
în principal, județe surse ale traficului de persoane, exploatarea având loc,
pentru puține victime în alte județe decât cel de proveniență.
Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, în traficul intern, 2016.
20
În studiul de caz prezentat în continuare, pot fi observate modalități de
recrutare și exploatare a unui număr mare de victime, într-un caz fără precedent în
traficul intern. Cazul are multiple implicații, care decurg din caracterul longitudinal al
întregului proces recrutare - exploatare (aproape 10 ani), din cruzimea și amploarea
practicilor exploatative, cu suspiciuni privind complicitatea voluntară a autorităților și
leaderilor unei întregi comunități rurale, într-un climat social care reface, în
contemporaneitate, tabloul ororilor din epoca legitimată a sclaviei abolite.
Studiu de caz
În perioada 2008 - iulie 2016, în satul Gămăcești din comuna Berevoești 4 familii
de etnie rromă care locuiau în zonă, au exploatat prin muncă și prin obligarea la
practicarea cerșetoriei mai multe persoane, fiind folosite metode și procedee de
racolare și exploatare care au avut drept consecințe dezumanizarea victimelor și
inducerea lor într-o permanentă stare de sclavie. Grupurile infracționale specializate
în săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, structurate pe baza relațiilor de
familie, au recrutat 38 de persoane, copii și adulți, prin constrângere, inducere în
eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate a acestora, în scopul
exploatării, prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii, în mod
forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei. Victimele erau minori
instituționalizați sau care părseau sistemul de protecție, minori fără sprijinul familiei,
persoane cu dizabilități fizice sau psihice, persoane cu un nivel educațional scăzut, cu
situații materiale subzistențiale, fără aparținători, persoane aflate în căutarea unui
loc de muncă.
Traficanții au reușit să exploateze foarte eficient vulnerabilitatea victimelor,
folosind metode de rectutare cum sunt:
- răpirea din locuri publice (de lângă biserici, stații de autobuz, gări și autogări)
sau din propriile locuințe;
- promisiunea unui loc de muncă bine plătit și asigurarea cazării și a hranei pe
toată perioada șederii (victimele erau racolate de la locuințele de domiciliu, din cadrul
societăților comerciale unde își desfășurau activitatea sau din centrele de plasament
unde erau instituționalizate).
4
Comuna Berevoești se află la 15 Km față de Mun. Câmpulung, fiind situată pe valea râului Bratia, având o populație de
peste 3000 locuitori, din care 27% sunt de etnie rromă. În satul Gămăcești trăiesc persoane preponderent de etnie
rromă, ce au ca principală îndeletnicire exploatarea și prelucrarea materialului lemnos, creșterea animalelor și
cultivarea cerealelor, fără însă a avea surse de venit stabile. De multe ori, locuitorii din zonă trăiesc din cerșetorie sau
din tăierea ilegală de arbori.
21
După racolare, victimele erau transportate la locuințele membrilor grupărilor,
unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități, atât în gospodăriile
suspecților, cât și în proximitatea localității:
- activițăți gospodărești - să măture în curte, să spele rufe, să spele vase, să
îngrijească animale domestice.
- activități în domeniul forestier - tăierea ilegală de arbori din pădurile din
apropierea localității și transportarea de masă lemnoasă, cu ajutorul cailor, înapoi în
gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților, care se
deplasau cu acestea în zona de sud a României, pentru comercializare (în principal în
județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj). Victimele erau obligate să spargă lemne, să
descarce și să încarce lemne în/din mijloace de transport.
- victimele erau obligate să cerșească alimente, în zonele aglomerate, în
beneficiul membrii grupului infracțional.
În toată perioada exploatării, victimele erau amenințate și agresate fizic, lovite
cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele
vătămate fiind ținute în stare de aservire și lipsire de libertate, în condițiile în care
erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.
De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se
ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul
nopții, ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau
dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și
picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru
amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există
suspiciunea ca unele victime au fost violate sau abuzate sexual. Cei care încercau să
fugă, erau legați de picioare și târâți cu calul prin pădure, erau bătuți cu biciul și
legați cu lanțuri.
Odată cu destructurarea grupărilor criminale, la nivelul D.I.I.C.O.T. - S.T.Pitești
au fost constituite 6 cauze penale5, toate fiind, în prezent, în faza de cercetare
judecătorească, la Tribunalul Argeș. Acest lucru a dus la situația în care victimele au
devenit părți vătămate și/sau martori în mai multe cauze penale.
Acest caz atenționează asupra faptului că persoanele fără locuințe și fără
venituri stabile, cu educație rudimentară, care trăiesc în sărăcie, formează cea mai
vulnerabilă categorie de victime, ușor de recrutat de către traficanți.
5
D.I.I.C.O.T. – S.T. Pitești a reținut în sarcina suspecților/inculpaților săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- infractiunea de trafic de persoane prev și ped. de art.210 NCP
- supunerea la muncă forțată sau obligatorie prev.și ped. de art.212 NCP
- exploatarea cerșetoriei prev. și ped. de art.214 din NCP
- constituirea unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art.367 NCP.
22
Cazul de sclavie de la Berevoești, fără precedent în țara noastră, a beneficiat de
o puternică mediatizare în presa locală, națională, dar și internațională, având un
puternic impact în rândul opiniei publice. Tot la fel de mediatizată a fost și lipsa de
reacție, pasivitatea pe termen lung a autorităților din comuna Berevoești, aspect ce a
dus indirect la o generalizare a fenomenului infracțional asociat traficului de
persoane, la nivelul întregii comunități.
Traficul extern
 cele mai multe victime exploatate în afara granițelor țării provin din mediul
rural,
 conturarea ofertelor de muncă de către recrutori, în anunțurile publicitare din
presa scrisă sau prin mijlocirea intermediarilor în recrutarea forței de muncă
vizează în special traficul extern,
 toate victimele recrutate prin intermediul agențiilor de intermediere/plasare
forță de muncă au fost exploatate în afara țării,
 modalitățile de exploatare sunt mai variate decât în cazul traficului intern: dacă
exploatarea sexuală are o pondere ridicată, exploatarea prin muncă, obligarea
la cerșetorie, furturi, la alte servicii, constrângerea pentru alte activități (fraude
bancare, căsătorie de conveniență) au fost practici utilizate frecvent.
Figura 13. Trafic extern - destinația exploatării victimelor înregistrate în SIMEV, 2016.
23
Țările de destinație care au atras cel mai mare număr de victime, în anul 2016,
sunt Italia, Germania, Marea Brinanie și Spania (fig. 13), exploatarea având loc, cu
preponderență, în industria serviciilor sexuale, urmată de exploatare prin muncă.
Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, în principalele țări de destinație, 2016.
1.2.5. Concluzii
În linii generale, tiparele infracționale și profilul socio-demografic al victimelor
rămân sensibil neschimbate față de anii anteriori6.
Vulnerabilitatea victimelor continuă să se ”hrănească” prin factori sociali sau
economici. Nu există o formulă ”magică”, care să ne ajute să calculăm o măsură
exactă a riscurilor de vulnerabilitate, însă avem posibilitatea să prezentăm mai
departe acele date și statistici, acompaniate de povești și momente ale celor care au
trecut prin diferite experiențe de exploatare.
În legătură cu traficul intern, unde au fost identificate mai multe victime decât
în anii anteriori, o explicație rezonabilă vine din faptul că mecanismele de identificare
a victimelor exploatate în țară se află într-o mult mai mare măsură sub controlul
”actorilor” naționali, prin comparație cu dificultățile semnificative care apar în
identificarea, dar mai ales în referirea transnațională a victimelor, cetățeni români, de
către autorități sau organizații din țările de destinație. Aici, oportunitățile noastre de
6
1) Pondere crescută a victimelor de gen feminin; 2) cele mai multe victime exploatate sexual; 3) destinație principală -
traficul intern; 4) cea mai vulnerabilă categorie de vârstă la trafic: 18-40 de ani.
24
a interveni în identificare și referire sunt cel puțin limitate de modalități uneori rigide,
prin care unele țări de destinație cooperează cu autoritățile române.
 victimele sunt exploatate cu preponderență în interiorul județului de

reședință, fiind transportate dintr-un oraș în altul sau din sate în orașele
învecinate, pentru a fi obligate la practicarea prostituției,
 numărul victimelor transportate și exploatate în alte județe decât cele de
reședință scade odată cu distanța parcursă,
 nivel de educație mediu, asociat în special cu o vârstă mică sau cu nevoia de
a avea un loc de muncă și cu încrederea necondiționată atribuită ofertelor
de muncă venite din partea unor cunoștințe,traficanții români își mențin
activitățile infracționale mai mult pe teritoriul României (traficul intern), în
special în sfera exploatării sexuale.
Secţiunea II. ARHITECTURA infractorului și a infracțiunii
Ecuațiiile criminale multimodale, cerere - ofertă, cum sunt infracțiunile de

trafic de persoane, cunosc variate forme de manifestare în perimetrul social,
economic și personal, individual, toate ”supuse” evoluției, odată cu schimbările și
circumstanțele sociale, economice sau culturale, dar și a celor personale. După cum
menționam și în Raportul național de anul trecut, fie că aducem în discuție
tendințele, tiparele de recrutare și exploatare, sau orice altă componentă a
procesului infracțional, toate sunt supuse adaptării rapide la schimbările la fel de
accelerate din dinamica creată de cerere și ofertă.
Este deja o ”tradiție” faptul că cererea există în economia neagră și pe piața
socială din țările de destinație, într-o măsură covârșitoare, în mod particular cererea
pentru servicii sexuale și cea pentru forță de muncă ieftină, necontractualizată, în
afara legislației muncii, în sectoare economice în care controlul autorităților este
discutabil (ex. agricultură, construcții). Un asemenea context oferă oportunități
25
generoase pentru grupările de criminalitate organizată, numeroase, active, foarte
bine organizate și ancorate în realitatea dramatică a vulnerabilităților multiple ale
populațiilor aflate în căutarea surselor de venit, din România.
Există abordări, strategii în acțiunile criminale ale traficanților?
 rețelele de criminalitate organizată din România și din afara țării sunt extrem
de bine organizate și operează pe baza unor pattern-uri competitive,
transnaționale:
2.1. Exploatarea sexuală - particularități
26
 Se constată o schimbare a modului de operare utilizat de suspecţi, acest gen de
infracţionalitate îmbrăcând, preponderent, forma proxenetismului. Victimele
sunt racolate în scopul practicării voluntare a prostituţiei şi împărţirii câştigului,
atât pe plan intern cât şi în străinătate, practicarea prostituției fiind agreată de
la bun început.
Discuția legată de infracțiunile de proxenetism, comise de grupări de
criminalitate organizată, poate merge în mai multe direcții, cu relevanță socială și
penală pentru fenomenul traficului de persoane pentru exploatare sexuală.
Granița dintre proxenetism - prostituție - trafic pentru exploatare sexuală,
este pe cât de fluidă, pe atât de anevoios de gestionat, din perspectiva aplicării legii
penale. Societatea civilă, de pildă, aduce uneori în discuție condiția de victimă a
traficului pentru exploatare sexuală a acelor persoane care practică prostituția, ca
opțiune voluntară, fie și sub ”protecția” oferită de proxenet. Din unghiul legii penale,
lucrurile sunt mai explicite și, în același timp, mai complicate. Pe de o parte, pentru
că prostituatele pot deveni, cu ușurință victime ale traficului pentru exploatare
sexuală - victime ale proxeneților care decid să ”înăsprească” controlul obținerii
veniturilor din prostituție, alunecând către folosirea constrângerii și obligarea
prostituatei la oferirea forțată de servicii sexuale. Aici apar dificultățile majore în
probarea/ încadrarea tipului de infracțiune, în contextul în care instrumentarea/
probarea cauzelor de trafic pentru exploatare sexuală conține obstacole generate de
teama cvasisocială a victimelor care oferă servicii sexuale, de a denunța proxenetul,
în conjunctura în care acesta trece la îngrădirea libertăților și drepturilor persoanei,
determinând exploatarea acesteia, împotriva deciziei sale voluntare.
O particularitate legată de modul de operare al infractorilor implicaţi în

traficul de persoane şi în exploatarea victimelor este dată de tendinţa de renunţare la
folosirea violenţelor fizice, pentru determinarea victimelor la acceptarea unui
comportament obedient, în relaţia cu reţelele de traficanţi/exploatatori, optându-se
fie spre motivarea financiară a victimei - prin cedarea unei părţi din privilegiul absolut
al câştigului acumulat către victimă -, fie spre determinarea unui consimţământ prin
şantajarea emoţională a victimei - metoda „loverboy” fiind una dintre metodele
preferate de recrutare ale traficanţilor.
Lover-boy-ul este acel bărbat care, în mod intenţionat, se foloseşte de
ataşamentul emoţional al unei femei, cu scopul final de a o determina să se
prostitueze. Lover-boy-ul acţionează în scopul deţinerii controlului absolut asupra
victimei, pentru ca aceasta să îi îndeplinească cererile. Fata, de fapt, se îndrăgosteşte
27
de acesta, fără să realizeze că el o controlează. De cele mai multe ori, după un timp
limitat, el va inventa datorii sau ”obligații” pentru a căror rezolvare ea trebuie să se
culce cu unul dintre prietenii lui, căruia el ii datorează bani, sau cu o altă persoană,
pentru a obține bani. Pentru ea, a accepta înseamnă a-și salva ”iubitul”, însă pentru
el este doar o afacere.
Trebuie precizat şi că toate aceste etape se derulează într-un ritm accelerat,

ceea ce împiedică, oarecum, victima să conştientizeze situaţia în care se află.
Pentru realizarea scopului propus, lover-boy-ul foloseşte anumite tehnici,
cum sunt:
 lover-boy-ul are întodeauna un aspect îngrijit, este bine îmbrăcat şi vorbeşte
frumos. Este, de obicei, o persoană la care fata nu ar fi visat, astfel că în
momentul în care el o abordează, este ca şi cum visurile ei au devenit realitate.
 în cele mai multe dintre cazuri, lover-boy-ul are în spatele său o întreagă reţea
criminală, astfel că acesta are permanent acces la bani. El se foloseşte de
cadouri scumpe pentru a o curta pe fată. În acelaşi timp, aceste cadouri
reprezintă şi o garanţie a relaţiei, pentru că nu poţi părăsi cu uşurinţă o
persoană care-ţi dăruieşte lucruri scumpe. De altfel, pentru multe dintre fetele
28
recrutate printr-o astfel de metodă, toate aceste reprezintă un bilet de acces
către o lume inaccesibilă până la acel moment.
 lover-boy-ul, de obicei, creează o relaţie de dependenţă, în care fata ar face
orice pentru el. El se foloseşte de sentimentele ei pentru a o controla, pentru
că ea nu este suficient de matură pentru a-şi da seama de ce se întâmplă. Ceea
ce consideră ea a fi dragoste este, de fapt, un control/o conducere a ei în
direcţia aleasă de el. Asta face extrem de dificilă o eventuală plecare a ei. Ea il
iubeşte cu adevărat şi depinde de el. Emoţiile ei fiind foarte puternice, ea nu
poate conţientiza ceea ce i se întamplă. În timp, ea ajunge să practice
prostituţia şi fiind prinsă în jocul traficului, fie îi este foarte greu să scape din
mâinile traficanţilor, fie se simte atât de ruşinată faţă de familia şi prietenii săi,
ca nu ar putea să se mai întoarcă vreodată la ei.
Din
analizarea unor cazuri monitorizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de

Persoane, în ceea ce priveşte profilul persoanelor vulnerabile a fi recrutate printr-o
astfel de metodă, s-au conturat următoarele ipoteze:
29
În majoritatea cazurilor, recrutarea se face de către o persoană necunoscută
victimei, iar atenţia este îndreaptă către persoane minore, al căror discernământ este
încă în formare, de sex feminin, cu un nivel de educaţie scăzut şi provenind din familii
cu posibilităţi financiare reduse, monoparentale sau biparentale. În ceea ce priveşte
familiile biparentale, trebuie precizat că, în cele mai multe dintre situaţii, vorbim
despre acele familii caracterizate de lipsa implicării parentale în viaţa copiilor, cu
relaţii tensionate, violenţă domestică, consum de alcool sau stupefiante, per
ansamblu, despre un mediu care-l determină pe minor să vadă viaţa promisă de
lover-boy, de multe ori, ca o modalitate de evadare. Astfel se remarcă importanţa
mediului familial, a stării materiale, precum şi a nivelul de educaţie în ceea ce
priveşte vulnerabilizarea la trafic prin această metodă.
Ilustrare: cazul unei victime racolate printr-o astfel de metodă:

Victima B.C provine dintr-o familie dezorganizată (familie monoparentală,
mama divorţată şi aflată într-o relaţie de concubinaj), aceasta fiind lăsată în grija
bunicilor materni încă de la vârsta de un an, de când mama acesteia a plecat la
muncă în Italia. Situaţia materială a familiei este subzistențială, singura sursă de venit
fiind pensia de boală a bunicii şi alocaţia de stat a minorei aflate în grija sa. O vreme,
minora a mers la şcoală şi chiar avea rezultate bune la învăţătură, însă după
finalizarea clasei a VI-a aceasta a abandonat şcoala.
Mama minorei a încercat să o ia cu ea în Italia, în anul şcolar 2012-2013, însă
adolescenta nu s-a adaptat şi a ales să se întoarcă în ţară după cateva luni, fiind
lăsată în grija bunicilor materni. A început apoi să plece tot mai des de la bunica sa şi
să lipsească de la şcoală. Fuga repetată de la domiciliu şi strategiile de supravieţuire
adoptate în aceste intervale de dispariţie au făcut-o pe victima minoră o ţintă uşoară
pentru a fi exploatată sexual, mai ales când episoadele au început să se repete şi să
devină publice. Disfuncţionalitatea familială, lipsa de comunicare în familie şi
dezintegrarea socială au crescut substanţial vulnerabilitatea minorei.
La începutul lunii februarie 2014, copila în vârstă de 12 ani a fugit din nou de
la bunica sa şi s-a dus acasă la cea mai bună prietenă, o minoră de aceeaşi vârstă,
nimeni alta decât fiica lui M.U. Din luna februarie şi până la mijlocul lunii septembrie
2014, M.U. a convins-o pe fetiţă să întreţină în mod constant raporturi sexuale cu el
sub promisiunea că va divorţa de soţia sa (o tânără de 20 de ani aflată în Anglia) şi că
se va căsători cu ea.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, M.U, prin promisiuni mincinoase privind
căsătoria şi profitând de starea de vulnerabilitate a victimei minore, a recrutat-o şi
adăpostit-o în locuinţa sa, în scopul exploatării sexuale a acesteia, obligând-o să
30
practice prostituţia în folosul său, pentru a stânge bani, chipurile, pentru nuntă şi o
casă ”numai” a lor.
La început, inculpatul M.U îi dădea minorei diferite sume de bani, pentru a-i
câștiga şi mai mult încrederea.
„Atrasă fiind în capcană de impresia că a devenit stăpână pe viața sa, că nu mai
depinde de persoanele adulte (părinţi, bunici) sub îndrumarea cărora încă se află, că
nu mai este controlată de aceste persoane beneficiind astfel de libertate totală,
inclusiv financiară, prin obţinerea de venituri, chiar dacă infime, ca urmare a
comerţului sexual practicat, încercând astfel să dovedească persoanelor adulte
maturizarea ei precoce, minora a devenit victima perfectă pentru inculpatul M.U.”,
concluzionează procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism.
În perioada în care minora în vârstă de 12 ani, a fost adăpostită de către M.U.
la domiciliul său, H.V.a înregistrat-o cu telefonul mobil în timp ce întreţinea raporturi
sexuale cu prietenul lui, filmuleţul respectiv fiind vizionat ulterior de mai multe
persoane.
Tot în perioada în care minora a fost adăpostită de catre M. U. la locuinţa lui,
acesta, în urma unei înţelegeri cu soţia sa, U.A.C., a determinat-o pe minora în vârstă
de 12 ani să întreţină raporturi sexuale cu el în faţa camerei web a laptopului, în timp
ce discuta pe Skype cu soţia sa, filmuleţul făcut în aceste împrejurări urmând să fie
vândut de nevasta lui, aflata în Anglia, în schimbul sumei de 200 de lire sterline.
Într-o altă seară, M.U a ademenit-o pe prietena fiicei sale să stea la masă cu
el şi mai mulţi amici de-ai acestuia, printre care şi V. H., dar şi alţi doi indivizi
necunoscuti. Profitând de faptul că fata lui s-a dus în camera ei, M.U. i-a oferit ceva
de băut minorei. Cei patru bărbaţi au insistat ca aceasta să bea cât mai mult, până
când au adus-o în stare avansată de ebrietate, de care toți patru au profitat,
întreținând pe rând raporturi sexuale cu minora în vârstă de 12 ani, parte din ei fiind
prezenți în timp ce fiecare întreținea raportul sexual cu minora”.
Chiar şi după ce musafirii au plecat, inculpatul nu i-a dat voie minorei să ia
legătura cu bunica ei, ţinând-o în locuinţa sa în mod forţat, de unde a fost scoasă
doar cu intervenţia poliţiei.
Printre indicatorii stabiliţi de ANITP în ceea ce priveşte colectarea datelor

statistice referitoare la victimele traficului de persoane, nu se regaseşte şi un
indicator special pentru victimele recrutate printr-o astfel de metodă, însă din
analizarea datelor şi informaţiilor disponibile s-a constatat că principala categorie
31
vulnerabilă la trafic o reprezintă cea a persoanelor de gen feminin (77% din total),
atât în rândul adulţilor, cât şi în cel al minorilor.
 Recrutarea victimelor tinere se realizează preponderent prin metoda ”Lover

Boy”, traficanții promițând conviețuirea ulterioară cu victimele recrutate, prin
promisiuni de obţinere a unor câştiguri uşoare, speculând ulnerabilitatea
economică a unora dintre victime, sau profitând de capacitatea redusă de
discernământ a victimelor majore, cauzată de afecțiuni psihice;
 Se observă că, dacă în trecut, grupările infracționale induceau în eroare

victimele, promițându-le locuri de munca si câştiguri imediate şi consistente, în
2016, aceștia racolează persoane care desfășoară activități de prostituție și le
promit ca vor câștiga mai mulți bani de pe urma prostituției in străinătate. O
dată ajunse in tarile de destinație, condițiile sunt schimbate și tinerele ajung în
situații de trafic/ exploatare;
 Femeile par să fie din ce în ce mai implicate în această activitate infracţională,

multe dintre acestea fiind foste victime, care şi-au dezvoltat propria reţea de
prostituţie voluntară, atrăgând alte tinere din localităţile din care provin;
 Ca element de noutate s-a mai constatat faptul că soţiile/concubinele

traficanţilor sunt din ce în ce mai implicate în activitatea infracţională a
partenerilor lor de viaţă, practicând benevol prostituţia, în beneficiul familei.
2.2. Exploatarea prin muncă - particularități
 Se constată menţinerea aceloraşi moduri de operare;

 În cazul grupărilor specializate în racolarea unor persoane, pentru muncă, în
spaţiul comunitar, problema cea mai acută este cea a condițiilor de cazare și
plății/ salarizării, neconforme cu promisiunile iniţiale;
 Victimele eșuează în a se informa cu privire la veridicitatea ofertelor de muncă,
iar în situaţia nerespectării înţelegerilor iniţiale cu traficanţii, doresc doar
recuperarea prejudiciului promis. Așa cum am mai amintit, pare destul de
evidentă, în multe situații, o (relativă) complicitate a victimelor, un tip de
participare secundară a acestora, în sensul delegării responsabilității personale,
către traficant, pentru acele consecințe grave, care pun în pericol integritatea
32
fizică sau mentală a victimei, ori câștigurile pe care aceasta le așteaptă, potrivit
înțelegerii cu traficanții.
2.3. Obligarea la practicarea cerşetoriei - particularități
 Persoanele suspecte realizează înţelegeri cu victimele încă de la recrutare,

neputându-se vorbi despre o inducere în eroare cu privire la natura activităţilor
desfăşurate;
 Recrutarea se face din rândul persoanelor vădit vulnerabile, cu o vârsta
înaintată, care nu ştiu să scrie, să citească sau să socotească, prin inducerea în
eroare a acestora cu privire la destinaţia sumelor de bani, asupra lor putându-
se menţine controlul permanent;
 Copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, sunt categoriile frecvent
întâlnite în rândul victimelor traficului de persoane exploatate prin obligarea la
ceșetorie;
 A fost identificat un nou mod de operare, prin racolarea de persoane
vulnerabile financiar, cărora traficanții le oferă bani cu titlu de împrumut,
cerându-le dobânzi exagerate. În cele mai multe cazuri, victimelor, care se află
în imposibilitatea de a achita datoriile, profitând de acest lucru, membrii
grupării le propun practicarea cerșetoriei în străinătate în beneficiul material al
acestora până la momentul stingerii datoriei;
 Altă particularitate o reprezintă părinții ce își exploatează proprii copii, prin
cerșetorie, acest aspect fiind greu de dovedit și pedepsit.
33
Secţiunea III. JUSTIȚIE PENALĂ
De-a lungul ultimilor ani, legislația europeană și, consecutiv, cea națională, în
domeniul investigării și sancționării traficului de persoane au cunoscut transformări
relevante pentru poziționarea fermă și rapidă a autorităților față de dinamica
accentuată a criminalității organizate. O evaluare a calității actului de justiție condus
împotriva traficanților și în beneficiul victimelor traficului de persoane, în România, ar
putea indica actorilor sociali interesați orientări oportune pentru acea acțiune
controlată și direcționată social de care aminteam.
3.1. Investigarea, urmărirea penală și condamnarea infracțiunilor de trafic de

persoane
2016 - România se află printre țările europene care
înregistrează un număr foarte mare de persoane
3.1.1. Investigarea7
investigate/cercetate și de dosare penale, în cazul
infracțiunilor de trafic de persoane.
Situația comparativă, din perspectiva cazuisticii 8 (dosare penale cu număr

unic, instrumentate la nivel național, de structurile de combatere a traficului de
persoane, în urma delegărilor procurorilor DIICOT), oferă o imagine de ansamblu cu
privire la dinamica activității structurilor de combatere a traficului de persoane.
7
Sursa: DCCO, Poliția Română, 2017.
8
Fig. 15.
34
Figura 15. Dosare aflate în lucru, evoluție multianuală, DCCO.
În anul 2016, la nivel național, structurile specializate în combaterea traficului

de persoane au desfășurat activități procedural - investigative, sub coordonarea
procurorilor de caz, într-un număr de 623 dosare penale nou înregistrate (inițiate în
anul 2016):
 1319 făptuitori, din care 1 persoană juridică.
 în dosarele penale inițiate în 2016 au fost investigați/cercetați, pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane 20 cetățeni străini. Faţă de aceştia
s-au desfăşurat activităţi de cercetare penală, sub aspectul săvârşirii
infracţiunilor de de trafic de persoane şi trafic de minori şi pentru constituirea
unui grup infracţional organizat, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 210, 211
şi 367 din Codul Penal.
Încadrarea juridică a faptelor săvârșite au vizat într-o mai mică măsură și art.
212, 213, 214, 374 din Codul Penal, respectiv infracțiuni cu relevanţă sub aspectul
traficului de persoane - supunerea la muncă forțată sau obligatorie, proxenetism,
exploatarea cerșetoriei și pornografie infantilă.
Din punct de vedere al modului de exploatare, cercetările au vizat:
- exploatarea sexuală - 509 dosare penale (privind 1045 de făptuitori),
- exploatarea prin muncă - 49 dosare penale (privind 145 de făptuitori, din care
1 persoană juridică),
- exploatarea prin cerșetorie - 28 de dosare penale (privind 48 de făptuitori),
35
- alte modalități de exploatare - 11 dosare penale,
- în 8 dosare penale traficul de persoane a avut ca finalitate mai multe forme de
exploatare concomitent, de exemplu: exploatarea cerșetoriei și exploatarea
muncii; exploatarea cerșetoriei și exploatare sexuală, exploatare sexuală și
pornografie infantilă, exploatarea muncii și exploatare sexuală,
- în cazul unui dosar penal a fost începută urmărirea penală, inclusiv în legătură
art. 216 din Codul Penal - folosirea serviciilor unei persoane exploatate. Acest
caz păstrează în atenția autorităților, în mod particular, și a tuturor actorilor
anti-trafic, în general, importanța aplicării prevederilor Directivei UE 36/2011,
cu privire la pedepsirea celor care utilizează serviciile oferite, în mod forțat, de
victimele traficului de persoane - ca măsură de descurajare a cererii.
În activitatea organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, cu atribuții în

combaterea traficului de persoane, realizată sub coordonarea şi îndrumarea
procurorilor în responsabilitatea cărora se află conducerea urmăririi penale, în
domeniul combaterii traficului de persoane, sunt folosite, în baza legii, toate
metodele speciale de supraveghere sau cercetare, prevăzute la art. 138 și
următoarele din Codul de Procedură Penală.
Ca și instrumente investigative de noutate, comparativ cu perioada anterioară
anului 2014, se remarcă intensificarea folosirii, în cadrul investigațiilor cu caracter
transfrontalier, a resurselor și bazelor de date ale EUROPOL, aspect pus în evidență și
de numărul din ce în ce mai mare de contribuții ale României la FP Phoenix - punct
focal în domeniul combaterii traficului de persoane, dar și prin participarea la un
număr semnificativ de întâlniri de coordonare, organizate la nivelul Europol și
Eurojust.
În ultimii ani, o atenție specială a fost acordată investigațiilor financiare. În
cadrul activităţilor de investigare, organele de cercetare penale ale poliției judiciare,
din cadrul DCCO, alături de procurori DIICOT, au urmărit circuitul resurselor
financiare şi bunurilor traficanţilor, rezultate din săvârşirea de infracţiuni.
Unul din obiective este acela de a identifica bunurile mobile şi imobile ale
membrilor grupărilor infracţionale, obţinute ca urmare a faptelor savârşite, procurorii
DIICOT dispunând în baza probatoriilor administrate, aplicarea măsurilor asigurătorii.
DCCO desfăşoară activităţi specifice de identificare a banilor, valorilor sau a
oricăror bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunii sau folosite la săvârşirea
traficului de persoane, în vederea confiscării. În acest scop, atunci când este necesar,
în cadrul dosarelor penale de trafic de persoane sunt delegați și lucrători specializați
36
în cercetarea infracțiunii de spălare a banilor, în vederea identificării produsului
infracțional, recuperării prejudiciului și tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.
În urma trimiterii în judecată a persoanelor învinuite pentru săvârşirea
infracţiunii de trafic de persoane şi constituirea unui grup infracţional organizat, se
aplică măsura indisponibilizării mijloacelor de transport, bani, obiecte şi diverse
bunuri, aflate în posesia acestora.
Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate, situație comparativă
multianuală, DCCO - IGPR, 2014 - 2016
Având în vedere conștientizarea importanței investigațiilor financiare, în 2016

au fost realizate modificări structurale ale cadrului organizatoric: prin ordin de
ministru, la nivelul DCCO a fost înființat Serviciul de Investigare Financiară a
Grupurilor de Criminalitate Organizată, care urmează să efectueze activități
investigative și procedurale privind patrimoniul persoanelor cercetate pentru
săvârșirea infracțiunilor susceptibile de produs infracțional, în dosarele penale aflate
în instrumentarea proprie a procurorilor D.I.I.C.O.T., altele decât cele de natură
economico-financiară, precum și cercetarea săvârșirii, de către aceste persoane, a
infracțiunii de spălare a banilor.
Deși documentarea veniturilor/cheltuielilor în vederea identificării produsului
infracțional și aplicarea măsurilor asigurătorii în scopul confiscării speciale și/sau
extinse, precum și documentarea activităților de natură infracțională a grupărilor de
criminalitate organizată care comit infracțiuni de spălare a banilor proveniți din
infracțiuni de competența D.I.I.C.O.T., se efectuează în mod regulat în cauzele care au
37
ca infracține de bază o faptă de natură economico – financiară, se încearcă acum
extinderea acestui tip de verificări și în cauzele în care sunt cercetate infracțiuni din
sfera traficului de droguri, traficului de ființe umane și criminalității informatice, care,
prin amploarea lor, generează un produs infracțional semnificativ.
3.1.2. Urmărirea penală a traficanților9
 La începutul anului 2016, pe rolul DIICOT erau înregistrate un număr de 1176

dosare10, după cum urmează:
Trafic de persoane (210 CP și art. 12/L678):
Exploatare sexuală 356
Muncă forțată 68
Alte forme de exploatare 24
Trafic de minori (211 CP și art. 13/L678):
Muncă forțată 317
Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP): 35
Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 3
 Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 864 de noi cauze penale11, având,
de asemenea, ca obiect, combaterea traficului de persoane:
Trafic de persoane (210 CP):
Muncă forțată 76
Trafic de minori (211 CP):
Muncă forțată 24
Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP): 43
9
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, 2017.
10
Informații actualizate la data de 21.03.2017, DIICOT.
11
38
 În perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost soluționate 552 de cazuri, dintre
care 136 cu soluție de trimitere în judecată și 416 cu soluții de clasare;
 Au fost trimiși în judecată 358 de inculpați, dintre care12:
Muncă forțată 23
Muncă forțată 8
Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP, art. 7/L39 și
art 329 V.c.p.): 40
 Cauzele au vizat 483 de victime ale traficului de persoane, dintre care 245
victime minore;
 Din totalul cauzelor de trafic de persoane trimise în judecată, 35 de cazuri au
privit grupuri infracționale organizate.
 Numărul inculpațior condamnați definitiv (în 2016) - 472, pentru:

Muncă forțată 23
Muncă forțată 8
Grup infracțional organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP, art.
7/L39 și art 329 V.c.p.): 46
12
39
3.1.3. Finalitatea procesului judiciar - evaluare statistică13
14
Datele statistice indică un număr total de 333 persoane condamnate, în anul
2016, pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie
infantilă, dintre care 332 persoane fizice (16 minori) și o persoană juridică.
Pedepsele aplicate variază de la pedeapsa cu executare în regim de detenție,
până la măsurile educative, neprivative de libertate (în cazul minorilor).
Pedepsele cu executare în regim de detenție au fost aplicate unui număr de
230 de persoane din totalul celor condamnate, iar pedepsele variază între de la un an
la peste 10 ani. Pentru traficul de minori (art. 211 NCP) majoritatea pedepselor cu
executare în regim de detenție variază de la 1 - 10 ani.
Exemple relevante:
1. Un judecător a intrat în anturajul unor grupări infracționale, sfârșind prin a fi
condamnat la opt luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a
serviciilor unei persoane exploatate și, de asemenea, la un an și patru luni
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
2. Un polițist a fost condamnat la 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii
de constituire a unui grup infracțional organizat și la doi ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.
3.2. Cooperarea internațională în domeniul polițienesc și judiciar
Cooperarea în materie penală, în interiorul și în afara UE, în cazurile de trafic și

exploatare face parte din rutina strategiei de combatere a fenomenului, cu
instrumentele legislației penale naționale și europene.
Deși în acțiunile de cooperare sunt întâlnite ”variații” în relația României cu
diferite state, puse pe seama birocrațiilor sau a relațiilor uneori neconsolidate,
coordonarea interstatală a urmăririi și cercetării penale, în cazurile de trafic de
persoane a determinat în bună măsură eficiența întregului proces și creșterea vizibilă
a aducerii infractorilor în fața instanțelor de judecată.
În cadrul ciclului de politici 2014 - 2017 al Uniunii Europene, România este
permanent reprezentată în cadrul proiectului EMPACT, dedicat combaterii traficului
de persoane, urmărind cooperarea internaţională, în cadrul unor operaţiuni comune
care au ca obiectiv destructurarea grupărilor de criminalitate organizată, specializate
13
Sursa: CSM, 2016.
14
Sursa: CSM, 2017.
40
în traficul de persoane şi care acţionează pe teritoriul mai multor State Membre.
Amintim participarea, alături de alte SM, la zilele comune de acțiune, în cadrul JAD
THB 2016, în perioada mai - iunie 2016, vizând traficul de persoane în scopul
exploatării prin muncă, și EMPACT LARGE SCALE JOINT ACTION DAYS - JAD CICONIA
ALBA 2016, în perioada 10-16.10.2016.
15
În instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane, pe plan
internaţional, D.C.C.O., la nivel central şi teritorial, a cooperat cu autorităţile
corespondente din ţările de destinaţie, în cadrul a 12 echipe comune de anchetă
(Joint Investigation Team - JIT). În cadrul JIT, au loc permanent întâlniri de
coordonare, la nivelul Eurojust și se realizează activități procedurale comune, pe
teritoriul statelor semnatare.
În acelaşi timp, D.C.C.O. a continuat să promoveze crearea unor echipe
internaţionale de lucru de tip task-force, în care şi-au desfăşurat activitatea specialişti
pe problematica traficului de persoane din România. O cooperare deosebită în acest
sens s-a realizat cu Germania, Spania, Franţa, Austria, Olanda, Norvegia, Danemarca
şi Irlanda.
Cooperarea poliţienească cu partenerii din țările de destinație a traficului a
avut loc, în majoritatea cauzelor penale instrumentate, printr-o diversitate a
canalelor de comunicare. Cooperarea formală şi informală s-a realizat prin mesaje,
întâlniri, discuţii, contacte permanente cu ofiţerii de legătură şi schimb de informaţii,
în cazuri concrete, cu respectarea procedurilor de comunicare. De asemenea, în ţară
au avut loc o serie de întâlniri cu parteneri internaţionali, în cazuri punctuale, la care
au participat şi alte autorităţi cu atribuţii de aplicare a legii.
În foarte multe cauze cu caracter internațional au avut loc întâlniri de
coordonare, la nivelul EUROPOL și EUROJUST, la care au participat polițiști și
procurori de caz, din România și statele de destinație.
În 2016, la nivelul structurilor de combatere a traficului de persoane au fost
înregistrate 75 comisii rogatorii, solicitate de autorităţile străine şi 56 comisii rogatorii
solicitate autorităţilor străine.
În planul cooperării internaţionale schimbul de mesaje şi date de interes
operativ a fost derulat prin canalele oficiale ale Centrului de Cooperare Poliţienească
Internaţională, în bună măsură, dar şi prin reţeaua ofiţerilor de legătură străini
acreditaţi la Bucureşti. Astfel, în anul 2016, structurile de combatere a traficului de
persoane au transmis 2863 de solicitări internaționale, din care 400 prin ofițerii de
legătură străini în România și au primit 4187 de solicitări, din care 502 de la ofițerii de
legătură străini în România.
15
Sursa: DCCO, 2017.
41
16
În anul 2016 au fost extrădați sau transferați în România, din alte state, în
vederea executării pedepselor, 59 de persoane, pentru infracțiuni de trafic de
persoane. Cele mai multe au fost aduse din Italia (15), Marea Britanie (9), Austria (7),
Spania (5) și Franța (5) etc.
În aceeași perioadă de timp au fost predate/ transferate, în vederea executării
pedepselor, 73 de persoane, din România, către autoritățile altor state. Cele mai
multe persoane au fost predate autorităților din Germania (15), Austria (11), Italia
(11), Franța (6), Belgia (5).
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

În perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost create echipe comune de lucru, cu
omologi din țări precum Marea Britanie, Olanda, Cehia.
16
Sursa: IGPR - CCPI, 2017
42
Secţiunea IV. NEVOILE VICTIMELOR și RĂSPUNSUL SOCIAL
Fiecare situație de trafic și exploatare este particulară, chiar dacă strategiile

criminale de recrutare, exploatare sau amenințare și șantaj, folosite de traficanți,
sunt universale. Nu putem universaliza ajutorul cu care suntem datori victimelor. Nu
putem căuta rețete generale, măsuri universale de prevenire, abordări schematice
ale procesului de acompaniere și asistență a celor afectați. Nu vom găsi decât soluții
parțiale sau aproximativ relevante pentru condiția fiecărei victime.
În 2016, sistemul de asistență a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut

transformări importante sau evoluții semnificative.
Concluziile studiului pe care ANITP l-a finalizat în anul 2015 17 își păstrează
actualitatea, evoluțiile, pentru domeniul asistenței victimelor traficului de persoane,
fiind nesemnificative până în prezent. Evaluarea sistemului național de asistență
pentru victimele traficului de persoane18, conform Standardelelor naționale pentru
serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane (H.G.
nr. 1238/2007), standardelor internaționale și celor mai bune practici, a arătat că:
 există o tendință de aglomerare și amplificare a activității legislative, în
anumite momente sau intervale, corespondente unor evenimente ce
redefinesc poziția României în context european19;
 definirea cadrului legal ce reglementează fenomenul traficului de persoane a
reprezentat un interes constant în factorul politic din ultimii 15 ani.
Posibilele soluții pentru depășirea problemelor sistemului de asistență trebuie

să urmărească practica socială a asistenței victimelor, care arată că majoritatea
victimelor aleg, în mod legitim, să își normalizeze viața, odată ce au ieșit din
experiențele de trafic, întorcându-se în familie sau în comunitatea din care au
plecat, alegând cazarea într-un centru doar atunci când întoarcerea în familie sau
comunitate nu este o opțiune, și atunci pentru perioade scurte de timp, din variate
motive (condiții inumane de locuit sau de trai, în familie/ acasă, conflicte cu familia,
17
Idem 19.
18
Ciprian Grădinaru, Analiza serviciilor de asistență a victimelor traficului de persoane, Studiu Social Calitativ, București
2015, p. 39. ”Raportul își propune să furnizeze o analiză deschisă și onestă asupra funcționării sistemului de asistență
pentru victimele traficului de ființe umane în România”.
19
De ex. integrarea în Uniunea Europeană, etapele parcurse în aderarea în spațiul Schengen.
43
teama de amenințările traficanților etc.). Totuși, această alegere conține riscul
reîntoarcerii victimei în mediul de vulnerabilitate, care a favorizat intrarea acesteia în
trafic.
Legislația națională și europeană în materie cer, în mod explicit, asigurarea
adăposturilor adecvate pentru asistența de tip rezidențial a victimelor traficului de
persoane. Acolo unde autoritățile locale fac eforturi pentru a aloca resursele cerute
de menținerea centrelor rezidențiale, nu reușesc întotdeauna, fie din cauza lipsei
resurselor, fie din cauze imputabile interesului marginal pe care unele autorități
locale îl direcționează către problematica asistenței victimelor traficului de persoane.
Pe de altă parte, foarte multe victime refuză asistența de tip rezidențial, lipsind de
sens asigurarea neîntreruptă a funcționării unor centre rezidențiale consumatoare de
resurse.
Un răspuns echilibrat, în interesul victimelor, poate fi generat doar de adaptarea

componentei rezidențiale a asistenței victimelor la dinamica cotidiană a
manifestării fenomenului, la nivel național, de înlăturarea barierelor
administrative, care fac de multe ori imposibilă cazarea în județul x a unei victime
care are domiciliul în județul y, de centrarea mai degrabă pe crearea
Asistenţa acordată
disponibilității de victimelor traficului de
a găzdui victimele, persoane
decât identificate
pe efortul simplistînșianul 2016 de a
costisitor
asigura funcționarea unor spații de cazare, care pot rămâne nelocuite pentru
perioade mari de timp.
44
4.1. Asistenţa acordată victimelor traficului de persoane identificate în anul 2016
Victimele identificate anul trecut au beneficiat, în termeni statistici, de

următoarea configurație de servicii adaptate nevoilor particulare, așa cum au fost
acestea stabilite în planurile de asistență:
Distribuția pe vârstă și gen

Total
Tipuri de asistență MINORI ADULŢI
victime
feminin masculin feminin Masculin
Victime care au beneficiat de
314 144 18 88 64
asistenţă
Asistență acordată de instituţii publice 166 109 11 34 12
Asistență acordată de ONG 88 21 5 39 23
Asistență acordată în parteneriat
60 14 2 15 29
public-privat
Interpretarea acestor date trebuie realizată sub rezerva refuzului, cel puțin în
prima instanță, a serviciilor de asistență, de către un număr important de victime ale
traficului de persoane și, de asemenea, sub rezerva lipsei oportunităților de verificare
a exactității datelor oferite de către instituțiile și organizațiile implicate.
Ansamblul serviciilor acordate victimelor, atât de către instituțiile publice sau
de către ONG, cât și în parteneriat public-privat, include:
 Cazare, în centre de asistenţă a victimelor traficului de persoane sau în alte
tipuri de centre rezidenţiale
 Asistenţă medicală
 Consiliere psihologică
 Ajutor financiar
 Ajutor material (îmbrăcăminte, medicamente, alimente, produse igienico-
sanitare)
 Consiliere/asistenţă juridică
 Reintegrare şcolară
 Consiliere profesională
 Recalificare profesională
 Reintegrare în muncă
Victimele au beneficiat, în mod diferențiat, de unul sau mai multe dintre aceste
servicii, în funcție de nevoile particulare ale fiecăreia, identificate în procesul evaluării
inițiale și progresive, în desfășurarea procesului de asistență pentru reintegrare.
45
În acest context, este relevant faptul că acele servicii de care au avut nevoie cel
mai mare număr de victime sunt cele care au funcția de intervenție în criză, pentru
normalizarea vieții victimelor: consiliere psihologică (248 de beneficiari), asistență
medicală (144), cazare în centre de asistenţă a victimelor traficului de persoane sau în
alte tipuri de centre rezidenţiale (96), ajutor financiar (primit de 86 de victime).
4.2. Rolul Centrelor Regionale ale ANITP
Centrele Regionale au participat la repatrierea victimelor traficului de

persoane, coordonarea asistenței acordate acestora, coordonarea participării lor în
desfășurarea procedurilor judiciare. Progresele au fost determinate, în bună măsură,
de cooperarea dintre autorităţi/ instituții descentralizate, pe de o parte, și dintre
acestea și organizaţiile neguvernamentale, pe de altă parte.
Dincolo de incongruențele și disfuncționalitățile sistemului de asistență, rolul
Centrelor Regionale (CR) ANITP rămâne unul central în matricea socială. Specialiștii
CR evaluează situația fiecărei victime, identifică soluția oportună de acompaniere
pentru fiecare victimă, monitorizează asistenţa pe care o victimă o primește din
partea serviciilor specizalizate, coordonează participarea victimelor, martore în
procesul penal.
Informarea victimelor cu privire la drepturile lor legale 20 şi susţinerea
emoţională a acestora a condus la creşterea gradului de participare în procesul penal,
finalizarea procesului penal într-un timp mai scurt şi condamnarea traficanţilor.
Serviciile de care au beneficiat victimele, prin implicarea CR, au fost:
- asistenţa la repatriere;
- informare privind drepturile legale;
- informare privind serviciile sociale rezidenţiale şi la domiciliu;
- facilitarea obţinerii documentelor de identitate;
- demersuri privind reintegrarea şcolară;
- demersuri privind includerea victimelor în programe de calificare şi
identificarea unui loc de muncă;
- suport emoţional în cadrul procesului penal;
- transportul victimelor la domiciliu acestora;
- transportul victimelor de la domiciliu la instanţe şi retur.
20
Informarea cu privire la drepturile victimelor infracțiunilor constituie o obligație a organelor judiciare, conform
prevederilor art. 4 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor cu
modificările și completările ulterioare.
46
Serviciile oferite de către furnizorii de servicii sociale (DGASPC şi organizaţii
neguvernamentale), prin medierea centrelor regionale, au fost:
- servicii rezidenţiale în regim de urgenţă şi pe termen lung;
- asistenţă medicală;
- consiliere psihologică;
- sprijin material;
- asistenţă juridică;
- identificarea unui loc de muncă;
- sprijin pe parcursul studiilor şcolare.
4.3. Referirea transnațională și repatrierea cetățenilor români identificați în țări

de destinație, ca victime sau potențiale victime ale traficului de persoane.
Acompanierea victimelor în procesul de repatriere și post-repatriere este, cel

mai probabil, zona în care intervenția multidisciplinară public-privat este cea mai
consistentă și vizibilă.
Întoarcerea voluntară, în țară, a victimelor traficului de persoane a fost și în
2016 un proces cu multe provocări, consumator de resurse, secvențializat şi
procedurat, pus în practică pentru a asigura repatrierea victimelor în condiţii de
siguranţă şi reintegrarea victimelor în viața socială. Acest proces include, în funcție de
nevoile particulare ale victimei, oferirea unui adăpost, asistență medicală de urgență,
consiliere psihologică în caz de criză, dar și oferirea de informații de natură juridică,
care să ghideze victima în procesul post-repatriere.
Figura 17. Comparație multianuală, victime repatriate 2010 - 2016.
47
Cadrul legal în care se desfășoară această activitate impune preluarea
victimelor de la aeroport, autogări sau din punctele de trecere a frontierei de stat a
României, de către specialiștii ANITP. În momentul preluării victimelor, se realizează o
evaluare imediată a nevoilor urgente de asistenţă (urgențe medicale, urgențe privind
securitatea fizică, starea psihică, identificarea unei locuințe/adapost), totodată li se
prezintă drepturile pe care le au ca victime sau victime prezumate ale traficului de
persoane, lucru consemnat într-un proces verbal. În funcție de starea de fapt și de
evaluarea inițială, victimele sunt referite către cel mai pretabil furnizor de servicii
sociale și de reintegrare.
Costurile pentru repatrierea celor 47 de victime21, cetățeni români, au fost
suportate de către stat, organizații neguvernamenlate, organizații internaționale sau
autorități străine, după caz.
Figura 18. Statele de destinație - victime repatriate, 2016.
Observăm că în cazul statelor cum sunt Cipru, Suedia și UK, rata victimelor
repatriate se apropie mai mult de cea a victimelor exploatate în aceste state, decât în
cazul altor țări de destinație. Putem presupune că mecanismele naționale de
identificare și referire a victimelor traficului de persoane, din aceste state, își
probează într-o bună măsură eficiența.
4.4. Coordonarea participării victimelor în procesul penal - 2016

21
Fig. 19 - statele de destinație a exploatării, din care au fost repatriate victimele, în anul 2016.
48
Uniunea Europeană declară caracterul de prioritate al acțiunilor de prevenire și
combatere a traficului de persoane. Abordarea UE recunoaște caracterul marcat de
gen al traficului de persoane, aduce în prim plan victima și drepturile omului și
recunoaște nevoia unui regim bazat pe principiul interesului superior al copilului,
subliniind nevoia acțiunilor unitare, coordonate și multidisciplinare, între statele
membre.
În acest context, oferirea de informații coerente victimelor traficului de
persoane, cu privire la drepturile lor, este esențială. Aceste drepturi acoperă o gamă
vastă, de la acordarea de ajutor și asistență medicală (de urgență) la drepturi din
sfera relațiilor de muncă, dreptul de a avea acces la justiție, dreptul la un avocat și la
posibilitățile de a cere despăgubiri.
Pentru aplicarea legislației europene și în spiritul onorării obligațiilor ce revin
României ca stat membru, ANITP a continuat implementarea și în anul 2016 a
Programului de Coordonare a victimelor în procesul penal 22. În acest program, ANITP
este partener cu Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română,
DIICOT și Direcția Probațiune.
Obstacole și riscuri identificate în desfășurarea Programului de participare a

victimelor în procesul penal
Autorităţile judiciare au făcut progrese notabile în efortul continuu de a da
consistenţă obligaţiei umanitare şi legale, lipsită de echivoc, de a trata victimele
traficului de persoane în acord cu principiile şi drepturile fundamentale enunţate în
normele existente. Efortul instituțiilor implicate în punerea în practică a Programului
de Coordonare se lovește uneori de obstacole sau este pus în pericol de unele riscuri
identificate de specialiștii implicați în implementarea programului. Primul obstacol
identificat, generat de faptul că majoritatea victimelor au un nivel mediu de educație
și nu au o experiență de viață bogată (majoritatea victimelor au vârsta între 18 și 25
de ani) este lipsa cunoștințelor juridice, a informaţiilor cu privire la procedurile
judiciare şi administrative aplicabile, motiv pentru care pot manifesta reticenţă în
momentul identificării lor de către organele de urmărire penală.
Un alt obstacol este determinat de condiția psihică a victimelor, marcată de
traumele suferite în perioada de trafic și exploatare. Alt impediment este nivelul
scăzut al încrederii victimelor în autoritățile judiciare, fapt cauzat de abuzurile
22
Programul a fost creat pentru facilitarea accesului victimelor la justiție, asigurarea respectării drepturilor victimelor și
creșterea numărului de victime care aleg să fie părți în procesul penal.
49
suferite, dar și de nivelul general scăzut de încredere al populației, în autoritățile de
aplicare a legii.
În colaborare cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot
întâmpina o serie de obstacole interne, cum ar fi:
- temerea de a nu fi subiect al anchetei penale, în care prezenţa ei echivalează
cu recunoaşterea faptului că a locuit şi a lucrat ilegal în ţara de destinaţie;
- temerea de corupţia autorităților;
- ameninţarea victimei cu răzbunarea din partea traficantului;
- traumatizarea şi ruşinea victimei, cauzate de lucrul sau serviciile pe care
trebuia să le presteze, nedorind ca rudele sau cunoştinţele sale să afle prin ce a
trecut;
- temerea victimei că plângerea sa nu va avea efectul scontat;
- lipsa informaţiilor cu privire la procedurile judiciare şi administrative aplicabile.
Pe parcursul desfășurării programului în 2016 s-au identificat și alte riscuri
care pot influența negativ desfășurarea procesului penal și care pot periclita
siguranța victimelor: renunțarea victimelor la participarea în proces, de cele mai
multe ori, din teama de represalii afirmate de colaboratori ai inculpaților, reluarea
contactului cu traficanții sub imperiul așteptării naive a obținerii unei reparații
materiale din partea acestora, în schimbul retragerii plângerilor, riscuri de securitate,
înțelegerea greșită a unor drepturi, slaba colaborare între instituții, riscul de
revictimizare-în special la victimele minori.
Analiza cantitativă a activităţii de coordonare a victimelor în procesul penal, în anul

2016
Interpretarea datelor culese în baza unor indicatori selectați, privind victimele
identificate în anul 2016, care au acceptat coordonarea participării lor în procesul
penal, este reprezentată de analiza cantitativă a caracteristicilor populației de
victime, dar și de analiza gradului de participare a victimelor în procesele penale.
Abordarea multidisciplinară și cooperarea interinstituțională și-au păstrat și în
anul 2016 caracterul de operativitate, deși au existat cazuri în care organele de
urmărire penală nu au beneficiat de expertiza și de experiența specialiștilor din
structurile teritoriale ale ANITP în coordonarea victimelor, în timpul urmăririi penale,
prezența acestora la activitățile în care au fost implicate victimele fiind refuzată.
Prezentăm în continuare o imagine de ansamblu a demersurilor de coordonare
și suport, cu privire la cele 467 de victime ale traficului de persoane, care au
beneficiat de diferite servicii, în cadrul programului de coordonare a participării
victimelor în procesele penale.
50
Figura 19. Coordonarea participării victimelor în procesul penal, victime identificate în 2016.
Se poate observa că cele 467 de victime au beneficiat de diferite servicii, în

mod diferențiat, în cadrul programului de coordonare a participării victimelor în
procesele penale. Dacă, din totalul celor 467 de victime, majoritatea (439) au
beneficiat de servicii de informare și consiliere pe probleme sociale, 367 au beneficiat
de asistență juridică gratuită, în conformitate cu legea, în timp ce numărul victimelor
care au solicitat compensații financiare, acordate de către stat, conform legii
211/2004, a fost de doar 45, în anul 2016.
51
Secţiunea V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE
O abordare pozitivă a soluțiilor sociale față de nevoia socială și morală de a

preveni cât mai multe situații de victimizare, de a avea cât mai puține persoane care
”dobândesc” statutul nedorit de victimă a traficului de persoane, poate fi dezvoltată
ținând seama de prevederile articolului 6 al Convenției Consiliului Europei pentru
acțiunea împotriva traficului de ființe umane:
”Pentru a descuraja cererea care favorizează toate formele de exploatare a
persoanelor, în special a femeilor şi copiilor, care conduc la trafic, fiecare Parte va
adopta sau întări măsuri legislative, administrative, educative, sociale, culturale sau
altele, inclusiv:
(a) cercetări privind cele mai bune practici, metode şi strategii;
(b) măsuri de sensibilizare a opiniei publice asupra răspunderii şi rolului
important al massmedia şi al societăţii civile pentru identificarea cererii drept
una dintre cauzele de bază ale traficului de fiinţe umane;
(c) campanii de informare pentru grupuri ţintă, care să implice, în mod
corespunzător, printre altele, autorităţile publice şi factorii de decizie politici;
(d) măsuri preventive, incluzând programe educative destinate fetelor şi
băieţilor pe perioada şcolarizării acestora, care să sublinieze caracterul
inacceptabil al discriminării bazate pe sex şi consecinţele ei negative,
importanţa egalităţii între femei şi bărbaţi, precum şi demnitatea şi
integritatea fiecărei fiinţe umane.”23
Conceptul central de prevenire a victimizării prin trafic de persoane/ exploatare

trebuie să urmărească:
 a învăța oamenii cum să își administreze vulnerabilitățile și să caute soluții
pentru propriile dificultăți economice, emoționale sau de orice fel ar fi
acestea, pentru a nu mai încredința ”rezolvarea” acestora celor care le
vânează vulnerabilitățile sau neputințele,
23
Articolul 6 al Convenției Consiliului Europei pentru acțiunea împotriva traficului de ființe umane prevede, în mod
explicit, măsurile pentru descurajarea cererii, pe care Părțile trebuie să le ia.
52
 a educa oamenii, învățându-i cum să se informeze pentru a reduce riscurile,
atunci când decid să lucreze în țară sau afara țării, în condiții neclare, care le
pot pune în pericol viața, familia, prezentul și viitorul,
 a arăta părinților că este mult mai bine să își însoțească copiii, în opoziție cu
diferitele forme de a îi abandona, atunci când decid să plece departe de casă,
pentru a obține venituri legitime,
 a arăta celor care vor să obțină venituri din oferirea de servicii sexuale că
această alegere conține riscuri majore pentru sănătatea fizică și mentală, dar
mai ales pentru prezentul și viitorul social,
 a atenționa pe cei care folosesc munca forțată, cerșetoria, sclavia sexuală sau
orice altă modalitate de aservire și exploatare a altor persoane, în folosul
personal. Societățile umane nu mai tolerează asemenea practici și
mentalități, iar cei care nu le abandonează suportă toate consecințele,
 a pregăti educatorii și formatorii de opinie, atenționându-i cu privire la
influența decisivă pe care o pot avea față de cei vulnerabili, față de cei care
alcătuiesc populații vulnerabile sau victime dezirabile pentru traficanți.
O parte a acestei abordări se regăsește în acțiunile din anul 2016, ale ANITP,
ale partenerilor săi, ale altor actori anti-trafic, cum sunt Ministerul Afacerilor Externe
sau Inspecția Muncii:
5.1. Campanii şi planuri de acţiune - ANITP
În anul 2016, Agenţia a implementat cu succes 3 campanii naţionale de

prevenire, o campanie destinată comunităţii româneşti din Marea Britanie şi 87 de
campanii/proiecte educaţionale de prevenire/initiative locale. În cadrul acestora, au
fost desfăşurate peste 1.700 activităţi de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un
număr de aproxomativ 120.000 beneficiari direcţi şi un număr estimat de peste
1.400.000 beneficiari indirecţi (persoane care au intrat in contact cu mesajele anti-
trafic prin intermediul pliantelor, afiselor, spot-urilor video si in mediul online).
Trei campanii naţionale au fost implementate în cascadă, întărind mesajele
anti-trafic anterioare:
 „Cere ajutor, nu cerşi!”,
 „Nu ignora fata...invizibilă! Povestea ei poate deveni şi povestea ta!”
 “Săptămâna împotriva traficului de Persoane”.
53
Acestor iniţiative preventive li se alătură şi campania „Cu un apel îi vei salva
viaţa! Fii salvatorul ei!”, derulată în rândul comunităţii româneşti din Marea Britanie.
Campania naţională de prevenire „Cere ajutor, nu cerşi!”

A.N.I.T.P. a continuat implementarea campaniei
lansate în luna august 2015, în cadrul proiectului RO 20
„Modele de bune practici în domeniul serviciilor de
asistenţă acordate victimelor traficului de persoane”.
Obiectivele campaniei: creşterea gradului de
conştientizare cu privire la traficul de persoane, în
cadrul comunităţilor vulnerabile (inclusiv comunităţile de
romi), precum şi identificarea principalelor cauze ale
vulnerabilităţii la trafic şi găsirea unor posibile soluţii
pentru prevenirea traficului de persoane, în special a
exploatării prin cerşetorie a minorilor.
 Mesajul campaniei, „Mâna întinsă nu primeşte ajutor, primeşte bani pentru
traficanţi!”, s-a adresat minorilor cu vârste cuprinse între 8 şi 18 ani, aflaţi în
situaţii de risc, reprezentanţilor adulţi ai comunităţilor vulnerabile (părinţi,
lideri informali, etc.), reprezentanţilor instituţiilor implicate în prevenirea şi
combaterea traficului de persoane (autorităţi locale, poliţie, inspectorate
şcolare, DGASPC etc), precum şi publicului larg.
 Au fost organizate întâlniri cu reprezentanţii grupului ţintă, în localităţile
Pantelimon (judeţul Ilfov), Petelea (judeţul Mureş), Turda (judeţul Cluj) şi Sibiu
(judeţul Sibiu), la care au participat elevi, cadre didactice şi reprezentanţi ai
comunităţii locale şi ai autorităţilor.
 În municipiul Sibiu, a avut loc cea de-a patra reprezentaţie a piesei de teatru
„Alex, fost Gogo”. Piesa de teatru a fost jucată pe pietonala Nicolae Bălcescu,
unul dintre cele mai aglomerate spaţii publice din municipiul Sibiu. Pentru
promovarea evenimentului, Asociaţia UNTEATRU (operatorul care a creat şi
interpretează piesa de teatru) a diseminat grupului ţintă un număr de 100 de
flyer-er/invitaţii personalizate. Reprezentaţia piesei „Alex, fost Gogo” a durat
aproximativ 20 de minute şi s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea
publicului prezent.
 Reprezentanţii A.N.I.T.P. şi I.G.P.R. - I.C.P.C., parteneri în cadrul campaniei, au
participat la standul de informare al I.C.P.C., în Parcul Titan din Bucureşti, în
cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Poliţiei Române 2016. Evenimentul a
beneficiat de prezenţa domnului Călin GOIA, solistul trupei Voltaj şi imaginea
54
campaniei. Pentru promovarea activităţii, Călin GOIA a înregistrat o invitaţie
video, material postat în data de 25 martie 2016 pe paginile de Facebook ale
trupei Voltaj, A.N.I.T.P. şi I.G.P.R.. Invitaţia domnului GOIA de participare la
activitatea de prevenire a traficului de persoane a totalizat pe cele 3 pagini de
Facebook aproximativ 20 000 de vizualizări şi 1 450 de aprecieri (like-uri).
Prezenţa lui Călin GOIA a avut un impact deosebit asupra persoanelor prezente
în Parc. Reprezentanţii A.N.I.T.P. au oferit informaţii cu privire la traficul de
persoane în scopul exploatării prin cerşetorie, au oferit sfaturi preventive şi au
diseminat materiale promoţionale. Domnul GOIA a discutat cu vizitatorii
standului de informare, a dat autografe, a făcut poze cu toate persoanele
interesate şi a oferit câteva interviuri despre campania de prevenire, mai
multor posturi TV (Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24). Călin GOIA a ales ca
toate interviurile să fie realizate lângă unul din cele două sisteme roll-up,
asigurând astfel promovarea demersului preventiv al A.N.I.T.P.. Prezenţa
artistului la standul de informare a atras atenţia şi altor publicaţii de ştiri, sens
în care fotografii ale cântăreţului, purtând tricoul campaniei, au fost preluate şi
publicate (exemplu Ziarul Ring).
 Întâlnirile cu reprezentanţii grupului ţintă, organizate de echipa de campanie
au fost completate de o serie de activităţi de prevenire desfăşurate de
specialiştii A.N.I.T.P. în zonele de competenţă ale Centrelor Regionale.
 A.N.I.T.P. a desfăşurat 220 de activităţi de prevenire, care au înregistrat un
număr de aproximativ 13.000 de beneficiari direcţi şi peste 500.000 de
beneficiari indirecţi.
Campania de prevenire „Cu un apel îi vei salva viaţa! Fii salvatorul ei!”
În luna martie 2016, portalul de ştiri AngliaMea.ro, cu sprijinul Agenţiei şi al
Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a lansat
campania de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale „Cu un
apel îi vei salva viaţa! Fii salvatorul ei!”.
Campania a vizat comunitatea românească din Marea Britanie şi
s-a adresat atât persoanelor aflate în situaţie de risc,
victimelor/potenţialelor victime ale traficului de persoane, cât şi
reprezentanţilor publicul larg, urmărind:
 informarea şi conştientizarea cetăţenilor români din Marea
Britanie, cu privire la riscurile şi implicaţiile asociate
traficului de persoane, în scopul exploatării sexuale a
femeilor;
55
 încurajarea cetăţenilor români din Marea Britanie, care au cunoştinţă despre
fapte de trafic de persoane, să contacteze autorităţile locale sau Ambasada
României;
 informarea victimelor/potenţialelor victime exploatate sexual cu privire la
ieşirea din situaţia de trafic şi posibilităţăţile de a primi ajutor existente;
 descurajarea traficanților, prin promovarea interesului special acordat
problematicii luptei împotriva acestui tip de criminalitate.
Implementarea campaniei a fost susţinută de o serie de materiale informativ-
preventive, distribuite de publicaţia AngliaMea.ro, către diferite magazine,
restaurante, biserici, Centre Comunitare, precum şi în alte centre româneşti.
Campania naţională de prevenire „Nu ignora fata...invizibilă! Povestea ei poate

deveni şi povestea ta!” (aprilie - iulie 2016).
Campania a fost realizată cu sprijinul cântăreţei de muzică pop Brighitta
GHEORGHE (cunoscută sub numele de BRIGHI) şi al S.C. Cat Music S.R.L. şi a avut
drept scop prevenirea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale.
Elementul central al campaniei a fost reprezentat de melodia „Invizibilă”,
lansată de BRIGHI la sfârşitul anului 2015, piesă ce ilustrează tragedia unei tinere
exploatate sexual şi oferă publicului un tablou complet şi plin de emoţie al traficului
de persoane. Videoclipul melodiei a înregistrat, în doar câteva săptâmâni de la
momentul lansării, peste nouă sute de mii de vizualizării pe www.youtube.com.
Obiectivele campaniei au constat în creşterea gradului de informare a
persoanelor vulnerabile, cu privire la riscurile asociate exploatării sexuale, precum şi
în informarea şi sensibilizarea opiniei publice privind implicaţiile traficului de
persoane, în vederea reducerii cererii de servicii prestate de către victimele traficului.
Pentru promovarea cât mai eficientă a mesajului campaniei de prevenire, a
fost realizat, cu sprijinul Cat Music un material audio-video de 30 de secunde,
constand într-un montaj al diferitelor cadre din videoclipul melodiei „Invizibilă”.
Imaginile sunt însoţite de refrenul piesei şi de intervenţia vocii artistei (BRIGHI), care
nuanţează, prin cuvinte, vizualul spotului. Materialul
audio-video elaborat a fost folosit de sine stătător, fiind
dat spre difuzare ca spot video la posturile TV. De
asemenea, a fost realizată şi varianta audio a spotului de
30 secunde, aceasta fiind difuzată la posturile de radio.
Specialiştii ANITP au desfăşurat peste 450 de
activităţi de prevenire, majoritatea adresate minorilor şi
tinerilor. Acţiunile campaniei au țintit aproximativ 25.800
56
de beneficiari direcţi, majoritatea minori şi tineri, dar şi specialişti în domeniul
traficului de persoane, cadre didactice, publicul larg, reprezentanţi ai diferitelor
categorii socio-profesionale, etc.. Acestora li se adaugă cei peste 530.000 de
beneficiari indirecţi, receptori ai mesajului campaniei.
Toate demersurile preventive desfăşurate de A.N.I.T.P. au fost sprijinite de o
puternică promovare în presa scrisă, audiovizuală şi online (articole de presă şi
online, interviuri, apariţii radio şi TV, etc), fapt ce a asigurat transmiterea mesajului
anti-trafic al campaniei către un număr foarte ridicat de persoane/beneficiari
indirecţi.
În cadrul campaniei au fost diseminate 20.800 de materiale de campanie,
respectiv: afişe A2, afişe S7 şi flyer-e. Susţinerea mesajului campaniei prin
intermediul spoturilor video şi radio (au fost înregistrate peste 7.000 de difuzări la
posturile locale de radio si televiziune) a determinat o eficientizare a măsurilor anti-
trafic derulate de specialiştii A.N.I.T.P.. De asemenea, postarea afişelor campaniei în
incinta staţiilor Metrorex a asigurat transmiterea mesajului anti-trafic al campaniei
către un segment foarte larg de persoane.
Campania naţională “Săptămâna împotriva traficului de Persoane”

Pentru a marca ziua de 18 Octombrie - Ziua Europeană de Luptă împotriva
Traficului de Persoane, ANITP a organizat „Săptămâna prevenirii traficului de
persoane”, o campanie naţională prin care se promovează un puternic mesaj anti-
trafic, ce completează eforturile europene de luptă împotriva traficului de persoane.
Evenimentul a devenit unul de tradiţie, scopul campaniei fiind promovarea zilei
europene anti-trafic şi informarea publicului larg cu privire la dimensiunile şi formele
de manifestare a traficului de persoane şi întărirea capacităţii de autoprotecţie la
ameninţările acestui fenomen, în rândul persoanelor vulnerabile.
Organizarea, de către centrele regionale ale A.N.I.T.P. şi partenererii din plan
local a celor 184 de acţiuni preventive (întâlniri cu grupuri ţintă, expoziţii, acţiuni gen
flash-mob, etc) au asigurat transmiterea mesajului anitrafic al campaniei „Săptămâna
prevenirii traficului de persoane” unui număr de aproximativ 25.771 de benecificari
direcţi. Activităţile preventive desfăşurate în timpul campaniei au fost suţinute şi de
materiale tipărite, respectiv afişe şi flyere, care au fost distribuite publicului ţintă, dar
şi de materiale realizate prin eforturile proprii ale unor centre regionale, care au
reuşit, cu sprijinul partenerilor tradiţionali, să realizeze materiale de susţienre a
campaniei: broşuri, pixuri şi agende personalizate.
57
5.2. Linia telverde anti-trafic 0800.800.678
Telverde a fost, de-a lungul anilor, platforma ”invizibilă” de comunicare între

publicul general, victime sau potențiale victime ale traficului de persoane și
ansamblul actorilor anti-trafic din România. În anul 2016 Telverde:
 a fost apelată de 781 de ori, fiind solicitate informaţii referitoare la traficul de
persoane, activitatea ANITP, încheierea unui contract de muncă şi plecarea la
muncă în străinătate24.
Figura 20. Apelurile primite de către operatorii compartimentului telverde, ianuarie -

decembrie 2016.
 3 apeluri au reprezentat posibile cazuri de trafic, acestea fiind referite, în

vederea soluţionării, instituţiilor competente
 58 (7,4% din totalul apelurilor recepţionate) apeluri, prin care au fost solicitate
diverse informaţii, restul de 720 reprezentând alte apeluri.
Din numărul apelurilor privind Solicitări Informaţii (58 apeluri) s-a constatat:
- un număr de 21 de apeluri privesc solicitării de informaţii referitoare la
activitatea anumitor societăţi şi încheierea unui contract de muncă (36%);
- un număr 13 apeluri privesc informaţii legate de activitatea ANITP şi a Liniei
Telverde (23%);
- un număr 7 apeluri privesc informaţii privind plecările şi munca în străinătate
(12%);
- un număr 17 apeluri privesc informaţii legate de traficul de persoane (29%);
24
A se vedea Figura nr.1.
58
5.3. Campanii şi activităţi de prevenire derulate de Centrele Regionale ale ANITP
În anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desfășurat activități care au

răspuns atât priorităților naționale (în cadrul campaniilor naționale) cât și celor locale
(în cadrul campaniilor, proiectelor educaționale și altor inițiative locale). În acest
context, Centrele Regionale au fost implicate în 6 campanii/proiecte naţionale de
prevenire şi au iniţiat 87 campanii /proiecte educaţionale de prevenire /ințiative
locale. În cadrul acestor proiecte şi campanii de prevenire au fost desfăşurate, în
unităţi de învăţământ, adăposturi, centre pentru copii şi în locuri publice, un număr
de peste 17.000 activităţi de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un număr de
peste 120.000 beneficiari direcţi şi un număr estimat de peste 1.400.000 beneficiari
indirecţi/tangențiali (persoane care au intrat în contact cu mesajele anti-trafic, prin
intermediul pliantelor, afișelor, spot-urilor video, precum și în mediul online).
O iniţiativă locală, cu un impact deosebit: organizarea, în luna mai 2016, la Cluj-Napoca, a

concursului de filme de scurtmetraj pe tema traficului de persoane „Fighting Human Traficking”.
Evenimentul a fost realizat de C.R. Cluj-Napoca, în parteneriat cu Festivalul Internaţional de Film
Transilvania (TIFF) şi cu susţinerea oferită de societăţile comerciale Avangarde Software Cluj-
Napoca şi Diana Trans Mureş. Proiectul s-a adresat cineaştilor amatori sau profesionişti din
România şi a avut drept scop promovarea de mesaje care să contribuie la conştientizarea şi
sensibilizarea publicului cu privire la fenomenul traficului de persoane, măsurile de prevenire a
acestui fenomen, precum şi integrarea şi recuperarea psiho-socială a victimelor.
5.4. Campanii online 2016
În contextul celebrării „Zilei Europene Dedicate Victimelor Criminalităţii”, la

data de 22 februarie 2016, precum şi în marja mandatului Agenţiei Naţionale
Împotriva Traficului de Persoane, în perioada 08-22.02.2016 s-a derulat campania
online de susţinere a victimelor traficului de persoane „Cuvinte care vindecă”.
Campania s-a derulat în mediul Facebook, prin propagare organică de pe pagina de
59
facebook a Agenţiei şi conturile de Facebook ale Centrelor Regionale. Campania a
presupus colectarea din mediul online de mesaje de încurajare pentru victimele
traficului de persoane, pe baza mesajului secundar de comunicare referitor la profilul
şi vulnerabilităţile victimelor traficului de persoane.
Agenţia, în parteneriat cu Asociaţia „Telefonul Copilului” (ATC), a lansat, în

data de 16.06.2016, campania online de informare şi sensibilizare cu privire la
victimele traficului de minori, în vederea exploatării prin muncă, „Mânuţe fericite,
NU mânuţe chinuite!”. Campania a fost lansată în contextul manifestărilor
desfăşurate în plan internaţional cu prilejul celebrării „Zilei Mondiale de Luptă
Împotriva Exploatării prin Muncă a Copilului”:
 obiectiv: conştientizarea riscurilor şi pericolelor la care sunt expuse victimele
traficului de minori, în vederea exploatării prin muncă, conştientizarea
drepturilor pe care le au minorii, precum şi reducerea cererii în cadrul acestui
fenomen infracţional.
 s-a desfăşurat în perioada 16 iunie - 16 septembrie 2016, în mediul online
(Facebook), prin propagarea organică de pe pagina de facebook a Agenţiei şi
conturile de Facebook ale Centrelor Regionale, precum şi prin reţeaua de
facebook a Asociaţiei „Telefonul Copilului”.
 a fost structurată şi implementată la nivel naţional în mediul Facebook prin
intermediul celor 15 Centre Regionale aflate în subordinea Agenţiei (din
oraşele: Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,
Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş).
 componenta online a urmărit dezvoltarea atitudinii participative a utilizatorilor
de social media prin lansarea unei provocari de a lasa comentarii creative si
fotografii cu mainile copiilor.
Având în vedere amploarea fenomenului traficului de persoane în vederea

exploatării sexuale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, în scopul reducerii
cererii traficului de persoane în vederea exploatării sexuale, ANITP a lansat campania
online de informare, sensibilizare şi reducere a cererii traficului de persoane în
vederea exploatării sexuale „Alegi să preţuieşti sau să striveşti?”, în parteneriat cu
Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom). Mesajul campaniei: „NU
PLĂTI PENTRU SEX! Cererea de servicii sexuale creşte numărul victimelor traficului de
persoane!” constă, de fapt, într-un îndemn de a nu cumpăra servicii sexuale. Mesajul
aduce în atenţia celor care vor să apeleze la astfel de servicii atât faptul că finanţează
60
traficul de fiinţe umane, cât şi faptul că cele care le oferă serviciile pot fi victime ale
traficului de persoane.
 Campania și-a propus influenţarea grupurilor ţintă, cu privire la dezvoltarea
unor atitudini conforme cu prevederile legale şi valorile morale, care au ca
finalitate scăderea cererii de servicii sexuale. Aceste idei au fost transmise
săptămânal, sub forma diferitelor tipuri de mesaje, din contul şi pagina de
Facebook ale ANITP.
 În cadrul campaniei a fost lansat şi un concurs online.
Agenția a urmărit crearea celor mai bune condiţii de desfăşurare a unor

interviuri25 cu victime ale traficului de persoane din două judeţe, în urma cărora au
fost realizate emisiuni pe tema informării, sensibilizării şi prevenirii publicului asupra
fenomenului traficului de persoane în vederea exploatării sexuale.
Creşterea vizibilităţii activităţilor desfăşurate a fost realizată prin transmiterea
a 130 comunicate de presă, participarea la 95 interviuri radio şi TV şi organizarea a
șapte conferinţe, concretizate în 201 emisiuni radio şi TV, aproximativ 1000 articole
de presă scrisă şi cca. 2000 articole on-line. Activităţile şi mesajele anti-trafic au fost
promovate şi online: 127 postări pe site-ul Agenţiei, peste 2200 de postări pe paginile
de Facebook ale Agenţiei, Centrelor Regionale şi partenerilor (Telefonul Copilului,
eLiberare, AIDRom), 2 postări pe Youtube, asigurându-se astfel şi un număr ridicat de
beneficiari indirecţi ai mesajelor anti-trafic promovate.
5.5. Ministerul Afacerilor Externe

26
Informații generale privind traficul de persoane au fost oferite prin
intermediul campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor
adaptate diferitelor grupuri țintă, de către Ministerul Afacerilor Externe.
Departmentul consular a desfășurat aceste activități cu sprijinul unor
personalități din viața socială, sportivă sau culturală, sau cu participarea
“ambasadorilor turismului românesc”. Un notabil și important proiect a fost
implementat de către Departamentul consular, cu participarea domnului Ovidiu
Lipan Țăndărică, un faimos artist român.
Pliante, ghiduri de informare și spoturi video au fost promovate prin
intermediul site-ului web al Ministerului Afacerilor Externe, fiind mediatizate prin
25
ANITP a primit solicitări şi a dezvoltat relaţii de colaborare cu jurnalişti:
- nivel naţional: Digi 24, Radio România, România TV, Antena Group, TVR, Rise Project, PS News, Libertatea,
Radio Romania Cultural, Pro Lex, Kanal D;
- nivel internaţional: BBC, The Guardian, TVN Polonia, RFI, AFP, presa suedeză.
26
Sursa: Ministerul Afacerilor Externe, 2017.
61
mijlocirea comunicatelor de presă sau prin platformele social media, cum sunt
Facebook și YouTube.
5.6. Inspecţia Muncii

A participat la eforturile guvernamentale de prevenire a traficului de persoane
şi de identificare a victimelor, prin identificarea angajatorilor care folosesc munca
nedeclarată, precum și prin monitorizarea respectării prevederilor legale referitoare
la încadrarea în muncă a cetăţenilor străini, protecţia cetăţenilor români care
lucrează în străinătate, egalitatea de şanse între femei şi barbați.
Inspectorii de muncă au atribuţii de control, constatare şi sancţionare a
cazurilor de nerespectare a legislației muncii, de către agenţiile de ocupare a forţei
de muncă, prin intermediul cărora cetăţenii români solicită locuri de muncă din
străinătate, în condițiile în care cadrul legislativ românesc asigură protecţia
cetăţenilor români care prestează activităţi legale în străinătate .
5.7. Ministerul Educaţiei Naţionale

Eforturile de prevenire a traficului de persoane au fost susţinute de
Ministerul Educaţiei Naţionale, mediatorul interacţiunii cu unele dintre cele mai
vulnerabile persoane față de victimizare - copiii şi tinerii. Activităţile ministerului
educației, în colaborare cu diferiţi parteneri instituţionali şi organizaţionali, au
beneficiat de participarea a 190.247 de elevi şi studenţi, 1.447 de cadre didactice şi
390 de părinţi.
Demersurile preventive au urmărit informarea şi consilierea
elevilor/studenţilor şi părinţilor cu privire la traficul de persoane, vulnerabilităţile ce
favorizează traficul, precum şi riscurile, implicaţiile şi consecinţele asociate acestui
fenomen. De asemenea, acţiunile derulate şi-au propus să sprijine formarea cadrelor
didactice în vederea derulării de activităţi de informare a părinţilor şi copiilor privind
traficul de persoane.
Secţiunea VI. ALTE PLANURI ALE INTERVENȚIEI ANTI-TRAFIC
62
6.1. Formarea profesională
Strategiile criminale de recrutare, condiționare, exploatare, vulnerabilitățile

multimodale care caracterizează victimele, motivațiile personale ale acestora,
condițiile sociale care fac posibilă funcționarea mecanismului cerere - ofertă, întreaga
dinamică a fenomenului traficului de persoane evoluează, odată cu evoluțiile
naționale și cu cele europene, de tot felul. Mandatul formării profesionale continue a
comuntății profesioniștilor care acționează în oricare dintre domeniile intervenției
anti-trafic (investigare-urmărire-cercetare, justiție penală, platforme ale intervențiilor
în favoarea victimelor, registrul politicilor publice etc.) trebuie să urmărească sau să
anticipeze dinamicile interne ale proceselor de tot felul, care fac posibilă victimizarea
atâtor persoane. Conținutul și formele de manifestare ale acestor procese trebuie să
orienteze programele de formare a profesioniștilor anti-trafic.
În 2016, o serie de programe de formare, punctuale sau strategice, au fost
organizate, cu participarea unui număr important de specialiști, din variate domenii
de intervenție. Câteva exemple:
Poliția Română
27
În structurile şi unităţile de învăţământ, formare şi specializare ale
Ministerului Afacerilor Interne (Academia de Poliţie, Centrul Multifuncţional de
Pregătire Schengen, Centrul ISOP etc.) au fost organizate, în anul 2016, o serie de
cursuri de instruire profesională, formare şi perfecţionare, în domeniul prevenirii şi
combaterii traficului de persoane. Exemple:
 ISOP - stagiul de pregătire ”Identificarea timpurie a victimelor / potențialelor
victime ale traficului de persoane”, adresat lucrătorilor MAI (DOP, DCCO, DR,
DPT, IGPF, IGJR, IGI) care pot intra în contact cu victime/potențiale victime ale
traficului de persoane;
 în cadrul Proiectului Consolidarea Cooperării Poliţieneşti dintre România şi
Norvegia pentru combaterea grupărilor criminale itinerante şi a traficului de
persoane, au fost realizate 7 sesiuni de instruire, având ca beneficiari 140
lucrători DCCO și DIC.
Pe plan intern a fost continuată pregătirea specialiştilor în combaterea
traficului de persoane, prin includerea temelor de profil în programele de studiu ale
unităţilor de formare şi specializare, prin participarea la cursuri de formare formatori
şi prin participarea la cursuri de specialitate şi seminarii de pregătire la nivel intern şi
internaţional. Formatorii și lectorii DCCO au asigurat pregătirea de specialitate
27
Sursa: DCCO, 2017.
63
celorlalte structuri din cadrul IGPR, organizarea de cursuri de specialitate şi seminarii
de pregătire.
Exemple:
 Activităţi de pregătire în domeniul echipelor comune de investigații, în cadrul
proiectului Consolidarea Cooperării Poliţieneşti dintre România şi Norvegia
pentru combaterea grupărilor criminale itinerante şi a traficului de persoane –
22 de specialiști,
 Sesiune de pregătire în domeniul tehnicilor de interogare (același proiect ca cel
menționat mai sus) - 122 de specialiști.
DIICOT
28
Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism - structura centrală - au participat la peste 10 seminarii de
pregătire profesională, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, având ca
temă traficul de persoane.
ANITP și partenerii săi

 Au fost organizate 47 de întâlniri ale echipelor județene interinstituţionale
anti-trafic,
 Au fost organizate sesiuni de instruire, la nivelul centrelor regionale ale
ANITP, având scopul de a spori implicarea instituţională sau organizaţională
în toate palierele luptei anti-trafic,
 CR au organizat 229 sesiuni de instruire a specialiştilor care intră în contact
cu victimele/potenţialele victime ale traficului de persoane. În cadrul
acestora, au fost instruiţi sau informaţi 4373 specialişti,
 Organizarea, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, a
Programului Postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională
„Protecţia şi asistenţa integrată a victimelor traficului de persoane”,
 Organizarea, în colaborare cu Institutului de Studii pentru Ordine Publică, a
unui stagiu de pregătire profesională adresat lucrătorilor Ministerului
Afacerilor Interne, în urma identificării unei nevoi de pregătire a lucrătorilor
MAI, care, prin desfăşurarea activităţilor specifice, pot interacţiona cu
victime ale traficului de persoane,
 Au fost organizate, împreună cu AIDrom, două seminarii la care au
participat coordonatorii Centrelor Regionale şi reprezentanţi ai structurii
28
Sursa: DIICOT, 2017.
64
centrale. Aceste ocazii au permis şi discutarea unor aspecte concrete,
identificate de lucrătorii ANITP în activităţile cotidiene.
Ministerul Afacerilor Externe

29
Formarea de care au beneficiat membrii ai personalului diplomatic și consular
acoperă domeniul reglementărilor europene și abordează aspecte pragmatice din
domeniul prevenirii traficului de persoane și din cel al asistenței victimelor.
6.2. Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane

Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane 30 (Grupul) a fost
înființat în anul 2009, în baza aprobării Birourilor permanente ale celor două Camere
ale Parlamentului României, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.
Primul Raport de evaluare, privind combaterea traficului de persoane în anul
2010, a fost elaborat de către Grup, și adoptat în ședința Comisiei pentru afaceri
europene a Camerei Deputaților, din 01 octombrie 2013, ca o contribuție
semnificativă la afirmarea angajamentului politic, în domeniul combaterii traficului
de persoane și la susținerea sistemului național de luptă împotriva acestui fenomen.
În anul 2016, principalele obiective ale Grupului au fost: identificarea noilor
forme de exploatare a victimelor traficului de persoane, precum şi a provocărilor, în
identificarea victimelor. Au avut loc evenimente care au mediat schimbul de
experienţă, în domeniul colectării datelor statistice, privind evoluţia fenomenului
traficului de persoane şi rolul pe care acestea îl au în prevenirea şi combaterea
acestui fenomen, precum şi în implementarea legislaţiei europene.
29
Ibidem 5.
30
Atribuțiile Grupului:
- monitorizează gradul de realizare a prevederilor Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane şi Planul
naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei;
- organizează schimbul de informaţii, consultări, activităţi comune cu instituţiile care fac parte din Grupul
interministerial de lucru pentru coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de
persoane;
- asigură membrilor săi şi altor parlamentari interesaţi, un set de informaţii de bază care să fundamenteze /
explice iniţiativele şi deciziile de la nivel naţional, de la nivelul UE dar şi al statelor membre;
- urmărește cercetarea caracteristicilor, dimensiunilor şi tendinţelor fenomenului;
- colaborează la iniţierea, evaluarea şi controlul parlamentar al proiectelor de legi şi iniţiativelor politice sau
administrative, inclusiv la evaluarea şi controlul parlamentar al propunerilor din cadrul Uniunii Europene;
- intenționează crearea în România a unui nucleu de coordonare cu parlamentele naţionale din statele
candidate, potenţial candidate, state care au încheiat Acorduri de asociere şi stabilizare cu Uniunea Europeană,
alte state de origine, tranzit, destinaţie, pentru combaterea traficului de persoane;
- sprijină implicarea organizaţiilor societăţii civile şi autorităţilor publice locale din zonele expuse fenomenului.
65
Grupul s-a implicat în efortul de conştientizare publică a pericolului reprezentat
de traficul de persoane, prin sprijinirea altor actori sociali, atât prin intermediul
activităţii proprii, dar şi prin acţiunea directă a parlamentarilor, membrii ai Grupului.
Parlamentul României a fost primul dintre parlamentele naţionale ale statelor
membre ale Uniunii Europene, care a iniţiat o procedură menită să contureze
parteneriatul şi schimbul de informații dintre actorii relevanţi, din toate sectoarele
administraţiei publice şi societatea civilă, în scopul prevenirii şi combaterii eficiente a
traficului de persoane, reuşind, în perioada de implementare a strategiei naţionale
împotriva traficului de persoane (2012- 2016), să promoveze, la nivelul
Parlamentului, o viziune pe termen mediu şi lung, cu impact în efortul antitrafic la
nivel naţional, contribuind, prin organizarea de conferinţe cu participare internă şi
internaţională, audieri şi consultări axate pe teme esenţiale şi concrete, la
concentrarea interesului diverselor segmente sociale asupra aspectelor care au
nevoie de îmbunătăţiri.
Anual, Palatul Parlamentului găzduiește lucrările Conferinţei Internaţionale

privind Traficul de Persoane, organizată de către Grup. Evenimentul se bucură de un
larg interes, printre participanţi aflându-se reprezentanţi ai unor instituţii naţionale,
parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai
cultelor şi ai mediului academic, oameni de cultură, jurnalişti, precum şi
reprezentanţi ai numeroaselor organizaţii nonguvernamentale din România şi din
străinătate. Scopul conferinţei este acela de a aduce împreună toţi actorii sociali
interesaţi de acest fenomen, cu care România, ca şi întreaga lume, se confruntă şi,
totodată, de a stimula dialogul şi colaborarea în combaterea traficului de fiinţe
umane.
6.3. Instrumentul cooperării europene și internaționale
66
Un mijloc valoros, în intervențiile anti-trafic îl reprezintă aplicarea politicilor
naționale de cooperare europeană și internațională, în domeniul prevenirii traficului
de persoane și asistenței victimelor identificate.
Inițiativele din domeniul relațiilor internaționale și afacerilor europene au fost

orientate de consolidarea cooperării cu organizaţiile internaţionale (UNODC, OSCE,
Consiliul Europei, ONU), obligaţiile României, în calitate de Stat Membru, în materie
de luptă împotriva traficului de persoane, obiectivul specific al Strategiei Naţionale,
pentru perioada 2012 - 201631, domeniul gestionării proiectelor cu fonduri externe
nerambursabile.
Domeniul traficului de persoane s-a aflat pe agenda tuturor reuniunilor, din

cauza instabilităţii din mai multe regiuni ale lumii, fapt ce a generat o amplificare a
fenomenului migraţionist, cu efecte directe asupra unui număr semnificativ de state
membre. În efortul de a gestiona mai bine fluxurile de migranţi şi de a bloca sosirile în
Europa, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri proprii, dar şi împreună cu ţări
terţe, partenere, cum sunt: un instrument pentru refugiaţi destinat Turciei, menit să
coordoneze suma de 3 miliarde EUR, reprezentând contribuţia totală a UE la
ajutorarea sirienilor aflaţi sub protecţie temporară şi a comunităţilor din Turcia care îi
găzduiesc, Fondul fiduciar al UE pentru Africa, cu o contribuţie totală din resursele
financiare ale UE în valoare de 1,8 miliarde EUR, un „pachet privind frontierele”,
constând dintr-un set important de măsuri de securizare a frontierelor externe ale
UE, etc.
În contextul acestei crize s-a constatat şi o creştere a criminalităţii organizate
de-a lungul rutelor migratorii, iar traficul de migranţi şi traficul de persoane
înregistrează cea mai mare rată de creştere, comparativ cu alte forme de
criminalitate organizată.
Un reper foarte important al agendei europene îl reprezintă Reuniunile
Raportorilor Naţionali sau a Mecanismelor Echivalente, organizate de către Comisia
Europeană, sub egida Coordonatorului European împotriva traficului de persoane.
Rapoartele întocmite de Comisia Europeană şi prezentate în cadrul Reuniunilor
Raportorilor Naţionali sau a Mecanismelor Echivalente - referitoare la gradul în care
statele membre au luat măsurile necesare pentru a se conforma Directivei 36/2011
privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor
acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei cadru 2002/629/JAI a Consiliului şi de
31
„Optimizarea canalelor de comunicare şi cooperare funcţională şi interinstituţională cu statele UE, non-UE, precum
şi cu Organizaţiile Internaţionale în contextul global de luptă împotriva traficului de persoane”.
67
evaluare a impactului dreptului intern actual, care incriminează utilizarea serviciilor
care fac obiectul exploatării traficului de persoane asupra prevenirii traficului de
persoane - au demonstrat angajamentul României în lupta împotriva acestui
fenomen32.
O serie de proiecte au fost conduse în parteneriate între actori guvernamentali

și neguvernamentali, cu efecte relevante în diferite zone de intervenție:
 servicii de asistenţă directă,
 reducerea vulnerabilităţii cetăţenilor români faţă de traficul de persoane,
 asigurarea accesului victimelor la compensație financiară și consiliere juridică,
 dezbaterea și revizuirea proiectului standardelor minime pentru serviciile
destinate victimelor,
 formarea specialiștilor care pot intra în contact cu victimele, pe parcursul
procesului de recuperare și reintegrare socială,
 înţelegerea situaţiei actuale a proceselor infracţionale, sociale, economice,
psihologice şi politice, definitorii pentru industria traficului, cu accent pe
înţelegerea indivizilor implicaţi şi relaţiilor dintre ei,
 revizuirea politicilor şi proiectelor existente la nivel european şi naţional în
domeniul luptei împotriva traficului de persoane,
 creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei, în ansamblu şi a
grupurilor de risc, privind implicaţiile traficului de persoane,
 implicarea misiunilor diplomatice ale României în activitatea de informare cu
privire la riscurile asociate traficului de persoane,
 participarea mass-media la susţinerea şi promovarea mesajelor de informare a
publicului cu privire la traficul de persoane/traficul de minori,
 îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Mecanismului naţional de
identificare şi referire şi cooperarea cu societatea civilă, îmbunătățirea
indicatorilor de identificare a victimelor traficului de persoane și a procedurilor
de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, elaborarea și
standardizarea procedurilor privind evaluarea de risc, repatrierea victimelor,
reglementarea modalității de acordare a perioadei de reflecție,
 reconfigurarea sistemului integrat de monitorizare și evidență a victimelor
traficului de persoane.
32
România este printre cele 10 State Membre care incriminează în legislaţia naţională utilizarea serviciilor ce fac
obiectul exploatării (pentru toate formele de exploatare) victimelor traficului de persoane. Mai mult, România, ca țară
de origine, are cea mai mare rată de condamnări pentru utilizarea serviciilor unei persoane exploatate.
68
69
Secţiunea VII. CONCLUZII
1. Traficul de persoane funcționează ca un mecanism de piață, în care condiția

existenței cererii de forță de muncă și servicii sexuale, în principal, se hrănește
în limitele și din particularitățile ofertei. Este argumentul fundamental pentru
orice tip de intervenție socială, împotriva victimizării. O ”ofertă” săracă, diluată
de intervenții sociale eficiente, ar lipsi ”piața” ilegală de desfacere a forței de
muncă, sau cererea de servicii sexuale, de însăși obiectul tranzacțiilor care fac
din victime o marfă eligibilă. În aceeaşi logică, o „cerere”diminuată prin măsuri
eficiente de prevenire şi combatere nu ar mai oferi traficanţilor motivaţia şi
oportunitatea declanşării demersului infracţional.
2. Deși condiția economică a victimelor, aproape de fiecare dată subzistențială,
participă semnificativ la decizia acestora de a pleca din țară, aceasta nu este o
motivație unică sau exclusivă.
3. Oportunitățile economice, în anumite regiuni ale țării, sunt puține, de multe ori
sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante și la limita supraviețuirii,
condițiile de muncă de multe ori rudimentare, cultura relațiilor de muncă este
crudă, inumană, guvernată de principiul ”nu îți place, pleacă” sau ”dacă vrei să
vii și mâine, taci și muncește”.
4. Anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a populației victimelor traficului de
persoane, de la 880 victime identificate în 2015 la 756. La fel ca și în anii
anteriori, persoanele de cetățenie română sunt majoritare, fiind identificată și
o persoană cetățean străin.
5. Populația feminină, atât cea majoră cât și cea minoră, are o pondere crescută
în total, ajungând în acest 77,5% din totalul victimelor înregistrate. Traficul în
scopul exploatării sexuale are o pondere de aproximativ 70% din total, cea mai
ridicată pondere înregistrată în ultimii ani.
6. Județele situate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, București și Ilfov,
Sud-Est și Nord-Est sunt cele care alimentează cu cel mai mare număr de
victime populația totală a celor înregistrate în SIMEV, în anul 2016
7. Țările de destinație care au atras cel mai mare număr de victime, în anul 2016,
sunt Italia, Germania, Marea Brinanie și Spania, exploatarea având loc, cu
70
preponderență, în industria serviciilor sexuale, urmată de exploatare prin
muncă.
8. Rețelele de criminalitate organizată din România și din afara țării sunt extrem
de bine organizate și operează pe baza unor pattern-uri competitive,
transnaționale.
9. Se constată o schimbare a modului de operare utilizat de suspecţi, acest gen de
infracţionalitate îmbrăcând, preponderent, forma proxenetismului.
10.Eforturile instituțiilor de aplicare a legii și ale sistemului de justiție penală face
ca România să se afle printre țările europene care înregistrează un număr
foarte mare de dosare penale, persoane investigate/ cercetate și condamnate,
pentru infracțiuni de trafic de persoane.
11.În ultimii ani, o atenție specială a fost acordată investigațiilor financiare. În
cadrul activităţilor de investigare, lucrătorii de poliţie judiciară ai DCCO, alături
de procurori DIICOT, au urmărit circuitul resurselor financiare şi bunurilor
traficanţilor, rezultate din săvârşirea de infracţiuni.
12.În 2016, sistemul de asistență a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut
transformări importante sau evoluții semnificative.
13.În anul 2016, Agenţia a implementat cu succes 3 campanii naţionale de
prevenire, o campanie destinată comunităţii româneşti din Marea Britanie şi
87 de campanii/proiecte educaţionale de prevenire/initiative locale.
14.În anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desfășurat activități care au
răspuns atât priorităților naționale (în cadrul campaniilor naționale) cât și celor
locale (în cadrul campaniilor, proiectelor educaționale și altor inițiative locale).
15.Informații generale privind traficul de persoane au fost oferite prin intermediul
campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor adaptate
diferitelor grupuri țintă, de către Ministerul Afecerilor Externe.
16.Inspecţia Muncii a participat la eforturile guvernamentale de prevenire a
traficului de persoane şi de identificare a victimelor, prin identificarea
angajatorilor care folosesc munca nedeclarată, precum și prin monitorizarea
respectării prevederilor legale referitoare la încadrarea în muncă a cetăţenilor
străini, protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de
şanse între femei şi b[rbați.
17. Acţiunile naționale anti-trafic solicită corelarea interinstituțională a
iniţiativelor instituţiilor publice şi private implicate, pentru pregătirea
priorităţilor în domeniul combaterii traficului de persoane pe durata
exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE (iulie-decembrie
2019).
71
Bibliografie și surse web consultate
1. Mid-term report on the implementation of the EU strategy towards the

eradication of trafficking in human beings, {COM(2014) 635 final}, European
Commission, Brussels, 17.10.2014, SWD(2014) 318 final.
2. Study on prevention initiatives on trafficking in human beings, European
Commission, 2015,
3. Study on high-risk groups for trafficking in human beings (2015) Final Report,
Publications Office of the European Union, ISBN 978-92-79-48406-3.
4. ILO, Profits and Poverty: The Economics of Forced Labour, June 2014,
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---declaration/
documents/publication/wcms_243391.pdf
5. UNODC, Trafficking in persons to Europe for sexual exploitation, Chapter
extracted from ”The Globalisation of Crime - A Transnational Organised Crime
Threat Assessment” Report,
http://www.unodc.org/documents/publications/TiP_Europe_EN_LORES.pdf
6. Report on the progress made in the fight against trafficking in human beings
(2016) as required under Article 20 of Directive 2011/36/EU on preventing and
combating trafficking in human beings and protecting its victims {SWD(2016)
159 final}, trad.
7. CETS (Council of Europe Treaty Series) no. 197.
8. Compensația victimelor traficului de persoane în România, lucrare realizată in
cadrul proiectului „Abordare națională privind compensația victimelor
traficului de persoane”, implementat de ANITP, în parteneriat cu Consiliul
Europei. Proiectul face parte din programul RO 21 „Cooperare în Spaţiul
Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii
transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante”,
finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 - 2014.
9. https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/antitrafficking/files/
study_on_prevention_initiatives_on_trafficking_in_human_beings_0.pdf
Anexa I - urmărirea penală

Total Trafic Adulţi Trafic Copii Grup Folosirea
Art. 210 NCP Art. 211 NCP criminal serviciilor
72
organizat unei
(proxenetis persoane
m) exploatate
art. 367 + art. 216 CP
art. 213 CP
Cazuri existente la 956 556 369 30 1
începutul anului
Cazuri deschise în cursul 858 439 366 52 1
anului
Cauze soluționate cu 150 49 93 7 1
rechizitoriu
Suspecți/inculpați cercetați 1233 562 475 180 16
Inculpați trimiși în judecată 480 172 242 57 9
Inculpați față de care se 568 221 259 86 2
continuă cercetările în
dosare nefinalizate
73

Raport National 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport National 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Lista graficelor și hărților utilizate în text

Figura 1. Dinamica multianuală a populației victimelor, 2007-2016

SECŢIUNEA I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE 8

SECŢIUNEA II. ARHITECTURA INFRACTORULUI ȘI A INFRACȚIUNII 26

SECŢIUNEA III. JUSTIȚIE PENALĂ 35

SECŢIUNEA IV. NEVOILE VICTIMELOR ȘI RĂSPUNSUL SOCIAL 44

SECŢIUNEA V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE 53

SECŢIUNEA VI. ALTE PLANURI ALE INTERVENȚIEI ANTI-TRAFIC 64

SECŢIUNEA VII. CONCLUZII 71

BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE WEB CONSULTATE 73

Anexa I - urmărirea penală 74

Comerțul cu oameni rămâne în epicentrul criminalității globale. Traficul de

Secţiunea I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE

Aproape în fiecare caz, viața unei

Recrutarea pentru trafic speculează întreg contextul de viață al românilor care

Începând cu 2007, în România a fost operaționalizat Sistemul Integrat de

Analiza pornește de la populația de victime identificate în anul 2016 - 756

Figura 1. Dinamica anuală a populației victimelor în perioada 2007-2017

1.2.1. Gen, vârstă și educație

Figura 2. Distribuția victimelor pe gen și vârstă

Nivelul de educație scăzut și foarte scăzut în rândul victimelor înregistrate este

Figura 3. Nivelul de educație în rândul victimelor identificate în 2016 2

Figura 4. Tipul familiei de proveniență în rândul minorilor

1.2.2. Zone și județe de proveniență

Figura 5. Județe de proveniență pentru victimele identificate în 2016

Analiza datelor înregistrate de ANITP arată că județele de domiciliu ale celor

Figura 6. Proveniența geografică a victimelor, distribuție pe regiuni de dezvoltare.

1.2.3. Intrarea victimelor în trafic

Figura 7. Relația victimei cu recrutorul, distribuție adulți/ minori.

Cifrele pot indica o aderență crescută, justificată de vulnerabilitatea afectivă,

Așa cum putem observa în figura nr. 9, majoritatea victimelor au consimțit

În cazul exploatării prin muncă, analiza datelor arată o prevalență a cazurilor

Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor înregistrate în SIMEV, 2016.

Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, în traficul intern, 2016.

Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, în principalele țări de destinație, 2016.

 victimele sunt exploatate cu preponderență în interiorul județului de

Secţiunea II. ARHITECTURA infractorului și a infracțiunii

Ecuațiiile criminale multimodale, cerere - ofertă, cum sunt infracțiunile de

Există abordări, strategii în acțiunile criminale ale traficanților?

2.1. Exploatarea sexuală - particularități

O particularitate legată de modul de operare al infractorilor implicaţi în

Trebuie precizat şi că toate aceste etape se derulează într-un ritm accelerat,

analizarea unor cazuri monitorizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de

Ilustrare: cazul unei victime racolate printr-o astfel de metodă:

Printre indicatorii stabiliţi de ANITP în ceea ce priveşte colectarea datelor

 Recrutarea victimelor tinere se realizează preponderent prin metoda ”Lover

 Se observă că, dacă în trecut, grupările infracționale induceau în eroare

 Femeile par să fie din ce în ce mai implicate în această activitate infracţională,

 Ca element de noutate s-a mai constatat faptul că soţiile/concubinele

2.2. Exploatarea prin muncă - particularități

 Se constată menţinerea aceloraşi moduri de operare;

2.3. Obligarea la practicarea cerşetoriei - particularități

 Persoanele suspecte realizează înţelegeri cu victimele încă de la recrutare,

3.1. Investigarea, urmărirea penală și condamnarea infracțiunilor de trafic de

Situația comparativă, din perspectiva cazuisticii 8 (dosare penale cu număr

În anul 2016, la nivel național, structurile specializate în combaterea traficului

În activitatea organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, cu atribuții în

Având în vedere conștientizarea importanței investigațiilor financiare, în 2016

3.1.2. Urmărirea penală a traficanților9

 La începutul anului 2016, pe rolul DIICOT erau înregistrate un număr de 1176

 Numărul inculpațior condamnați definitiv (în 2016) - 472, pentru: