PARCUL REGELE MIHAI (HERASTRAU)

DESCRIERE
Herăstrăul primește în fiecare an sute de mii de oameni, indiferent că e vară sau iarnă. Este
cel mai mare parc din București și mai mult decât atât, cel mai întins din interiorul unui oraș
European. Este atracția numărul unu a bucureștenilor fără îndoială atunci când vine vorba despre
activități în aer liber: numeroase zone de promenade cu vegetație bogată, activități nautice, sport și
evenimente, teatru de vară, pavilioane de expoziții, cafenele, cluburi și restaurante.
De la sfârșitul anului 2017 parcul Herăstrău are un nou nume, parcul Regele Mihai I.
Schimbarea a fost propusă de primarul general Gabriela Firea în memoria regelui.
ATRACȚII
Una dinpre principalele atracții este Zona Expoflora, care se întinde pe o suprafaţă de 15 ha,
în care decorurile florale pline de culoare și eleganță se succed an de an.
În aceeași zonă, din iunie 2012 este deschisă și expoziţia acvaristică Reef Aquarium. S-au
construit, de asemenea și două teatre: unul pentru copii și unul pentru adulți. Parcul Herastrau are și
două pavilioane pentru expoziții, biblioteci, umbrar dedicat lecturii sau șahului, debarcader, terenuri
de sport.
Tot aici găsim și Insula Trandafirilor, compusă din două axe, una care deschide perspectiva
către Muzeul Satului şi alta care face legătura cu restul parcului. Aceasta este viu colorată de
ghirlande de trandafiri ce contrastează cu verticalitatea stâlpilor de susținere.
Din 2009 în această zonă au fost aduse păsări exotice deosebite: păuni, lebede, rațe
Carolina, gâște Călifar albe și roșii, gâște de Nil, rațe cu ciuf, gâște canadiene cu gât roșu, gâște
Magellan și rațe Mandarin.
Tabloul insulei Trandafirilor este completat și de Monumentul părinților fondatori ai Uniunii
Europene. Cei care vin în parc pot admira 12 busturi din bronz ale unora dintre oamenii politici
europeni, cu o contribuție esențială în constituirea Uniunii Europene.
Frumusetea parcului este sporită și de amenajarea Grădinii Japoneze în anul 1998 cu
sprijinul Ambasadei Japoniei în România și a Fundației Comemorative a Expoziției Mondiale
Japoneze.
Grădina japoneză a fost reamenajată și revitalizată iar lucrările au fost încheiate în primăvara
anului 2018. Arțarii japonezi, azaleele, pinii și cireșii japonezi creează un peisaj deosebit în fiecare
anotimp, prin paleta de culori diversificată a frunzelor și florilor decorative.
 Aleea Cariatidelor este de asemenea o atracție a parcului , reconstituită în urmă cu 13 ani de
sculptorul Ionel Stoicescu. Aici se găsesc 20 de statui din piatră artificială amplasate câte 10 pe
fiecare parte a aleii. Cariatidele reprezintă țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap,
diferențiate după poziția mâinilor.
În parcul Herăstrău găsim și o zonă rezidențială specială, reprezentată de Palatul Elisabeta
construit de arhitectul Corneliu M. Marcu și Muzeul Satului care a luat naștere la inițiativa
cunoscutului sociolog Dimitrie Gusti.
La Palatul Elisabeta se află reședința familiei regale a României, unde în urmă cu
aproximativ 70 de ani Regele Mihai semna abdicarea forțată și pleca în exil.
Muzeul Satului a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al
României. Pentru a construi acest muzeu casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată,
transportate cu trenul, căruţa sau cu barca până la Bucureşti unde au fost asamblate la loc pe
suprafaţa muzeului de astăzi. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai
recentă aparţine secolului al XIX-lea.
Muzeul găzduiește des evenimente și expoziții cu temă populară.
Un loc cunoscut pentru petrecerile extravagante și luxoase din trecut ale capitalei a fost vreme
îndelungată faimosul restaurant Pescăruș. După trei ani de la amenajarea parcului Herastrău,
adică în anul 1939, nepotul celebrului scriitor Ion Creangă, Horia Creangă a construit renumitul
restaurant.
Pescărușul nu era doar un simplu restaurant cu terasă în București, ci și o reală atracție
pentru vizitatori din întreaga țară.
În urmă cu 23 de ani în Parcul Herăstrău a fost amenajat și un loc dedicat pasionatilor de role,
numit Skate Parc. Mai mult decât atât, Parcul Herăstrău comemorează personaje importante și din
Popular Culture. În 2010 a fost inaugurată aleea cu numele "Michael Jackson", ce conduce către
Arcul de Triumf. În parc există și o placă comemorativă Michael Jackson inaugurată în ziua în care
Regele Muzicii Pop ar fi împlinit vârsta de 51 de ani.
În parc există 14 locuri de joacă pentru copii, cinci locuri amenajate pentru câini, un teren de
minigolf, opt fântâni și două bazine de apă.
Așa cum i se cuvine unui parc de nivel european, în Herăstrău a fost realizată în anul 2009 și
o pistă de biciclete care se întinde pe o lungime de 4 km. Iubitorii sportului cu pedale pot închiria
biciclete de la centrele cicloteq aflate la intrarea în parc dinspre B-dul Charles de Gaulle și în zona
Expo-Flora.
 VEGETAȚIA
Amprenta asupra compoziţiei vegetale deosebite este a arhitectului Francisc Rebhun.
Vegetația parcului este formată dintr-o varietate de specii de arbori și arbuști foioși și rășinoși. Parcul
este acoperit de o vegetaţie arboricolă de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, un arbore caracteristic
zonei fiind Albizia julibrissin (arborele de mătase), juniperus, buxus, taxus, forsitia, filadelfiu, spireea,
ionicera. Aici se găsesc și arbori protejați cum este stejarul lui Tagore plantat în 1961 cu ocazia
sărbătoririi centenarului nașterii lui Rabindranath Tagore, scriitor și filosof indian și cireșii floriferi din
Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei.
În parc crește un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și
frunze pătate cu alb. Deoarece salcâmul nu era cunoscut în literatura de specialitate și a fost descris
pentru prima dată de specialiști din România, în anul 1960, a primit numele de Sophora japonica
București.
ISTORIC
Parcul Herăstrău a fost construit în 1936 în jurul lacului Herăstrău şi suprafaţa lui este de 187
de hectare. A apărut pentru că înainte de 1930 era o zonă mlăștinoasă, care nu se potrivea cu Arcul
de Triumf.
Parcul Herăstrău este situat pe malul lacului cu același nume în partea de nord a
Bucureştiului, între Bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan, Şoseaua Kiseleff, Şoseaua
Bucureşti-Ploieşti, Şoseaua Băneasa şi Şoseaua Nordului.
Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău. Aici găsim: Expoflora-
zona reprezentativă, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Kisseleff, Parcul Herăstrău-Nord şi
Parcul Bordei.
De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Naţional, Luna Bucureștilor Parcul Carol
al II-lea şi Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat şi
o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 şi demolată în 1962. Aceasta a fost însă schimbată ulterior cu
una ce îl reprezintă pe generalul francez Charlles De Gaulle, statuie ce a fost inaugurată cu ocazia
Sommet-ului Francofoniei de la București. Ea se află chiar la intrarea în parc dinspre Piața Charlles
De Gaulle.
Parcul a dobândit forma pe care o știm astăzi abia în 1951.
Arhitecţii Ernest Pinard şi Friedrich Rebhun au fost cei care au gândit amenajarea parcului,
iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Doicescu.
Malurile lacului Herăstrău sunt îndiguite pentru a preveni inundațiile, iar ecluza, care face
legătura cu lacul Floreasca construită în perioada 1933-1936 a fost redeschisă în anul 2006.
Aceasta permite călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca, dar are și rol de golire
a lacului Herăstrău, atunci când crește nivelul apei din cauza ploilor.
În primul vaporaș care a trecut prin ecluză s-a aflat și regele Carol al II-lea al României.