Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

Migraţia forţei de muncă din ţară are un rol important şi semnificativ nu numai în termeni
demografici dar şi economici. Odată cu creşterea numărului persoanelor care pleacă la muncă a
crescut semnificativ cuantumul transferurilor de peste hotare a persoanelor fizice, cu o influenţă
înregistrată asupra principalilor indicatori macroeconomici. Creşterea Produsului Intern Brut în
ultimii anii în mare parte se atribuie veniturilor remise de migranţii moldoveni care lucrează
peste hotare,însă aici avem și efecte negative, migrația este o pierdere demografică foarte mare
şi aceasta va contribui la aprofundarea declinului demografic, la scăderea şi îmbătrânirea
populaţiei.O durere aparte pentru stat este migrația intelectuală. Deocamdată nu a fost
identificată o abordare politică pentru această problemă. În pofida faptului că numărul
migranților cu studii superioare și studii de specialitate crește, statul nu a găsit criteriile de a
contabiliza aceste persoane. Nu sunt cunoscute nici pierderile directe și indirecte din investirea
în sănătatea și educația acestor migranți, iar în unele cazuri, investițiile personale ale migranților
în educație. Peste 800 de mii de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă
s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai întoarce în ţară,
deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de învăţământ de acolo. Este o
pierdere demografică colosală, care va contribui la o și mai mare scădere demografică, la o
diminuare și îmbătrânire a populației.
Scopul principal a referatului îl constituie examinarea şi studierea consecințelor migrației
asupra economiei a Republicii Moldova.
Sarcinile folosite pentru realizarea scopului propus sunt:
 studierea cauzelor principale a migrației populației din RM;
 examinarea efectelor migrației asupra economiei a Republicii Moldova ;
 metode de prevenire a migrației;
 formularea concluziilor și recomandărilor.

2
1. Cauzele principale a migrației populației din RM

Numărul populației, estimat la începutul anului 2019, a constituit 2,68 milioane de persoane,
ceea ce reprezintă o descreștere a populației cu aproape 190 mii persoane din 2014. În ultimii
ani, rata de creștere anuală a fost negativă constituind circa – 1,8 % anual.Motivul principal al
descreșterii populației este migrația netă negativă care a crescut de la – 24,6 mii persoane în anul
2014 la – 48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ
către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă.
Una dintre cauzele migrației printre tineri este problema nivelului precar al educației, care
aduce la faptul că angajatorii sunt dezamăgiți de nivelul de pregătire a studenților. Aceștia, o data
ce pleacă să-și ridice nivelul de calificare peste hotare, rămân acolo. Potrivit strategilor naționali,
schimbarea structurii și calității educației (eradicarea corupției, necesitatea ca ¾ din profesori să
posede grade științifice, o finanțare mai serioasă și asigurarea autonomiei financiare
Universităților) ar trebui să amelioreze relațiile de muncă dintre angajator și neagajat.
Migrarea forţei de muncă poate avea loc chiar şi în rândul persoanelor care au un loc de
muncă în ţară, cauza economică principală a emigrării fiind diferenţele dintre nivelele naţionale
ale salariului. Nivelul scăzut al salariilor în ţările slab dezvoltate din punct de vedere industrial,
determină o parte din muncitori să emigreze în ţările dezvoltate, unde salariile sunt inferioare
salariului mediu al lucrătorilor autohtoni, dar superioare celor din patria lor. Salariile mici şi
lipsa unor perspective de creştere a lor, de asemenea, este o cauză principală a creşterii
migraţiunii internaţionale a forţei de muncă din republică. Prin urmare, nu şomajul este cauza
principală a amploarei migraţiunii internaţionale de muncă din Republica Moldova ci lipsa
oportunităţilor de angajare care le-ar asigura lucrătorilor un trai decent.Salariul minim în
Moldova este cel mai mic printre țările Europei de Est. În mai 2019 acesta a fost majorat cu 165
de lei, constituind astfel 2775 de lei pe lună (aproximativ 150 de dolari potrivit cursului de
schimb al Băncii Naționale),astfel potrivit datelor Eurostat, în România salariul minim constituie
446 de euro, în Polonia – 523 de euro, în Cehia și Slovacia – în jur de 520 de euro.
Alţi factori care stimulează creşterea migraţiunii internaţionale de muncă din Republica
Moldova sunt cel demografic şi cultural. Într-adevăr scăderea natalităţii şi îmbătrânirea
populaţiei dintr-un şir de ţări din Europa, precum şi din Rusia au condus la un deficit de forţă de
muncă care este acoperit, de regulă, de lucrătorii veniţi practic din toate ţările lumii. În acest
context, lucrătorii migranţi din Republica Moldova sunt mai agreabili pentru ţările de primire
comparativ cu cei veniţi din ţările din Asia şi Africa, în primul rând, datorită unor diferenţe
minime de cultură, religie, limbă, comportament, valori etc.

3
2. Consecințele migrației asupra economiei din Republica Moldova

Printre cele mai notabile consecințe negative a migrației asupra economiei din Republica
Moldova din zilele noastre este migraţiunea extrem de rapidă a specialiştilor cu înaltă
calificare;
Migraţiunea internaţională a forţei de muncă de o calificare înaltă - trăsătură actuală a
forţei de muncă, cunoscută sub denumirea de "brain drain" - evocă clar la origine o pierdere a
capitalului intelectual. Astfel studiul realizat în cadrul Departamentului de Stat Migraţiuni a
arătat că majoritatea persoanelor migrate din Republica Moldova au studii superioare şi post
liceale (respectiv 27,5% şi 26% din totalul persoanelor migrate). Aceste persoane, nerelalizându-
se în republică, din cauza lipsei unui loc de muncă atractiv, pleacă definitiv sau temporar peste
hotare. Trebuie de menţionat faptul că pleacă cei mai buni. În afară de aceştia, o mare parte din
tinerii republicii care îşi fac studiile în România, Rusia, precum şi în alte ţări occidentale rămân
cu traiul şi cu serviciul în aceste ţări. Astfel, Republica Moldova se transformă treptat într-un de
furnizor de forţă de muncă calificată pentru alte ţări în detrimentul său. Din punct de vedere
socio-economic, cel mai important efect este că Moldova pierde populaţia tânără, aptă de muncă,
bine pregătită cu studii, care va contribui la creşterea economiilor europene și a altor țări, dar nu
a Republicii Moldova.
Migrația are și efectele pozitive economice, cercetările empirice demonstrează că
migrația poate fi un factor important al dezvoltării, atât pentru migranți, cât și pentru
gospodăriile lor. Una din cele mai cunoscute teorii (cea neoclasică) demonstrează această
legătură, potrivit căreia, diferențele de dezvoltare stimulează migrația, care, la rândul ei,
contribuie la o nivelare relativă a ritmului de dezvoltare dintre țările de origine și cele de
destinație. În general, atunci când cetățenii unui stat decid în mod activ să migreze, veniturile lor
tind să crească, iar oportunitățile se manifestă și în alte moduri (obținerea de noi competențe,
asumarea de noi roluri sociale și responsabilități de către femeile migrante). Mai mult, decizia
liberă și independentă de a migra poate fi considerată și aplicarea unui drept fundamental al
omului – dreptul la libera circulație. Dreptul la libera circulație poate fi o oportunitate reală de
extindere a libertăților și, prin urmare, de creștere a nivelului de dezvoltare umană. Deși nu orice
impact al migrației este pozitiv (de exemplu, mulți migranți ar putea avea probleme de integrare
într-un nou mediu social sau tot mai frecvent apare problema copiilor migranților lăsați acasă
fără îngrijire), de regulă, migrația „voluntară” este benefică pentru dezvoltarea migrantului atât
în plan economic, cât și în plan social.
Revenirea migranților la gospodăriile cu care mențin relații, transferurile efectuate
sistematic tind să îmbunătățească viața acestora și să mărească calitatea vieții şi a migranților, și

4
a membrilor familiei lor. Aceste transferuri pot avea drept consecință venituri mai mari pentru
gospodăriile de acasă, adică mai multe resurse pentru cheltuieli legate de sănătate, educație,
locuință etc. Ele pot oferi gospodăriilor și alte tipuri de beneficii, cum ar fi noi idei și cunoștințe.
Aceste transferuri sunt importante și din punctul de vedere al drepturilor omului, deoarece pot
oferi resursele financiare și nonfinanciare necesare realizării drepturilor fundamentale (accesul la
educație, asistență medicală etc.). Deși majoritatea „transferurilor” realizate de migranți către
țările de origine au un caracter predominant privat, vizând persoane și gospodării, acestea au
totuși implicații mai largi. De exemplu, remitențele trimise de către un migrant pot permite
familiei să investească într-o locuință nouă, stimulând astfel ocuparea forței de muncă în sectorul
construcțiilor în acea localitate. De asemenea, o persoană care revine în țară după ce a studiat
peste hotare aduce cu sine competențe de care va beneficia comunitatea în ansamblu.
Transferurile generate de migrația internațională pot fi interpretate și prin intermediul
noțiunii de capital. Astfel, resursele și beneficiile cu care migrația internațională contribuie la
dezvoltare sunt concretizate în capitalul uman, capitalul financiar, capitalul social și cel cultural.

Figura 1. Diferite capitaluri ale migranților pot fi exploatate prin aceeași acțiune de
migrație și dezvoltare.

Capitalul financiar se manifestă prin remitențele lucrătorilor migranți de peste hotare.


Remitențele constituie fonduri private sau transferuri în natură efectuate de către migranți
rudelor nonmigrante. Pe lângă costul, viteza, accesibilitatea și securitatea serviciilor de transfer,
modul de transmitere a remitențelor este influențat și de nivelul de informare și cultură financiară
a expeditorilor și destinatarilor. Remitențele reprezintă o sursă suplimentară de venituri pentru
gospodării şi permit creșterea nivelului de trai. Datorită faptului că remitențele stimulează
consumul, pot avea efect multiplicator în economiile locale. Totodată, remitențele produc relații

5
de dependență pentru membrii familiilor lucrătorilor migranți, inegalități între veniturile
familiilor migranților și a familiilor fără migranți.
Capitalul uman se manifestă prin aptitudinile profesionale și cunoștințele pe care
migranții le-au obținut muncind în străinătate. În același context, pot fi menționate și abilitățile
antreprenoriale sau încrederea în sine, calități extrem de necesare pentru dezvoltarea personală
într-o economie concurențială. Dar migrația internațională poate genera și un efect invers. În
situația în care persoanele migrante au obținut calificările în țara de origine, dar au plecat peste
hotare, deoarece acasă nu s-au putut realiza, are loc o pierdere de capital uman Pierderea de
capital se manifestă și în situația în care o persoană înalt calificată plecând peste hotare prestează
munci necalificate, luând contur fenomenul „irosirii de creiere”.Activând în străinătate, migranții
calificați au posibilitate să capete noi aptitudini și cunoștințe pe care, ulterior le pot utiliza acasă.
Cu alte cuvinte, are loc un transfer de inteligență, fenomen care poartă denumirea de „atragere de
inteligență” (brain gain).
Capitalul social se manifestă în legăturile sociale între localitățile din țările de origine și
cele de destinație pe care le formează și le mențin migranții. Anume capitalul social permite
crearea rețelelor ce facilitează fluxul de informații, de aptitudini, resurse financiare, valori, idei
etc. dintre țările de origine și cele de destinație. Capitalul social face legătura dintre migranți și
asociațiile diasporei, contribuie la crearea rețelelor profesionale și de afaceri etc. Mulți consideră
că aceste legături pot deveni mai slabe pe măsură ce migranții se integrează în mediile sociale în
care s-au stabilit. Din contra, migranții tind să mențină aceste legături prin implicarea în diverse
acțiuni de dezvoltare a lor (învestiții în capitalul social), văzând în ele un potențial beneficiu pe
viitor.
Capitalul cultural care se manifestă prin noile valori, idei, comportamente, stiluri de
viață pe care migranții și le cultivă venind în țara de destinație. Astfel, calitatea vieții migranților
va crește simțitor prin dobândirea acestor noi valori și comportamente (de exemplu, democrație,
echitate etc.). Transferul de capital cultural poate avea loc prin contribuția migranților la
consolidarea păcii și soluționarea conflictelor în țările de origine. Contribuțiile migranților
depind de măsura în care aceștia își realizează drepturile și capacitățile lor de pe urma migrației.

6
Concluzii
În urma temei studiate putem cuncluziona că existe multe dispute referitor la migrația
populației și consecințele sale asupra economia țării și a familiilor,unii consideră că migraţia
trebuie privită ca fiind un proces ce trebuie bine gestionat, alții văd migrația ca o problemă care
trebuie soluționată În urma studiului efectuat putem efectua atît concluzii pozitive cît și
negative,din cele pozitive le enumerăm:
1.Favorizarea creşterii economice prin reducerea sărăciei și reglarea dezechilibrelor de pe
piața muncii, dar și prin investirea de către migranți ai banilor lucrați peste hotare în afaceri sau
proprietăți mobile sau imobile din Republica Moldova;
2. Noi oportunităţi pentru lucrători de a-şi găsi un loc de muncă şi pentru angajatori de a
găsi persoane cu aptitudini corespunzătoare;
3. Creşterea remitențelor;
4. Creșterea calificării migranților aflați peste hotare .
Din concluzii negative enumerăm:
1. Efectul de brain drain sau, altfel spus, emigrarea persoanelor educate şi a specialiştilor
calificaţi;
2. Modificări ale structurii demografice din cadrul populaţiei ţării de origine, dar şi a ţării
gazdă;
3. Statutul nedeterminat al migrantului;
4. Riscuri asociate fenomenului trafic de fiinţe umane;
5. Impactul asupra relaţiilor intra-familiale ale migranţilor.
În fine menționăm că oricare ar fi urmările migrației, cert este faptul că ne confruntăm cu
un proces care necesită o monitorizare şi implicare continuă din partea autorităţilor şi
organizaţiilor de resort, dar şi o atitudine mai responsabilă a migranţilor sau potenţialilor
migranţi faţă de eventualele riscuri.

7
Referinţe bibliografice

1. Integrarea migrației în strategiile de dezvoltare. Ghid pentru factori de decizie și


specialiști. Chișinău: OIM, 2013.; [on-line].
Disponibil: https://brd.gov.md/sites/default/files/ghid_metodologic.pdf
2. Dorin Vaculovschi.Migrație și dezvoltare:Aspecte socioeconomie.Chișinău 2017
[on-line].
Disponibil:http://iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8
%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf
3.Datele privind creșterea și descreșterea populației [on-line].
Disponibil:https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/
2019/Breviar_ro_2019.pdf