Statutul profesiei de avocat
liberală. Avocatul este persoana cu
Sediul materiei
Drepturile avocatului
Avocatura reprezintă o profesiune
studii
juridice superioare care, în principal
asistă sau reprezintă persoana fizică și
persoana
juridică în raportul acestora cu
autoritățile publice, cu instituțiile și cu
orice persoană
română sau străină.
Textul care reglementează astăzi
profesia de avocat este Legea nr.
51/1995,
pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicată în
2001116
- dreptul de a fi independent și de a se supune
numai legii și de a exercita
activitățile specifice profesiei;
- dreptul la sediu principal și la sediu secundar,
precum și dreptul la
inviolabilitatea sediului;
- dreptul de a refuza contactul cu clientul în
prezența oricărei autorități publice
sau ori de câte ori există un sistem de control al
contactului cu clientul;
- dreptul de a păstra secretul profesional;
- dreptul de a purta numele de avocat, roba, de
a utiliza ștampilă și insignă119;
- dreptul de a alege și de a fi ales în organele de
conducere ale profesiei;
- dreptul la onorariu pentru activitatea
desfășurată și la acoperirea tuturor
cheltuielilor;
- dreptul la asigurări sociale (avocații au un
sistem propriu de asigurări sociale).
 obligația respectării principiilor profesiei și
Obligaţiile avocatului obligația de păstrare a secretului
profesional;
- obligația de a ține un sediu apt pentru
desfășurarea activității și pentru
asigurarea secretului profesional;
- obligația de studiere temeinică a cauzelor și
obligațiilor de a se prezenta la
fiecare termen al procesului. În cazul
imposibilității de a se prezenta avocatul este
obligat să-și asigure substituirea;
- obligația de a manifesta conștiinciozitate și
probitate profesională;
- obligația de respect a celorlalți avocați, a
magistraților și a solemnității ședinței
de judecată;
- obligația de a pleda cu demnitate;
- obligația de a participa la toate ședințele
convocate de consiliul baroului;
- obligația de a ține toate evidențele cerute de
lege, obligația de a achita regulat
taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea
bugetului baroului și a Casei de
Asigurări a Avocaților, precum și obligațiile
fiscale;
- obligația de restituire a actelor originale
încredințate de o persoană;
- obligația de a depune toate diligențele pentru
îndeplinirea sarcinilor
profesionale încredințate;
- obligația de a folosi procedee oneste în
dobândirea clientelei;
- obligația de informare a decanului baroului
cu privire la orice conflict cu un alt
avocat, cu un magistrat sau autoritate publică;
- obligația de a se abține de la exercitarea
profesiei atunci când există un conflict
de interese;
- obligația de a prezenta clientului, la cerere,
situația cheltuielilor efectuate.

Exercitarea profesiei de - Principiul independenţei

- Principiul libertăţii
avocat - Principiul legalităţii
- Principiul păstrării secretului
profesional
 - Principiul autonomiei şi al
descentralizării

Forme de exercitare a - Cabinet individual

- Cabinet asociat
profesiei - Societate civilă profesională
- Societate civilă profesională cu
răspundere limitată
Statutul profesiei de Consilierul juridic este persoana prin
care se asigură consultanță și
consilier juridic reprezentarea autorității sau instituției
publice în serviciul căreia se află ori a
persoanei
juridice cu care acesta are raporturi de
muncă, apără drepturile și interesele
legitime
ale acestora în raporturile lor cu
autoritățile publice, instituțiile de orice
natură, precum
și cu orice persoană juridică sau fizică,
româna sau străină.
În trecut, consilierii juridici și-au
exercitat activitatea în cadrul oficiilor
juridice
organizate la nivelul ministerelor,
organelor centrale și locale ale
administrației publice,

Sediul materiei Exercitarea profesiei de consilier juridic

este reglementată astăzi de Legea nr.
514/2003124 care determină condițiile
de admitere în profesie, modul de
exercitare a
acesteia și statutul consilierilor juridici
 Are dreptul să acorde consultanță juridică, sa
Drepturile consilierului asiste și să reprezinte orice
juridic instituție, autoritate publică, persoană juridică
sau orice agent economic în toate
domeniile de drept, în condițiile statutului și
ale regulamentelor corpului profesional,
numai consilierul juridic înscris în tabloul
colegiului, cu drept de exercitare a
profesiei.
Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii
la judecătorie și la tribunale ca
instanță de fond, la organele de urmărire
penală, precum și la celelalte organe
administrative cu atribuții jurisdicționale.
Consilierul juridic definitiv poate pune
concluzii la instanțele judecătorești de
toate gradele, la organele de urmărire penală,
precum și la toate autoritățile și organele
administrative cu atribuții jurisdicționale.
Consilierul juridic este îndreptățit la asigurare
socială. În exercitarea activităților
profesionale, consilierul juridic este ocrotit de
lege.
Ministerul Justiției și instanțele judecătorești
vor asigura, în limita
disponibilităților, folosința unor spații necesare
desfășurării activității consilierilor
juridici în sediul instanțelor judecătorești, în
baza protocoalelor încheiate între Colegii
și instanțele judecătorești.
Evidențele activității consilierului juridic,
actele și documentele sunt ținute de
acesta, potrivit reglementărilor privind
activitatea persoanei juridice în slujba căreia se
află. În scopul asigurării secretului profesional,
actele și lucrările cu caracter profesional
aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul
acestuia, la locul unde își desfășoară
activitatea, sunt inviolabile.
 Consilierul juridic este obligat ca, în
Obligaţiile consilierului concluziile orale sau scrise, „să susțină cu
juridic demnitate și competență drepturile și interesele
legitime ale autorității sau persoanei
juridice pe care o reprezintă și să respecte
normele de deontologie profesională
prevăzute în legea pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat și statutul
acestei profesii. Consilierul juridic este obligat
să respecte dispozițiile legale privitoare la
interesele contrare în aceeași cauză sau în
cauze conexe ori la conflictul de interese peare
persoana juridică ce o reprezintă le poate avea;
el este de asemenea obligat să
respecte secretul și confidențialitatea activității
sale, în condițiile legii.
Consilierul juridic este obligat să respecte
solemnitatea ședințelor de judecată și
să nu folosească expresii jignitoare față de
completul de judecată, față de ceilalți
consilieri juridici, avocați sau fața de părțile
din process. Consilierul juridic este dator să
studieze temeinic cauzele în care asistă sau
reprezintă persoanele, să se prezinte la fiecare
termen la instanțele de judecată sau la
organele de urmărire penală ori la alte instituții,
să manifeste conștiinciozitate si
probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate
fata de judecător si de părțile în
proces, să depună concluzii scrise sau note de
ședință ori de câte ori natura sau
dificultatea cauzei cere aceasta sau instanța de
judecată dispune în acest sens.
Consilierul juridic este obligat să participe la
toate ședințele convocate de
Consiliul Colegiului, la activitățile profesionale
și la ședințele organelor de conducere
din care fac parte.
Consilierul juridic este obligat să țină
evidentele cerute de lege și cele prevăzute
în Regulamentele corpului profesional cu
privire la cauzele în care asista sau reprezintă
și sa achite cu regularitate taxele și
contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului
colegiului și bugetului Uniunii.
 La debutul exercitării profesiei, consilierul
Organizarea profesiei de juridic efectuează obligatoriu un
consilier juridic stagiu de pregătire profesională cu durata de 2
ani, perioadă în care are calitatea de
consilier juridic stagiar. De asemenea, în ceea
ce privește definitivarea în funcția de consilier
juridic, pe
baza vechimii în celelalte profesii juridice, se
aplică în mod corespunzător prevederile
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat.
În condițiile legii, consilierii juridici se pot
asocia în structuri județene, pe ramuri
sau domenii de activitate, potrivit intereselor
profesionale, și, după caz, la nivel
național, cu respectarea legii privind asociațiile
și fundațiile. Consilierii juridici au dreptul de a
alege și de a fi aleși în organele de conducere
ale colegiilor și ale Uniunii Colegiilor
Consilierilor Juridici din România
(U.C.C.J.R.).
Statutul profesiei de Executarea silită a dispozițiilor cu
caracter civil din titlurile executorii se
executor judecătoresc efectuează de către executorii
judecătorești, dacă legea nu prevede
altfel.
În ultimele decenii, executorii
judecătorești au fost considerați
funcționari
publici cărora legea le-a trasat sarcina de
a proceda la urmărirea silită a creanțelor
recunoscute prin hotărâri judecătorești
sau alte titluri executorii. Ei erau numiți
de către
ministrul justiției și își desfășurau
activitatea sub controlul administrativ al
președinților
de instanțe.

Sediul materiei Actul normativ care reglementează

astăzi materia este Legea nr. 188/2000
a
executorilor judecătorești133. Legea
este o încercare de sincronizare a
reglementării
statutului executorilor judecătorești cu
legislația europeană.
Competența executorului a) punerea în executare a dispozițiilor cu
caracter civil din titlurile executorii;
judecătoresc b) notificarea actelor judiciare și
extrajudiciare; c) comunicarea actelor de
procedură;
d) recuperarea pe cale amiabilă a
oricărei creanțe;
e) aplicarea măsurilor asiguratorii
dispuse de instanța judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în
condițiile prevăzute de Codul de
procedură
civilă;
g) întocmirea proceselor-verbale de
constatare, în cazul ofertei reale urmate
de
consemnarea sumei de către debitor,
potrivit dispozițiilor Codului de
procedură civilă;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului
de neplată a cambiilor, biletelor la
ordin și a cecurilor, după caz;
i) orice alte acte sau operațiuni date de
lege în competența lui. Executorii
judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în
circumscripția judecătoriei
pe lângă care funcționează, dacă prin
lege nu se dispune altfel.
Drepturile executorilor Executorii judecătorești își exercită
personal atribuțiile și se bucură de
judecătorești stabilitate
în funcție, neputând fi transferați în altă
localitate, fără acordul lor, cu excepția
cazurilor
prevăzute de lege.
Activitatea executorului judecătoresc,
care îndeplinește condițiile prevăzute la
art. 15 lit. c) din legea nr. 188/2000, este
considerată vechime în funcție juridică
de
specialitate. În exercitarea profesiei
executorii judecătorești sunt ocrotiți de
lege.
Lovirea sau alte acte de violență
săvârșite împotriva executorului
judecătoresc
în timpul exercitării profesiei și în
legătură cu aceasta se pedepsesc cu
închisoare de la
6 luni la 3 ani.
Executorii judecătorești au dreptul,
pentru serviciul prestat, la onorarii
minimale
și maximale stabilite de ministrul
justiției, cu consultarea Consiliului
Uniunii Naționale
a Executorilor Judecătorești.
Ministrul Justiției va stabili onorarii
minimale și maximale pentru persoanele
cu
venituri sub salariul de bază minim brut
pe țară garantat în plată, precum și
posibilitatea achitării acestora în mai
multe tranșe.
Executorii judecătorești nu pot
condiționa punerea în executare a
hotărârilor
judecătorești de plata anticipată a
 onorariului.
Executorul judecătoresc are dreptul la
concediu de odihnă, în condițiile
stabilite
prin statut și de asemenea beneficiază de
drepturi de asigurări sociale, pe baza
contribuțiilor la sistemele de asigurări.

Obligaţiile executorului Executorii judecătorești și personalul

birourilor de executori judecătorești au
judecătoresc obligația să păstreze secretul profesional
cu privire la actele și faptele despre care
au
luat cunoștință în cadrul activității lor,
chiar și după încetarea funcției, cu
excepția
cazurilor în care legea sau părțile
interesate îi eliberează de această
obligație..
Executorii judecătorești au obligația să
participe, cel puțin o dată la 3 ani, la
programe de formare profesională
continuă organizate de Uniunea
Națională a
Executorilor Judecătorești, de camerele
executorilor judecătorești de pe lângă
curțile
de apel, de instituții de învățământ
superior din țară sau din străinătate ori
la alte forme
de perfecționare profesională.
Actele executorilor judecătorești sunt
supuse, în condițiile legii, controlului
instanțelor judecătorești competente, iar
activitatea executorilor judecătorești
este
supusă controlului profesional, în
condițiile legii. Cei interesați sau
vătămați prin actele
de executare pot formula contestație la
executare, în condițiile prevăzute de
Codul de
procedură civilă.
Biroul executorului judecătoresc va avea
arhivă și registratură proprii iar aceasta
este proprietatea statului, se păstrează,
se conservă și se predă în condițiile
legii.
Biroul executorului judecătoresc trebuie
să țină evidența financiar-contabilă.
Statutul profesiei de notar
public
Activitatea notarială asigură persoanelor
fizice și juridice constatarea raporturilor
juridice civile sau comerciale
nelitigioase, precum și exercițiul
drepturilor și ocrotirea
intereselor, în conformitate cu legea.
Activitatea notarială se realizează de
notarii
publici prin acte notariale și consultații
juridice notariale.

Sediul materiei Este dat de Legea nr. 36 din 1995,

ulterior modificată, cea mai
recentă modificare fiind Legea nr. 206
din 2017.
Notarul public este învestit să
îndeplinească un serviciu de interes
public și are
statutul unei funcții autonome. Actul
îndeplinit de notarul public, purtând
sigiliul și
semnătura acestuia, este de autoritate
publică și are forța probantă prevăzută
de lege.

Principii -principiul echidistantei si imparțialității

fata de solicitanții actului notarial;
-principiul adevărului, echității si bunei
credințe a notarului;
-principiul legalității actului si
procedurilor notariale;
-principiul confidențialității activității
desfășurată de notarul public;
-principiul libertății contractuale,
circumscris doar ordinii pozitive de
drept si bunelor
moravuri.
Competența notarului - redactarea înscrisurilor cu conținut
juridic, la solicitarea parților;
public - autentificarea înscrisurilor redactate de
notarul public, de solicitant sau de
avocat;
- procedura succesorală notarială;
- certificarea unor fapte, în cazurile
prevăzute de lege;
- legalizarea semnăturilor de pe
înscrisuri, a specimenelor de semnătură,
precum și a sigiliilor;
- darea de dată certă înscrisurilor
prezentate de părți;
- primirea în depozit a înscrisurilor și a
documentelor prezentate de părți;
- actele de protest al cambiilor, al
biletelor la ordin si al cecurilor;
- legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
- efectuarea și legalizarea traducerilor;
- eliberarea de duplicate de pe actele
notariale pe care le-a întocmit;
- orice alte operațiuni prevăzute de lege.

Drepturile notarului Notarul public își exercită personal

profesiunea și se bucură de stabilitate în
public funcție, neputând fi mutat în altă
localitate fără acordul său.
Notarul public are dreptul la onorarii
pentru fiecare serviciu prestat și la
concediu de odihnă, în condițiile
stabilite prin statut.
Notarul public beneficiază de drepturile
de asigurări sociale pe baza
contribuției la sistemul asigurărilor
sociale de stat, în condițiile legii.
Obligaţiile notarului Notarul public și personalul birourilor
notariale au obligația să păstreze
public secretul profesional cu privire la actele
și faptele despre care au luat cunoștința
în
cadrul activității lor, chiar și după
încetarea funcției, cu excepția cazurilor
în care legea
sau părțile interesate îi eliberează de
această obligație.
Notarul public nu poate absenta mai
mult de 5 zile consecutiv, fără a asigura
funcționalitatea biroului său, în
condițiile legii. În cazul nerespectării
dispozițiilor alin.
1, Camera Notarilor Publici poate
delega, după caz, un alt notar public
pentru
îndeplinirea atribuțiilor notarului public
absent, în condițiile prevăzute de
statutul
uniunii.
Avocatul Uniunea Naţională a barourilor
din România- UNBR
Consilierul juridic Uniunea Naţională a
consilierilor juridici din
România- UNCJR
Executorul judecătoresc Uniunea Naţională a
executorilor judecătoreşti-
UNEJ
Notarul public Uniunea Naţională a notarilor
publici din România- UNNPR