Tema: Articolul 325.

Coruperea activă
(1) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu funcţie de răspundere,
personal sau prin mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art.324. în scopurile
indicate la acelaşi articol se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000
unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
a) repetat;
b) de doua sau mai multe persoane;
c) în proporţii mari
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale şi
cu închisoare de la 3 la 7 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
a) în proporţii deosebit de mari;
b)în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale,
se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 12 ani.
(4) Persoana care a promis, a oferit sau a dat bunuri ori servicii enumerate la
art.324 este liberată de răspundere penală dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că
organele de urmărire penală sunt la curent cu infracţiunea pe care a săvîrşit-o.
[Art.325 modificat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, în vigoare 12.06.03]
1. Se consideră corupere activă acţiunile intenţionate ale oricărei
persoane care promite, oferă sau acordă un avantaj, bunuri, bani, valori, prestări
servicii, ce nu i se cuvin unei persoane cu funcţii de răspundere ca agent public,
direct sau prin mijlocitor, pentru ca acest agent public să acţioneze sau să se
abţină de a acţiona în exerciţiul funcţiunii sale oficiale în favoarea făptuitorului
sau de a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o altă
decizie favorabilă pentru sine sau pentru altă persoană.
2. Obiectul infracţiunii de corupere activă îl constituie relaţiile sociale
referitoare la activitatea de serviciu, activitate a cărei buna desfăşurare este
incompatibilă cu săvârşjrea unor fapte de corupere asupra funcţionarilor
publici. Activitatea persoanei cu funcţii de răspundere trebuie să fie
transparentă, echitabilă, imparţială şi să respecte interesul general al societăţii.
3. Latura obiectivă a infracţiunii poate fi realizată prin săvârşirea a
cel puţin unei acţiuni prevăzute în art. 324: promite ori acordă oferte, bani,
titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, prestări servicii,
privilegii sau alte avantaje unei persoane cu funcţii de răspundere în domeniul
public, ce nu i se cuvin, pentru ca acesta să îndeplinească, să întârzie sau să nu
îndeplinească acţiuni ce ţin de obligaţiunile de serviciu ale agentului public,
ori pentru a îndeplini o acţiune contrar acestei obligaţiuni, precum şi pentru
a obţine de la autoritaţi distincţi, funcţii, pieţe de desfacere sau o anumită
decizie favorabilă.
La latura obiectivă a coruperii active se utilizează principiul oglinzii în
coroborare cu coruperea pasivă (art. 324 CP). Obligaţiunile persoanei corupte
pasiv coincid cu promisiunile, ofertele sau darea de bunuri, avantaje, prestări
servicii, alte foloase stipulate în lege, pe care persoana coruptă activ le oferă
acestuia. Tot ce face persoana coruptă activ şi acceptă persoana coruptă pasiv se
realizează pe baza de coroborare şi acceptare reciprocă acţiunile fiind apreciate
ca infracţiuni, însă încadrarea este deosebită: conform prevederilor art. 324 CP -
pentru persoana coruptă pasiv şi conform prevederilor art. 325 CP - pentru
persoana coruptă activ.
4. Noţiunea de promisiune presupune situaţia în care persoana cu funcţii de
răspundere se angajează să furnizeze un bun, avantaj necuvenit ulterior sau în
cazul în care persoana coruptă pasiv a căzut de acord că bunul sau avantajul
necuvenit să fie furnizat ulterior persoanei corupte pasiv.
Oferire corespunde situaţiei în care persoana cu funcţii de răspundere îşi
arată disponibilitatea de a furniza bunul sau avantajul necuvenit în orice moment.
Darea corespunde situaţiei în care bunul, avantajul necuvenit este predat
persoanei corupte pasiv sau unui terţ, cum ar fi un membru al familiei sale, o
organizare care aparţine acesteia, partidul politic la care el a aderat. În cazul
în care mita a fost predată unui terţ, agentul public cunoaste momentul de
predare.
 Prin avantaje necuvenite întelegem diverse forme de împrumuturi de bani,
alimente şi băuturi, accelerarea tratării, perspective mai bune în carieră, cadouri
de valoare etc., fapt care ameliorează nemeritat situaţia, în raport cu cea pe
care o avusese persoana coruptă pasiv înaintea infracţiunii.
5. Noţiunile repetat, două sau mai multe persoane şi în proporţii mari,
prevăzute la alin. 2, şi proporţii deosebit de mari, grup criminal organizat sau
organizare criminală, prevăzute la alin. 3, vor fi interpretate conform p.4 şi 8 din
comentariile de la art. 324 CP.
6. Subiectul coruperii active poate fi orice persoană fizică responsabilă
care a atins vârsta de 16 ani şi care poate activa de sine stătător sau cu
participaţie sub formă de coautorat sau complicitate, prevăzută de art. 21 CP.
7. Latura subiectivă se caracterizează numai prin intenţie directă. Făptuitorul
îşi dă seama că promite, oferă sau dă unui funcţionar, unei persoane cu funcţii de
răspundere bani, bunuri sau alte avantaje, săvârşind prin această acţiune un act
de corupere, doreşte producerea urmărilor periculoase pentru buna desfăşurare a
activităţii de serviciu şi pentru activitatea organelor autorităţilor publice.
8. Persoana care a promis, a oferit, a dat bunuri ori a realizat serviciile
enumerate în art. 324 CP este liberată de răspundere penală dacă banii,
bunurile şi alte avantaje au fost estorcate de la ea sau dacă persoana s-a
autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală cunosc infracţiunea pe care a
săvârşit-o sau a denunţat antici pat faptul.
9. Consumarea infracţiunii de corupere activă are loc în momentul în
care făptuitorul promite, oferă sau dă funcţionarului - agent public bani, bunuri
sau avantaje necuvenite în scopul ca acesta să acţioneze sau să se abţină de a
acţiona în exerciţiul funcţiunii sale oficiale sau pentru a obţine de la autorităţi
distincţii, funcţii, piaţă de desfacere sau o altă decizie favorabilă, indiferent de
natura lor şi de faptul că acestea sunt pentru sine sau pentru altcineva.
În conformitate cu prevederile Hotărîrii Plenului CSJ cu privire la practica
aplicării legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru mituire din
11.03.1996 cu modificările ulterioare, darea de mită se consideră consumată din
momentul luării de către mituit chiar şi numai a unei părţi din mită. În situaţia în
care mita propusă nu a fost luată, acţiunile mituitorului urmează a fi calificate ca
tentativă. Vom face remarca că în vechea legislaţie componenţa de infracţiune
luarea de mită era simimilară celei din noul Cod Penal- coruperea activă, şi din
acest punct de vedere ar fi binevenită modificarea Hotărîrii nominalizate în sensul
racordării ei la prevederile noului Cod Penal.

Efectuat: Bobrov Vladislav