Sunteți pe pagina 1din 14

CUM SE PRODUCE UN INCENDIU ?

Pentru a defini notiunea de "incendiu", trebuie sa explicam în prealabil ce reprezinta arderea unui
material.
Arderea este reactia unui material combustibil în contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu
degajare de caldura si este însotit, în general, de emisie de flacari si fum.
Procesul de ardere nu poate avea loc decât daca sunt îndeplinite simultan conditiile:
- prezenta combustibilului -adica a unui materia1 care sâ arda în prezenta focului sau a
temperaturilor ridicate;
- prezenta substantelor care intretin arderea (oxigenul din aer, de exemplu);
- initierea reactiei -prin existenta unei surse de foc.
Cel mai important fenomen fizic ce însoteste arderea, este cresterea temperaturii materialelor (atât
a celor care ard propriu-zis, cât si a celor din apropiere), fenomen amplificat pe masura ce arderea
este tot mai intensa. De asemeni, pe timpul arderii se degaja cantitati mari de fum si gaze de
ardere. Fumult este vizibil, are miros si gust, si în functie de aceste elemente ne putem da seama
de natura materialului care arde (exemple: fumul cenusiu cu miros întepator, provine de la arderea
lemnului; arderea hârtiei, paielor si fânului, este însotita de un fum alb-galbui; motorina,
cauciucul, degaja un fum negru intens).
Atentie! Prezenta fumului de culoare galben, albastru, alb, ca si gustul dulceag, amarui,
usturoiat al acestuia, indica prezenta unor substante otravitoare, deci zona trebuie parasita imediat.
În orice situatie, trebuie evitata inhalarea fumului, deoarece acesta contine monoxid de carbon, o
substanta foarte toxica, care provoaca asfixieri. Spunem câ flacara s-a propagat de la un punct de
pornire - numit focar - spre vecinatati, si acest fenomen nu poate fi oprit decât în doua situatii:
- flacara intâlneste un material care nu arde;
- o persoana stinge flacara.
În acest moment putem enunta si o definitie a incendiului si anume:
Incendiul este un proces complex, cu evolutie nedeterminata, care necesita 4 elemente definitorii:
- existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere;
- initierea si dezvoltarea în spatiu si timp a procesului de ardere sa fie necontrolate;
- procesul de ardere sâ fie nemotivat social, necesitând o interventie organizata în scopul lichidarii
lui;
- producerea de pierderi materiale în timpul arderii.
Exemplificare:
Presupunem cazul unei case în care încalzirea se realizeaza cu ajutorul sobelor de teracota.
Bineînteles, în interiorul fiecarei camere, exista elemente de mobilier (dulap, pat, scaune, masa
etc.), covoare, carti, s.a.m.d., deci exista combustibilul care ar putea întretine arderea.
Din neglijentâ, usita sobei în care arde focul a fost lasata deschisa si o bucata de jar a cazut pe
covor. Deci sursa de aprindere (bucata de jar), a intrat în contact dired cu materialul combustibil
(covorul), si a initiat procesul de ardere. Odata aparuta prima flacara, aceasta se va propaga într-o
directie oarecare (în functie de natura, cantitatea, proprietatile fizicochimice ale materialului
combustibil, existenta unor curenti de aer) spre obiectele din camera. Atât initierea arderii cât si
desfasurarea procesului sunt necontrolate, desfasurânduse în afara vointei omului.
Întreaga desfasurare a fenomenului, descrisa pâna în acest moment, nu are o motivatie sociala,
deoarece se produc pierderi materiale sau chiar umane. Pentru limitarea acestor pierderi este
necesara interventia unor forte specializate (pompieri militari sau civili), care sa întrerupa procesul
de ardere.
Fiind întrunite toate elementele componente, putem spune ca am descris initierea si desfasurarea
unui incendiu.
Nu avem de-a face cu incendii în urmatoarele situatii, neproducându-se pagube materiale si/sau
nefiind nevoie de interventia pompierilor:
- arderea resturilor menajere dintr-o groapa de gunoi;
- arderea resturilor vegetale de pe ogoare, dupa strângerea recoltei.
CARE SUNT SURSELE DE INITIERE A UNUI INCENDIU ?
In literatura de specialitate din România, se iau în considerare 14 tipuri de surse de aprindere, care
în functie de natura lor, pot fi clasificate astfel:
1. Surse de aprindere cu flacara:
- focuri în aer liber;
- flacara (chibrit, lumânare);
- flacari de la aparate termice.
2. Surse de aprindere de natura termica:
- obiecte incandescente (tigara, topituri metalice, becuri electrice, jar, cenusa, zgura, particule
incandescente de la sudura);
- caldura degajata de aparate termice (casnice, industriale);
- efectul termic al curentului electric;
- cosuri de fum defecte si necuratate.
3. Surse de aprindere de natura electrica:
- arcuri si scântei electrice;
- scurtcircuit electric;
- electricitate statica.
4. Surse de aprindere spontana:
- de natura chimica;
- de natura fizico-chimica;
- de natura biologica.
5. Surse de aprindere de natura mecanica:
- scântei mecanice;
- caldura degajata prin frecare.
6. Surse de aprindere naturale:
- caldura solara;
- trasnet.
7. Surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare.
8. Surse de aprindere indirecte (datorita focarului unui incendiu, flacara unui amestec exploziv).
Toate aceste surse de aprindere sunt produse de MIJLOACE DE APRINDERE, dintre care cele
mai des întâlnite în practica sunt: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, brichete,
chibrituri, lampi, lumânari, tigara, cazane, cuptoare, aragaze, sobe, aparate de sudura, burlane si
cosuri de fum.
Sursa de aprindere produsa de un mijloc nu poate initia un incendiu, decât în împrejurari
determinante, care pot fi:
- instalatii electrice defecte;
- echipamente electrice improvizate;
- sisteme de încalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul functionarii;
- cosuri, burlane de fum defecte sau necuratate;
- jocul copiilor cu focul;
- focul deschis nesupravegheat;
- actiunea intentionata;
- altele.
Prevenirea incendiilor se realizeaza prin preîntâmpinarea producerii acestor împrejurari
determinante, respectând anumit 131p1520b e reguli de prevenire a incendiilor.
PRINCIPALELE CAUZE DE INCENDIU SI MODUL DE INLATURARE A ACESTORA.
SISTEME DE ALARMARE SI TIPURI DE STINGATOARE.
Incendiul este un fenomen complex si distrugator de valori materiale si umane uneori
incalculabile,un fenomen nedorit de nimeni si care trebuie combatut de toti si pretutindeni.
Pentru a cunoaste modul in care trebuie sa actionam pentru combaterea incendiilor trebuie
sa cunoastem mai intai principalele cauze de incendiu. Acestea sunt :
1.Focurile deschise care se refera la flacara de chibrit, flacara oxiacetilenica (de sudura), focul
improvizat (in aer liber), tigara aprinsa,flacara de la un incendiu,corpurile incadescente,flacara de
la lumanari,dela masinile de gatit etc .Intretinuta de oxigen flacara, poate sa aiba o temperatura de
pana la 2000 de grade celsius (lampa de gatit ) sau chiar de 3150 de grade celsius (bec de sudura)
si poate usor , aprinde materialele deci sa declanseze incendii.
Pentru a nu provoca incendii trebuiesc cunnoscute citeva masuri de prevenire a incendiilor
determinate de focurile deschise:
- chibritele trebuie folosite numai de adulti , in locurile in care nu exista pericol de incendiu sau de
explozie si stinse bine dupa utilizare;
- copii nu trebuie sa se joace cu chibrituri, tigari sau sa umble la soba sau aragaz ;
- focurile deschise nu trebuie facute pe timp de vant sau la o distanta mai mica de 100 m fata de
liziera padurilor sau lanuri de cereale si de 50 m de materiale combustibile;
- nu vor fi lasate nesupravegheate si se vor stinge cun apa sau acoperite cu pamint la plecare;
- aparatele de sudura nu constituie un mijloc de joaca si nu trebuie folosite decat de cei autorizati;
2.Corpurile incalzite si supraincalzite termic. Dintre corpurile supraincalzite, care pot genera
frecvent incendii se pot enumera :
- cosurile supraincalzite ale sobelor si burlanele, de acea trebuiesc reparate, curatate si bine
etansate imbinarile acestora.;
- instalatiile de incalzire centrale cu aburi, daca sunt lasate pe ele diverse materiale combustibile
timp indelungat (lemn, hirtie, textile ):
- radiatoarele electrice, cand nu sunt supravegheate ele trebuie asezate la distanta de materialele
combustibie si nu direct pe pardoseala combustibila (parchet), pe un strat termoizolant care sa
depaseasca perimetrul lui cu 25 cm.;
- aparatele electrocasnice (fier de calcat, radiatoare, uscatoare de par, ondulatoare), trebuie
supraveghate, asezate la distanta de materialele combustibile si nu pe covor, pe masa, pe aparatul
de radio, iar dupa folosire trebuie scoase din priza;
- lampile electrice cu incandescenta trebuia supravegheate si protejate cu globuri de protectie;
- conductoare electrice supraincalzite, nu se admit circuite electrice improvizate, se protejeaza
impotriva umezeli, sigurantele trebuie sa fie calibrate;
- radiatile solare, recipientele in special cele metalice se protajeaza impotriva razelor solare prin
vopsirea in culori deschise care sa reflecte razele solare (albargintiu) sau acoperirea cu prelate sau
copertine;
- corpuri incandescente, materiale combustibile cum ar fi carbunele aprins sau jarul din cenusa
aruncata la intimplare, de acea cenusa se depoziteaza in gropi speciale dupa ce in prealabil s-a
stopit cu apa.
3. Scantei si arce electrice. Scanteia este o particula incandescenta care se desprinde dintr-un corp
ce arde.
Scanteile ce ies pe cosurile cladirilor, a fabricilor, a locomotivelor,a tevilor de esapament au
capacitatea termica de a aprinde materiale aflate in mediul inconjurator de aceea functionarea lor
trebuie supravegheate, nu se folosesc, aparate de sudura numai de persoane autorizate.
4. Trasnetul, este o descarcare electrica intre nor si pamant. Daca trasnetul este de mica intensitate
dar lunga durata poate aprinde paie, fan, hartie e.t.c. De aceea pe timp de furtuna nu se sta sub
copaci izolati langa stalpi de inalta tensiune, in apa, pe varf de deal, daca este posibil in cladiri
prevazute cu paratrasnet.
Mod de alarmare
In cazul observarii unui incendiu in scoala cum trebuie sa actionati !
1. Trebuia sa anuntati imediat directorul sau administratorul gradinitei. Acesta va da semnalul
sonor :
-pentru incendiu trei semnale lung-scurt- lung;
- pentru exercitiu de alarmare doua semnale scurte la interval de 5 secunde.
2. Trebuie sa parasiti gradinita conform planului de evacuare afisat.
3. Persoanele desemnate vor anunta pompierii militari si vor actiona pana la sosirea acestora cu
stingatoarele din dotare. Important !! Atat in cazul accidentelor observate cat ci in cazul observarii
incendiilor este important sa anuntati Politia, Pompierii, Salvarea si sa nu actionati in necunostinta
de cauza.
Tipuri de stingatoare
Stingatoarele dupa modul de transportare pot fi: portabile (SP), remorcabile (SR),
transportabile(ST).
Dupa substanta continuta pentru stingere: cu apa imbunatatita, cu apa pulverizata, cu spuma
chimica, folosite pentru inceputuri de incendiu le materiale prin care nu trece curentul electric; cu
pulberi si gaze inerte (praf si dioxid de carbon), cu gaze inerte (cu bioxid de carbon), folosite
pentru stingerea incendiilor de la instalatii electrice aflate sub tensiune.
Stingatoarele trebuie sa existe in toate institutile publice si trebuie periodic verificate
COMPORTAREA ÎN CAZ DE INCENDIU
Incendiile sunt caracterizate, în general, de aparitia si dezvoltarea flacarilor, ele constituind de
fapt, simbolul focului.
Efecte nocive asupra oameniloe, bunurilor si mediului, au si caldura degajata, fumul si gazele arse
si chiar utilizarea neadecvata a unor produse de stingere.
Daca orice persoana evita, în mod instinctiv, contactul direct cu flacârile, fenomene cum ar fi
degajarea fumului si a gazelor de ardere, sunt de multe ori ignorate, neaparând atât de
evident periculoase ca flacarile. De multe ori însa, aceste produse ale arderii, provoaca
pericole si distrugeri mai mari decât flacarile, inclusiv pierderi de vieti omenesti, fapt
dovedit de statisticile interventiilor la incendii.
Propagarea rapida a fumului într-o constructie, are drept efect, în primul rând, reducerea
vizibilitatii, fapt ce conduce la diminuarea capacitatii de orientare a persoanelor si la
aparitia panicii. Acestea împiedica parasirea rapida a zonei periculoase si, ca urmare, se
mareste durata de stationare sub influenta caldurii si gazelor toxice, sansele de supravietuire
diminuându-se.
Reactiile fata de incendii si fum, sunt diferite de la individ la individ, în functie de
particularitatile fizico-psihice ale fiecaruia.
Particulele de fum se pot localiza pe caile respiratorii, provocând simptome de ameteaia si voma.
Lipsindu-i oxigenul, victima incendiului intra în stari euforice, comportându-se într-o maniera
irationala sau ineficace (de exemplu, oameni care zgârie usa în loc sa manevreze clanta).
Efectele inhalarii fumului sunt agravate de consumul de alcool, droguri sau medicamente cu efect
sedativ.
Comportarea recomandata în toate cazurile de propagare a fumului într-o incinta, este
urmatoarea: stiind ca fumul si gazele au tendinta de a se acumula în strat sub tavan, se da
alarma, apoi se merge aplecat, fara ezitari, pentru a se cauta o cale de evacuare (în caz ca
aceasta nu este cunoscuta). O importanta deosebita o are instructajul periodic în cazul
ocupantilor unei cladiri, asigurându-se astfel reflexele indispensabile evitarii actelor ilogice
datorate intoxicatiei cu fum.
În compozitia fumului intra si gazele de ardere, deseori cu efecte extrem de nocive.
Dioxidul de carbon produce moartea prin asfixie, la concentratii sub 20%, iar la concentratii mici
(3-10%), produce dureri de cap, congestie cerebraia, reducerea capacitatii auditive.
Hidrogenul sulfurat atinge sistemul nervos central, înainte de a provoca edemul pulmonar.
Tot mai des utilizate în ultimul timp, masele plastice degaja prin ardere gaze toxice sau corozive.
Alaturi de fosgen, amoniac, formaldehida, îndeosebi acidul clorhidric produce simptome de
sufocare si afecteazâ sistemul pulmonar, având în acelasi timp un efect coroziv.
În caz de incendiu, un pericol deosebit îl reprezinta materialele plastice termoplaste, care se
înmoaie la caldura, se topesc si curg. Picaturile, cu temperaturi foarte mari, pot produce arsuri greu
de vindecat sau pot contribui la propagarea incendiului.
În concluzie, orice persoana aflata într-o cladire în care s-a produs un incendiu, trebuie sa o
paraseasca în cel mai scurt timp, evitând prin orice mijloace inhalarea fumului si a gazelor
de ardere.
Evacuarea persoanelor, urmareste scoaterea organizata a persoanelor din spatiile în care
incendiul sau alte evenimente negative, pot afecta viata si sanatatea oamenilor.
Caile de circulatie prin care se realizeaza evacuarea, sunt constituite din usi, scari, coridoare, care
asigura iesirea persoanelor în exterior, la nivelul terenului, în cel mai scurt timp si în conditii de
deplina siguranta.
În cazul particular al unei unitati de învatamânt, în cazul în care este necesara evacuarea cladirii,
elevii vor respecta urmatoarele:
- vor fi îndeplinite întocmai instructiunile celor care conduc evacuarea (cadre didactice, pompieri,
etc.);
- pe parcursul deplasarii spre exterior, se va merge în pas vioi. Un anunt incomplet, de genul
"Arde o casa pe strada Visinilor", urmat de închiderea telefonului, nu va fi luat în considerare. Prin
urmare, odata ce ati apelat la 112 (apel gratuit), veti preciza urmatoarele:
- denumirea obiectivului incendiat (casa, apartament, magazin, etc.);
- ce arde (natura materialelor incendiate);
- locul producerii incendiului (parter, etaj, acoperis, etc.);
- adresa exacta;
- numele celui care anunta incendiul si numarul postului telefonic de la care apeleaza.
Atentie! Persoana care a facut anuntul, va ramâne lânga telefon pentru confirmare Nerespectarea
acestei conditii, poate conduce la neluarea în considerare a anuntului de incendiu. De asemeni, nu
sunt luate în considerare anunturile anonime.
La toate tipurile de tablouri, legaturile trebuie facute reglementar in apropierea lor se interzice
pastrarea materialelor si substantelor combustibile si blocarea accesului. Se interzice legarea
directa la bornele tabloului de distributie a lampilor de iluminat,a motoarelor electrice sau a altor
consumatori de energie electrica.
Conductoarele electrice nu se vor monta direct pe elemente de constructie combustibile.In acest
caz se vor monta pe un strat de tencuiala cu grosimea minima de 1 cm, pe un suport de azbest ce
depaseste cu 3 cm de o parte si alta latimea conductoarelor sau prin distantiere metalice care sa
asigure intre conductoare si elementul combustibil o distanta de minimum 3 cm.
Nu este admisa folosirea motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate sau
in conditii in care nu se asigura racirea lor printr-o buna circulatie a aerului din jur. Incalzirea
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE INCENDIU
Arsura este consecinta contactului direct cu celulele vii, al unor agenti termici (solide, gaze,
vapori, lichide, flacara, radiatie termica), al unor agenti chimici (substante care intra în reactie
chimica cu efecte termice, cu substantele care formeaza celulele tesuturilor) si al curentului
electric (care trecând prin tesuturi se transforma în energie termica).
Clasificarea arsurilor :
1. Arsurile de gradul I: limitate la straturile foarte superficiale ale pielii, se rezuma de fapt la
iritarea terminatiilor nervoase din piele, ceea ce explica roseala, încalzirea, umflarea si durerea ce
se resimte pe zona afectata.
Primul ajutor:
* accidentatul va tine suprafata de piele expusa caldurii, timp de 30 de minute pâna la o ora, sub
jet de apa rece;
2. Arsurile de gradul II: afecteaza tot stratul superficial al pielii (epidermul) care este separat de
stratul mai profund (dermul), prin acumularea de lichid iesit din vasele sanguine ale pielii.
Apar deci basicile, cu continut lichid galbui, însa limpede.
Primul ajutor:
* accidentatul va tine suprafata de piele expusa caldurii sub jet de apa rece, dupa care va fi
acoperita cu un pansament uscat steril:
3. Arsurlle de gradul III: afecteaza si o parte mai mica sau mai mare din stratul profund al pielii
(dermul). În aceste cazuri, arsura a afectat si vasele de sange existente la acest nivel (derm), motiv
pentru care basicile care apar, sunt umplute cu un lichid sanguinolent.
Pericolul infectarii acestor rani este mare, necesitând ca atare interventia medicului.
Primul ajutor:
* acoperirea suprafetei arse cu pansamente curate preferabil sterile -dupa care accidentatul va fi
transportat de urgents la spital:
4. Arsurlle de gradul IV: depasesc prin violenta lor toate straturile pielii afectând si tesuturile sau
organele pe care ele le acopera. Aspectul este de escara (rana fara vitalitate, acoperita de tesuturi
moarte), colorata în tonuri care variaza de la alb la negru, în raport cu gradul de temperatura la
care a fost supusa zona (caramelizare, carbonizare, calcinare etc.).
Pericolul infectiei în aceste cazuri este foarte mare.
Primul ajutor:
* acoperirea suprafetei arse cu pansamente curate - preferabil sterile - dupa care accidentatul va fi
transportat de urgenta la spital;
Posibilitati ale arsurii
1. Arsura termica: gravitatea leziunii este data de întinderea suprafetei arse, de durata actiunii
agentului cauzal, de sediul leziunii (arsurile capului si gâtului sunt mai grave), de starea victimelor
(copiii, batrânii se apara mai greu în fata bolii, unii din cauza imaturitatii, ceilalti din cauza uzurii,
la fel femeile însarcinate sau care alapteaza. Preexistenta unor boli cronice reprezinta o alta cauza
de scadere a rezistentei organismului.
2.Arsura chimica: este provocata de contactul tesuturilor vii cu substante acide, baze sau
anhidride. Regiunea arsa se va spala sub jet continuu de apa încalzita la 24-28 °C. Fac exceptie de
la aceasta regula arsurile cu oxid de calciu (oxid de calciu) acesta reactionând violent cu apa, cu
degajarea unei cantitati mari de caldura. În aceste cazuri, întâi se sterge locul cu comprese sterile,
uscate, apoi se badijoneaza cu alcool si numai dupa aceea se poate spala si cu apa.
3. Arsura prin curent electric: în acest caz primul ajutor consta numai din acoperirea ranilor cu
comprese sterile si trimiterea cât mai urgenta a bolnavului la spital.
Pasi in acordarea primului ajutor:
1. Scoaterea victimei de sub actiunea agentului traumatizant;
2. Îndepartarea numai a elementelor vestimentare sau a obiectelor încinse care sunt în contact cu
pielea si a celor care se pot îndeparta cu usurinta, fara o traumatizare suplimentara a victimei;
3. Calmarea victimei;
4. Tratamentul local al ranilor provocate de arsura se va face numai în cazul plagilor superficiale,
sau în cazul marilor accidente - când acestea s-au produs în locuri îndepartate, necesitând un
transport de lunga durata (de peste 2 ore), pâna la cel mai apropiat spital;
5. Transportul accidentatului la spital: se va face cât mai rapid cu putinta.
Reguli şi măsuri de prevenire şi stingere
a incendiilor la unităţi turistice

8.1. Reguli generale


8.1.1. Se interzice construirea de anexe provizorii ca: magazii, şoproane, chioşcuri etc. pe lângă
hoteluri, vile, cabane, campinguri, precum şi depozitarea la o distanţă mai mică de acestea a
combustibililor solizi (lemne de foc, cărbuni, rumeguş) ambalaje etc..
Se interzice blocarea căilor de acces interioare şi exteriore cu diferite materiale, mărfuri, precum şi
parcarea pe căile de acces a mijloacelor de transport. Acestea vor fi iluminate pe timpul nopţii
conform normelor în vigoare.
8.1.2. Se interzice blocarea uşilor pe căile de acces. Acestea vor fi păstrate libere, neîncuiate şi vor
avea sensul de deschidere spre exterior (excepţie uşile din geam casabil).
8.1.3. Toate clădirile de turism construite din materiale combustibile vor fi ignifugate.
8.1.4. În aceste unităţi se interzice utilizarea pentru încălzit a radiatoarelor electrice, reşouri de ori
ce tip, a spirtierelor etc..
8.1.5. Se va asigura verificarea permanentă de către personal autorizat şi funcţionarea în deplină
siguranţă a tuturor instalaţiilor electrice şi de încălzire.
8.1.6. Referitor la coşurile de fum se vor respecta următoarele:
a. vor fi menţinute în bună stare;
b. vor fi izolate la treceri prin planşee, acoperiş, conform normelor;
c. vor fi curăţate ori de câte ori este nevoie dar nu mai puţin odată la două luni de funcţionare;
d. vor fi verificare prin procedeul “desfumare”;
e. nu se vor racorda mai multe focare la acelaşi coş de fum.
8.1.7. La podurile clădirilor se interzice depozitarea oricăror materiale combustibile, ori
amenajarea de boxe, afumătorii, magazii, ateliere, spălătorii etc..
8.1.8. Se interzice intrarea în poduri, subsoluri, magazii, şoproane etc., folosind lămpi cu flacără,
felinare, lumânări, chibrite, precum şi fumatul.
8.1.9. Personalul obiectivului va fi temeinic instruit (lunar pe bază de fişă) asupra cunoaşterii şi
respectării normelor de prevenire a incendiilor precum şi asupra modului de acţiune în caz de
incendiu.
8.1.10. Conducerile unităţilor vor asigura dotarea cu mijloace de primă intervenţie în caz de
incendiu conform normelor, menţinerea acestora în stare de funcţionare şi păstrarea acestora în
locuri vizibile, la îndemână.
8.1.11. Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu se va face prin procedee dinainte stabilite, încât
să nu producă panică în rândul personalului.

8.2. Unităţi de cazare (hoteluri, vile)


8.2.1. La fiecare nivel al clădirilor cu mai multe nivele şi la locuri vizibile la celelalte se va afişa
planul de evacuare în care se vor prevedea sarcini concrete privind alarmarea, anunţarea,
evacuarea oamenilor şi materialelor şi stingerea incendiilor.
8.2.2. Căile de evacuare vor fi marcate vizibil cu săgeţi indicatoare, iluminate pe timp de noapte şi
inscripţionate (ex. uşă de evacuare, scară de evacuare etc.).
8.2.3. În camerele de cazare se vor afişa schiţe cu traseele de evacuare şi fluturaşi cu principalele
reguli ce trebuiesc respectate şi comportarea în caz de incendiu, de preferinţă acestea se redactează
în mai multe limbi de circulaţie internaţională.
8.2.4. Sursele de apă naturale şi artificiale şi căile de acces spre acestea vor fi marcate vizibil şi
păstrate libere, după caz se vor amenaja rampe de alimentare.
8.2.5. Pe holuri şi pe culoare trebuie să existe scrumiere pentru colectarea resturilor de ţigări şi
chibrituri, acestea fiind amplasate la o distanţă de cel puţin 1,5 m de draperii, perdele.
8.2.6. Pe căile de evacuare nu se vor amplasa oglinzi.
8.2.7. Recepţiile vor fi dotate cu lanterne, stingătoare de incendiu, măşti contra fumului şi gazelor
şi cordiţe de salvare. De asemenea aici se vor afişa sarcinile recepţionerilor în caz de incendiu.
8.2.8. Pentru sesizarea în fază incipientă a unui început de incendiu spaţiile comune se vor verifica
pe timpul nopţii la intervale de 2-3 ore de către personalul de serviciu.
8.2.9. După caz aceste unităţi vor fi dotate cu scări de incendiu şi instalaţiile de paratrăznet.

8.3. Structuri de turism rural (cabane, căsuţe, campinguri)


8.3.1. Pe lângă regulile de mai sus la aceste unităţi turistice se vor asigura următoarele:
 cabanele şi căsuţele izolate se vor dota fiecare cu mijloace de primă intervenţie, sursă (rezervor
de apă), legătură telefonică, cale de acces;
 acolo unde este cazul acestea se vor realiza pe grupe de case.
8.3.2. Amplasarea campingurilor se va face cu avizul organelor administraţiei publice locale,
organelor silvice, agricole, respectându-se următoarele:
 suprafaţa campingurilor va fi delimitată prin împrejmuire;
 în păduri campingurile se vor amplasa în poiene, respectându-se distanţele de siguranţă faţă de
umbra pădurii şi se vor marca cu indicatoare de avertizare;
 căsuţele vor fi amplasate astfel încât să se asigure o distanţă minimă de siguranţă la foc una faţă
de cealaltă şi asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie în interiorul campingului;
 se va întocmi schema de amplasare a căsuţelor pe care se vor marca vizibil locurile posturilor de
incendiu şi sursele de apă;
 se vor fixa şi marca locurile destinate focurilor pentru gătit (grătarelor);
 se vor amenaja, marca şi dota corespunzător locurile de fumat;
 se vor stabili, amenaja şi marca locurile de parcare ale autoturismelor;
8.3.3. În incinta campingurilor se interzice:
 depozitarea materialelor combustibile în apropierea căsuţelor;
 parcarea autoturismelor lângă căsuţe;
 utilizarea focului deschis şi fumatului în alte locuri decât cele stabilite;
 blocarea căilor de acces;
 utilizarea pentru încălzire a mijloacelor electrocasnice neomologate sau improvizate;
 executarea de improvizaţii la instalaţiile electrice, ori utilizarea acestora necorespunzătoare.

8.4. Unităţi de alimentaţie publică (restaurant, pensiuni, cantină, bufete, baruri)


8.4.1. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la aceste unităţi, pe lângă cele de mai sus, se vor
lua următoarele măsuri:
a. menţinerea permanentă a curăţeniei şi ordinii interioare desăvârşite;
b. amenajarea şi marcarea locurilor de parcare şi de depozitare a ambalajelor astfel încât să nu se
împiedice accesul maşinilor la intervenţie, sau să se blocheze sursele de apă;
c. asigurarea dotării şi funcţionării perfecte a mijloacelor destinate prevenirii şi stingerii
incendiilor;
d. instruirea temeinică a personalului privind cunoaşterea normelor de prevenire a incendiilor, cât
şi asupra modului de acţiune în caz de incendiu;
e. organizarea autoapărării împotriva incendiilor pe locul de muncă.
8.4.2. Se interzice cu desăvârşire:
a. folosirea focului deschis fără supraveghere (sobe, aragaze, plite etc.);
b. depozitarea în spaţiile pentru produse alimentare a oricăror materiale inflamabile şi explozive;
c. folosirea pentru iluminat a lămpilor cu flacără, lumânări, chibrituri etc.;
d. curăţarea pardoselilor cu produse petroliere;
e. colectarea resturilor de ţigări la un loc cu alte resturi menajere.
8.4.3. În bucătării, laboratoare se interzice:
a. pregătirea pe plită a diverselor preparate în aşa fel încât să prezinte pericol de incendiu;
b. prelingerea grăsimilor pe plită din tăvi sau vase umplute peste limită ori manipulate
necorespunzător;
c. curăţarea hotelor prin ardere;
d. păstrarea produselor culinare care prezintă pericol de incendiu, în apropierea surselor de
căldură.
8.4.4. Lângă fiecare maşină de gătit se vor afişa instrucţiuni de exploatare.
8.4.5. Agregatele frigorifice vor fi verificate permanent de personal calificat, amplasate în încăperi
separate, ferite de surse de căldură.
8.4.6.Maşinile de gătit se vor amplasa la distanţa de cel puţin 1,5 m de pereţi sau materiale
combustibile. Hotele acestora vor fi degresate săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
8.4.7. În spaţiile de deservire se va asigura un număr suficient de scrumiere pe masă, iar pe holuri
scrumierele cu picior vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 1,5 m de perdele, draperii etc..
8.4.8. Referitor la exploatarea instalaţiilor de încălzire şi electrice se vor respecta prevederile din
cap. IX.
8.4.9. Toate intervenţiile la instalaţiile de încălzire şi electrice se vor efectua numai de personal
calificat.
SCENIC III SCENIC III
2009 2009

ULEI ULEI
MOTOR MOTOR

FILTRU FILTRU
ULEI ULEI

FILTRU FILTRU
AER AER

FILTRU FILTRU
MOTORINA MOTORINA

FILTRU FILTRU
HABITACLU HABITACLU

SCENIC III
SCENIC III
2009
2009

ULEI
ULEI
MOTOR
MOTOR

FILTRU
FILTRU
ULEI
ULEI

FILTRU
FILTRU
AER
AER

FILTRU
FILTRU
MOTORINA
MOTORINA

FILTRU
FILTRU
HABITACLU
HABITACLU