Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Simion Retegan
Simion Retegan
Cluj-Napoca
Decembrie 2019
1
Lucrarea istorica scrisa de Simion Retegan, intitulata ,, Reconstructia politica a
Transilvaniei in anii 1861 -1863’’, aparuta in anul 2004 la Cluj -Napoca. Aceasta ne prezinta
tot odata procesul de evolutie \transformare\tranzitie si modernizare a Transilvaniei, inca
de la Revolutia pasoptista (1848) si pana in anul 1863 Atat in domeniul cultural,
institutional pana la cel politic . Astfel, problema Transilvan iei este cunoscuta atat la
nivel national dar si in context international.
Introducere:
La fel ca in toamna anului 1848, conflictul dintre Austria si Ungaria, anunta ruptura din
anul 1861 a celor doua capitale Viena si Pesta, observandu -se schimbari si in Transilvania.
In 1861 ca si in 1848, se doreste inlocuirea regimului privilegiilor celo r trei natiuni
politice ,,istorice’’ cu o guvernare reprezentativa burgheza, fie ea si drastic limitata.
Astfel incat, daca in birourile Cancelariei aulice de la Viena si ale Guberniului din Cluj va
intra in anii 1861-1863 un numar mare de functionari ro mani, conducerea va fi
incredintata unui aristocrat maghiar si unui general austriac. La nivel administrativ sunt
pusi romani. Odata cu adoptarea legii electorale din 1863 , fiind calculata la Viena incat
nici una din natiuni sa nu aibe majoritatea absolu ta ci sa fie echilibrate in Dieta.
Consider ca odata cu dezghetul politic din anul 1860 si pana la mijlocul anului 1863 , cand
incepe pregatirea alegerilor pentru Dieta de la Sibiu. Transilvania va fi in plin proces de
transformare.
2
Romanii asista la reinstaurarea starii de asediu, la introducerea unei administratii
militarizate, intesarea teritorului cu trupe , infiintarea politiei, g eneralizarea
exclusivitatii limbii germane, reintroducerea cenzurii, supravegherea , perchezitionarea
politieneasca si chiar arestarea unora dintre conducatorii lor. Acestea erau cu atat mai
ascutite cu cat politica oficiala , diferentiata fata de cele doua biserici romanesti, prin
infiintarea mitropoliei unite si refuzarea celei ortodoxe, cea mai dureroasa pentru
transilvaneni. Ea culmineaza cu pastorala de Pasti din 1855 a Blajului , prin care se
anunta mitropolia , ofensatoare pentru ortodoxi, si cu afurisenia aruncata in decembrie
1855 de la Sibiu asupra Gazetei si Calendarului lui Baritiu, ambele de orientare greco -
catolica .
Incepand cu anul 1850, se pune accent mare pe scolile de toate gradele , devenind
neincapatoare pentru tinerii care se inscriu. Cei mai multi erau copii de preoti, de
functionari , de nemesti satesti, de proprietari de pamant, arendasi - arata cataloagele
piaristilor din Cluj.
In domeniul religios , odata cu decretul imperial din 12 decembrie 1850 si bulla Ecclesiam
Cristi din noiembrie 1853 , se f ormeaza 2 noi episcopii greco catolice : Gherla si Lugoj- au
menirea de a prozelita si de a culege roadele frictiunilor religionare romano -sarbesti din
Banat.
Pe acest fundal incarcat raporturile dintre cei doi prelati romani transilvaneni, Sa guna si
Sulutiu, pe care in decembrie 1850 ii mai vedem inca la Viena facand cauz comuna cu
delegatia nationala in probleme scolare , semnand impreuna cu trimisii laici memoriul
pentru facultatea juridica, apoi pe cel de universitate, prezentandu -se laolalta la
ministrul cultelor si invatamantului, cunosc o deteriorare care creste an de an pentru a
atinge punctul culminant in 1855.
3
Primele provocari pornesc din partea Blajului, initiate la inceput de vechiul lui capitlu, cel
din timpul lui Lemeni, pentru a fi transminse apoi noului lui episcop , Alexandru Sterca
Sulutiu, sfintit in august 1851 . Saguna si Sulutiu dau publicitatii marea cuvantare rostita
la instalarea sa cu o puternica tenta prozilitara. Raspunsul Sibiului este circularul din 24
aprilie prin care episcopul Saguna interzice clerului sau orice colaborare cu uniti.
In august 1851, aparuse decretul imperial prin care se aproba ridicarea unei facultati
juridice sustinuta de stat la Cluj , de limba maghiara si a alteia la Sibiu cu predare in
limba germana. Sterca Suluțiu în primăvara anului 1856 la conferința de la Viena a
episcopilor catolici înaintează Concordatul(6 aprilie -17 iunie) în care se dorește revenirea
la vechile obiceiuri bisericești, precum și aprobarea sinodului provincial, a int roduceri
disciplinei bisericești latine, se cere instrucția școlară și dotarea materială a clerului,
înzestrarea economică a parohiilor și buna funcționare a școlilor.
4
comunităților dreptul de a-și adopta propria lor limbă oficială în funcție de populația lor.
Cu ocazia acestei moment, Ioan Pușcariu , activul pretor din părțile făgărășene, va
publica în 1860 la Sibiu un mic compendiu de gramat ică al limbii române însoțit de o
glosă a termenilor celor mai uzați în corespodențele oficiale. Prin urmare limba română
va rămâne în administrație, fie și la nivel sătesc.
A deschis porțile spre o perspectivă nouă, cea a soluționări i cauzei naționale prin
impunerea unei delegații românești prin care se cere egalitate ei politică să fie
recunoscută prin lege, așadar elita politică românască se îndreaptă fără ezitări și fără
convulsii interne spre puterea de stat austriacă crezând în s prijinul Vienei, dar chiar și
așa conducătorii români erau conștienți de faptul că adevăratele speranțe se pot pune
doar în forțele națiunii proprii, precizând că celelalte puteri le vor acorda atribuți doar
pentru cât nici să nu trăiască, nici să moară. A ctivitatea delegaților au avut ca efect
respectarea dreptului natural al națiunii, depărtarea de politica maghiară și crearea a noi
instituții, aducerea în detrimentul teritoriului transilvănean noi prerogative din partea
Vienei pri care să îi mulțumescă. Delegația a avut scop și popularizarea cauzei românești
în presa occidentală, fiind discreditați și huluiți de câtre aceștia, românii vor conduce
spre liberalizarea și crearea unei idealuri hotărătoare în ceea ce privește liberul arbitru în
fața Europei, mai ales a Ungariei. Delegațiile din Banat și Bucovina au avut rol crearea
unei autonomi. Sub conducerea lui Alexandru Dobra, Iova Popovici șo Constantin Udrea
vor prezenta pe 18 decembrie ministrului -președinte Rechberg, sub forma unui nou
memoriu, hotărârile conferinței românești de la Timișoara prin care se cerea aprobarea
întrunirii unui congres național românesc, menținerea Banatului timișan și a Voivodinei
sârbești ca o țară autonomă a Imperiului, așa cum a fost creată în 184 9.
5
A avut ca scop să deschidă intr -un spirit modern noua viață legislativă a statului.
Climatul politic general a dietei a preocupat intens elita politică românească încă de la
anunțarea sa. Prima întâlnire cu pol iticienii maghiari și sași, ocazie de a se cunoaște
dezideratele pentru stabilirea a unor reguli legate de convețiurea comună. Așadar se
încearcă o separare a acestor trei națiuni. Se vorbește despre principiul egalității între
națiuni. Cu această stare de spirit pornesc românii în aprilie 1861 la cucerirea
bastioanelor administrației publice, comitatele, scaunele, districtele, organele locale ale
puterii de stat.
Conferința națională de la Sibiu din aprilie 1863 a fost prologul întrunirii dietei
Transilvaniei care era singura provincie a Imperiului a cărei diete nu fusese întrunită,
provincia în care guvernul central putea conta pe sprijinul sașilor și al românilor
deschidea perspectiva unui noi diete prin care va fi reglementarea statutului politic al
națiunilor.
6
7
8
9