Republica Moldova și Energetica

În ciuda faptului că Republica Moldova este situată între Ucraina și România, state cu un potențial
energetic destul de înalt, acest tip de energie devine disponibil nu pentru toți.Costurile energetice
cresc pe trimestru ce trece, și tot mai des se face simțită incapacitatea mai multor oameni să plătească
serviciile sectorului energetic cu tarife noi. În acest sens, tot mai mulți oameni sunt în căutarea
resurselor energetice mai ieftine precum lemne de foc, cărbune, cauzînd defrișarea pădurilor, dar unii
folosesc metode ilegale pentru a se folosi de energie electrică pe seama altora. Deoarece Moldova nu
dispune de zăcaminte proprii de combustibil fosil, cu excepția cantităților nesemnificative de gaz,
petrol și lignit în zona de sud a republicii, ea totalmente depinde de resursele de energie din exterior.
Hidrocentralele de la Dubăsari și Costești produc nu mai mult de un procent din consumul de
electricitate al țării. Situația energetică este complicată de faptul că Moldova nu are ieșire directă la
mare, iar construirea terminalului petrolier Giurgiulești de pe Dunare este stopată. Probleme de
obţinere şi de conversie a energiei preocupau cele mai strălucite minţi umane nu o sută de ani. Forma
cea mai universală de energie – electricitatea. Aceasta este produsă de centralele electrice şi
distribuită în rândul utilizatorilor prin intermediul reţelelor electrice de serviciile comunale. Oprirea
furnizării energiei electrice paralizează toate activităţile, deoarece în baza proceselor de producere a
tuturor mărfurilor este energia. Pentru a preveni acest lucru sunt utilizate surse de alimentare
neîntrerupte şi surse de energie autonome. Necesităţile de energie continuă constant să crească.
Civilizaţia noastră este dinamică. Orice dezvoltare necesită, mai presus de toate, consumul energiei
electrice, iar cu economiile naţionale, existente în multe alte ţări, ne putem aştepta la apariţia
problemelor de energie grave. În prezent, Republica Moldova este în stare să-şi acopere consumul de
energie electrică din surse proprii doar in volum de 25-30 %, restul fiind asigurat din import
(Moldova a fost cel mai mare consumator de energie electrica din Ucraina, livrările de energie
electrică constituind 2 mlrd 728 mln kW/oră). În plan intern, sistemul energetic al ţării (de pe malul
drept al Nistrului) dispune doar de centrale raionale şi industriale (fabricile de zahăr), cu capacitatea
totală de 443,5 MW, inclusiv o centrală hidroelectrică– 16 MW, centrale electrice cu termoficare –
330MW, centrale electrice ale fabricilor de zahăr 97,5 MW. Sarcina maximală electrică pe ţară
constituie aproximativ 1000 MW. Livrarea energiei electrice din Ucraina era una dintre sursele de
energie mai ieftine pentru Republica Moldova. Totodată, şi întreprinderea moldovenească
“Energocom” susţinea că soluţia obţinută în cadrul negocierilor privind procurarea energiei electrice
cu partea ucraineană este cea mai avantajoasă pentru R. Moldova şi care permite integral de a asigura
consumatorii ţării cu energie electrică la cel mai favorabil preţ existent la acel moment pe piaţa
regională de energie electrică. În acest fel, economiile consumatorilor moldoveni se cifrează la 5 mln
USD, luî nd in consideraţie că preţul în regiune constituie circa0,074 USD/kWh (cu 0,02 USD mai
mult decat cel livrat către Moldova) şi care are o tendinţă permanentă de creştere.De notat faptul că
Moldova a importat din anul 2002 şi pană în vara anului 2006 energie electrică din Federaţia Rusă, în
baza unui acord trilateral moldo-ruso-ucrainean. Conform documentului Moldova primea energie
electrică în cantităţi egale de la Ucraina şi Federaţia Rusă. În luna iunie 2006 livrările ruseşti au fost
stopate pe motiv că partea ucraineană a majorat tariful de transport şi tranzit al energiei. În
consecinţă, preţul acesteia creştea semnificativ şi nu mai era convenabil Moldovei. În ultimi
doisprezece ani, au fost adoptate trei Strategii energetice ale Republicii Moldova, însă, rezultatele au
fost mai mult decat deplorabile, în condiţiile în care primele două strategii nu au avut acoperire
financiară. În cea de-a treia se menţionează că un factor esenţial pentru implementarea prezentei
Strategii îl constituie componenta financiară, adică necesităţile de investiţii capitale, care au fost
estimate la 2-3 mlrd. euro sau cîte circa 150-220 mil. euro pe an. Este clar că fără alocarea unor
fonduri externe, realizarea Strategiei Energetice pană în anul 2020 este sortită eşecului.
SOLUȚII: O sursă inepuizabilă de energie este cea a vîntului (eoliană), care poate fi folosită atît la
producerea energiei electrice, cît și la morărit. În 1901 în Basarabia existau 6208 mori de vînt, care
au fost distruse după cel de-al doilea război mondial.In anii 50 ai secolului trecut, in Moldova
funcţionau cca. 350 instalaţii electrice eoliene cu viteză redusă tip „Romaniţă”, care au funcţionat
destul de eficient pînă in anii 60, fiind substituite prin pompe electrice. Totuşi, in prezent, energia
eoliană nu este valorificată. Rentabilă pentru valorificarea energiei eoliene se consideră 4-5m/sec, iar
în Moldova această viteză este de 3-5m/sec.Din acest considerent, putem spune că R. Moldova are un
potenţial de energie eoliană relativ mare.
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv
substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a
deşeurilor industriale şi urbane. Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe
planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale
organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.
Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă
procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezenţa oxigenului molecular, proces prin
excelentă exergonic).
Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanţi):
• Arderea directă cu generare de energie termică.
• Arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării
produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi
utilizat în motoarele cu combustie internă.
• Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi generare de esteri,
de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se poate arde
în motoarele diesel.
• Degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată
enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care pot fi ulterior fermentaţi la etanol.
Biocarburanţi
Biocarburanţii sunt carburanţii lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport, produşi din biomasă.
Lista produselor considerate biocarburanţi cuprinde cel puţin următoarele:
a) bioetanol - etanol produs din biomasă şi/sau fracţia biodegradabilă a deşeurilor, în vederea
utilizării ca biocarburant;
b) biodiesel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, în
vederea utilizării ca biocarburant;
Republica Moldova are un potențial energetic destul de înalt care pur și simplu trebuie explorat,
viteza vîntului, numărul de ore de soare, situația geopolitică, toate permit țării să nu mai fie
dependentă de gazul natural rusesc și energia electrică importată, doar că trebuie investiții mari în
domeniu și dorință din partea autorităților naționale.
Obţinerea energiei electrice din biomasă pare una dintre cele mai eficiente, cele mai progesive pentru
Republica Moldova, cu toate că necesită instalaţii speciale costisitoare, banii cheltuiţi se vor recupera
în totalitate pe parcurs a 13 ani, dar nu se poate de uitat că biomasa e regenerabilă ceea ce ne
demonstrează că biomasa este materia viitorului în care combustibilul nu va fi sursa principală
energie electrică.
Diversitatea metodelor de obţinere a energiei electrice ne oferă posibilitatea reorientării
perspectivelor spre metode nepoluante şi regenerabile, ce ar putea ocroti planeta de efectul de seră,
epuizarea combustibililor şi distrugerea biosferei. Noile metode sunt foarte importante şi pentru a
asigura viitorul generaţiilor următoare.