Materii prime

şi materiale lemnoase
10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA
RĂŞINOASE
FOIOASE
DRUMUL LEMNULUI
TERAPIA PĂDURII
BISERICI DIN LEMN
CASE PREFABRICATE DIN LEMN

Prof. ing. Mihaela Bostan 1

 10 MOTIVE PENTRU A PROTEJA PADUREA

1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel
aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale,
microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin
aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie).
2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera),
contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa benefica asupra
mediului.
3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile
provocate de ploaie sau vânt.
4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia
printre straturile de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi
curata.
5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin
reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea
acesteia treptat.
6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteşte
numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia, datorita adaptarii la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii
naturale.
8. Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de
preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari
antropice.
9. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice
recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica, atât pentru noi cât şi
pentru generaţiile urmatoare.
Prof. ing. Mihaela Bostan 2
 Abies alba Mill. - Brad
Arbore ce atinge
R 
înaltimi de 30 - 40 m.,
cu coroana
Ă piramidala, compacta,
Ş folosit ca exemplar
solitar, în centrul
I compozitional al
peisajului, în parcuri
N si gradini. De
asemenea, poate fi
O folosit ca pom de
Craciun prin
A transplantarea în
vase, timp de 5 - 7
S ani, dupa care se
E planteaza afara.

Prof. ing. Mihaela Bostan 3

 Picea abies Karst. - Molid

R  Arbore ce ajunge la
înaltimi de 40 m. cu
Ă coroana îngust
piramidala, compacta.
Ş Ca specie ornamentala
este superioara bradului,
I avand o adaptabilitate si
rezistenta superioara. Se
N poate folosi sub forma
de exemplare izolate sau
grupuri, perdele de
O protectie sau garduri vii,
acestea din urma avand
A însusiri estetice
deosebite, mascand
S zonele industriale
inestetice.
E

Prof. ing. Mihaela Bostan 4

 Picea pungens Karst. `Argentea` -
Molid argintiu

R  Arbore de 15-25 m.
înaltime cu port
Ă piramidal, elegant, cu
ramuri pana la
Ş suprafata solului,
I deosebit de
ornamental prin
N culoarea alb-argintie
a cetinii. Specia este
O rezistenta la poluare
A si este folosita ca
arbori solitari în
S centrul peisagistic
E compozitional.

Prof. ing. Mihaela Bostan 5

 Taxus baccata L. - Tisa

R
Ă  Planta decorativa
Ş cu port arbustiv,
I cu temperament
de umbra,
N rezistenta la frig.
O  Are acele verzi
A lucitoare.
S
E

Prof. ing. Mihaela Bostan 6

 Pinus nigra L. - Pin negru

R  Arbore ornamental
ce ajunge la înaltimi
Ă de 30 m. cu coroana
Ş larga, la batranete
I tabulara. Cetina
este de culoare
N verde închis. Se
O foloseste în grupuri
A de 3-5 exemplare,
combinat cu
S biogrupe de
E mesteacan

Prof. ing. Mihaela Bostan 7

 Juniperus sabina L., Juniperus
horizontalis Mnch. - Ienupar

R  Arbusti cu înaltimi
între 0,5 -1,5 m.
Ă folositi pentru
Ş acoperirea solului,
I stancilor dar si ca
specii de efect ce
N îmbraca baza
O rasinoaselor cu port
A fastigiat, a
coloanelor sau a
S biogrupelor de
E foioase.

Prof. ing. Mihaela Bostan 8

Quercus rubra L. - Stejar roşu
 Arbore foarte
F apreciat în
parcuri si
O gradini datorita
frunzisului
I bogat si viu
colorat, toamna
O galben pana la
A rosu -brun,
persistent
S peste iarna.
Poate atinge
E înaltimi pana la
30 m.

Prof. ing. Mihaela Bostan 9

Betula pendula Roth. - Mesteacăn

F  Arbore deosebit
de ornamental,
O prin portul
caracteristic
I plangator si
O scoarta alba, fiind
folosit in biogrupe
A (3-5 exemplare)in
S parcuri si gradini.
Este rezistent la
E ger dar nu
suporta umbrirea.

Prof. ing. Mihaela Bostan 10

Buxus sempervirens L. - Merişor
 Arbust ce ajunge
pana la inaltimea de
F 10 m., rezistent la
poluare. Ornamental
O datorita frunzelor de
un verde lucitor,
I persistente. Este una
O din cele mai folosite
plante ornamentale
A pentru garduri vi,
borduri, iar prin
S tundere poate capata
cele mai variate
E forme.

Prof. ing. Mihaela Bostan 11

Magnolia kobus DC - Magnolie alba

F  Arbore de 8 - 10
O m. cu port
piramidal, deosebit
I de decorativ, cu
flori albe
O parfumate,
A infloreste in martie
- aprilie, inainte de
S infrunzire.
E Exemplarele se
planteaza solitar.

Prof. ing. Mihaela Bostan 12

Nucul (Junglans regia)
 Nucul este un arbore inalt
pana la 30 m. Frunzele sunt
F asezate altern, divizate in 5-
9 foliole de forma ovala, cu
O marginea intreaga, glabre
I pe fata superioara, cu
smocuri de peri la subsuara
O nervurilor pe partea
inferioara. Infloreste in luna
A mai, avand flori barbatesti si
femeiesti pe acelasi arbore.
S Se gaseste cultivat in livezi,
vii, gradini si sporadic prin
E padurile din regiunea
deluroasa.

Prof. ing. Mihaela Bostan 13

Salcamul (Robinia pseudacacia)

 Arbore originar din America de

Nord, inalt pana la 25 m, cu
F frunze lungi de 20-30 cm, avand
9-21 foliole dispuse imparipenat,
glabre, la baza petiolul fiind
O insotit de doi ghimpi puternici,
brun-roscati, proveniti din
I modificarea stipelor.
Inflorescenta este in forma de
strugure (racem), la inceput
O dreapta, dupa inflorire aplecata
in jos. Floarea este formata
A dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5
petale care inconjoara 10
stamine libere. Ovarul este
S superior. Fructul este o pastaie
turtita, de culoare brun-roscat.
E Salcamul infloreste in lunile mai-
iunie. Creste pe tot cuprinsul
tarii.

Prof. ing. Mihaela Bostan 14

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 15

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 16

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 17

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 18

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 19

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 20

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 21

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 22

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 23

DRUMUL LEMNULUI

Prof. ing. Mihaela Bostan 24

Cei mai buni medici au frunze verzi
T  In hartuita noastra viata de zi cu zi care ne stoarce de
E energie si de puteri, ne indreptam tot mai rar pasii si
privirile spre natura. Frumusetea si miracolul ei se
R opacizeaza, devenind un decor banal... Si ce oferta
A generoasa ne face, pe gratis, imperiul vegetal! Cate
laboratoare in aer liber sunt pregatite sa ne preia
P suferintele! Pretutindeni exista - asa cum spune balada
- cate-o "gura de rai", gata sa ne primeasca si sa ne
I desfete sufletul obosit! Contempland ierburile, florile si
A arborii intr-o stare de pace adanca, frumusetea lor vie
se muta in noi. Padurile noastre ne pot fi in acelasi
timp doctori si farmacisti, sfetnici si prieteni, refugiu si
N loc de regenerare sufleteasca. Scoarta, mugurii, florile,
frunzele, fructele, seva si rasina copacilor sunt
A medicamentele "clasice" pe care natura ni le pune la
T dispozitie. Pe langa acestea, mai exista aerul curat,
linistea (intrerupta doar de zgomotele blande ale
U naturii), armonia coloristica, varietatea de forme in
R care arborii si florile se intrec, miresmele emanate de
milioanele de frunze si flori. Toate simturile sunt
I supuse unui tratament intensiv de reanimare, atunci
cand ajungem "la mijloc de codru des".
I
Prof. ing. Mihaela Bostan 25
 Sanatate cu arome de brazi
 Brazii, molizii, pinii, laricea si jnepenii din padurile noastre degaja in
permanenta zeci de litri de substante volatile aromate. Practic,
T intrand intr-o padure de rasinoase, beneficiem in mod gratuit de o
E inhalatie cu uleiuri volatile naturale. Mireasma padurilor de brad,
atat de draga inimii noastre, nu numai ca este foarte placuta, dar are
R si o serie de efecte terapeutice in bolile respiratorii si nervoase.
Pe langa padurile din specii de rasinoase, care secreta si degaja cele
A 
mai mari cantitati de substante aromatice, speciile de foioase, in
P perioada infloririi, alcatuiesc un climat cu totul special. Crangurile cu
arbusti de soc ori de liliac, padurile cu tei, salcam sau castan salbatic
I devin adevarate cabinete de aromoterapie in care se pot vindeca o
serie de afectiuni si se poate beneficia de o regenerare launtrica
A profunda. Iata cateva indicatii ale arborilor numiti:
 - pinul: bronsita, bronsita astmatiforma, astm, insuficienta
respiratorie, depresie psihica (cel mai bine sunt resimtite efectele in
N perioada inmuguririi din luna mai).
 - bradul si molidul: rinita acuta si cronica, bronsita si bronsita
A astmatiforma, sensibilitate excesiva la bolile infectioase, astenie
psihica - perioada cea mai activa este in timpul inmuguririi (sfarsitul
T lui mai si inceputul lui iunie).
U  - teiul: hipertensiune, iritabilitate psihica, nervozitate, gastrita
hiperacida, insomnie, epilepsie, nevroza cardiaca, hipertiroidie,
R anxietate, hiperexcitabilitate (perioada activa este in timpul infloririi
- sfarsitul lui iunie si inceputul lui iulie).
I  - paducelul: boli de inima (nevroza cardiaca, angina pectorala), boli
I circulatorii (in special hipertensiunea), isterie (perioada activa este
in luna mai).
Prof. ing. Mihaela Bostan 26
 Privelişti care calmează
şi îmblânzesc
T  Medicii au constatat ca 70-80% din impresiile retinute constient
de fiinta umana sunt vizuale. Asadar, forma si culoarea au un
E impact emotional foarte puternic asupra fiintei umane. Studiind
reactiile mentale si emotionale ale pacientilor din sanatoriile
R situate in statiuni impadurite, psihologii au constatat ca
frumusetea si armonia formelor arborilor are un efect extrem de
A puternic asupra fondului emotional. In general, padurile cu
P arbori zvelti, foarte inalti - cum sunt brazii, molizii, pinii si laricii
- induc o stare de cutezanta si usurinta, plimbarea si
I contemplarea acestor paduri fiind indicate temperamentelor mai
domoale, sedentare, care au nevoie de stimulare. Padurile
A batrane, cu copaci extrem de inalti si vigurosi, cu trunchiuri
groase si bine conformate - cum ar fi cele de stejar, gorun,
salcam - induc o stare de forta, de vitalitate si stabilitate, fiind
recomandate persoanelor mai labile, mai instabile psihic si
N mental, precum si celor care se confrunta cu o accentuata stare
A de slabiciune, de debilitate fizica. Palcurile de salcie si de
rachita de pe marginea apelor curgatoare favorizeaza aparitia
T unei stari de toleranta, indulgenta, umilinta chiar, fiind indicate
curele lungi de teren in aceste zone persoanelor excesiv de
U voluntare, orgolioase, cu o tendinta dominatorie maladiva.
Palcurile inflorite de paducel, calin, maces, salcam ori soc, cu
R florile lor in diferite nuante de alb, confera o anumita stare de
I liniste, puritate si impacare, fiind indicate pacientilor ce sufera
de boli de uzura, diferite intoxicatii (tabagice, alcoolice,
I narcotice), de maladii psihice cu manifestari violente.

Prof. ing. Mihaela Bostan 27

 Aerul de padure
 Aerul de padure este considerat cel mai curat si mai bogat in
T oxigen. Aceasta deoarece padurea actioneaza ca un filtru gigantic,
care preia noxele din atmosfera, si in acelasi timp ca o uzina de
E oxigen, in procesul fotosintezei fiind produse si degajate cantitati
imense din aceasta substanta vitala. Din aceste motive, padurile
R sunt locul ideal pentru regenerare si pentru imbunatatirea
A performantelor nu doar fizice, ci si psihice si mentale. Aerul mai
bogat in oxigen al padurii poate fi considerat pe drept cuvant drept
P un panaceu universal, fiind recomandat in majoritatea curelor de
convalescenta, pentru revigorarea persoanelor cu viata sedentara,
I pentru refacerea si imbunatatirea capacitatii de munca a
intelectualilor.
A  Pentru a putea beneficia insa de efectele curative ale aerului
padurii trebuie sa stim ca in perioada de vegetatie - adica din
momentul infrunzirii (aprilie) si pana la caderea frunzelor
N (octombrie) - concentratia de oxigen variaza pe parcursul zilei:
- in timpul zilei, arborii fotosintetizeaza si produc oxigen.
A  - in timpul serii si al noptii, ei consuma oxigen si produc dioxid de
T carbon.
Din acest motiv, curele de oxigenare se fac de la ora 10 dimineata
U

si pana in momentul inserarii, in timp ce bolnavii care vor sa
beneficieze de efectele dioxidului de carbon vor face plimbari in
R padure si exercitii dupa ora zece seara. Cresterea concentratiei de
I dioxid de carbon din aer duce la o marire reflexa a amplitudinii
respiratiei; prin excitarea centrului nervos respirator usureaza
I respiratia bolnavilor de astm bronsic, bronsita cronica
astmatiforma, bronsita cronica, boli respiratorii in general.
Prof. ing. Mihaela Bostan 28
 Mănăstirea “Dintr-un Lemn”

Mânăstirea Dintr-un Lemn –
sculptată dintr-un singur trunchi de
copac
 Mânăstirea Dintr-un Lemn atrage şi
ea foarte mulţi vizitatori, în special
datorită felului cum a fost construită
bisericuţa veche, din trunchiul unui
singur copac. Mânăstirea este
situata la aproximativ 25 de
kilometri sud de municipiul Râmnicu
Vâlcea şi la 12 kilometri spre nord
de Băbeni, pe valea Otăsăului, în
comuna Frânceşti. Potrivit unei
vechi tradiţii locale ar fi luat fiinţă în
primele decenii ale secolului al XVI-
lea prin edificarea în acest loc a
materialului unui singur stejar. Ea a
fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii
Domnului, icoană care se păstrează
şi azi în biserica de piatră a
mânăstirii. în baza acestei tradiţii
aşezarea monahală de la Frânceşti
poartă numele Dintr-un Lemn.
Prof. ing. Mihaela Bostan 29
Sihla - Biserica dintr-un copac

 Vechea bisericuta
dintr-un trunchi (da!
un singur copac a fost
folosit pentru ridicarea
ei! Dimensiuni cca
2,5x1,5x2m), un
calugar (fost
functionar la un
minister!) ne
povesteste cite ceva
din istoria locurilor.
Documentele atesta
prezenta unui schit in
jurul anului 1400 dar
se presupune ca
asezarea era mult mai
veche (900?).

Prof. ing. Mihaela Bostan 30

Prof. ing. Mihaela Bostan 32