Instituția bursei, membrii bursei

1. Institutia bursei
Bursa reprezintă o instituție reprezentativă pentru o economie liberă cu orientare spre piață.
De aceea este foarte importanta structura ei, modul de organizare, de funcționare, de
administrare și control precum și mecanismul decizional din cadrul instituției. Instituția bursei poate
fi organizată sub forma juridică de societate, organizație non-profit publică sau privată,
reglementată prin legi sau decrete sau autoreglementată și care are un spațiu în care se întâlnesc
cumpărătorii și vânzătorii de titluri financiare.
Din punct de vedere al regimului juridic, o bursă poate fi reglementată sau organizată
ca o instituție publică sau ca o entitate privată. De obicei, forma cea mai întâlnită este de asociație
non-profit. În general documentele ce consfințesc elementele necesare funcționării instituției
bursiere sunt statutul și regulamentul bursei.
Instituția bursei reprezintă cadrul organizatoric creat în vederea funcționării pieței bursiere
intrinseci, după principii care să-i asigure funcționarea conform strategiei adoptate.
Instituția bursei a apărut ca urmare a creării premiselor funcționării pieței bursiere. Această
instituție este reglementată prin acte normative care definesc:
 categoriile care participă la activitatea pieței bursiere;
 mecanismele care stau la baza tranzacțiilor bursiere;
 modalitățile de organizare și funcționare a instituției bursiere și
 formele de control și emitere a informațiilor bursiere.
Instituția bursieră are la bază o Asociație a Membrilor Bursei, fapt pentru care, atât legislația
țărilor avansate în reglementarea sa, cât și în țările unde piața bursieră funcționează de mai recent,
apare reglementat acest principiu.
Spre exemplificare, prin “Security Exchange Act” (1931) – S.U.A. bursa este definită
ca “orice organizație, asociație sau grup de persoane, înregistrate sau nu în calitate de corporație, ce
constituie, menține și pune la dispoziție un spațiu plus condițiile necesare confruntării cererii și
ofertei de mărfuri sau titluri financiare, pentru îndeplinirea, în mod curent, a funcțiilor bursei
concretizate în desfășurarea corectă a tranzacțiilor bursiere”.
Există regelementări similare și în Japonia, unde bursa este definită ca “o persoană
înregistrată în calitate de corporație, care pune la dispoziție o piață, în vederea desfășurării
tranzacțiilor de valori sau mărfuri”.
Bursa este reglementată și autorizată de un organ autorizat, ce supraveghează piața
respectivă. În România acest organ este Comisia Națională a Valorilor Mobiliare - CNVM cu:
 piața valorilor mobiliare;
  piața mărfurilor.
CNVM are anumite atribuțiuni privind reglementările în domeniile respective, și
anume elaborează regulamente de autorizare, funcționare și control a acestor piețe de capital și a
pieței burselor de mărfuri.
Bursa este creatoarea cadrului pieței bursiere, a spațiului respectiv unde are loc tranzacția
bursieră, după anumite sisteme și proceduri autorizate de organul de supraveghere, dar și
autoreglementate.
Instituția bursieră asigură acele sisteme de tranzacționare ce conferă transparență, garanție și
eficiență investitorilor.
Instituția bursieră poate fi grupată, din punct de vedere al participării la capitalul de
constituire, în:
1. instituții constituite cu capitalul membrilor bursei, fără a fi aport al capitalului de stat;
2. burse la care statul asigură fondurile necesare funcționării instituției bursiere, urmând ca
membri bursei, într-un interval de timp, să ramburseze acest credit și să devină instituție
privată;
3. instituții bursiere hibride (capitalul de stat rămâne în organizarea și funcționarea acestei
instituții).
Pentru funcționarea unei instituții bursiere și pentru crearea pieței bursiere propriu-zise, pe
lângă cadrul legislativ, trebuie să existe un cadru economic care să asigure funcționarea bursei
respective. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele principii:
 principiul atomicității - bursa ia ființă, în general, pe structura unei piețe dezvoltate,
unde există deja subiecții cererii și ofertei, nefăcând altceva decât să dezvolte această
piață;
 principiul omogenității – piața din zonă să asigure un climat economic, să coexiste
un număr cât mai mare de purtători ai cererii și ofertei;
 princpiul fluidității – să existe un volum minim de tranzacții care să asigure existența
acestei instituții;
 princpiul adaptabilității – atât prin regulamentele proprii, cât și prin cele avizate de
organul de supraveghere, bursa trebuie să se adapteze noilor condiții de evoluție a
factorilor care au impus-o.
Astfel, de multe ori, viața economică a luat-o înaintea reglementărilor teoretice; au apărut
permanent piețe noi, mecanisme și instrumente noi de tranzacții, etc;
 principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie să impună anumite
sisteme de garantare, astfel încât să nu apară litigii între părțile care tranzacționează.
 De asemenea, bursa trebuie să asigure și condițiile pentru realizarea eficientă a
ordinelor pe care purtătorii cererii și ofertei le transmit în piață;
 principiul neutralității – activitatea nu trebuie viciată de factori perturbatori (zvonuri,
concurența neloială, informații confidențiale s.a.m.d).

Statutul bursei
Acesta reglementează de obicei următoarele probleme: numele, prenumele, sediul, scopul,
membri bursei, conducerea executivă și funcționarii bursei, managementul bursei, principiile
generale de functionare a bursei privind contracțile, procedura de tranzacție și executarea
contractelor.

Regulamentul bursei cuprinde două mari subiecte: procedura de cotare(listare) respectiv

mecanismul tranzactiilor.

2. Membrii bursei
Instituția bursieră este constituită prin asocierea membrilor bursei, numită Asociația
Membrilor Bursei (AMB), similară cu AGA. Prin actul constitutiv AMB reglementează aspecte
legate de: contribuția fiecărui membru la constituirea instituției, se stabilesc sediul social, durata de
funcționare, conducerea bursei. De asemenea, AMB adoptă strategia bursei, stabilește modalitățile
de decontări și compensații, modul de depozitare a obiectelor ce fac obiectul tranzacțiilor.
AMB se constituie dintr-un anumit număr de membri, care trebuie să îndeplinească
anumite condiții de eligibilitate, și anume:
 orice membru al bursei, care este, de fapt, o societate, trebuie să fie autorizat de
organul care supraveghează bursa
 trebuie să dispună de un capital minim;
 trebuie să participe cu fonduri la constituirea instituției bursiere;
 trebuie să respecte regulamentele elaborate de aceasta.
Drepturile membrilor bursei sunt:
 să poată efectua tranzacții în piața bursieră respectivă;
 să poată participa la aprobarea regulamentelor
 să fie aleși în organele de conducere a bursei (Comitetul Director).
Din punct de vedere al numărului de membrii există:
1. burse închise – numărul de locuri poate fi majorat pentru a accede la un loc în bursă, ce
poate fi cumpărat sau închiriat. Ex.: NY Stock Exchange -1036 locuri;
 2. burse deschise – actul constitutiv este creat și autorizat prin participarea unor membrii
fondatori, dar se pot atrage și noi membri, ce devin membri asociați.

Conducerea și administrarea bursei

Aceasta e formată din 4 tipuri de organe:
1.organele de decizie
2.organele de execuție
3.organele de control
4.organele consultative
1.Organele de decizie (organul suprem poate fi Adunarea Generală sau Asociația bursei,
Consiliul de Administrație).
AGA se întâlnește de obicei o dată pe an și iau decizii cu referire la strategia instituției,
respectarea cadrului normativ, elaborează sau modifică regulamentul, desemnează oganele de
conducere permanentă, aprobă exercițiul financiar precedent.
2.Organele de execuție – asigură desfășurarea curentă a activității bursei și sunt alcătuite din
cadrele de conducere și funcționari superiori, directori executivi și de asemenea lucrători operativi,
în general personalul de execuție.
Principalele departamente ale unei burse sunt:
a)departamentul pentru cotații – urmărește desfășurarea tranzacțiilor, asigurând
condițiile desfășurărilor, colectând informațiile și stabilind cotația.
b)departamentul informativ ce are rolul să realizeze informarea asupra cotelor,
volumului tranzacțiilor și altor date ce compun informația bursieră.
c)departamentul de cercetare-dezvoltare – elaborează strategia de viitor a instituției
în urma analizelor de piață sau prin lansarea unor produse noi bursiere.
d)departamentul pentru membrii – stabilește legătura dintre bursă și membrii săi
precum și admiterea de noi membrii la bursă acolo unde statutul bursier permite acest lucru.
e)departamentul de relații internaționale – realizează legatura cu alte instituții
similare din lume.
f)departamentul de lichidare-compensare – acesta se ocupă de executarea
contractelor, realizarea compensării și lichidării lor.
3.Organele de control – realizează controlul activității financiare și sunt alcătuite din
cenzori și/sau auditori care analizează operațiile interne ale instituției bursei și nu a tranzacțiilor din
ring.
 4.Organele consultative – sunt denumite de obicei comitete. Acestea sunt formate din
specialiști în diferite domenii care consultă bursa în probleme de specialitate. Cele mai întâlnite
domenii în care numitele astfel de comitete sunt: comitetul de supraveghere ce are rolul de a veghea
la respectarea normelor și procedurilor legale; comitet pentru membrii ce urmăreste respectarea
criteriilor penru calitatea de membru, comitetul de etică bursieră ce face investigații asupra eticii
afacerilor din bursă și a rezolvării litigiilor, comitetul pentru operațiuni cu noi produse bursiere care
se ocupă cu introducerea de noi produse sau admiterea de noi titluri financiare în tranzacția bursieră.