Academia de Studii Economice

Facultatea de Business și Turism

ECONOMIA TURISMULUI

Valorificarea potențialului turistic al județului

Constanța
Copăceanu Andreea

Vasilachi Veronica

Manea Alexandru

Grupa 341 Seria C

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Cuprins

Capitolul I
1. Informații generale despre județul Constanța
2. Prezentarea resurselor naturale
3. Prezentarea resurselor antropice

Capitolul II
4. Analiza echipamentelor existente pe 2 ani
5. Analiza circulației turistice, previzunilor și evoluției viitoare

Capitolul III
6. Formele de turism
7. Comunicarea și organizarea unei tabere școlare

Capitolul IV
8. Preocupări de dezvotare locală a turismului
9. Analiza coparativă a unei stațiuni turistice din județ cu o stațiune
turistică concurentă în plan internațional

Capitolul V
10.Analiza SWOT a județului
11.Soluții de valorificare a potenșialului turistic
12.Stema turistică a județului

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Capitolul I
1. Informații generale despre județul Constanța

Constanța(greacă:TομήTomí, latinăTomis Constantiana, în italiană și, din ea, în alte limbi latine
Constanza,bulgară:Кюстенджа,turcă:Köstence) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre,
în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a judetului cu acelasi
nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est.

Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară
datează din 657 î.Hr.când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul
Cazinoului) s-a format o colonie greaca numită Tomis.

1.1 Localizare si caracteristicile zonei

Cel mai vechi pamant al tarii si de asemenea cel mai complex, judetul Constanta, creat in urma
impartirii adminstrative din 1969, se intinde intre Dunare si Marea Neagra. Este situat in
jumatatea de miazazi a Dobrogei si in partea cea mai sud-estica a teritoriului Romaniei,
invecinandu-se la nord, intre Dunare si Marea Neagra, cu judetul Tulcea (de-a lungul unei limite
situata ceva mai la nord de comunele Mihai Viteazul, Garliciul si de lacul Smeica), la est tarmul
este scaldat de apele Marii Negre, la sud inainteaza pana la granita de stat cu Bulgaria, care
este formata dintr-o linie conventionala ce se desfasoara intre sud de localitatea Ostrov (de pe
Dunare) si sud de Vama Veche (la tarmul marii), la vest cu judetul Ialomita, caruia ii revine
intreaga Balta a Ialomitei, iar la nord-vest, pe un mic sector, cu judetul Brǎila. Dobrogea, formata
din cele doua judete, Constanta si Tulcea, constituie fereastra spre mare a pamantului romanesc.

Marea Neagra a deschis poporului roman largi orizonturi catre alte civilizatii. Drumurile
maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Marii Negre au fost cele mai convenabile cai de
comunicatie, de efectuare a unor schimbari fructuoase intre locuitorii spatiului carpato-
dunareano-pontic si cei din bazinul Marii Egee, Marii Mediterane ori din alte zone ale lumii.

1.2 Așezare georafică

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra
la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele
Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu
Bulgaria.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Avand o suprafata de 7.071 km2, judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei,
ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a judetului Constanta
cuprinde 3 municipii, 9 orase, 58 de comune si 189 sate.

Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră si al patrulea ca suprafaţă din
Europa, având 3182 ha (uscat si acvatoriu). La limita de nord a oraşului se situează staţiunea
Mamaia, plaja întinzându-se pe o lungime de 6 km orientată spre est ceea ce îi conferă însorire
tot timpul zilei.

Din punct de vedere geografic staţiunea Mamaia este o lagună. Din punct de vedere
administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanţa. Merită subliniat faptul ca oraşul
Constanţa este lipit în partea lagunară de nord prin staţiunea Mamaia de oraşul Năvodari, în
partea deluroasă de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraşul Ovidiu, iar în partea de
sud prin portul Constanţa Sud de comuna Agigea.

1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social

Conform informatiilor disponibile in pagina de internet a Directiei Judetene de Statistica

Constanta - www.constanta.insse.ro - la data de 1 iulie 2018, datele statistice referitoare la
populatia cu domiciliul in judet sunt urmatoarele:

- Total persoane = 766315

- Densitate = 108,8 locuitori pe kmp.

- Populatie urbana = 536.910 (69,02%)

- Populatie rurala = 232.756 (30,24%)

Din punct de vedere al structurii nationale, majoritatea sunt romani, dar si turci, tatari, bulgari,
greci, rusi, lipoveni etc. Structura confesionala- majoritatea sunt ortodocsi, urmati de catolici,
musulmani, adventisti etc.

Populatia ocupata

Forta de munca a suferit modificari, dupa revolutie a crescut populatia ocupata in agricultura
(30,5%), restul populatiei fiind cuprinsa in ramuri sociale, industriale (17%), in transpoturi (16
%), in circulatia marfurilor (10%), in constructii (9,7%). Structura populatiei are urmatorul
aspect: 73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in
sectorul privat. Populatia urbana depaseste usor pe cea rurala.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Structura andministrativa

Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: 3 municipii (Constanta, Mangalia,
Medgidia), 9 orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu
o populatie de 676.215 locuitori in anul 2018, fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti.
Dupa vechime, primele orase apar in secolul VII-VI i.e.n. si anume: Tomis si Callatis.
Urbanizarea se dezvolta incepand cu secolul al XIX-lea, si se intensifica dupa cel de-al II-lea
razboi mondial cand apar orase noi ca: Navodari, Ovidiu, Techirghiol.

Nivelul veniturilor

Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un

transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma
si privatizare. In judetul Constanta functioneaza 31 de regii autonome, 25.303 societati
comerciale, din care: 66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat si 169
organizatii cooperatiste. Dupa numarul total al agentilor economici (36 540 la 31.12.2004, din
care 33 989 sunt societati comerciale, iar 3 437 sunt firme cu aport strain la capitalul social),
judetul Constanta ocupa locul al treilea pe tara

Dupa forma de proprietate, societatile comerciale din judetul Constanta sunt: 97,46 % cu capital
privat, 0,1 % cu capital de stat, 0,96 % cu capital combinat (privat + stat) si 1,48 % sunt
filiale/sucursale fara personalitate juridica. La 31.12.2004 erau inregistrate 3 437 de societati
comerciale cu aport strain la capitalul social, din care 231 firme (cu un aport de 3,85 milioane $)
s-au infiintat in anul 2003.

Aportul judetului Constanta la productia industriala a tarii este de 10,3% la titei extras; 18,5% la
titei prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la ingrasaminte chimice; 1,6% la
tesaturi din lana; 10,3% la ulei vegetal si 2% la gaze naturale extrase. Judetul Constanta dispune
de insemnate capacitati de prelucrare a lemnului si a producerii celulozei si hartiei. Industria
alimentara este reprezentata de mai multi agenti economici profilati pe prelucrarea produselor de:
morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume si fructe, sucuri, bauturi
alcoolice, pescuit etc.

Rata șomajului

Rata șomajului* în luna decembrie 2018 a fost aproape la același nivel cu cea înregistrată în luna
precedentă, dar a scăzut cu ușor față de cea înregistrată în luna decembrie a anului anterior. În
evoluția lunară a ratei șomajului din județul Constanța, se poate observa influența activității
turistice sezoniere, specifice acestui județ. Astfel, în lunile de vară rata șomajului scade cu
aproximativ un punct procentual, față de cea înregistrată în extrasezon.

Rata șomajului calculată pentru bărbați (1,8%) a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mică decât
cea calculată pentru femei, în județul Constanța. Scăderea ratei șomajului în lunile de vară este

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

specifică pentru persoanele de sex feminin, rata șomajului calculată pentru persoanele de sex
masculin fiind doar ușor afectată de influențe sezoniere.

% Evoluția ratei șomajului în județul Constanța

5
4.5
4 Femei
3.5
3 Total
2.5
2 Bărbați
1.5
1
0.5
0
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
2017 2018

1.4 Cai de acces

În Județul Constanța converg numeroase căi de acces - terestre, navale și aeriene.

Căile rutiere:
Drumuri naționale:
• DN2A:Pod Giurgeni-Hârșova-Constanța- 94 km E60
• DN3:Ostrov-Constanța- 133 km
• DN3C:Centura Vest Constanța-Ovidiu- 15,5 km
• DN22:Mihai Viteazu-Ovidiu- 48 km E87
• DN22A:Hârșova-Limita Județului Tulcea- 21 km
• DN22C:Cernavodă-Medgidia-Basarabi- 54 km
• DN38:Techirghiol-Negru Vodă-Frontiera Bulgaria- 54 km E675
• DN39:Intersecția Cumpăna-Mangalia-Vama Veche- 63 km E87

Drumuri județene:
• DJ 222 Limita jud. Tulcea-Râmnicu de Jos-Grădina-Cheia-Târgușor-Mihail
Kogălniceanu-M. Vodă-Medgidia-Peștera-Pietreni
• DJ 222 DN 22A Gârliciu-limita jud. Tulcea
• DJ 223 Saraiu-Cloșca-Horia-Tichilești-Topalu-Capidava-Dunărea-Seimeni-
Cernavodă-Cochirleni-Rasova-Vlahii-Aliman-Floriile-Ion Corvin
• DJ 223A Vulturu-Limita jud.Tulcea

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

• DJ 223B Peștera-Ivrinezu Mare-Ivrinezu Mic-Rasova

• DJ 223C Cernavodă-DN 22C
• DJ 224 DN 22C-Tortomanu-Siliștea-Băltăgești-Crucea-Vulturu
• DJ 225 DN 22C-Tortomanu-Dorobanțu-Nicoale Bălcescu-Târgușor-Mireasa-
Pantelimon-Runcu-Vulturu-Dulgheru-Stejaru-Saraiu
• DJ 226 DN 22-Lumina-Năvodari-Capul Midia-Corbu-Săcele-Istria-Sinoe-Mihai
Viteazu
• DJ 226A Cetatea Histria-Nuntași-Tariverde-Cogealac-Rm. de Jos
• DJ 226B DN 2A-Pantelimon-Pantelimon de Jos-Grădina-Cogealac
• DJ 228 DN 22C-Nazarcea-DN 2A
• DJ 307 Deleni-Sipote
• DJ 388 Ciocârlia de Sus-Lanurile-Mereni
• DJ 381 DN 38-Potârnichea-Bărăganu-Ciocârlia de Sus-Valea Dacilor-Medgidia
• DJ 391 DN 39-Albești-Cotu Văii-Negru Vodă-Cerchezu-Viroaga-Negrești-
Cobadin-Ciobănița-Osmancea-Mereni-Topraisar-Biruința-Tuzla
• DJ 391A Oltina-Răzoare-Băneasa-Văleni-Sipotele-Tufani-Furnica-Olteni-Viroaga
• DJ 392 Mangalia-Pecineaga-Amzacea-G-ral Scărișoreanu-Plopeni-Movila Verde-
Independența-Dumbrăveni
• DJ 393 Techirghiol, Moșneni-Pecineaga-Albești-Frontiera Bulgaria
• DJ 394 23 august-Dulcești-Pecineaga
Căile ferate:
• București-Fetești-Cernavodă-Constanța- 225 km
• Tulcea-Medgidia-Constanța- 179 km
• Negru Vodă-Medgidia-Constanța- 92 km
• Mangalia-Constanța- 43 km

Căile navale:
• prin intermediul Dunarii (porturile Cernavodă și Hârșova)
• prin intermediul Canalului Dunăre-Marea Neagră(porturile Medgidia, Basarabi,
Ovidiu și Agigea);
• prin intermediul Marii Negre (porturile Constanța, Agigea, Mangalia și Midia)

Căile aeriene:
• Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu", situat la aproximativ 25 km de

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

2. Prezentarea resurselor naturale

2.1 Clima

Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia

geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-
geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o influenta
marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si
ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 100C in nordul si centrul judetului si peste
110C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 40C.
Precipitatiile anuale variaza intre 400 litri/m2 si 500 litri/m2, zona cea mai saraca in precipitatii
fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 litri/m2.

2.2 Relieful
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200m, doar in
nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul
Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii
Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa lacurile de mare, iar in partea sudica
se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.

2.3 Hidrografie
In partea estica a judetului Constanta se afla Marea Neagra, cea mai importanta unitate
hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare
continentala. Suprafata Marii Negre este de 411.540 km2, iar adancimea maxima este de peste
2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in
jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei, iar in adancime ajunge
pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de
tarm (pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).
Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137
m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale
si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol,
Tatlageac, Mangalia, precum si limanele marine.
De asemenea, s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km,
Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatii din Valea Carasu.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

2.4 Flora si fauna

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de
umiditate redusa, caracteristice vegetatiei de stepa (elemente floristice est-europene si specii
mediteraneene si balcanice) si celei de nisipuri (zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre).

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului - in zona litoralului
intalnindu-se diferite specii de reptile si mai multe specii de pescarusi. Printre animalele care
traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile etc.

2.5 Rezervatii naturale

Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia
ocupa o suprafata de 285 ha si are circa 565 specii rare de flora.

Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe
partea stanga a soselei Constanta-Ostrov. Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa
in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962 rezervatia este
ocrotita de lege si are specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar,
zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de
stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire
in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un
important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o
suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante, printre care se numara
varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si
castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.

Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti se
intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40
ha.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Rezervatia forestiera cuprinde trei parti: o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si
carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si
poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.
Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua,
brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada
soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana,
coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjen.

Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac
salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.
Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin.
Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte,
crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari.
Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.

Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium
se afla Canarelele de la Harsov. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata
monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta
zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali,
spongieri etc.

Pesterile de la Gurile Dobrogei

In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se gaseste
rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea
Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a
peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in
pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.
Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci, precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul
etc.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Punctul fosilifer de la Aliman

Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata
de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervatia are o mare valoare stiintifica,
fiind declarata monument al naturii.

Punctul fosilifer Seimenii Mari

Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa
o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de
specii.

Punctul fosilifer Cernavod

Situata in sudul Vaii Carasu, langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha. Punctul
fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost
declarat monument al naturii.

Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, se gaseste, la 3 km de comuna Topalu, rezervatia
Reciful de la Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de
varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi, etc.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

3. Prezentarea resurselor antropice

3.1 Obiective arheologice si istorice

• Cazinoul din Constanta reprezinta un

punct de reper pe harta turistica a
Litoralului. Acesta a fost construit in 1909
dupa proiectul architectului Daniel Renard,
reprezentand singurul element al stilului
“art nouveau”.
• Farul Genovez, de forma octogonala,
inalt de 8 metri, situat pe faleza din
Constanta, care a fost construit intre anii
1858 – 1860, in amintirea negustorilor
genovezi.
• Farul Genovez, de forma octogonala, inalt de 8 metri, situat pe faleza din Constanta, care
a fost construit intre anii 1858 – 1860, in amintirea negustorilor genovezi.
• Vestigii importante a Calle fostului oras Tomis,
cel in care si-a petrecut ultimii ani din viata poetul
latinitatii, Ovidiu. Un loc important il constituie edificiul
roman cu mozaic, un complex arhitectural descoperit,
considerat de arheologi ca fiind printre primele de acest
fel din lume.
• La Mangalia, fostul oras Callatis, se gaseste cel
mai vechi document latin din toata Europa de sud – est.
• Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de
Istorie din Constanta, Muzeul Folcloric, Biserica Sf.
Petru si Pavel din zona istorica a orasului Constanta,
Moscheia din Constanta, Moscheia din Mangalia,
manastirile Cocos si Cilic-Dere.
• Pesterile de la Cheile Dobrogei si de la Limanu,
dunele maritime de la Agigea, cu rezervatia floristica, si
Padurea Hagieni, la 15 km de Mangalia, o deosebita
rezervatie floristica si faunistica unica in Dobrogea.
• Celebrele podgorii de la Murfatlar unde se produce faimosul si aromatul vin cu acelasi
nume si podgoria Sarica Niculitel.
• Monumentului triumfal Tropaem Traiani si vestigiile cetatii Tropaem Traiani, construit in
onoarea imparatului Traian dupa cucerirea Daciei.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

• Telegondola din Mamaia inaugurata in anul 2004 este o instalatie de transport pe cablu,
care permite turistilor strabaterea la inaltime a statiunii oferind o imagine de neuitat asupra
statiunii Mamaia, Marii Negre si a lacului Siutghio.
• Parcul acvatic AquaMagic care este un loc de distractie pentru turisti. Aqua Magic este
situat la intrarea in statiune si se adreseaza turistilor de toate varstele, avand o capacitate de 2.500
vizitatori.
• Biserica romano-catolica Sfantul Anton Constanta. Constructie in stil romanic, ridicata in
1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce data
din 1885. Ea a fost realizata din caramida rosie si are un turn patrat.
• Catedrala ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel Cosntanta. Este o constructie ridicata
dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi
artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impresioneaza prin
monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m.
• Muzeul de Arta Constanta. Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine
valoroase lucrari de pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae
Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul
muzeului este organizat cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la
finele veacului trecut pana in prezent.
• Statuia poetului Ovidiu. Este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a fost
ridicat in 1887, de locuitorii orasului, prin subscriptie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a
nascut in anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, in anul
8 p.H., unde a si murit dupa 9 ani.

3.2 Evenimente

• 18 noiembrie 2019-Inaugurare terenuri de sport - Lipnita si Coslugea

• 19-22 septembrie 2019-Sarbatoarea traditiilor si mestesugurilor dobrogene
• 3 septembrie 2019-Vizita de lucru la mai multe sectii ale Spitalului Clinic Judetean de
Urgenta "Sf.Apostol Andrei" Constanta
• 7 august 2019-Semnare contract de finantare proiect ”Extindere Delfinariu, municipiul
Constanta”
• 8 iulie 2019-Finalizare lucrari de reabilitare si modernizare a Centrului de Sanatate
Navodari
• 23 mai 2019-Semnare contracte de finantare pentru 3 proiecte derulate in parteneriat cu
DGASPC
• 22 mai 2019-Inaugurare Compartiment de Ingrijiri Paliative, din cadrul Sectiei de
Oncologie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta “Sf.Apostol Andrei”
• 14 noiembrie 2018 - 140 de ani de Dobrogea

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

• 24 octombrie 2018-Sedinta solemna CJ Constanta in comun cu CJ pentru aniversarea

Centenarului Marii Uniri
• 13-16 septembrie 2018-Sarbatoarea Recoltei si a Vinului Dobrogean
• 20 iulie 2018-Inaugurarea Sectiei de Recuperare, Medicina fizica si Balneologie din
cadrul Ambulatoriului Integrat Eforie Sud
• 10 iulie 2018-Semnare protocol de predare primire al imobilului in care a functionat Casa
Soarelui
• 6 iunie 2018-Semnare contracte de finantare pentru reabilitarea / modernizarea
monumentelor istorice
• 18 mai 2018-"Gala Bursierilor Consiliului Judetean Constanta"
• 15 mai 2018-Intalnire cu delegatia Municipalitatii Shanghai
• 20 aprilie 2018-Inaugurare Centrul multifunctional educativ pentru tineret "Jean
Constantin"
• 9 ianuarie 2018-Semnare contracte achizitie echipamente imagistica medicala

3.3 Traditii si obiceiuri

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou

Obiceiurile dobrogene specifice sarbatorilor de iarna sunt asemanatoare celor practicate in alte
zone ale tarii; ele reflecta atat relatia om-natura, cat si legatura cu divinitatea. Pe 6 decembrie se
celebreaza ziua Sfantului Nicolae, sarbatoare mult asteptata de catre copii. Acestia isi curata
ghetutele si le asaza aproape de usa, sperand ca Mosul sa vina si sa le aduca dulciuri. Se spune ca
doar copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri; cei neascultatori primesc o nuielusa pe care o
folosesc adesea parintii.

In Ajunul Craciunului, cetele de tineri pornesc la colindat. In unele zone din Dobrogea, cu
precadere pe limesul dunarean, colindele se aud inca inainte de ivirea zorilor si inceteaza abia a
doua zi dimineata. Pe vremuri, grupurile erau formate doar din baieti necasatoriti; fetele nu
mergeau niciodata la colindat, ele ii intampinau pe colindatori. In prezent, in satele dobrogene
pot fi intalnite trei cete: ceata copiilor, ceata mica, a flacailor, si ceata mare, alcatuita din barbati
insurati. Fiecare grup are un conducator sau un sef de ceata si o ierarhie bine stabilita. La
Adamclisi, obiceiul colindatului este insotit de jocul caprei, denumit si ţurca. Unul dintre tineri
poarta un costum care infatiseaza o barza cu coarne de cerb sau un cerb cu cioc de barza si joaca
alaturi de colindatori un dans scurt. In prima zi de Craciun, turca se muta in mijlocul satului,
unde ofera un adevarat spectacol. Repertoriul cetelor este foarte bogat si cuprinde atat colindele
amuzante ale copiilor, cat si colindele flacailor, adresate fie tinerilor necasatoriti, fie cuplurilor,
pescarilor sau ciobanilor. In schimbul urarilor de belsug si sanatate, colindatorii primesc colaci,
cozonac, fructe, tuica fiarta si bani. De asemenea, fetele nemaritate daruiesc flacailor coronite
impletite din flori.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Colindatul cu masti este un obicei foarte raspandit in Dobrogea. In seara de Ajun se merge cu
ursul si oleleul. Un membru al cetei se costumeaza fie in urs, fie poarta o masca cu coarne,
menita sa inspaimante. Oleleul intra doar in gospodariile oamenilor instariti, unde este ospatat si
primeste bani. Traditia spune ca tot anul viitor, baiatul care a intruchipat oleleul nu are voie sa
intre in biserica.

In dimineata zilei de Craciun, crestinii imbraca haine de sarbatoare si merg cu mic, cu mare, la
biserica. De pilda, rusii lipoveni au un costum traditional pe care il folosesc doar la slujbele
religioase. Barbatii poarta camasa fara guler (rubasca) legata cu un brau din lana si pantaloni
negri, largi. Tinuta femeilor este compusa din fusta lunga numita iubca, rubasca si brau. Fetele
tinere isi impletesc parul intr-o singura coada, iar femeile maritate poarta batic.

Dupa slujba, dobrogenii petrec in jurul mesei festive, alaturi de familie si prieteni. Intre
preparatele de Craciun se regasesc gasca umpluta cu mere, sarmalele si specialitatile din peste.
Exista obiceiul ca picioarele mesei sa fie legate cu lanturi pentru ca raul sa fie tinut departe de
casa. Dupa Craciun incep pregatirile pentru Anul Nou, care se sarbatoreste cu Sorcova si
Plugusorul. Baietii pornesc prin sate si le ureaza gospodarilor sanatate, belsug si un an nou
fericit. In Tulcea se practica jocul caiutilor, simbol al fortei si tineretii; foarte dinamic si original,
dansul arata legatura puternica stabilita intre calul capabil sa intuiasca vointa omului si calaretul
care conduce fara efort animalul. In prima zi a noului an, copiii merg din casa in casa si arunca
cu boabe de grau sau orez, urand gazdelor prosperitate; obiceiul se numeste semanat. In casele in
care sunt fete de maritat, semanatorii trebuie sa fie baieti tineri si frumosi.

Sarbatoarea nasterii Domnului si anul nou sunt prilejuri de veselie si de intalnire cu cei dragi.
Crestinii uita de suparari, se impaca unii cu altii, isi fac cadouri si petrec in jurul meselor bogate,
sperand ca vor fi sanatosi si fericiti.

Traditii de Paste

Pentru romanii din toata tara, dar si pentru celelalte grupuri etnice, Pastele este cea mai mare
sarbatoare crestina. In perioada premergatoare Invierii, credinciosii fac curat in gospodarii si isi
innoiesc hainele, pregatindu-se astfel sa-i primeasca pe musafiri. Inaintea Postului mare, in
Dobrogea se practica obiceiuri care au ca scop purificarea naturii. Unul dintre acestea este Olaria
sau Hurhumbalul, care consta in aprinderea unui foc din resturi vegetale. Se considera ca in acest
fel natura este curatata, facandu-se loc noii vegetatii. De asemenea, satenii urca pe un deal de
unde dau drumul unei roti infasurate in paie, simbolizand astfel cursul soarelui pe cer.

In ziua de Lasatul secului, copiii si tinerii participa la baterea alvitei, un obicei prin care isi afla
norocul. De grinda casei se prinde o bucata de alvita, iar cei care iau parte la ritual trebuie sa o

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

prinda cu gura, fara ajutorul mainii. Cei care musca din ea isi pun o dorinta. In Joia mare, femeile
vopsesc ouale si prepara pasca, iar vineri participa la slujba. In noaptea de Inviere, credinciosii
merg la biserica si iau lumina sfanta.

In prima zi de Paste are loc sfintirea bucatelor -pasca si ouale rosii-, acestea simbolizand trupul si
sangele Mantuitorului. Apoi toata familia se asaza la masa, savurand preparatele traditionale:
ciorba de miel, drobul, cozonacul. In cea de-a treia zi a sarbatorii pascale, in comunitatile de rusi
lipoveni se practica Paparuda. In localitate se formeaza un alai compus din fete sau femei in
varsta, impodobite cu flori si ramuri verzi; doua dintre ele poarta masti. Grupul merge din casa in
casa, danseaza si canta pentru a chema ploaia. Gazda le stropeste cu apa, imitand astfel
fenomenul meteorologic. Un alt obicei cunoscut este Caloianul, dedicat fertilitatii pamantului si
recoltelor. In a treia zi de miercuri dupa Paste, satenii fabrica o papusa din lut pe care o ingroapa
apoi pe camp; dupa o perioada cuprinsa intre 9 si 40 de zile o dezgroapa si o rup in bucati pe care
le arunca peste holde.

Desi unele dintre obiceiurile dobrogene au fost uitate, cele care au castigat lupta cu timpul sunt
respectate cu strictete. Traditiile pascale ale acestei zone sunt foarte vechi si se axeaza indeosebi
pe comuniunea omului cu natura. Cu toate acestea, vei regasi si in Dobrogea linistea, caldura si
pacea sufleteasca cu care oamenii sarbatoresc Invierea lui Iisus.

Traditii de nunta

Traditiile de nunta in Dobrogea sunt destul de variate, imbinand obiceiurile romanesti cu cele
turcesti sau tatarasti. Nunta incepe intr-o zi de joi si tine pana duminica, insa mirii se vad abia
sambata. Perioada de dinaintea intalnirii celor doi este dedicata pregatirilor.

Vineri, nasa, soacra mare si alte rude vin la casa miresei si ii aduc voalul pentru proba. Cu
aceasta ocazie are loc o mica petrecere doar intre femei. In ziua nuntii, nasa este cea care ii asaza
voalul miresei, aducandu-i in dar farduri, parfum si bijuterii. In timpul in care este aranjata,
mireasa nu poate fi vazuta de niciun barbat. Dupa acest moment, ea poate pune flori in piept
invitatilor, iar apoi se danseaza hora miresei.

In ziua nuntii, mirele porneste alaturi de alai la casa alesei lui. Tanara se ascunde, iar el trebuie sa
o gaseasca; atunci ii ofera un cadou si ii pune bani intr-un pantof pentru a atrage prosperitatea.
Mai exista obiceiul, ca inainte de a merge la biserica, nasa sa rupa un colac deasupra capului
miresei. La ceremonia religioasa, cand cei doi ingenuncheaza, mirele trebuie sa se aseze pe
rochia partenerei daca vrea sa aiba o sotie ascultatoare.

La eveniment participa toata comunitatea, aratandu-si astfel sprijinul pentru noul cuplu. Spre
sfarsitul petrecerii nasa ii da miresei voalul jos si ii pune un batic pe cap. De acum, tanara fata
trece la statutul de sotie. Voalul este cedat unei fete care urmeaza sa se marite, iar floarea mirelui

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

este oferita logodnicului acesteia. Are loc o alta hora a miresei, la care danseaza doar femeile
maritate.

In unele sate se pastreaza si obiceiul horei de duminica, o petrecere restransa cu mirii, nasii,
socrii si rudele apropiate. Chiar daca traditiile difera, nuntile dobrogene sunt celebrate cu muzica
si dansuri populare, marcand intr-un mod festiv formarea noii familii.

Traditii din timpul anului

Dragobetele. Numit si Năvalnicul sau Logodnicul Pasarilor, Dragobetele era un tanar zeu al
dacilor. In functie de zona, el este sarbatorit in perioadele 24- 28 februarie si 1- 25 martie, fiind
considerat patronul dragostei. Se spune ca in ziua de Dragobete pasarile se imperecheaza si incep
sa-si construiasca cuiburi. In acelasi fel, baietii si fetele trebuie sa se intalneasca pentru a se
indragosti. Cand vremea este frumoasa, tinerii ies la padure pentru a culege primele flori ale
primaverii. Femeile maritate strang apa pe care o folosesc in anumite zile ale anului pentru a-si
pastra frumusetea.

Obiceiuri

Cucii se sarbatoresc in prima zi dupa Lasatul secului de Paste. Obiceiul consta intr-o parada a
mastilor. Un grup de 15 barbati este impartit in doua cete de cate 7 membri: o ceata de cuci si
una de cucoaie, adica barbati travestiti in femei; cel de-al cincisprezecelea este personajul central
al paradei si este denumit Mutul. Cucii au masti diferite, fuste lungi si opinci de care sunt legati
cativa clopotei. Recuzita mai contine o sabie vopsita in rosu si un topor albastru din lemn. Cucii
merg prin sat, se lupta intre ei pentru a alunga spiritele rele, apoi se opresc din casa in casa si
incing cate o hora. Ritualul anunta venirea primaverii, purifica spatiul si indeparteaza bolile.

Drăgaica este zeita recoltelor si a iubirii, asemanatoare Sânzienelor din Moldova. Ea se naste
odata cu echinoctiul de primavara si se maturizeaza pe 24 iunie, cand infloresc florile cu acelasi
nume. Sarbatoarea Drăgaicei este considerata cea mai buna zi pentru a culege plantele de leac.
Fetele culeg sanziene din care fac cununi pe care le pun apoi pe porti sau la ferestre pentru a
atrage norocul si belsugul. Cele care doresc sa se casatoreasca dorm cu un buchetel de flori sub
perna pentru a-si visa sortitul. Femeile maritate le poarta in par sau in san pentru a fi mai
atragatoare. In unele sate se obisnuieste ca fetele sa o aleaga pe cea mai frumoasa si mai cuminte
dintre ele si apoi sa umble alaturi de ea prin sat. Alaiul Drăgaicei se opreste la rascruci, unde
canta si danseaza hore.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Legendele povestesc ca Sânzienele sunt zane bune care vindeca bolnavii, inmultesc animalele si
pasarile si apara recoltele de grindina. Insa daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, Sânzienele se
transforma in zane rele, cunoscute sub numele de iele. Acestea aduc furtuni, imbolnavesc
oamenii si lasa plantele fara leac.

3.4 Gastronomia locala

Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rind de fauna, de clima, dar si de bucataria
orientala. La prepararea mincarurilor se foloseste mult pestele, vinatul si carnea de oaie dar si
carnea de pasare, vaca si porc. Dobrogea este bogata in legume si fructe, lapte, brinzeturi si oua.
Mincarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta
zona.
Mincarurile din bucataria dobrogeana sint usoare, gustoase, la pregatirea acestora se foloseste
mult untdelemnul, untul si margarina. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet, sint
realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma
de salata in combinatie cu oua, brinza, smintina. Sosurile sint colorate cu pasta de rosii, se obtin
din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase. Preparatele de baza
sint insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut,
iaurtul dar si brinza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mincaruri.
De-a lungul istoriei, si mai ales dupa primul razboi mondial, odata cu dezvoltarea statiunilor de
pe malul Marii Negre, bucataria din Dobrogea, sufera influenza marilor bucatarii europene,
mincarurile sunt fine, delicate, gustoase, se imbunatateste sortimentul de mincaruri dar si
calitatea acestora. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta
bucatarie cu traditie.
In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mincaruri
traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" din Neptun,
unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene, restaurantul "Histria" din Satul de
Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc si multe alte unitati de renume a turismului romanesc.
Dintre mincarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti, ciorba de burta,
marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, cirnatii de oaie, mielul la
protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile,
dulciurile cu stafide si rahat.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Capitolul II

4. Analiza echipamentelor existente pe 2 ani

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor

conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In
esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes turistic”, potentialul sau turistic trebuie sa
raspunda la doua cerinte esentiale:

 sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice,

cultural-artistice etc.)
 sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati
comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de bazǎ materiala si
de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.

4.1 Structuri de primire turistice cu functie de cazare

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se
desfasoara in ambele sensuri. Pe de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei
turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata de exigenta unor spatii de
cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.
Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista
suficiente posibilitati de cazare si odihnǎ a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza
tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare masura volumul
activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la
serviciile obiectivelor de cazare.
Capacitatile de cazare raman elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico - materiale a
turismului si pentru considerentul ca celelalte elemente ale bazei materiale indeplinesc functii
mult mai eterogene si deci participa cu ponderi relativ oscilante la incasarile provenite din
activitatea turistica.
In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura
innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate,
diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an (sezonaliatea) in care sunt
solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care,
in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire
(innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii caracteristice odihnei in domiciliu temporar
(alimentatie, agrement, igiena).

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare inreteaua de cazare o
detine hotelul, unitate formata dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in
camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de asemenea posibilitatea de
servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai
restransa de servicii.
Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat mai
aproape de plaja, avand in majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai
mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numarul nivelelor, unitatile
hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu
3 paturi. La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la
fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar bufet.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele („Palm Beach,
Scandinavia” din Mamaia) , de 4 stele („Palas, Yaki, Majestic, Savoi” -Mamaia, „Britania”-
Eforie Nord), 3 stele („Hora” - Saturn, „Doina” - Neptun), si de 2 stele („Arad, Crisana”- Olimp,
„Siret, National”- Mamaia).
Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta.
Acestea au fost infiintate si s-au dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat
si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa satisfaca in buna masura
cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat
mai direct cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de
cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent insuficiente in varf de sezon, nereusind sa
satisfaca pe deplin cererea existenta.
Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea sunt
amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din
punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.
Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot
functiona intreaga perioada a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an
calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce conduce la cheltuieli
suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea
prematura a constructiei si instalatiilor aferente.
Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de
turisti, mai ales in varful sezonului, cand afluenta turistica este maxima.
Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un
coeficient de utilizare mai mic. Fata de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife
mai mici practicate.
Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din
practica s-a constatat ca un teren de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurta
de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat mai mult in varf de sezon,
cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric,
campingul este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte
forme de cazare. Avantajul de baza al campingului este acela ca necesita cheltuieli mai mici

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de cazare,

mai ales in cazul turismului neorganizat.
Experienta de pe litoral a aratat ca terenurile de campare existente sunt insuficiente in varf de
sezon si, de multe ori, stau nefolosite spre sfarsitul sezonului. Ar fi necesar sa existe posibilitati
de completare a spatiilor de cazare in varf de sezon prin folosirea complexa a unor terenuri
pregatite in prealabil.
Tinand seama ca aceasta forma de cazare se dezvolta din ce in ce mai mult, este necesar a se
investi fonduri pentru amenajarea unor noi si variate forme de campare, capabile sa satisfaca
cererea prezenta si viitoare, avand in vedere faptul ca orientarea dinamicii dezvoltarii
infrastructurii se fundamenteaza pe necesitatea cresterii functionalitatii acesteia.
In ultimii ani evolutia capacitatii de cazare si a numarului de unitati de cazare a evoluat astfel:

Evoluția numărului de structuri de primire turistică (2016-

2019)
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate
pe stele

2019 2018 2017 2016

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Evoluția capacității de cazare( 2016-2019)

45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

2019 2018 2017 2016

Din graficele de mai sus se poate observa o crestere a numarului de unitati cu peste 100 de unitati
din anul 2016 pana in 2019, si de asemenea se observa o crestere constanta a capacitatii de
cazare cu peste 2000 de locuri, din anul 2016 pana in anul 2019.

Evoluția capacității de cazare în funcție de tipul de unități

Tabere de elevi şi preşcolari
Popasuri turistice
2019

Pensiuni turistice
Hanuri
Hoteluri
Bungalouri
Campinguri
2018

Cabane turistice
Moteluri
Spaţii de cazare pe nave
Sate de vacanţă
2017

Pensiuni agroturistice
Vile turistice
Hosteluri
Tabere de elevi şi preşcolari
Popasuri turistice
2016

Pensiuni turistice
Hanuri
Hoteluri

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Privitor la capacitatea de cazare in functie de tipul de unitati, cea mai mare capacitate de cazare o are
hotelul, numarul acestora crescand cu 17 unitati, de la 2719(2016) la 296 (2019), totusi locurile de
cazare au scazut de la 35 891 in 2016 la 32 958 in 2019. La polul opus, cea mai mica capacitate de cazare
o are motelul, numarul acestora majorandu-se in ultimii ani, cu 2 unitati, acestea concentrand 50 locuri
de cazare.

In ceea ce priveste capacitatea de cazare a judetului Constanta, pe localitati, cea mai mare
capacitate de cazare o are statiunea Mamaia, numarul unitatilor de cazare aici a crescut in ultimii
ani, astfel crescand si numarul de locuri, in prezent aici se pot caza peste 25.000 turisti. Cea mai
mica capacitate de cazare se inregistreaza in localitatea Valul lui Traian, numarul unitatilor de
aici fiind constant in ultimi ani - 1 unitate cu 16 locuri de cazare.
In concluzie, se observa ca serviciile de cazare din judetul Constanta s-au dezvoltat si
diversificat, ceea ce inseamna si dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate, cu
dotari corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si indeplinesc dupa caz si alte functii.
Insa serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanta acestora, de
organizarea muncii in unitatile hoteliere. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare,
echiparea lor necorespunzatoare, neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele
turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteaza negativ calitatea
prestatiei turistice si, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulatiei turistice si posibilitatile
de valorificare a patrimoniului.

4.2 Structuri turistice cu functie de alimentatie publica

Alimentatia publica este o componenta de baza a servirii turistice, incadrandu-se in grupa
serviciilor de baza. Dupa cazare, hrana reprezinta prima necesitate a turistului. Dinamica
alimentatiei publice este din ce in ce mai mult pusa in legatura cu evolutia dimensiunilor
circulatiei turistice.
Sectorului de alimentatie publica ii revine sarcina de a asigura ansamblul conditiilor necesare
pentru ca turistul sa-si poata procura hrana necesara pe tot parcursul calatoriei sau numai a
sejurului. El are menirea sa organizeze productia proprie din preparate culinare si sa asigure
servirea consumatorilor in cele mai bune conditii. Complexurile de hoteluri si restaurante,
structuri organizatorice frecvent intalnite pe litoral, confirma tendinta de asociere a actvitatii de
hrana cu aceea de cazare si implicit de turism.
Dezvoltarea retelei de unitati, modernizarea si diversificarea acesteia, cresterea ponderii
productiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al servirii sunt
cateva din coordonatele ce caracterizeaza dinamica alimentatiei publice. Reteaua de alimentatie
publica pe litoral este organizata asemanator intreprinderilor comerciale cu amanuntul. Astfel, ea
are in componenta unitati operative, cum sunt: unitati de productie de produse si desfacere
(restaurante), unitati de productie (laboratoare), unitati de desfacere (bufete, cofetarii, unitati
racoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unitati auxiliare cu caracter gospodaresc
(ateliere de intretinere, reparatii).
In functie de obiectivul activitatii, unitatile de alimentatie publica de pe litoral pot fi clasate in:

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

a) unitati culinare, concepute ca unitati prin excelenta producatoare de preparate

culinare si desfacere a acestora, in scopul satisfacerii necesitatilor zilnice de hrana ale
consumatorilor;
b) unitati cu caracter recreativ, care au drept scop principal asigurarea unor conditii de
agrement pentru consumatori, prin organizarea de programe distractive;
c) unitati de tipul cofetarii, patiserii, braserii, berarii care se caracterizeaza in principal
prin profilul produselor desfacute.
Restaurantele au in dotarea interioara un salon mare pentru servirea turistilor (pe baza de
bonuri), o terasa, si mai rar, o gradina anexa, unde se servesc preparate la comanda. In perioada
de iarna raman in functiune cateva restaurante, dintre care unele pentru asigurarea necesitatilor
de hrana a turistilor veniti la tratament balnear, iar altele pentru deservirea populatiei din orase si
a turistilor in tranzit. Restaurantele cu specific, amplasate in statiuni servesc preparate culinare
specifice: vanat, pescarie, specialitati gastronomice locale. . Aceste unitati de alimentatie publica
sunt foarte solicitate atat de turistii romani cat si de turistii straini, dar sunt insuficiente fata de
cerere.
Restaurantul cu autoservire foloseste un sistem de servire rapida, durata unei mese reducandu-se
la circa 20-30 minute. Acest sistem de servire prezinta o serie de avantaje pentru consumatori,
cat si pentru intreprindere: posibilitatea servirii mesei la preturi accesibile si intr-un timp scurt,
garantia prospetimii produselor, realizarea unui volum de vanzari superior unitatilor de servire,
specializarea productiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje, exista foarte
putine restaurante cu autoservire, amplasate in statiuni. Unele dintre aceste unitati au regim de
functionare permanent (in tot cursul anului), deservind populatia orasului si respectiv, salariatii
societatilor. Avand in vedere cresterea prezenta, cat si viitoare a turismului neorganizat si chiar
cererea pentru produse culinare cat mai diversificate a turistilor care au hrana asigurata prin
biletul de voiaj, este necesara suplimentarea acestei forme de alimentatie publica prin infiintarea
de noi unitati.
Unitatile de alimentatie publica, tip braserii, berarii sunt amplasate in toate statiunile si au rolul
de a completa necesitatile de hrana a turistilor intr-un timp relativ scurt si la un pret acceptabil.
Cofetariile, patiseriile, placintariile completeaza reteaua de alimentatie publica cu racoritoare,
dulciuri si produse de patiserie. In general, aceste unitati sunt apreciate de turisti, dar nu sunt in
permanenta aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. In afara de produsele clasice ale
acestor unitati, ar trebui sa se diversifice mai mult sortimentul de praparate de patiserie si
placintarie specific locale cum ar fi: placinta dobrogena, suberec, etc. Un rol important al
cofetariilor este acela de a asigura si micul dejun pentru turistii care solicita acest serviciu. Se
poate spune ca mai sunt necesare unele masuri pentru dezvoltarea si diversificarea acestor tipuri
de unitati de alimentatie publica. Turistul este dispus si doreste sa serveasca oricand si rapid
produse cat mai diversificate, mai ales daca unitatile sunt astfel amplasate si aprovizionate incat
sa-l atraga.
Barurile de zi se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul receptiei si altul la
celalalt capat al hotelului. Barul de noapte, amplasat intr-o constructie separata de hotel, se

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

deosebeste de cel de zi prin faptul ca serveste si preparate culinare, are program distractiv,
capacitate mare de functionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxa la
intrare si se practica preturi mai mari.
La capitolul alte unitati sunt incluse: chioscuri de racoritoare, tonete mobile pentru vanzarea unor
produse preambalate, masini de fabricat si de debitat inghetata, vata de zahar, gratare pentru
mici, bere etc. Acestea completeaza reteaua de alimentatie publica a societatii si se inscriu in
categoria denumita comert stradal. Ele au avantajul ca sunt mobile, usoare si se pot amplasa pe
aleile de circulatie a turistilor in drumul lor spre plaja sau hotel.

4.3 Servicii de agrement- tratament

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare,
alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate in raport cu nevoile
turistului sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului, agrementul
vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii
sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul,
de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante, detin un loc important. In ceea ce
priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un
rol hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare,
contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii
statiunilor turistice. Totodata, agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a
ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia turistica, fiind o sursa
importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii.
In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea
sporturilor nautice, organizarea agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa
(tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice
si punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri
etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si
in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se mai pot adǎuga alte mijloace de agrement ca: parcuri
de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de agrement si
corespunzator, de vacanta, in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea
turistilor, o reprezinta echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia,
favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i se asocieaza plimbarile cu trasura si
alte mojloace hipo.
Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica sezonalitate,
durata mare a sejurului, motivatia deplasarii, intensitatea circultiei turistice etc. Principalele
dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:
-plaje amenajate si dotari aferente;
-plaje cu circulatie libera;

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

-agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement,

teleschi nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);
-parcuri de distractii;
-minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
-piscine acoperite si in aer liber;
-saune, solarii, minigolf;
-sali de gimnastica si aerobic;
-stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;
-teatre de vara;
-terenuri de sport;
-sali de conferinta;
-acvariu - delfinariu;
-cluburi, baruri de noapte;
-echitatie si menaj pentru copii;
-emisiuni Radio Vacanta;
-plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;
-excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul
Moldovei, Bucuresti ).
Printre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul
romanesc, mentionǎm: orientarea plajei spre sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe
timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa
marii, namolurile curative.Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari,
Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus,
Saturn, Mangalia.
Costinesti :Statiune balneo-climaterica estivala aflata in extremitatea sud-esticǎ a Romaniei (la
28 km sud distanta de Constanta), in raza Comunei Tuzla, pe tarmul Marii Negre, la 10 m
deasupra nivelului marii. Durata de stralucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii de cura
naturala sunt clima marina excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii.
Plajele sunt intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie, orientate spre sud, si
cu expunere la soare in tot cursul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa). Aici
se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie
secundara, rahitism etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret, si o
tabara studenteasca internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii de „Statiunea
Tineretului”.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Eforie Nord: Statiune cu sezon permanent, integrata orasului Eforie, aflata la extremitatea sud-
estica a Romaniei(Constanta -Techirghiol), pe fasia litorala dintre lacul Techirghiol si Marea
Neagra, la 6-20 m peste nivelul marii, la 14 km distanta de Municipiul Constanta. A doua
statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datorita
tratamentelor cu factori naturali existenti aici. Vara, data fiind nebulozitatea redusa, soarele
straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, apa marii care
este clorata, sulfatata, sodica, magnezica, hipotonica (mineralizare medie 15,5 gr), apa sarata a
Lacului Techirghiol (grad mediu de mineralizare de 70-80 gr), namol sapropelic extras de pe
fundul lacului, radiatie solara si aerosoli salini. Plajele au un nisip fin si sunt amenajate pentru
helioterapie si talasoterapie. Pe malul Lacului Techirghiol exista un Complex - Sanatoriul Efosan
- pentru tratament in aer liber.
Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica a
Romaniei, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste
nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Construita la
inceputul secolului XX, statiunea a purtat initial numele de fosta poeta a Reginei Maria a
Romaniei - Carmen Sylva. Este o statiune balnoclimaterica a carei minunata riviera maritima
coboara in trepte succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 km. Fosta statiune Carmen Sylva
detinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importanta baza
turistica a litoralului romanesc.
Jupiter - Cap Aurora: La 40 km. de Constanta si la 4 km de Mangalia, Jupiter - Cap Aurora
sunt statiuni climaterice estivale ce s-au dezvoltat in jurul lacului artificial Tismana, intre
padurea Comovora si tarmul marii. Jupiter, una dintre statiunile noi ale litoralului romanesc (a
fost inaugurata in iulie 1968), dispune de 8.500 locuri de cazare, in hoteluri de 1-2 stele, vile,
casute. Aceasta dispune de numeroase restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping,
cinematograf, teatru, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie, ambarcatiuni pe
lacul Tismana etc. In lunile de varǎ cerul ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in
medie 10-12 ore. Plaja statiunii se intinde pe o distanta de 1 km intr-un golf pitoresc. Soarele si
marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanta preferat si un loc pentru tratamentul
diferitelor afectiuni. Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii in
interiorul tarii si in strainatate etc.In continuarea sa, pe o lungime de 1 km se intinde statiunea
Cap Aurora, cea mai tanara si cea mai mica statiune a litoralului romanesc, cu o capacitate de
2.500 de locuri de cazare.
Neptun - Olimp: Aflate la o distanta de 38 km de Constanta si 9 km de Mangalia, cele doua
statiuni Neptun si Olimp - se numara printre statiunile noi ale litoralului, ambele fiind construite
dupa 1972. La o altitudine de 5 - 20 metri, asezate pe pragul de nisip dintre mare si padurea
Comovora, complexul turistic este o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a
litoralului romanesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea
si eleganta, atat in ceea ce priveste confortabilele vile si hoteluri, cat si prin serviciile de
alimentatie publica pe care le ofera .Asezata intre Padurea Comorova si Lacul Tatlageac, intr-o
zona cu o vegetatie relativ bogata (paduri cu specii de arbori din zone meridionale).
Statiunea Neptun, cu o capacitate de cazare de 12.000 locuri, asezata intre lacul cu acelasi nume
si frumoasa padure Comovora, poate fi considerata o adevarata gradina a litoralului. Spatiile de
cazare sunt hoteluri de 1-3 stele, vile, casute de vacanta si camping.Oferta de agrement pentru
turisti este foarte variata: practicarea de sporturi nautice - yole, sky-jet, sky nautic, debarcaderul

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

cu ambarcatiuni pentru plimbari cu barca sau hidrobicicletele pe cele 2 lacuri din statiuni, teren
de echitatie, 5 terenuri de tenis, 3 terenuri de minigolf, bazine (8 bazine in aer liber si 4 bazine
acoperite), Bowling Neptun si Bowling Olimp, Gradina de vara Olimp, Gradina de vara Neptun -
pentru filme si spectacole in aer liber. De asemenea exista cabarete si cluburi, parcuri de
distractie.Alaturi de oferta de agerment deosebit de variata, statiunea Neptun - Olimp prezinta
facilitati pentru turismul balnear. Astfel, Complexul balnear Doina (functioneaza in regim
permanent) este prevazut si cu o baza de tratament, dotata cu cabinete medicale moderne, sali de
masaj, hidroterapie, electroterapie, tratamente cu namol, sauna, sala de gimnastica, piscina
acoperita cu apa de mare.
Venus: Asezata intre Cap Aurora si Saturn, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 41 km sud de
Municipiul Constanta, si pe la 5 km de Mangalia, in jurul unui lac artificial, pe un promotoriu
caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un frumos amfiteatru, statiunea
balneoclimaterica sezoniera, care poarta numele zeitei frumusetii, este un loc cochet si elegant,
cu o salba de hoteluri construite intr-un arhitectural deosebit, majoritatea purtand nume de fete:
Brindusa, Claudia, Lidia etc. Avand o capacitate de cazare de 9.500 locuri de cazare, in hoteluri
de 1-3 stele, vile, casute, bungalow-uri si un camping, statiunea Venus impresioneaza prin
frumusetea gradinilor sale. Ca si celelalte statiuni din constelatia litoralului romanesc, Venus
beneficieaza de brizele marine, de stralucirea soarelui construind un veritabil punct de atractie
pentru orice turist dornic de reecrere. Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale
sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume.
Saturn:Cea mai sudica statiune sezoniera a litoralului, aflata la o distanta de 43 km de Constanta
si 1 km de Mangalia, Saturn este asezata in jurul unui golf linistit, fiind profilata pe tratamentul
afectiunilor ginecologice si a altor boli asociate, precum si pentru odihna. Statiunea beneficieaza
de cca. 25 zile insorite pe luna. Apa marii are, in timpul verii, o temperatura medie de 20-25
grade Celsius. Statiunea dispune de 14.000 locuri de cazare in hoteluri de 1-3 stele, vile, casute si
campingul Saturn. Diverselor posbilitati de cazare se adauga restaurantele si barurile, teatrul in
aer liber, terenurile de sport, posibilitatile de pescuit si echitatie pentru a asigura petrecerea unui
sejur deosebit de agreabil.
Techirghiol: Oras situat in extremitatea sud-esticǎ a Romanei (Judetul Constanta), pe malul
dinspre nord-vest al Lacului Techirghiol (11,6 km pǎtrati), intr-o valcea inconjurata de mici
coline, 15-20 m deasupra nivelului marii, 18 km sud de Municipiul Constanta, nu departe de
mare (3 km). Statiune in sezon permanent. Briza marina se resimte aici mult mai putin decat pe
tarmul marii, in schimb briza lacului se face simtita din plin. Lacul Techirghiol este renumit
pentru apa sa sarata (grad de mineralizare: 86gr/litru) si pentru namolul sapropelic cu efecte
extraordinare in tratamentul bolilor. Statiunea dispune de cinci baze de tratament, un sanatoriu
balnear pentru adulti si un altul pentru copiii cu deficiente motorii (cu regim permanent), un
sanatoriu pentru copiii cu afectiuni reumatismale si rahitism, si o baza de tratament in aer liber
pentru sedinte de aerohelioterapie, impachetari cu namol rece prelevat din lac, urmate de bai in
lac. Cazarea este asiguratǎ in sanatorii, hoteluri, pavilioane, vile sau locuinte particulare. Dispune
de 1.370 de locuri de cazare, din care 1.040 de locuri in cadrul Sanatoriului Balnear si de
Recuperare Medicala.
Mangalia: Aflata la 44 km de Constanta, Mangalia este o statiune balneoclimaterica
permanenta, aflata in extremitatea tarii (Judetul Constanta), la tarmul Marii Negre, la 0-10 m
deasupra nivelului marii. Este situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediteraneene Monaco,

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

San Remo si Nisa. Este o asezare de o varsta cu Tomisul. Cea mai sudica statiune de pe litoralul
Marii Negre, este singurul loc din tara unde iarna temperatura ramane peste 0 grade Celsius.
Mangalia este singura statiune maritima care detine izvoare minerale provenite de la izvoare din
partea de nord a orasului, din zona plajei dintre statiunile Saturn si Venus, (sulfuroase,
mezotermale, radioactive folosite din antichitatea romana). Aici, de asemenea, se gasesc namolul
sulfuros de turba, care este bogat in minerale si este extras din mlastinile din nordul orasului (se
apreciaza cǎ exploatarea acestuia sa dureze vreme de 250 de ani), si clima marina bogata in
aerosoli salini si radiatia solara. Toate acestea au un efect intaritor asupra organismului
uman.Statiunea are doua baze de tratament moderne: un hotel la Mangalia (cu peste 500 locuri in
camere de doua paturi), dotat cu instalatii de tratament proprii (patru bazine pentru kinetoterapie
cu apa sulfuroasa, o sectie pentru electroterapie, doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de
pneumoterapie, sali de gimnasticǎ medicala si saloane pentru masaj, cabinete de geriatrie,
laboratoare pentru analize si investigatii, cabinete pentru acupuncturǎ, bazine cu apa de mare
incalzita, tratamente cu Boicil, Pell Amar, Alflutop, bai de plante etc.) si un Sanatoriu balnear
pentru recuperare.
Mamaia: La 3 km nord de Constanta, Mamaia este cea mai mare statiune din Romania (6-8
metri altitudine), denumita „Perla Marii Negre”, este dezvoltata pe o fasie de nisip scaldata la
rasarit de valurile marii, iar la apus de apa dulce a lacului Sutghiol. Primul stabiliment balnear
dateaza din perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime
europene. Datorita asezarii sale excelente, se simte necontenit suflarea brizelor de zi si de noapte,
care bat cand dinspre mare, cand dinspre lac. In plin sezon, este scaldata in soare 10-12 ore pe zi.
Plaja statiunii, ce poate rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe coasta de
Azur, este acoperita de un nisip deosebit de fin, intins pe o lungime de 8 km si o latime de 100-
200 metri, permitand helioterapia si talasoterapia. De-a lungul acestei plaje exceptionale se insira
elegante si cochete majoritatea celor 65 de hoteluri, vile si campinguri. Un loc foarte pitoresc il
reprezinta „Satul de Vacanta”, situat la intrarea in statiunea Mamaia, cu cele 31 restaurante ale
sale, impodobite in stil rustic, conform regiunii pe care o reprezinta fiecare si oferind din
bucataria respectivei regiuni.

București 2019
 Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

5. Analiza circulatiei turistice, previziunilor si evolutiei viitoare

București 2019