BUZAU

Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism
VALORIFICAREA
POTENȚIALULUI TURISTIC AL
JUDEȚULUI BUZĂU
Copăceanu Andreea Georgiana
Vasilachi Veronica
Manea Alexandru
Grupa 341, Seria C
BUCUREȘTI 2019
Cuprins
Capitolul I
1. Informații generale despre județul Buzău
2. Prezentarea resurselor naturale
3. Prezentarea resurselor antropice
Capitolul II
4. Analiza echipamentelor existente pe 2 ani
5. Analiza circulației turistice, previzunilor și evoluției viitoare
Capitolul III
6. Formele de turism
7. Comunicarea și organizarea unei tabere școlare
Capitolul IV
8. Preocupări de dezvotare locală a turismului
9. Analiza coparativă a unei stațiuni turistice din județ cu o stațiune
turistică concurentă în plan internațional
Capitolul V
10.Analiza SWOT a județului
11.Soluții de valorificare a potenșialului turistic
12.Stema turistică a județului
BUCUREȘTI 2019
Capitolul I
1. Informații generale despre județul Buzău
Buzău este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România. Acesta a
fost un important târg în Evul Mediu. La începutul secolului al XVI-lea a fost înființată
Episcopia Buzăului. Activitățile economice principale din oraș au fost comerțul și agricultura.
După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în secolele XVII– XVIII, economia
Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui
sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și Palatul Comunal, clădirea
emblematică a orașului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde și, tot atunci,
Buzăul a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă orașul s-a extins mult,
triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează
și astăzi, în contextul trecerii la o economie de piață.
Denumirea orașului provine de la cea a râului pe al cărui mal se află. La rândul său, acesta este
menționat cu numele de Μουσεος (Mouseos) într-un document în limba greacă din anul 376
e.n., ce făcea referire la martiriul lui Sava Gotul.
1.1 Localizare si caracteristicile zonei
Județul Buzău este situat în partea de sud-est a României, intre 44°44′ și 45°49′ latitudine
nordică și între 26°04′ și 27°26′ longitudine estică, având ca vecini județele Brașov și Covasna
la nord-vest; Vrancea la nord-est, Brăila la est; Ialomița și Ilfov la sud și județul Prahova la
vest.
Suprafața județului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafața Regiunii Sud-Est și 2,6% din
suprafața țării).
Județul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăște din
curbura Carpaților.
După mărime, județul Buzău ocupă locul 3 pe Regiune (după Tulcea și Constanța) și locul 17
pe țară.
Din punct de vedere al provinciilor istorice, Buzăul se află în Muntenia, învecinându-se cu

celelalte două mari provincii românești – Moldova și Transilvania, poziție geo-politică care a
influențat de-a lungul timpului evoluția și dezvoltarea județului.
1.2 Așezare georafică
Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de București, în sud-estul
României, și ocupă o suprafață totală de 81,3 km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de
BUCUREȘTI 2019
Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și
Moldova. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma
orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101
metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de
95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia). Astfel, Buzău este un oraș
aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.
Fig 1. Judetele invecinate judetului Buzau
1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social
În ceea ce privește nivelul de dezvoltare socio-economică, conform INSSE, PIB-ul județului

Buzău are următoul nivel:
Judeţ / PIB(lei)
anii
Buzău
2010 7900,1
2011 8051,6
2012 8714,8
2013 9579,7
2014 9438,8
2015 10258,4
2016 10435,3
BUCUREȘTI 2019
PIB/cap locuitor
Buzau
2017 0
2016 5,400
2015 5,300
2014 4,800
2013 4,900
2012 4,400
RATA ȘOMAJULUI (%)

BUZĂU
9.7 10 9.8
8.7
7.2
2014 2015 2016 2017 2018
BUCUREȘTI 2019
CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU/LEI
BUZĂU
1903
1644
1484
1294 1326
2013 2014 2015 2016 2017
Activitatea economică a municipiului Buzău se bazează pe industrie şi servicii, din care

industria are o pondere de aproximativ 50%. În cadrul sectorului economic, un loc important
este ocupat de sectorul comercial. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2016 PIB-
ul pe cap de locuitor în municipiul Buzău a fost de 5400 euro.
În topul realizat de revista Forbes, “40 cele mai bune oraşe pentru afaceri”, ediţia 2016, în care
s-au analizat reşedinţele de judeţ, municipiul Buzău a fost situat pe locul 37.
Cele 10 criterii luate în calcul pentru departajarea oraşelor au fost următoarele:
1. produsul intern brut pe judeţ

2. produsul intern brut pe cap de locuitor
3. societăţile comerciale cu capital străin
4. câştigul salarial
5. şomajul
6. numărul întreprinderilor active
7. infrastructura rutieră
8. infrastructura feroviară
9. stocul de locuinţe
10. unităţile de învăţământ
Datele statistice care au stat la baza întocmirii topului Forbes au avut ca surse Institutul
Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, Oficiul Național al Registrului
Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice și portalul listafirme.ro.
BUCUREȘTI 2019
Cifra de afaceri totală realizată de firmele din municipiul Buzău a fost de 10,5 miliarde lei (2,4
miliarde euro), ceea ce a reprezentat 72,76% din cifra de afaceri totală din județul Buzău. Cifra
de afaceri din tot județul Buzău a fost de 14,43 miliarde lei (3,3 miliarde euro), iar în restul
județului fără municipiul Buzău, cifra de afaceri a fost de 3,93 miliarde lei (0,9 miliarde euro).
Domeniul de activitate în care s-a realizat cea mai mare cifră de afaceri a fost fabricarea
uleiurilor și grăsimilor cu 1,3 miliarde lei (302,3 mil. euro). Pe următoarele locuri în topul
domeniilor de activitate au fost: comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și
tutunului neprelucrat cu 1,1 miliarde lei (261,2 mil. euro), comerțul cu ridicata nespecializat de
produse alimentare, băuturi și tutun cu 470 mil. lei (106,8 mil. euro) și prelucrarea și
conservarea cărnii de pasăre cu 439,2 mil. lei (99,8 mil. euro).
Câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 11,4% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu
au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS. Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900
de lei sunt câştigate în judeţul Buzău, dar și în Olt, Giurgiu, Tulcea, Mehedinţi, Călăraşi,
Dâmboviţa şi Hunedoara.
Profitul net total realizat de firmele din municipiul Buzău a fost de 496,4 mil. lei (112,8 mil.
euro), ceea ce a reprezentat 61,89% din profitul net total realizat în județul Buzău.
BUCUREȘTI 2019
Domeniul de activitate în care s-a realizat cel mai mare profit net în anul 2015 a fost fabricarea
fibrelor sintetice și artificiale.
Principalele “motoare economice” din municipiul Buzău sunt companiile care au realizat cele
mai mari cifre de afaceri, cele mai mari profituri și de asemenea companiile care au fost cei mai
mari angajatori. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, în top 5 au fost
următoarele firme: BUNGE ROMANIA S.R.L., BUNGE DANUBE TRADING S.R.L.,
AAYLEX PROD S.R.L., AGRANA S.R.L., GREENFIBER INTERNAȚIONAL SA.
Top 5 de domenii de activitate din municipiul Buzău după cifra de afaceri totală:
Rata șomajului în municipiul Buzău în anul 2018:
Data 31.12.2018
Rata șomajului în municipiul Buzău în anul 2018
BUCUREȘTI 2019
În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și
de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care
legau Țara Românească de Moldova și Transilvania. Vechea tradiție de târg a Buzăului se
păstrează încă, târgul Drăgaica ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind
mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României. În prezent, cea mai mare
companie cu sediul în Buzău este holdingul Romet, cu capital integral românesc, compus din
mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare
de incendii și alte produse.
1.4 Căi de acces
Căile de acces în județ sunt de două tipuri: rutiere și feroviare.
Rutiere: prin municipiul Buzău trece șoseaua națională DN2 (parte din drumul european E85),
care leagă orașul spre sud cu Bucureștiul și spre nord cu orașele importante din Moldova. Lângă
Buzău, din acesta se ramifică șoseaua națională DN1B (drumul european E577), care îl leagă de
Ploiești, iar în nordul orașului, din DN2 se ramifică DN10, care traversează Munții Carpați pe
la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov. De asemenea, prin sudul orașului
trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre
est la Galați și la Brăila. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care
duce spre sud la Țintești și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând
împreună legătura rutieră a orașului cu Slobozia.
Feroviare: există căi de acces dinspre Moldova (Iași, Suceava, Bacău, Galați, Brăila), capitală
(pe ruta Bucureși-Ploiești Sud), dar și dinspre Brașov și Constanța. Buzău este un important
nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și Constanța. Gara din oraș a fost
deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați. O ramificație a acestei căi ferate,
de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe 13 iunie 1881, devenind prima cale
ferată proiectată de ingineri români. Linia Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de
multe din localitățile de pe valea Buzăului, inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele.
BUCUREȘTI 2019
Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului fiind
aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară. Traficul aerian civil
al Buzăului este deservit de Aeroportul Internațional Henri Coandă, din Otopeni, oraș aflat la
110 km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.
Fig 2. Harta administrative
BUCUREȘTI 2019
2. Prezentarea resurselor naturale
2.1 Clima
Judeţul Buzău are o climă temperat continentală. Aceasta variază însă de la nord la sud datorită
altitudinii, orientării generale a reliefului şi configuraţiei locale a acestuia.
Precipitațiile anuale sunt de 500 mm și zăpada, iarna, poate ajunge până la 30 cm. Râul Buzău
are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a
bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă,
astfel că râul nu indundă orașul.
Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu
temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ
Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul,
vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea
temperaturii.
2.2 Relieful
Judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului Buzău, cuprinzând în
mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între acestea
aflându-se zona colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi
Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Sunt munţi din roci puţin rezistente ce au
determinat prezenţa unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub
numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului) fiind formată dintr-o succesiune de culmi
deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului,
încadrându-se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la
vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi
Câmpia Râmnicului.
2.3 Hidrografie
Râul Buzău constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl
alimentează permanent cu apă. Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar
excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și
al comunelor vecine Costești, Stâlpu și Țintești, de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care
izvorăște Călmățuiul.
Râurile, lacurile, izvoarele, apele subterane dau un plus de frumuseţe spaţiului geografic
buzoian. Aici se pot dezvolta turismul de sfârşit de săptămână (week-end) sau turismul de
recreere.
BUCUREȘTI 2019
Fig nr.3 Harta hidrografica
2.4 Flora
Prezintă variații și elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief: câmpie, deal,
munte.
La câmpie se dezvoltă o vegetație caracteristică stepei și silvostepei.
În stepă, vegetația a fost înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepția
islazurilor, văilor și sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase și, mai
puțin, cu pomi fructiferi și viță de vie. Vegetația naturală este reprezentată de specii ierboase:
pelinița, pălămida, pelinul, ciulinul, coada șoricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul.
Vegetația lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei și arbuști ca
măceșul.
În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai restrânse,
rămășițe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la Rușețu, Brădeanu, Văleanca, Crângul
Buzăului, Frasinu, Spătaru și cele de la nord-est de orașul Râmnicu Sărat. La sud-vest de
municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervație floristică cu o suprafață de 165
ha, unde predomină frasinul pufos (Fraxinus pallisae), stejarul (Quercus robur), stejarul
pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul (Acer campestre), părul pădureț (Pirus piraster),
arțarul tătăresc (Acer tataricum). Specii asemănătoare vegetează și în pădurea Frasinu, rezervație
cu suprafața de 158 ha. Pădurea este de tip frăsinet de depresiune din silvostepă, numai aici
găsindu-se împreună cele două specii de frasin: Fraxinus palissae și Fraxinus angustifolia.
Pădurea Brădeanu, rezervație forestieră cu suprafața de 2,1 ha, reprezintă un rest al vegetației
BUCUREȘTI 2019
lemnoase din silvostepa Munteniei, aparținând, din punct de vedere fitogeografic, pădurilor de
stejar brumariu.
Zona dealurilor subcarpatice și zona de munte sunt ocupate de păduri etajate astfel: etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor și etajul tufărișurilor sau subalpin. Zona subcarpatică
este acoperită predominant de stejar în amestec cu fagul. Sub influența fohnului și datorită unor
condiții topoclimatice specifice, în zona colinară se întâlnesc specii de nuanță
submediteraneeană-pontică: cărpinița (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria),
liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus
pubescens), cerul (Quercus
cerris), garnița (Quercus fraenetto), aliorul de stepă (Euphorbia steposa), migdalul pitic
(Amigdalus nana), cârcelul (Ephedra distachia), jaleșul plecat (Salvia nutana), unghia găii
(Astragalus dasyantus), măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus).
Între 600 -1200 m altitudine se găsește regiunea dealurilor înalte unde cresc fagul, carpenul,
teiul alb, paltinul, mesteacănul, darmozul (Viburum lantana), crușinul (Rhamnus frangula) și
lianele Hedera helix și Clematis Vitalba. În luminișuri se află speciile de flori săbiuță (Gladiolus
imbricatus), pana zburătorului (Cynanchum vincetoxicum), sânziana (Galium odoratum),
aliorul (Euphorbia amigdaloides), trepădătoarea (Mercurialis perennis); în fânețele de pe Bâsca
Mare: murul (Rubus sulcatus), fragul (Fragaria vesca), năvalnicul (Pteridium aquilinum) ș.a.
În pădurile de fag și de brad, în locuri umbroase și umede, cresc diverse specii de ciuperci,
mușchi și ferigi (Driopteris filix-mas, Equisetum). În unele sectoare peste jumătate din arboret
îl constituie bradul. La această altitudine, în pădurea de fag cresc anemone, pochivnic (Asarum
europaeum), leurda (Allium ursinum), socul rosu. În locuri cu exces de umiditate se pot întâlni
Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele
Mnium punctatum, Fissidens cristatus – plante hidrofile.
Etajul zonei subalpine este reprezentat de pajiști întinse cu ierburi și tufărișuri. Pe versanții
nordici predomină ienupărul pitic (Juniperus communis). Pe versanții sudici și sud-estici cresc
afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea) și spre poale, pe terenuri abrupte
și umede, arinul verde (Alnus viridis), care formează aici grupuri masive, cu sistem radicular
bine dezvoltat, care oprește declanșarea eroziunilor și alunecărilor de teren.
2.5 Fauna
Județul Buzău nu prezintă specii caracteristice, dar fauna este foarte variată. Printre
nevertebratele terestre întâlnite aici se numără o serie de moluște (Helicella, Helix pomatia, Ena
montana), insecte, arahnide diverse, printre care o mențiune aparte o merită scorpionul carpatic
(Euscorpius carpathicus). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brună de
pământ, salamandra, brotăcelul, broasca roșie de munte), reptile (șopârla cenușie, gușterul,
șopârla de munte, șerpi neveninoși și, mai rar, vipere), păsări (vrabia, bufnița, cucuveaua,
șoimul, grangurul, gaița, pupăza, pițigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriță, ciocănitoarea
verde românească, mai rar întâlnită în restul țării, privighetoarea, mierla, forfecuța, corbul
(Corvus corax) ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) ocrotită de lege,
cocoșul de munte ocrotit de lege, mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtița, liliacul,
șoarecele de câmp, șoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veverița, pisica sălbatică, râsul (Lynx
Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistrețul, cerbul, ursul (Ursus arctos) ocrotit de lege, de
asemenea.
BUCUREȘTI 2019
În apele curgătoare și în lacuri sunt multe specii de viermi, moluște, crustacee, amfibieni și pești
(caras, crap, biban și chiar păstrăv și lipan).
2.6 Rezervații naturale

Turismul buzoian este favorizat de potenţialul natural variat, avand recunoscute şi ocrotite ca
rezervaţii şi monumente ale naturii următoarele:
Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici: sunt situati in apropierea localitatii Berca,
din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar
intalnit in Romania si chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din
adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub forma unui material
vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Acest noroi formeaza conuri inalte de 3 pana la 9
m, revarsandu-se la intervale diferite de timp si alunecand pe pantele usor inclinate rezultate din
eruptiile anterioare. Acest fenomen a inceput sa fie studiat la noi inca din 1867, iar in 1924 a
fost declarata rezervatie stiintifica complexa. In jurul vulcanilor se dezvolta o vegetatie adaptata
la salinitatea de aici, cum ar fi nagara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana) etc.
Blocurile de calcar de la Bădila, rezervaţie geologică şi paleontologică
Sarea lui Buzău – Rezervatie geologica si paleontologica, situata pe valea Buzaului intre
localitatile Parscov si Badila, fiind extinsa pe o suprafata de 1 ha. Este formata din 40 de blocuri
de calcar, fiecare cu forme diferite, unele dintre ele datand din Jurasicul superior. Izolat, in
aceasta zona se intalnesc izvoare si eflorescente saline.
Focul Viu – Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari, fiind
formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului,
flacari ce se inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica,
atunci flacarile se sting.
Balta-Albă, rezervaţie botanică şi zoologică;
Rezervatiile Academiei de la Manzalesti - cuprind o salba de 34 de pesteri, Pestera 6 fiind cea

mai lunga din lume - 1337 m altitudine
Platoul Meledic, rezervaţie geologică, zoologică şi speologică; se remarcă mai ales prin
peşterile de sare, printre care se numără şi cea de-a de a doua ca mărime din lume(1,257 km
lungime);
Pădurea Frasinu (rezervaţie de frasin pufos) şi Pădurea Spătaru (rezervaţie forestieră care face
trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar);
Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu), rezervaţie forestieră care

face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar,
Lacul fără Fund (Lacul Vulturilor) situat la 1.420 m altitudine în Munţii Siriului, Lacul
Meledic (Mînzăleşti) – carsto-salin, Lacul Balta Albă (limanuri fluviatile), lacul de acumulare
de la Siriu.
BUCUREȘTI 2019
Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Sfinxul din Buştea, Ape minerale în Buştea (1892 -
1939), Malul cu sare în Bisoca, Rezervaţiile naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaţia Malul
Roşu de la Lopătari, Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) în Mânzăleşti.
Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în:
Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău, la 86 m altitudine),

înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un
climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Ca
instalaţii de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, bazine cu apă
minerală în aer liber, sală de gimnastică medicală, instalaţii pentru electro şi hidroterapie. Căile
de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara
Buzău.
Balta Alba, statiune balneoclimaterica, situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba.
Datorita numeroaselor izvoare cu ape minerale de aici (cunoscute din anul 1847), statiunea se
recomanda pentru tratarea bolilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice,
dermatologice etc.
Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi (la 508 m altitudine,
la 82 km de Buzău).
Fig Nr.4 Harta geografica
3. Prezentarea resurselor antropice
3.1 Obiective arheologice și istorice
Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul Buzău:
BUCUREȘTI 2019
Vestigii istorice
Sărata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru şi urmele unei aşezări dacice. Dealul Istriţa de
la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur „Cloşca cu puii de aur”, atribuit vizigoţilor
lui Atanarik, care în 376 rătăceau pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei
domneşti Vintilă Vodă, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mănăstirii Vintilă Vodă (unde
a domnit Vlad Vodă Vintilă - 1535), Ruinele castelului Meledic, Aşezămintele rupestre
sculptate în pereţi de gresie în Aluniş, Nucu, Fişici – Bozioru .
Edificii culturale
Palatul comunal din Buzău(astăzi Primăria municipiului), Palatul Episcopal, Catedrala

Episcopiei Buzău, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeţean Buzău, , Muzeul
Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Castrul şi termele romane de la Pietroasele (306-337), Muzeul
Chihlimbarului – Colţi (1979), Casa memorială “Vasile Voiculescu” – Pârscov (1987),
Muzeul de Artă Populară a Văii Slănicului – com. Mânzăleşti, Casa „Vergu Mănăilă“ din
Buzău, Muzeul Municipal şi Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat.
Etnografie
Aceste locuri ale judeţului Buzău păstrează bogate şi variate elemente etnografice, datini
străvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Lopătari), ţesături şi covoare (Bisoca), instrumente
muzicale (Mânzăleşti), festival folcloric (Poiana Nucului- Lopătari).
Edificii religioase
-Biserica Episcopiei Buzau a fost ridicata in anul 1507, in municipiul Buzau, in timpul
domniei lui Radu cel Mare, iar in 1649 a fost reconstruita de catre Matei Basarab. Biserica de
mari dimensiuni, poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”, in 1740 fiind din nou reparata.
In secolul al XVI-lea, aici au functionat cele dintai scoli de slavona din oras, iar in 1691 a fost
infiintata aici de catre Constantin Brancoveanu, o tipografie. Astfel, prima traducere a
Mineilor (carti de ritual) in limba romana, a aparut aici in 1698 fiind publicata de catre
episcopul Mitrofan. In timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti si a episcopului Chesarie, mai
exact in 1779, biserica a fost refacuta si modificata, iar in 1832 a fost pictata de catre Nicolae
Teodorescu.
-Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat, ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1691-
1697). Alexandru Vlahuţă scria că este un „adevărat muzeu” distingându-se prin pictura
interioară bine păstrată şi prin ornamentaţia bogată.
-Biserica Banu în Buzău, înălţată în 1571 în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei.
-Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Sărat, zidită de Ştefan cel Mare în cinstea unei
victorii reputate împotriva ostaşilor lui Radu cel Frumos.
-Alte edificii religioase: Biserica „Negustori” în Buzău, (1649), construită în stil neoclassic,
Mănăstirea Ciolanu în Măgura (1568), Mănăstirea Barbu in comuna Tisau (1668), Complexul
Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Mănăstirea Poiana Mărului în Bisoca, Bisericuţa din lemn în
BUCUREȘTI 2019
Vintilă Vodă (construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie), cu litere chirilice sculptate în
crucile din piatră şi o vechime de peste 300 de ani, Mănăstirea Găvana (1707), Biserica
Buştea, cu picturi de Tăttărescu (1808).
Fig nr.5- Biserici, manastiri, cetati
3.2 Evenimente
Martie
25.03.0000 25 martie - Blagoviștenie
Aprilie
04.0000 Aprilie - Izvorul Tămăduirii - Târg, Târgul cucului
12.04.0000 Muzeul judeţean Buzău - Zilele Buzăului (Hronic buzoian)
Mai
05.0000 Festivalul anual Gala Vedetelor VeDeTeatru
BUCUREȘTI 2019
05.0000 Ispas (târg)
05.0000 Ispas (targ) - comuna Chiojdu
08.05.0000 Floarea salcâmului
17.05.0000 Sărbătoarea Câlnăului
18.05.0000 Muzeul judeţean Buzău - Ziua internațională a muzeelor
21.05.0000 Sfinții Constantin și Elena (sărbătoare în sat)
29.05.0000 Pe urme de baladă - Târg, Gura Teghii
30.05.0000 Târg - comuna Mânzălești
Iunie
01.06.0000 Târg - comuna Bisoca
05.06.0000 Zilele comunei și Sărbătoarea vinului, la Topliceni
10.06.0000 10 - 24 iunie Drăgaica
20.06.0000 Comuna Bozioru
23.06.0000 Rusalii - 23, 24 iunie
24.06.0000 24 iunie: Drăgaica, Hora Sânzienelor, Ziua petuniilor, Târg
29.06.0000 Sărbătoarea satului, Sfinții Petru și Pavel, Târg
Iulie
07.0000 Floarea de colți - comuna Colți
07.0000 Floare de tei - comuna Pănătău
10.07.0000 Ziua comunei
18.07.0000 Târg, Sărbătoarea fânului - Viperești
20.07.0000 Sfântul Ilie (Târg), Bâlci
27.07.0000 Sf. Pantelimon (Târg)
29.07.0000 Comuna Buda
31.07.0000 Sărbătoarea grâului, Târg
August
08.0000 Cât e Siriul de mare (a treia duminica din luna)
BUCUREȘTI 2019
08.0000 August - Sărbătoarea recoltei - Mihăilești
08.0000 Pe plaiuri bisocene - comuna Bisoca
06.08.0000 Comuna Bozioru; comuna Pardoși
07.08.0000 Memorial oină Prof. Bălan, Sărbătoarea pământului, Sărbătoarea cărbunelui
14.08.0000 Sărbătoarea odăienilor - comuna Odăile
15.08.0000 Sf. Maria (Târg), Festival tradițional, Sărbătoarea pepenilor
28.08.0000 Dorule, de unde vii
29.08.0000 Târg
Septembrie
09.0000 Sărbătoarea comunei, Târg, Auriu de Săhăteni, Roua de Bărăgan, Chindie la Valea
Râmnicului
09.0000 Parada gospodarilor, Început de toamnă
06.09.0000 Târg
08.09.0000 Sf. Maria, Ziua comunei
14.09.0000 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua municipiului Râmnicu Sărat), Târg
Octombrie
10.0000 Legendele Cislăului, Glasul pietrei
10.0000 Târg - comuna Pietroasele
01.10.0000 01 octombrie - 15 iunie: Stagiune anuală Teatrul George Ciprian
11.10.0000 Sărbătoarea crizantemelor
13.10.0000 Poet Vasile Voiculescu
13.10.0000
Muzeul judeţean Buzău - Zilele Vasile Voiculescu (13 octombrie)
14.10.0000 Târg - Vintilă Vodă
Noiembrie
11.0000 Festivalul Național de Muzică Tradițională "Prin muzică, la obârșii" (copii 11-18
ani)
08.11.0000 Sfinții Mihail și Gavril, Hram Sfinții Mihail și Gavril, târg
BUCUREȘTI 2019
21.11.0000 Târg - Vintilă Vodă
Decembrie
12.0000 Alaiul colindătorilor buzoieni - comuna Cislău
12.0000 Alaiul colindătorilor buzoieni
06.12.0000 6 decembrie - Târg - Vintilă Vodă
Septembrie
13.09.2015 Expoziția: Pietroasele. Descoperiri arheologice
17.09.2015 Lansare de carte: BUCUR CHIRIAC
23.09.2015 Expoziție "Aurul și argintul antic al României"
Februarie
24.02.2016 Acțiuni cultural-educative dedicate zilei de 24 Februarie
Martie
04.03.2016 Expoziţia „Reprezentări feminine în Preistorie”
August
17.08.2016 Expoziția eveniment "Armata a 2-a Centenar (1916-2016)"
17.08.2016 Expoziția foto-documentară "România-N.A.T.O. - de la parteneriat la alianţa în

lupta împotriva terorismului, pentru o lume mai sigură şi mai bună"
Septembrie
23.09.2016 Expoziție de reptile vii "Top 10 ucigași cu sânge rece"
28.09.2016 Fotoexpoziția „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional”
30.09.2016 Muzeul Județean Buzău vrea să cumpere timpul buzoienilor
Octombrie
07.10.2016 Dezbatere cu tema "UE, un actor mai puternic pe plan mondial"
14.10.2016 Decernarea premiilor Concursului National de Creatie Literara Vasile Voiculescu,

editia a XXVII-a
15.10.2016 Expozitie cu tractoare de epoca
Noiembrie
21.11.2016 Scoala Planetelor vine la muzeu, intre 21-27 noiembrie 2016
28.11.2016 Expoziție de icoane cu prilejul sărbătorilor de iarnă
BUCUREȘTI 2019
Ianuarie
24.01.2017 Evenimente de Ziua Unirii, 24 ianuarie 2017
Februarie
28.02.2017 Expoziție de fotografii "Tu, mama mea" - intre 6-8 martie 2017
Aprilie
20.04.2017 Expoziție de icoane, obiecte de cult liturgic, de artă sacră și de artă populară
tradițională din Muntenia
Mai
20.05.2017 Noaptea Muzeelor, pe 20 mai 2017
21.05.2017 Cum a fost Noaptea Muzeelor la Buzau
25.05.2017 Calatorie pe glob / Travel the world - storytelling la Muzeul Judetean
Iunie
01.06.2017 Expozitie temporara de machete "Daci si romani in miniatura"
Iulie
28.07.2017 Evenimente de Ziua Imnului Național
Octombrie
30.10.2017 Omagiu adus lui Dumitru Dan
Noiembrie
15.11.2017 Lecție interactiva de storytelling TRAVEL THE WORLD
16.11.2017 Expozitie "Podoabe stravechi" si sesiune de comunicari stiintifice
30.11.2017 Expoziţia de artă cultă "Rodul tainic – sufletul omului"
Decembrie
01.12.2017 Sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Muzeul Judeţean Buzău
3.3 Tradiții și obiceiuri
Colindele antifonice
Într-o comună din Buzău se păstrează o tradiție unică. Colindele antifonice, cântate de feciorii
și bătrânii satului răsună în comuna Smeeni în ajunul Crăciunului. Cântarea antifonică este, pe
înțelesul tuturor, o întrebare și un răspuns. Grupul de colindători se împarte în două, cei bătrâni
BUCUREȘTI 2019
și cei tineri și se așază față în față. O parte a cetei, de obicei cei tineri, îi întreabă prin versurile
colindului pe bătrâni, care le răspund. Practic colindul este început de o parte a cetei, ceilalți
preiau ideea și o dezvoltă, iar la finalul colindului vor cânta cu toții.
În comuna Smeeni mai există o singură ceată de colindători, asta în timp ce acum 10 ani erau
cel puțin șapte cete. Tradiția este însă dusă mai departe de 12 tineri din sat care merg anual să
colinde localnicii dar și instituțiile din oraș.
Sfintele Sărbători de iarnă
Ca în oricare alt județ la Buzău nu lipsesc tradițiile destinate sărbătorilor de iarnă. Datinile și
obiceiurile diferă de la o zonă a județului la alta dar toate au un lucru în comun, îi apropie pe
oameni cu ocazia celei mai importante sărbători din an și îi îndeamnă la bunătate și la fapte
bune.
Plugușorul
Poate cea mai cunoscută tradiție din zona Buzăului este mersul cu plugușorul. Această tradiție
străveche este respectată atât de copii dar și de feciorii din sat. Primii care pornesc la colindat
cu plugușorul sunt copiii, care se adună în grupuri și merg din casă în casă. Imediat ce gazda îi
primește în curte aceștia se așează sub geam și încep să colinde ”Aho, aho, copii si frați, Stați
putin și nu mânați, Lângă boi v-alăturaţi şi cuvântul mi-ascultați”. Uneori, în timp ce colindă,
aruncă cu grâu sau porumb pentru atragerea unei recolte bogate. La final, stăpânii casei îi
servesc cu cozonac sau turte. În vremurile de demult plata pentru colind erau fructele strânse
peste vară, nuci sau colaci, dar de câțiva ani colindătorii primesc bani.
Următorii care merg cu plugușorul sunt flăcăii satului. În cele mai multe zone acesta este
”plugul mare”, pentru că cei care participă sunt băieții neînsurați, care depășesc vârsta de 18
ani. Potrivit tradiției ceata de colindători care merge din casă în casă este însoțită de un plug, la
care sunt înhămați doi boi puternici. Întregul alai face zgomot din clopot pentru a alunga
spiritele rele, iar pe drum fac o brazdă, pentru a verifica fertilitatea pământului. O brazdă era
trasată și la casele mai mari cum ar fi la preot sau la primar. După ce terminau tot satul de
colindat se făcea spartul cetei, când feciorii împărțeau banii și bucatele primite sau îi foloseau
pentru a da o petrecere mare.
Steaua
Mersul cu steaua este un obicei care încă se practică în toate zonele Buzăului. Înainte de
Crăciun în toate satele din Buzău băieții merg din casă în casă povestind în versuri povestea
nașterii lui Iisus Hristos. Ceata de colindători este formată din trei băieți, cifră simbolică,
reprezentând numărul Magilor care au venit cu daruri la ieslea unde s-a născut Mântuitorul. În
general, steaua are în centrul o icoană a maicii domnului cu pruncul Iisus, și de jur împrejur
niște brațe ce imită razele unei stele, realizate din lemn sau sârmă pe care se împletesc
BUCUREȘTI 2019
decorațiuni din hârtie colorată, peteală, și se atașează clopoței sau zurgălăi. Se termină cu o
coadă lungă din lemn pe care o ține un copil, ce manevrează steaua.
În cele mai multe dintre zonele Buzăului, ”stelarii” sunt primiți în casă, acolo unde și colindă,
ceea ce înseamnă că gazdele l-au primit pe Iisus în locuința lor. Cei mici rostesc în general
”Steaua sus răsare” pentru că este cea mai simplu de memorat, în timp ce colindătorii mai mari
cântă ” Trei crai de la răsărit”.
Baba și uncheașul
În multe dintre satele din zona de munte a Buzăului, oamenii sunt colindați de două personaje
inedite. Doi feciori din sat lasă pentru o zi straiele tinerești și îmbracă haine pentru persoane
bătrâne și devin baba și uncheașul satului. Bătrânul va lua haine închise la culoare, pantaloni
ponosiți și pe cap o cușmă veche. Perechea lui, baba, va purta haine la fel de vechi, de obicei
un ilic lucrat la mână și o basmaluță pe care și-o va lega în barbă.
Baba și uncheașul pornesc din capătul satului, însoțiți de o ceată de colindători tineri. Când
cele două personaje intră în curte vor dansa prima dată împreună, dar mișcările celor doi erau
greoaie și lente. După acest moment, în timpul colindatului, baba și uncheașul scoteau la horă
fetele tinere din sat și se facea un fel de schimb de puteri. Energia tinerilor ajungea la cei doi
bătrâni și înțelepciunea dobândită în timpul vieții ajungea de la bătrâni la tineri. Acesta este și
primul scop al acestui colindat cu baba și uncheașul. Prin dansul tinerilor cu cei bătrâni, și
transferul acesta de energie se restabilește ordinea la final de an. Al doilea scop al colindului
este alungarea spiritelor rele.
Colindul cu baba și uncheașul nu a fost la început făcut doar în perioada sărbătorilor de iarnă
ci oricând un om din sat murea. Cele două personaje, baba și uncheașul, mergeau la casa
omului și pentru a alunga spiritele rele din jurul locului care ar fi putut captura sufletul
mortului.
Sorcova
Un alt obicei cunoscut din zona Buzăului este Scorcova. În prima zi a anului, pe ultițele din
Buzău se aud răsetele și chicotelile fetelor care pleacă cu sorcova. Cu Sorcova mergeau doar
fetele mici pentru că erau neprihănite și fără de păcat și astfel urarea era primită mai bine.
Acestea pornesc de dimineață, din capătul satului și trec pe la fiecare gospodărie unde vor ura.
Ziua de 1 ianuarie nu este aleasă întâmplător. În vechime, anul agrar era la începutul anului
calendaristic. Urarea ”sorcovițelor” venea exact la începutul anului pentru ca gospodarii din
sat să înceapă aratul și semănatul încărcați cu energia micilor colindătoare.
Inițial a fost o crenguță înflorită sau abia înfrunzită după ce a fost pusă în apă și la lumină, într-
o încăpere cu căldură. Pentru că acest process era dificil și de multe ori nu reușea, sorcova s-a
transformat în crenguțe de brad împodobite și mai nou sunt niște bucăți de carton împodobite
cu hârtie creponată și beteală.
BUCUREȘTI 2019
Fetele care merg cu sorcova primesc bani, sume mai mari la casele bogate și câțiva bănuți, la
cele sărace. La finalul zilei se face spartul cetei, în cazul în care erau mai multe fetițe iar
acestea își împărțeau banii strânși.
Moș Ajunul sau ”Bună dimineața”
Cu Moș Ajunul sau ”Bună dimineața” se merge în momente diferite în zonele județului. În
partea de Nord a județului copiii merg în seara de Ajun, pe data de 23 decembrie, în timp ce în
zonele mai joase colindătorii merg în dimineața zilei de 24 decembrie. Colindul vestește
nașterea lui Iisus Hristos și explică în termini populari elemente din Biblie.
Colindătorii merg din casă în casă pentru a anunța că s-a născut Mântuitorul. Toții copiii din
sat, uneori și adolescenți, merg la toate casele din sat, fără excepție și întreabă din poartă dacă
primesc cu colindul. Gazdele ies în prag și după ce aprobă intrarea în curte și ascultă colindul,
pregătiți cu bucate și fructe pentru colindători.
Mersul cu capra
În unele zone ale județului, Buzău de Anul Nou, se merge cu Capra. Un flăcău din sat se
îmbracă cu un costum multicolor, își pune coarne, având între ele panglici colorate, clopoţei şi
un bot din lemn care clămpăne încontinuu.
Umblatul cu capra la sfârşitul anului vechi este un fel de bilanț al activităţii locuitorilor din sat.
Capra rostește un monolog în care îi ironizează pe cei leneși, care nu au adunat grâne multe,
dar și pe cei care mint, sunt răi sau fac rele. Vorbele caprei sunt însă de laudă atunci când
gazdele sunt oameni gospodari și harnici.
Târgul Drăgaica
La jumătatea lunii iunie Buzăul se îmbracă în straie de sărbătoare. Negustori din toate zările,
dansatori de pe toată Valea Buzăului și oameni adunați din toate zonele se adună pentru
Drăgaică.
Târgul Drăgaica este o sărbătoare cu tradiție din Buzău, care începe pe 12 iunie și se termină în
ziua de Sânziene, pe data de 24. Despre târgul de la Buzău s-a auzit în toată Europa încă din
secolul al XV-lea, pentru că este așezat la întâlnirea drumurilor comerciale care legau
Dobrogea cu Brașovul și toată Transilvania, și toată Moldova cu Țara Românească. În acele
vremuri nu exista om care să treacă în oricare dintre aceste direcții și să nu oprească preț de
câteva ore să admire marfa comercianților, horele flăcăilor și mulțimea de oameni. În acea
vreme târgul de la Buzău era numit iarmaroc și avea un rol foarte important în comerțul cu
lână. Mai mult, aici se vindeau cereale, animale și tot felul mărfuri. Tot aici s-au făcut
cunoscute și celebrele bucate din Buzău, cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău, vinul de la
Pietroasele și alte produse locale, care au fost gustate de-a lungul anilor de vizitatorii târgului
care le-au dus faima mai departe. De importanța acestui târg au menționat și scriitori istorici,
cum este cazul lui Dimitrie Cantemir în ”Descrierea Moldovei”.
BUCUREȘTI 2019
Transhumanţa
O tradiție foarte veche, care însă se respectă cu sfințenie, în zona de munte a Buzăului este
transhumanța.
Transhumanța este o mișcare a turmelor de oi și capre spre munte, primăvara și înapoi,

toamna, spre zonele mai joase. Aceastră tradiție a apărut încă din vremurile cele mai vechi ca o
necesitate economică. Mai exact, în zonele locuite pășunile erau puține și de multe ori cosite
de localnici care strâng fân pentru iarnă. Turmele ciobanilor erau uneori și de câteva sute de oi
și ar fi terminat foarte repede iarba din apropierea localităților. Oamenii au decis atunci că
turmele de oi trebuie să meargă în zonele unde există fânețe neexloatate și așa s-a ajuns la cele
din zonele înalte.
În multe dintre satele din zona de munte a Buzăului, transhumanța încă se practică exact așa
cum o făceau strămoșii noștri.
Botezul cailor
Un obicei care are loc în fiecare an pe data de 6 ianuarie este botezatul cailor. Despre acest
obicei, răspândit în mai multe zone ale județului, se spune că a apărut undeva pe la începutul
secolului al 20-lea.
Așa cum spune și numele ”botezul cailor” reprezintă un botez, făcut chiar de un preot, al cailor
din comună. Localnicii se adună într-un loc special din sat, de obicei centrul comunei, la biserică
sau o poiană și așteaptă ca animalele să fie udate cu apă sfințită. Se spune că cei care își botează
caii din gospodărie vor avea un an foarte bun, cu recolte bogate și bunăstare în familie. Oamenii
sunt convinși că dacă animalul este binecuvântat, acesta va munci cu spor și va ajuta la treburile
din gospodărie, fără să fie nărăvaș.. Mai mult, oamenii cred că el ar trebui să fie purificat
întocmai ca stăpânii lor care merg la biserică în căutarea iertării și căinței.
În județul Buzău Botezatul Cailor a rămas doar în comuna Smeeni, în dimineața zilei de
Bobotează. În Smeeni aproape fiecare gospodar are un armăsar puternic sau o iapă fertilă care
îl ajută la muncile câmpului sau pur și simplu la transport. Tradiția spune că oamenii trebuie să
aducă caii la biserică, dis de dimineață, pentru a-i binecuvânta.
Pe lângă stropitul animalului cu apă sfințită, obiceiul este un prilej de fală pentru feciorii din sat.
Aceștia se întrec în mânuirea și hamurilor dar și cu frumusețea cailor.
Un alt obicei legat de această tradiție este făcut de fecioarele din sat. În noaptea dinaintea zilei
Botezului Cailor, acestea pun sub pernă busuioc pentru a-şi visa viitorul soţ.
Tradiţii de Anul Nou
BUCUREȘTI 2019
Anul Nou a fost dintotdeauna un prilej de sărbătoare îmbinat cu tradiții rămase din străbuni. La Buzău începutul
anului este presărat cu o mulțime de astfel de obiceiuri care încă se mai practică. Cele mai multe dintre ele sunt
legate de atragerea binelui și a bunăstării, în vreme ce altele dezvăluie cum va fi noul an.
Semănatul este poate cea mai cunoscută tradiție din zona Buzăului. Colindătorii, care pot fi copiii satului sau feciorii
în prag de însurătoare, pornesc pe la case. La fiecare oprire ceata de colindători cântă și urează pentru o recoltă
bună. Pentru asta urătorii aruncă în curte, în casă și spre gazde grâu, porumb, orz sau secară pentru ca roadele de
pe camp să fie cât mai bune și cât mai multe.
În comunele din mai multe zone din județul Buzău localnicii știu cum va fi anul care este pe cale să înceapă încă din
noaptea dintre ani, fără să se uite pe internet, așa cum ne-am grăbi cu toții să facem. Metoda este moștenită din
bătrâni și oamenii află cât de rodnice vor fi grânele pe care care le va da pământul. Practic, localnicii iau 12 coji de
ceapă sau de nucă iar fiecare va fi asociată unei luni a anului. După ce sunt aranjate într-o copaie de lemn, unde s-
a pus inițial mălai, toate cojile vor fi presărate cu un strat de sare. Dimineața bătrânii descifrează vremea pe anul
viitor: dacă în ghiocul cu ceapă s-a strâns apă, luna va fi ploioasă sau dacă, dimpotrivă, coaja s-a uscat, va fi o lună
secetoasă.
Noaptea dintre ani este așteptată cu nerăbdare și de fetele nemăritate din satele Buzăului. În cele mai multe dintre
zone fetele încearcă să își afle sortitul și cât de bogat va fi acesta cu ajutorul tradițiilor din bătrâni.
În zona de câmpie fetele numără pașii de la gardul curții și se opresc la un număr ales initial, care le poartă noroc,
iar pe acel loc lasă un semn. Dacă a doua zi semnul este înghețat viitorul soț va avea bani și bogăție, dar dacă
semnul nu îngheață, fata este sortită unui fecior sărac.
Un alt obicei al fetelor din Buzău, prin care speră să afle mai multe despre viitorul lor soț, la început de an, este legat
de gunoiul din casă. Fecioarele mătură gunoiul cu mâinile la spate după care îl presară pe mătură sau pe făraș în
pragul casei. La final se vor așeza cu picioarele pe gunoi și vor asculta din ce parte latră câinii din sat. Aceea este
direcția unde se vor mărita.
3.4 Gastronomia locală

Judetul Buzau reprezinta o surpriza placuta pentru calatorul ajuns in aceste locuri, nu numai din
punct de vedere al obiectivelor turistice unice, dar si datorita produselor traditionale si
gastronomiei buzoiene specifice.
Retetele prezentate mai jos reprezinta doar o mica parte din oferta gastronomica a judetului. Fie
ca veti ajunge toamna la Carstovul Viilor, iarna in vremea colindelor si a cozonacilor, vara la
bai sau primavara cand se culege leurda, Buzaul, veti vedea, este o experienta pe care fiecare
trebuie sa o aiba macar o data in viata.
Babicul de Buzau:
Babicul este un preparat ce apartine sarbilor gradinari din municipiul Buzau.De fapt, ei nici nu
sunt sarbi, ci neam de bulgari, dar asa a apucat lumea sa-i numeasca in targul nostru.
BUCUREȘTI 2019
Iarna, sarbii gradinari de pe strazile Diminetii, Coloniilor, Decebal, Garlasi si Marghiloman taiau
ca orice roman gospodar porcul. Numai ca sarbii gradinari faceau din el doar carne la untura,
slaninuta si babic. Babicul asadar il pregateau iarna, dar il mancau abia la primavara, cand
incepea lucrul la gradina, babicul fiind singurul produs care " tinea" pe caldura, pana vara tarziu.
Sarmale ca la Buzau:
In general, la Buzau se mananca mai picant, dupa cum ati observat din retetele anterioare. Un
turist mucalit, ar trage asadar concluzia ca buzoienii sunt mai „iuti”, probabil.
Reteta sarmalelor pastreaza in mare parte ingredientele de baza regasite pe tot teritoriul
Romaniei, numai ca buzoienii au adaugat ca ingredient bulionul de ardei de la sarbii gradinarii.
Bulz pe jar, ca la Varlaam:
Zona etnografica Gura Teghii-Varlaam aduce in oferta turistica buzoiana nu numai bijuterii
etnografice, dar si delicii culinare. Fiind deja atestata de catre specialisti ca zona prin care
ciobanii coborau cu turmele spre campie pe vechiul Drum al Oilor, satele de la poalele Masivului
Penteleu pot oricand concura cu cele din judetele Brasov sau Covasna la capitolul preparate
specifice stanelor.
Muraturi ca la Sarata Monteoru:
Izvoarele cu apa sarata din statiunea Sarata Monteoru sunt recunoscute prin prisma calitatilor
curative in diferite afectiuni, insa locuitorii folosesc apa sarata si la pregatirea muraturilor
toamna.
Varzob ( pastrav in cetina de brad)
Ingrediente: pastrav prins de pe Basca Mare sau Basca Mica ce izvorasc din Penteleu, cetina de
brad, nuiele de alun, sfoara. Preparare: se tine pastravul o zi intr-un bait, sa isi traga singur sare
si arome, dupa care se afuma cu lemn de fag sau prun. Varzobul se realizeaza din crengute de
brad, legate intre ele cu nuielusa de alun si sfoara, astfel incat sa ia forma unei cobze. Se serveste
alaturi de un pahar de tuica de pruna.
BUCUREȘTI 2019
Capitolul II
4. Analiza echipamentelor existente pe 2 ani
La nici 100 km. de București, Buzaul iți poate oferi relaxarea de care ai nevoie după o
săptămână încărcată. Buzăul îmbină muntele cu câmpia cât ai clipi. Acum ești în crestele
munților, la altitudini de aproape 1000 de metri, dar în nici o oră poți întâlni frumusețile line
ale câmpiei.
Unicatul apare, așa cum sunt obișnuiți românii, și în Buzău prin fantasticii vulcani noroioși,
aflați la nici 50 km de orașul Buzău, într-o regiune deluroasă. Rezervația Vulcanii Noroioși
înseamnă două platouri măricele, cocoțate printre dealuri, situate la câțiva kilometri depărtare
unul de celălalt. Fără vegetație, dar nu aride, căci nămolul gâlgăie pretutindeni. Deși aparent
asemănătoare, cele două platouri diferă mult prin structură și forma conurilor cu noroi.
Explicația fenomenului Vulcanii Noroioși e simplă și arhicunoscută. Gazul metan din adâncuri
își face drum spre suprafață, antrenând cu el noroi și sare din straturile pe care le străbate.
Printre atracțiile turistice naturale inedite se numără și Focurile vii. Sunt un fenomen natural
asemănător Vulcanilor Noroioși, datorat emanației de gaze naturale din pământ și aprinse apoi
de oameni, de trăsnete, de razele soarelui sau din alte diverse cauze.
Alături de Vulcanii Noroiosi și de platoul cu carst pe sare de la Meledic, Lacul Vulturilor din
Masivul Siriu este unul din principalele obiective turistice naturale ale județului Buzău. Lacul
Vulturilor nu este numai singurul lac glaciar din Carpații de Curbură, ci unicul lac glaciar din
Carpați, între Munții Călimani și Masivul Făgăraș, adică pe o distanță de 500 km de creastă.
Trovanții sunt cei mai cunoscuți în zona Ulmet – Bozioru și seamănă cu niște nave spațiale
prăbușite și abandonate, unele de dimensiuni impresionante. Bineînțeles că imaginația
oamenilor lucrează independent de ceea ce spun cercetătorii, așa că, printre altele, li s-a
atribuit chiar și origine extraterestră.
Stațiune balneoclimaterică cu aproximativ o mie de locuitori permanenți, Sarata Monteoru este

situată la 20 km de Buzău, într-o zonă colinară, liniștită, înconjurată de păduri și vegetație
bogată. Oferta de cazare este generoasă, atât pentru amatorii de turism rural, cât și pentru
clienții foarte pretențiosi. Vara, străvechiul ștrand cu apă sărată încă mai atrage turiștii în
stațiune. Totuși, în vecinătate au apărut alternative mult mai elegante de îmbăiere atât în
saramură, cât și în apă dulce. Băile în apă sărată făcute aici sunt recomandate în tratamentul
multor afecțiuni.
Pe lângă obiectivele naturale fascinante, Buzăul este înfrumusețat de atracțiile artificiale.

Aceste atracții pot fi clasificate pe diferite categorii de interes.
Printre obiectivele culturale de mare importanță se numără Muzeul Chihlimbarului de la Colți.

Colți este localitatea de reședință a comunei cu același nume din județul Buzău, din Muntenia,
unde se află Muzeul Chihlimbarului, unic în România, prin specificul său. Ea își trage
denumirea de la relieful „coțuros” pe care îl are. Colți, fiind sigura localitate din țară de unde
BUCUREȘTI 2019
s-a exploatat această nestemată semiprețioasă în sistem minier, are acest privilegiu, de a
adăposti o expoziție sui-generis cu bijuterii făurite din chihlimbar, cu „pepite” din acestă
rășină fosilă, dar și cu uneltele folosite la extragerea sa și la finisarea bijuteriilor.
Un alt obiectiv cultural care trebuie vizitat este Casa Vergu-Mănăilă. Aceasta adăposteşte
Colecţia de etnografie şi artă populară a Muzeului judeţean de istorie Buzău. Istoria ei vine de
pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, când Vergu şi Mănăilă erau două familii de mari
dregători, ce şi-au unit averile. Casa, care le-a aparţinut, este cea mai veche casă feudală din
judeţul Buzău, datând din 1780, prezentând o combinaţie arhitecturală de casă de munte şi stil
brâncovenesc ce se regăseşte în arcadele clădirii, în uşa din lemn masiv cu gemuleţe pătrate.
Prima tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 – 1985, la iniţiativa
sculptorului Gheorghe Coman, în Buzău. Astăzi, această tabară este o expoziție ce se
desfășoară pe o suprafață de 21 ha și cuprinde sculpturi din piatră executate în perioada 1970-
1986 de artiști liceeni și absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București.
Județul Buzău este renumit pentru lăcașurile sale de cult, care mai de care mai frumoase și mai
căutate. Reprezentativă pentru turismul religios este Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, veche
vatră de spiritualitate ortodoxă românească, îşi are obârşiile în multisecularul creştinism de la
Curbura Carpaţilor, fiind clădită pe sângele martiric al Sfântului Mucenic Sava de la Buzău.
Întemeiat în anul 1502 ca Episcopie sufragană a Mitropoliei Ungrovlahiei, scaunul vlădicesc
de la Buzău a fost ridicat în anul 2009 la rangul de Arhiepiscopie, având în jurisdicţie judeţele
Buzău şi Vrancea.
Un alt locaș deosebit, Mănăstirea Ciolanu, situată la aproape 40 km de Buzău, este amplasată
într-un decor rupt parcă de realitatea cotidiană. Este înconjurată de păduri dese şi aproape
neumblate, vecină cu Tabăra de Sculptură de la Măgura şi, mai ales, înveşmântată în linişte
groasă, prielnică rugăciunii. Impresionează prin intrarea impunătoare, prin cele două biserici
construite la o distanţă de câteva sute de ani una de alta, în contrast cu micuţul cimitir în care
odihnesc personalităţi marcante ale spiritualităţii creştine româneşti. Este cea mai mare şi mai
de seamă mănăstire de călugări din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei.
Alte mănăstiri pe care le puteți vizita în județul Buzău sunt: Mănăstirea Cârnu, Mănăstirea
Poiana Mărului, Mănăstirea Barbu, Mănăstirea Berca, Mănăstirea Bradu și altele.
De la liniștea și puritatea lăcașelor sfinte, trecem la liniștea și puritatea naturii. În județul

Buzău există 3 parcuri importante. Unul dintre ele, Parcul Crâng, face parte din topul celor mai
frumoase parcuri din țară. Pădurea din care face parte acest parc este de apropae 2 ori mai
întinsă decât Herăstrău. Doar o suprafaţă de zece hectare este însă amenajată pentru
promenadă şi agrement, restul de peste 170 de hectare de pădure fiind străbătut Crâng este una
dintre emblemele Buzăului de peste un secol încoace.
Parcul Marghiloman este constituit din grădina vechiului conac aparținând familiei boierești
Marghiloman, conac denumită vila Albatros. În parc se află conacul boieresc, un lac, un pod
ce străbate lacul la jumătate, alei, statui de piatră, ronduri de flori și trandafiri, un loc de joacă
pentru copii, cișmele. O mare parte a parcului este împrejmuit de „zidul lui Marghiloman”.
BUCUREȘTI 2019
Și cel de-al treilea parc, destinat tinerilor, aflat in partea de nord a orașului Buzău, a fost
amenajat în anii 1980 împreună cu Sala Sporturilor și cu Bazinul Olimpic de înot, pe locul
fostului abator. Găsim aici un lac pitoresc, cu stuf și păsări de baltă, un debarcader pentru
hidrobiciclete, o imensă pistă pentru role, nenumărate terenuri de sport foarte diverse, mese de
ping-pong, un ștrand încăpător, multe locuri de joacă pentru copii, dar și clubul Atlantis,
deschis doar pe perioada verii. Parcul Tineretului găzduiește câteva zeci de sculpturi în piatră,
dar și statuia din bronz a lui George Enescu, realizată de renumitul Oscar Han.
Obiectivele prezentate mai sus nu sunt toate, astfel vă invităm să le descoperiți prin vizite și
plimbări.
Este impresionant, dar există 3 trasee turistice montane, în Masivele Siriu, Penteleu și Calului,
și 5 trasee pentru bicicliști, cum ar fi Zenit mountain biking (Cislău), Neaga mountain biking
și altele.
Pentru turiștii care preferă o informare cât mai aprofundată în ceea ce privește obiectivele
turistice și toate aspectele istorice, științifice ale acestora, pot beneficia de ghid turistic. Pentru
aceasta trebuie sa ia legătura cu agenția S.C. Continental Tour S.R.L. Această agenție vă pune
la dispoziție servicii de ghid turistic.
De asemenea, turiștii pot inchiria mijloace de transport. În Buzău există 2 firme rent a car, și
anume: C. M. A. ANDCAT S.R.L și TRUPSOR GEORGE S.N.C. Ambele sunt amplasate pe
Bd. Unirii.
Un alt aspect important pentru turiști sunt unitățile de alimentație. Conform Centrului de
informare turistică Buzău, numărul unităților de alimentație este de 39. Într-o pondere de
69,23%, acestea sunt reprezentate de restaurante clasice.
Numărul fiecărui tip de unitate de alimentație existente

Unități de alimentație
Restaurant classic 27
Bar de zi 1
Bufet bar 8
Fast food 1
Pizzerie 1
Restaurant autoservire 1
Sursa: Centru de informare turistică Buzău
BUCUREȘTI 2019
Potrivit datelor celor de la CIT Buzău, într-un număr de 10 unități sunt amplasate în
oraș, 10 în Comuna Merei și 7 la Râmnicu Sărat. Alte 12 sunt amplasate în alte localități din
județ.
Serviciul de cazare, vizează, prin conținutul său, crearea condițiilor și confortului pentru
adăpostirea și odihna călătorului. El este produsul a ceea ce se numește industria hotelieră –
sector care, în accepțiunea actuală, înglobează ansamblul activităților desfășurate în spațiile de
cazare. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea
capacităților de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestații oferite turistului pe timpul și
în legătură cu rămânerea lui în unitățile hoteliere.
Potrivit Institutului Național de Statistică al României, din 2014 până în 2018, numărul
unităților de cazare din județul Buzău a crescut cu 6 unități (7,05%). Cea mai mare creștere o
înregistrează pensiunile agroturistice, cu 5 mai mult decât în anul 2014.
Nr. unităților de cazare pentru 2014 și 2018
Unități/An 2014 2018

Hoteluri 18 18
Hosteluri 0 1
Moteluri 9 7
Vile turistice 9 10
Bungalouri 2 2
Popas turistic 1 1
Căsuțe turistice 1 1
Pensiuni turistice 3 4
Pensiuni agroturistice 42 47
Total 85 91
Sursa: insse.ro
Evoluția unităților de cazare pentru anii 2014 și 2018 în județul Buzău
Anul 2014 Anul 2018
 
Sursa: insse.ro
BUCUREȘTI 2019
O cauză a acestei evoluții se datorează creșterii numărului de turiști sosiți, atât români, cât și
străini. De asemenea, creșterea economiei țării a contribuit și ea. O altă cauză ar putea fi…
Numărul locurilor au crescut foarte puțin (0,48%), ca efect al creșterii numărului unităților de
cazare. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în rândul popasurilor, cu 96 locuri mai puține
decât în anul 2012.
Evoluția numărului de locuri din anul 2014 până în anul 2018
Anul 2014

Anul 2018
Sursa: insse.ro
Nr. de locuri în unitățile de cazare ale județului Buzău

Locuri / An 2014 2018
Hoteluri 1176 1176
Hosteluri 0 30
Moteluri 323 271
Vile turistice 456 470
Bungalouri 32 32
Popas 146 50
Căsuțe turistice 28 28
Pensiuni turistice 127 144
Pensiuni agroturistice 809 911
Total 3097 3112
Sursa: insse.ro
BUCUREȘTI 2019
5. Analiza circulatiei turistice, previziunilor si evolutiei viitoare
Nr. sosirilor în perioada 2012-2016 în județul Bacău
Nr. Sosiri/An Români Străini

2014 52633 4358
2015 58887 4706
2016 63505 4906
2017 63950 4345
2018 66241 5576
Total 305216 23891

Sursa: insse.ro
Nr. înnoptărilor turiștilor în perioada 2012-2016 în județul Bacău
Nr.înnoptărilor 2014 2015 2016 2017 2018
Români 156129 171740 162103 158702 163787
Străini 10587 11194 11357 10273 11953
Total 166716 182934 173460 168975 175740

Sursa: insse.ro
Durata înnoptarilor în perioada 2012-2016 în județul Bacău

Durata
înnoptării 2014 2015 2016 2017 2018
Români 2,966371 2,916433 2,552602 2,481658 2,472593
Străini 2,429325 2,378666 2,314921 2,364327 2,143651
Sursa: insse.ro
Metoda sporului mediu
BUCUREȘTI 2019
Români Străini
(xi) (yi) ti x`=xi+d*ti y`=yi+d*ti (xi-x`)2 (yi-y`)2
2012 52633 4358 0 52633 4358 0 0
2013 58887 4706 1 62289 5010,5 11573604 92720,25
2014 63505 4906 2 70309 5515 46294416 370881
2015 63950 4345 3 74156 5258,5 104162436 834482,25
2016 66241 5576 4 79849 6794 185177664 1483524
Total 305216 23891 347208120 2781607,5
= = 3402
=
=304,5
= =
=61043,2
= =
=4778,2
= σ==8333,164
= σ==745,8696
=
vx= *100=13,65 vy=
=
*100=15,60
X2019=x2016+ *3=66241+3402*3=76447
Y2019=y2016+ y*3=5576+304,5*3=6489,5
BUCUREȘTI 2019
Metoda Indicelui mediu de dinamică
Români Străini
Anul (xi) (yi) ti x`=(xi*I)ti y`=(yi*I)ti (xi-x`)2 (yi-y`)2
2012 52633 4358 0 52633 4358 0 0
2013 58887 4706 1 62371,56 5005,078 12142170 89447,35812
2014 63505 4906 2 71243,02 5549,391 59876895 413951,7811
2015 63950 4345 3 75987,49 5227,168 144901233 778219,8859
2016 66241 5576 4 83367,28 7134,414 293309488 2428654,044
Total 510229787 3710273,069
x= =
=1,059
y= =
=1,063
= σx= =10101,78
= σy==861,42
=
vx= *100=13
=
vy= *100=18,02
X2019=x2016* x
3
=66241*1,0593=78709,73
Y2019=y2016* y3=5576*1,0633=6708,098
BUCUREȘTI 2019
=
By= 207,5
=
Bx= =3227,9
=
σx= =1594,63
=
σy= =344,00
= =
vx= *100=2,61 vy= *100=7,19
=ax+bx*ti=61043,2+3227,9*5=77182,7
=ay+by*ti=4778,2+207,5*5=5815,7
În urma valorilor obținute putem concluziona că cea mai corectă metodă de previziune
este cea a trendului liniar. Potrivit acestei metode, în anul 2020, numărul românilor care
vor sosi în județul Buzău va fi de aproximativ 77182,7, iar numărul străinilor va fi
ajunge la 5815,7.
BUCUREȘTI 2019
Capitolul III
6. Formele de turism practicate
6.1 .Turism balneo-medical
Cea mai mare importanţă o prezintă staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru , apoi
punctele cu potenţial de la Fişici, Băile Siriu şi Balta Albă.
6.2. Turism rural şi agroturism
În judeţul Buzău există o reţea agroturistică destul de dezvoltată, susţinută în principal de
ANTREC, cele mai multe pensiuni fiind în zona Sărata Monteoru, apoi Valea Buzăului
(Berca, Nehoiu, Gura Teghii, Siriu).
6.3. Turism religios
Denumit de multe ori Athosul românesc, judeţul Buzău este cunoscut ca centru monahal cu
veche tradiţie, încă de la începuturile creştinismului în spaţiul românesc, secolele III – IV.
Actualmente se găsesc în funcţiune 8 mănăstiri, un complex monahal şi Episcopia
Buzăului, toate, în ansamblu, constituie centre care pot primi turişti.
Iată principalele atracţii:
- Arhiepiscopia Buzăului şi a Vrancei, situată în municipiul Buzău, strada Frăsinet, care are
pe lângă cele două catedrale şi Seminarul Teologic, şi Muzeul de icoane.
- Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, declarat monument istoric, ridicat în timpul
lui Constantin Brâncoveanu.
- Mănăstirea BARBU, cu hramul „Sf. Nicolae”, sat Miluiţi, comuna Tisău. În prezent nu
dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea BERCA, sat Berca, comuna Berca. Cetăţuia cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”,
BUCUREȘTI 2019
construită de stolnicul Mihalcea Cândescu la1694. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea
turiştilor.
- Mănăstirea CÂRNU, sat Tega, comuna Pănătău. Biserica cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”,
construită de voievodul Mircea Ciobanul şi soţia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), la mijlocul
sec. XVI. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea CIOLANU, sat Haleş, comuna Tisău. Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” a fost
ctitorită de Doamna Neaga la 1550. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea POIANA MĂRULUI, sat Bisocuţa, comuna Bisoca. Monument din sec. XVIII,
circa 1730. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea RĂTEŞTI, cu hramul „Sf. Treime”, sat Cojanu, comuna Berca. Nu dispune de
posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea GĂVANUL, cu hramurile „Sf. Nicolae” si „ Adormirea Maicii Domnului”, sat
Cireşu, comuna Mânzăleşti. Nu dispune de drumuri de acces corespunzătoare şi nici de
locuri de cazare.
- Schitul CIOBĂNOAIA, cu hramul „Sf. Pantelinom”, sat Ciobănoaia, comuna Merei (este
localizată în pădure, la 3 km de şoseaua comunală). Nu dispune de posibilităţi pentru
cazarea turiştilor.
COMPLEXUL SCHITURILOR RUPESTRE DIN ZONA COLŢI – BOZIORU – BRĂIEŞTI
„Athosul Românesc”
- Complexul Aluniş, sat Aluniş, comuna Colţi. Localizare: Culmea Martiriei. Datare: secol
IV, evul mediu. Complexul cuprinde mai multe locuinţe săpate în stâncă şi grupate în jurul
bisericii Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul.
- Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, sat Aluniş, comuna Colţi. Localizare: pe
Culmea Martiriei Datare: epoca medievală – anul 1277 (conform tradiţiei). Turiştii pot
ajunge uşor la complex şi se pot caza la pensiunile din Colţi şi Aluniş.
Complexul schiturilor din zona Bozioru, satele Nucu şi Scăieni
BUCUREȘTI 2019
- Peştera Fundul Peşterii („Profiriu”), sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: la 2 km vest de
localitatea Nucu, la 150 m de Peştera lui „Dionisie Torcătorul”. Datare: epoca bronzului,
Hollstatt.
- Peştera lui Iosif („Bagoslov”), sat Nucu, comuna Bozioru. Localizare: la 3 km de satul
Nucu, pe Valea Bordeiului, în vârful ramificaţiei dinspre Crucea Spătarului. Datare: sec. IIIIV
d. Hr. Nu este în funcţiune şi nu are amenajări.
- Agatonul Nou, sat Nucu, com. Bozioru Localizată: pe Culmea Spătarului, versantul sudic
şi la 5 km de satul Nucu. Datare: sec. al XVI lea XVII-lea. Este în ruină. Nu are nici un fel
de amenajare.
- Agatonul Vechi - Dărâmătura, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: pe Culmea Spătarului
pe un pinten stâncos, lângă prăpastie, spre vest şi la 5 km de satul Nucu. Datare: sec. XVI.
Este în ruină.
- Fundătura, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: la poalele culmii Crucea Spătarului, la 2
km de satul Nucu, în pădure. Datare: epoca medievală într-un document de la Ghe. Duca
din 12 ianuarie 1678. Nu are nici un fel de amenajare.
- Dionisie Torcătorul, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Piatra Peşterii, sub „Crucea
Spătarului”, la 3 km de satul Nucu. Datare: evul mediu timpuriu, sec. IV – V. Nu are nici un
fel de amenajare.
- Bucătăria, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Versantul de nord-vest al Culmii „Crucea
Spătarului”, la 7 km nord de satul Nucu. Datare: epoca medievală, sec. XVI. Este în ruină.
Nu are nici un fel de amenajare.
- Ghereta, sat Nucu, com. Bozioru. Localizare: Versantul de nord al înălţimii Piatra
Şoimului; în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa şi la 7 km de satul Nucu. Datare:
epoca medievală, sec. XVI – XVII. Este în ruină. Nu are nici un fel de amenajare.
- Policiori Piatra Ghiocii, sat Ruginoasa, com. Brăeşti. Localizare: pe malul drept al pârâului
Pârscovelul, în faţa vechii şcoli. Datare: epoca medievală, secolele XVI – XVII. Nu are nici
un fel de amenajare.
BUCUREȘTI 2019
- Piatra Îngăurită, sat Ruginoasa, com. Brăeşti. Localizare: pe masivul stâncos
„Arsenia” (8 km de satul Nucu). Datare: sec. V – VI. Nu are nici un fel de amenajări.
Complexul rupestru poate fi vizitat numai de turişti cu condiţie fizică. Posibilităţi de cazare
se găsesc la Bozioru.
6.4. Turism cultural
Poate fi detaliat pe mai multe segmente. Unul din acestea este legat de tradiţiile din
zona Buzăului. Poate fi vizitat Muzeul de etnografie şi folclor al Văii Slănicului situat în
comuna Mânzăleşti, iar pe tot parcursul anului în aproape fiecare localitate din judeţ se
desfăşoară serbări folclorice, legate în special de anumite zile de sărbătoare religioasă:
„Târgul Cucului” (com. Pătârlagele), „Sărbătoarea Florii de Salcâm” (com. Padina),
„Drăgaica” (mun. Buzău), „Sărbătoarea vinului de Blăjani” (com. Blăjani), Târguri şi
sărbători de Sfânta Maria – 15 august la Valea Salciei, Murgeşti, Pardoşi, Sărbătoarea de
Sfânta Marie mică la Chiojdu, etc. De asemenea, mai sunt o serie întreagă de manifestări
culturale care pot atrage turişti: Zilele Buzăului, în fiecare an în luna aprilie, Zilele
municipiului Râmnicu Sărat, Festivalul Naţional de folclor Toamna Buzoiană de la Nehoiu,
Alaiul colindătorilor, Festivalul Naţional de epigramă „Cu epigrama la asalt”, Zilele V.
Voiculescu s.a.
Legat tot de turism cultural, există o categorie, din păcate mai mică, cea a
monumentelor istorice şi culturale: Complexul Marghiloman din municipiul Buzău, Muzeul
Judeţean Buzău, strada Nicolae Bălcescu nr. 50, Colecţia de etnografie şi artă populară
„Vergu Mănăilă”, strada Războieni nr. 8, Casa memorială „Vasile Voiculescu”, Pârscov,
Tabăra de sculptură în aer liber Măgura, Colecţia muzeală Colţi – Muzeul Chihlimbarului,
com. Colţi.
6.5. Turism montan şi cinegetic
BUCUREȘTI 2019
Încadraţi în vest de munţii Ciucaş, în est de Munţii Vrancei, în sud de culmile
Subcarpaţilor de Curbură, iar la nord de Clăbucetele Întorsurii, MUNŢII BUZĂULUI se
desfăşoară pe o suprafaţă de aproape 1900 km pătraţi. În sud şi în nord contactul cu
regiunile limitrofe este subliniat prin diferenţele de nivel de 200 – 350 m, ce apar adesea
sub forma unor versanţi abrupţi.
Acest aspect este si mai pregnant pe aliniamentul Păltineni-Colţi-Lopătari, adică
acolo unde eroziunea a pus în evidenţă pereţi abrupţi alcătuiţi din strate groase de gresie,
în poziţie verticală.
Limita faţă de munţii din est şi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în
vest; Bâsca Mică, Bâsca Mare în est, al unor înşeuări largi (între vârful Furu Mare şi Ivăneţu
în sud-est, Lăcăuţi-Menesbert în nord-est) şi culmi joase.
Poziţia geografică a acestor munţi la circa 50 km de Braşov şi 80 faţă de Buzău, în
vecinătatea unor areale des populate, şi faptul că sunt străbătuţi de o arteră de comunicaţie
importantă facilitează accesul şi le asigură o perspectivă frumoasă în practicarea turismului.
Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului şi Culmea Ivăneţu, în cadrul cărora există mai multe
trasee marcate, se află în partea central-sudică a regiunii, ele fiind separate de văile Buzău,
Bâsca Mică, Bâsca Rosilei.
Masivul Siriu, situat în partea cea mai vestică a regiunii, este delimitat faţă de culmea
Tătaru-Tătăruţ prin culoarul văilor Crasna şi Siriul Mare, de culmea Monteoru prin valea
Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzăului. Mulţimea obiectivelor oferite, îndeosebi de
cadrul natural, face ca acesta să constituie regiunea cea mai interesantă şi mai solicitată de
turişti.
Masivul Penteleu se află la extremitatea estică a munţilor Buzăului, fiind despărţit de
munţii Vrancei şi masivul Podu Calului prin culoarele văilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică.
Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajişti întinse şi prin perspectiva largă
pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură. Cele mai multe legende şi cântece haiduceşti
BUCUREȘTI 2019
sunt legate de locuri aflate pe culmile, vârfurile şi văile Penteleului. Ele amintesc de fapte
de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri. Mai cunoscute sunt cele legate de haiducul
Gheorghelaş. Dealtfel, în amintirea acestora, în luna mai, la Gura Teghii, se organizează
Festivalul „Pe urme de baladă” - o adevărată sărbătoare a dansului, cântecului şi portului
popular buzoian.
Masivul Podu Calului, încadrat de râurile Buzău, Bâsca Mare şi de Bâsca Rosilei,
are o poziţie centrală. Este mai scund faţă de vecinii săi, obiectivele turistice fiind axate
îndeosebi pe văi şi în vecinătatea aşezărilor.
Culmea Ivăneţu, situată la contactul cu Subcarpaţii, prezintă importanţă prin cele
câteva obiective turistice aflate pe cei doi versanţi. Totodată, prin drumurile şi potecile care o
străbat, ea asigură o legătură directă între masivele amintite şi ariile de interes turistic din
nordul Subcarpaţilor-Lopătari-Aluniş.
Din punct de vedere cinegetic, judeţul Buzău se poate spune că este unul foarte bogat.
7. Conceperea și organizarea unei tabere școlare
Tabăra Smart Kids Buzău
Tabăra Smart Kids Buzău este o tabăra cu totul specială unde elevii își pot îmbunătăți
cunoștințe lingvistice de limba engleza în timp ce își formează noi prietenii într-un mediu activ
și distractiv, în inima minunatilor munți ai Buzăului. Copiii vor participa la cursuri și activități
interactive în limba engleză, activități de dezvoltare personală, jocuri sportive și plimbări în
aer liber, program de activități organizate seară (sporturi, karaoke, disco, seri tematice etc.),
dans și multe altele. Locația taberei este frumoasă localitate Valea Lupului, parte componentă
a orașului Pătârlagele din valea Buzăului, zona renumită pentru liniștea și peisajele superbe
oferite.
Prezentare generală:
BUCUREȘTI 2019
- Cazare 5 nopți, Pensiunea Valea Lupului (3 stele)
- Camere cu 2, 3 și 4 locuri, TV, cablu și internet wireless, frigider, grup sanitar propriu, apă
caldă permanent, încălzire centrală.
- Servirea mesei în regim pensiune completă: mic-dejun, dejun (supă/ciorbă + felul 2 + salată)
și cină (felul de baza + deșert).
-Activități cursuri limba engleză, dezvoltare personală, jocuri interactive, petreceri,

evenimente
-PREȚ: 500 lei persoană
- Transportul este asigurat – 100 lei/persoană tur/retur, Distanță: 140 km București- Valea
Lupului. Mijloacele de transport sunt echipate cu AC, DVD, scaune rabatabile, sistem audio cu
microfon.
Condiții de participare:
- Achitarea taberei se face cel târziu cu 1 săptămâna, înainte de începerea taberei.- -Se
organizează pentru minim de 30 elevi.
Program complet:
BUCUREȘTI 2019
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă
8:-9 Plecare din Mic dejun Mic dejun Mic dejun Mic dejun Mic dejun
București
9- Oprire în Exerciții Exerciții Exerciții de Exerciți Exerciți

10:30 Buzău- dezvoltare dezvoltare dezvoltare de dezvoltare
Vizitare persoanală persoanală personală dezvoltare personală
Palatul personală
Marghiloman
10:30- Pauză Vizitare Pauză Vizitare Pauză

11 Vulcanii Lacul
Noroioși Siriu și
Cascadă
Pruncea
11-13 Deplasare Activități Activități Vizitare

spre Valea sportive/drumeții sportive/drumeții Parcul
Lupului Crang
13- Prânzul Prânzul Prânzul Prânzul Prânzul

14:30
14:30- Relaxare și Relaxare și Relaxare Relaxare și Relaxare Deplasare

16 odihnă odihnă și odihnă odihnă și odihnă spre
București
16- Curs limba Curs limba Curs Curs limba Curs

17:30 engleză engleză limba engleză engleză limba
engleză
18- Jocuri și Jocuri și Jocuri și Jocuri și Jocuri și

19:30 activități activități activități activități activități
BUCUREȘTI 2019
19:30- Cină Cină Cină Cină Cină
20:30
20:30- Activități de Activități de Activități de Activități de Petrecere

22:00 grup grup grup grup rămas bun
BUCUREȘTI 2019
Capitolul IV
8. Preocupări de dezvotare locală a turismului
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Obiectiv general: “Dezvoltarea economică şi socială durabilă a municipiului Buzau care să

ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului şi transformarea lui într-un
centru economic competitiv prin utilizarea eficienta a resurselor fizice si umane”
Obiectivul strategic general constă în dezvoltarea economică şi socială, echilibrată şi durabilă

a localităţii, corespunzător nevoilor identificate şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra
dezvoltării urbane, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi ale mediului de afaceri
pentru a face din județul Buzău un loc mai atractiv pentru a fi locuit,
vizitat, un loc în care să investeşti şi să munceşti.
Obiective specifice
Dezvoltarea urbană pe orizontală a municipiului Buzău;

Îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creşterea competitivităţii economiei județului;
Creşterea calităţii infrastructurii şi a serviciilor sociale;
Creşterea rolului societăţii civile în dezvoltarea oraşului;
Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural
Obiectiv strategic : Dezvoltarea infrastructurii și a activităților culturale
Masura: Conservarea, administrarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional şi

local
Planuri de implementare: Realizarea şi editarea unui catalog on-line, de evidenţă al

patrimoniului municipiului Buzău; Implementarea Programului eGISPat dedicat activităţii de
supraveghere şi protejare a monumentelor istorice şi siturilor arheologice din municipiul Buzău.
Masura: Restaurarea, consolidarea monumentelor istorice aflate în stare avansată de degradare
din municipiul Buzău Planuri de implementare: Restaurarea clădirilor monumente istorice din
BUCUREȘTI 2019
ansamblul „Conacul Marghiloman”; Realizarea studiilor şi demersurilor de includere în
„Planul Naţional de Restaurare” a unormonumente aflate în stare avansată de degradare din
municipiul Buzău; Restaurarea, conservarea si modernizarea Centrului turistic si cultural de
interes regional (fost spital I.C. Bratianu); Consolidare, restaurare si dotare
Biblioteca Judeteana «Vasile Voiculescu» Buzau; Consolidarea, restaurarea, amenajarea si

includerea in circuitul turistic a Muzeului bisericesc al Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei.
Masura: Cercetarea, restaurarea şi punerea în valoare a bunurilor culturale de patrimoniu

mobil.
Planuri de implementare: Dezvoltarea colecţiilor muzeale locale; Infiintarea unei

biblioteci municipal (literature scrisa si on-line)
Masura: Întărirea cadrului instituţional şi organizatoric necesar valorificării culturii

româneşti şi educaţiei permanente prin cultură
Planuri de implementare: Dotare materiala, logistica a Casei de Cultura “Ion Caraion”;

Reabilitarea cladirii Cinema Dacia - construirea unui sediu adecvat activităţilor
Casei municipale de cultură (sală de spectacole, săli de repetiţii, spaţii pentru activităţile de
educaţie permanentă). Crearea unui Centru municipal pentru cultura rromilor; Finanţarea
activităţilor din domeniul culturii pe bază de proiecte şi programe culturale. Restaurare licee,
colegii (Colegiul B.P. Hasdeu, Colegiul Mihai Eminescu, Liceul Spiru Haret).
Masura: Stimularea creaţiei culturale şi diversificarea ofertei cultural
Planuri de implementare: Transformarea Concursului naţional de creaţie literară

„Vasile Voiculescu”, într-o manifestare complexă, reprezentativă în planul culturii naţionale -
Festivalul Naţional de Poezie „Vasile Voiculescu”. Susţinerea anuală a unor programe de
editare a scriitorilor buzoieni. Organizarea de manifestări care să asigure afirmarea şi
stimularea tinerilor creatori. Susţinerea publicaţiilor culturale şi editurilor din municipiul
Buzău. Creşterea ofertei de proiecte teatrale; organizarea anuală a unei stagiuni teatrale a
elevilor din liceele buzoiene. Diversificarea locaţiilor de spectacol în aer liber (de exemplu -
spectacole de teatru, poezie şi lumină în Parcul Crâng). Creşterea ofertei de spectacole de
divertisment. Atragerea în mai mare măsură a publicului la manifestările expoziţionale.
Creşterea calităţii şi reprezentativităţii unor mari proiecte culturale buzoiene: „HRONIC
BUCUREȘTI 2019
BUZOIAN - TEZAUR DE PATRIMONIU SPIRITUAL”, GALA VEDETELOR „VEDE
TEATRU”, ZILELE MUNICIPIULUI BUZĂU, FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ
ROCK „TOP T”, SALONUL NAŢIONAL DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ, TÂRGUL
DRĂGAICA.
BUCUREȘTI 2019
Masura: Dezvoltarea infrastructurii de agreement
Planuri de implementare: Reabilitarea parcurilor Crâng, Marghiloman și Tineretului

(decolmatare lacuri, amenajare aleei, dotare cu mobilier stradal); Construirea unei piscine
acoperite si a unui parc de divertisment tip Aqua Park in Parcul Tineretului; înființarea de
“culoare verzi” pentru piste de biciclete care sa lege cele 3 parcuri de centru orasului.
Obiectiv strategic : Dezvoltarea turismului local
Masura: Dezvoltarea turismului cultural în municipiul şi judeţul Buzău
Obiectiv Obiective Proiect propus Gradul de Durata

specific SIDU specifice cheie maturitate estimata a
Fisa/idee de proiectului
proiect,SF/PT,etc
Dezvoltarea Conservarea, Realizarea și Fișă/idee de proiect 2017-2020

turismului și administrarea și editarea unui
valorificarea punerea în
patrimoniului valoare a catalog on-line
cultural patrimoniului de evidență al
material și
patrimoniului
imaterial
municipiului
Buzău
Dezvoltarea Conservarea, Implementarea Fișă/idee de proiect 2017-2020
turismului și administrarea și Progrsmului
punerea în eGISPat dedicat
valorificarea 21 valoare a activității de
patrimoniului supraveghere a
patrimoniului
cultural
Planuri de implementare: Imbunătăţirea reţelei de drumuri şi de căi de acces către
monumentele istorice, muzee şi alte obiective de patrimoniu; Realizarea şi valorificarea unor
trasee de turism cultural în municipiu şi judeţ; Marcarea şi semnalizarea monumentelor istorice
din municipiu şi judeţ; Organizarea Centrului naţional cultural-economic-social, „Alexandru
Marghiloman”, cu următoarele secţiuni: Muzeul Naţional al Calului şi Călăreţului, Centrul
Naţional pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniul monumentelor istorice,
BUCUREȘTI 2019
Centrul Naţionl de dresaj, echitaţie şi competiţie, teren de concursuri hipice şi zonă de agrement,
Clubul „Alexandru Marghiloman”.
material și monumentelor
imaterial
istorice și
siturilor
arheologice
Dezvoltarea Conservarea, Dezvoltarea Fișă/idee de proiect 2017-2020

turismului și administrarea și colecțiilor
valorificarea punerea în muzeale locale
patrimoniului valoare a
cultural patrimoniului
material și
imaterial
Dezvoltarea Conservarea, Restaurarea, Fișă/idee de proiect 2017-2020

turismului și administrarea și conservarea și
patrimoniului valoare a modernizarea
cultural patrimoniului Centrului turistic
material și și cultural de
imaterial interes regional
Dezvoltarea Conservarea, Reabilitarea, Fișă/idee de proiect 2017-2020

turismului și administrarea și modernizarea și
patrimoniului valoare a dotarea clădirii
cultural patrimoniului Casa Vergu
material și
Manaila
imaterial
BUCUREȘTI 2019
Dezvoltarea Restaurarea, Consolidarea, Fișă/idee de proiect 2017-2020
turismului și consolidarea restaurarea,
valorificarea amenajarea si
patrimoniului monumentelor includerea in
cultural istorice aflate in circuitul turistic a
stare avansata de Muzeului
degradare bisericesc al
Arhiepiscopiei
Buzaului si
Vrancei.
Dezvoltarea Stimularea Organizarea Fișă/idee de proiect 2017 – 2023

turismului si creatiei culturale Festivalului
valorificarea si diversificarea anual "Dragaica"
patrimoniului ofertei culturale
cultural
Dezvoltarea Dezvoltarea Îmbunătățire Fișă/idee de proiect 2017 – 2023

turismului si turismului
reţelei de
valorificarea cultural
patrimoniului drumuri și căi de
cultural acces către
monumentele
istorice, muzee și
alte obiective de
patrimoniu
Dezvoltarea Dezvoltarea Realizarea şi Fișă/idee de proiect 2017 – 2023

turismului si turismului valorificarea
valorificarea cultural unor trasee de
patrimoniului turism cultural și
cultural mucipiu şi judeţ
BUCUREȘTI 2019
Dezvoltarea Dezvoltarea Marcarea şi Fișă/idee de proiect 2017 – 2023
turismului si turismului semnalizarea
valorificarea cultural monumentelor
patrimoniului istorice di n
cultural municipiu şi judeţ
Proiecte REGIO
Lista contracte semnate POR 2014-2020 Regiunea de Dezvoltare Sud-Est la data 10
noiembrie 2017
Beneficiar Titlu proiect Data Valoare Valoare Valoare
închidere totală solicitată
eligibilă
apel mil lei mil lei
mil lei
UAT Municipiul 16.11.2016 5,24 5,22 3,13

Reabilitarea termică a
Buzău
blocurilor de locuințe C2,
12E și C5 din municipiul
Buzău
Parteneriat Lider Modernizarea infrastructurii 16.11.2016 93,49 92,49 90,64

UAT Județul Brăila de transport județean pe
traseul Gulianca – Ianca –
Viziru, asigurând
conectivitatea directa cu
coridorul TEN-T Brăila –
Buzău
BUCUREȘTI 2019
Parteneriat între Stimularea mobilitații la 13.07.2017 120,08 117,25 114,91
UAT Județul Buzău nivel regional prin
și UAT Comuna modernizarea infrastructurii
Robeasca, UAT rutiere de transport pe
Comuna Săgeata și tronsonul limita Județ Brăila
UAT Comuna Vadu - Robeasca - Vadu Pașii
Pașii (E85)
UAT Județul Buzău Restaurarea ,conservarea și 25.11.2016 17,74 17,74 17,12
modernizarea imobilului
situat în Municipiul
Buzău,B-dul Nicolae
Bălcescu Nr.40 în vederea
înființării Centrului Muzeal
I.C. Bratianu
Arhiepiscopia Consolidare. Restaurare și 25.11.2016 21,08 20,64 20,23

Buzăului și Vrancei punere în valoare a
"Muzeului Bisericesc al
Eparhiei Buzăului și
Vrancei" fostul "Seminar
Vechi" din cadrul
ansamblului Episcopiei
Buzăului
BUCUREȘTI 2019
9. Analiza coparativă a unei stațiuni turistice din județ cu o stațiune
turistică concurentă în plan international
Lacul Vulturilor
Lacul Vulturilor (denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului,
la o altitudine de 1.420 m, în apropierea localității Gură Siriului din comună Siriu, județul
Buzău, România și se află pe suprafața comunei Chiojdu. Adâncimea să maximă este de 2,5
m.
Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund se găsește pe partea estică a versantului Mălâia, la
altitudinea de 1.420 m, în Munții Siriului. Cele două nume ale acestui lac provin din două
legende. I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnată de
Alexandru Vlahuță în cartea să România pitorească, lacul ar fi un loc unde vulturii veneau
primăvara să-și învețe puii să zboare. Numele de Lacul fără Fund provine dintr-o altă legendă,
despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bâta în apă lacului și a plecat.
După un an de peregrinări, ciobanul și-ar fi regăsit bâta în apele Dunării și mistuit de dorul
mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă
Lacul Vulturilor nu este numai singurul lac glaciar din Carpații de Curbură, ci unicul lac
glaciar din Carpați, între Munții Călimani și Masivul Făgăraș, adică pe o distanță de 500 km
de creastă!
Pentru adevărații drumeți, cei care iubesc natura și care preferă să bată munții cu piciorul,
drumul cel mai ușor spre Lacul Vulturilor, cu o durată medie de patru ore, pornește din micul
sat Sasu de pe valea Buzăului. De aici se urmează un drum carosabil în avalul Buzăului și
după 1,5 km se traversează valea pe un pod suspendat (refăcut în iunie 2015), accesibil și
autoturismelor de cel mult 2,5 tone. Pe malul drept autoturismele pot fi parcate în fața unei
pensiuni, deschisă tot din iunie 2015, la altitudinea de 590 m. De la pensiune se urcă ușor, pe
marcajul bandă roșie, drumul forestier de pe Valea Neagră (o serpentină fiind evitată pe o
scurtătură). După 2,5 km de la confluența Văii Negre cu Buzăul, o săgeată indică la dreapta,
„spre lac”, iar imediat, la altitudinea de 820 m, un izvor captat ne obligă la un mic repaus. În
continuare poteca (atenție: drumul nu este accesibil ATV-urilor!) urcă destul de abrupt prin
pădurea mixtă de foioase și molid, marcajul fiind des, drept urmare orientarea fiind fără
probleme. La altitudinea de 1330 m se iese în poiana largă de la Dosu Muntelui, de unde
avem o primă perspectivă asupra munților și văii Buzăului.
Din poiană poteca se îndreaptă spre Vest printr-o veritabilă alee orizontală în pădure, la
dreapta apar și două izvoare sumar amenajate, iar după ce se iese în gol alpin, având la stânga
vârful Bocârnea (1657 m), se ajunge în Poarta Vânturilor (1490 m), marcată printr-o cruce
impozantă, ridicată de Jandarmerie. Din acest punct, care își merită cu prisosință numele, se
urmează la stânga un drum accesibil și mașinilor 4X4 (care pot urca din Crasna), marcat
sporadic cu triunghi roșu. După coborârea unui prim prag glaciar se ajunge la căldarea
BUCUREȘTI 2019
ocupată de un mare tinov, Lacul Sec și după o altă treaptă glaciară, mai mare, drumețului îi
apare perspectiva unică cu Lacul Vulturilor, situat la 1420 m altitudine sub Vârful Mălâia
(1662 m), cel mai înalt din Masivul Siriu. La stânga lui se află o cabană de vânătoare, unde se
poate înnopta, dacă este deschisă, însă în curte, vara, se află o veritabilă tabără de corturi.
Lacul Vulturilor are o suprafață de 0,9 h, este lung de aprox. 130 m și adânc de peste trei
metri. În trecut a fost populat cu păstravi, dar azi se pare că trăiesc în el numai boișteni.
De peste un secol se discută contradictoriu asupra originii acestui enigmatic (la prima vedere)
lac. Prima teorie, care paradoxal a fost și cea corectă, i-a atribuit o origine glaciară, opera unui
ghețar embrionar. Ulterior această teorie a fost abandonată, fiindu-i atribuită fie o origine
nivală (?!), fie una de alunecare (Grigore Posea, Mihai Ielenicz, 1977). Școala românească de
geografie postbelică, care poate fi considerată, fără a greși, dogmatică, nu a putut accepta un
lac glaciar situat în niște munți de nici măcar 1700 m înălțime. S-a ignorat complet
morfologia terenului și mai ales microclimatul special al zonei. Din punct de vedere
geomorfologic orice glaciolog format în Occident poate constata indubitabil prezența a trei
trepte glaciare clasice, care limitează două căldări tipice, cea a Lacului Sec fiind cea mai
mare. Acum câteva sute de ani se pare că aceasta mai adăpostea un lac mult mai mare decât
cel al Vulturilor, întins pe aprox. 2,5 h. Nefiind însă prea adânc a fost colmatat treptat cu
vegetație, un mic ochi de apă se păstrează până în ziua de astăzi. În ceea ce privește Lacul
Vulturilor, el este adăpostit într-o tipică cuveta glaciară, limitată spre Sud de o mică morenă,
pe sub care curge emisarul lacului. Faptul că într-o zonă cu o înălțime maximă de numai 1662
m s-a dezvoltat un ghețar este explicat clar prin vânturile permanente și puternice care bat
încontinuu din Poarta Vânturilor pe o direcție unică, din NE spre SV și care au coborât sever
temperatura în culoarul dintre vârfurile Bocârnea și Mălâia, producându-se aici o puternică
inversiune termică. Inversiunea termică este direct răspunzătoare și pentru faptul că limita
pădurii se afla la numai 1330 m altitudine, cu aproximativ 300 m mai jos decât în celelalte
zone ale Carpaților Românești. Nu avem nicio îndoială că acest regim climatic a funcționat și
în Pleistocen, acum 30.000 ani, consecință fiind un ghețar (nu embrionar) de tip mixt,
pirinean-ghețar de vale, lung de aproape 1,5 km. El s-a topit de mult, însă ne-a lăsat moștenire
unul din cele mai splendide lacuri alpine de Carpați: Lacul Vulturilor.
Traseul 1: Siriu – Satul Bontu Mare – Cătun Gură Milei – Valea Milea – Lacul
Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durata: 5-6 ore
· Traseul 2: Spre Poartă Vânturilor: Cabană Lacul Vulturilor - Lacul Sec – Șaua „Poartă
Vânturilor”. Marcaj: punct roșu Durata: ½ oră
Traseul 3: Cascadă La Șipot - Chiojdu-Lacul Vulturilor[1]. Are o lungime de circa 20

km și urmează DJ 103 P, DC 209, continuînd apoi pe "drumul nemților" până la Lacul
Vulturilor
Traseul 4: La Lacul Vulturilor se poate ajunge prin Valea Neagră pe un traseu de 3,5-
4 ore. Marcaj: Bandă roșie. Traseul începe la Gură Siriului (520 m), – Dosul Muntelui , Poartă
Vânturilor (1.490 m) apoi continuînd pe traseul 2 (punct roșu)
BUCUREȘTI 2019
Traseul 5: Din localitatea Crasna (570 m). Valea Urlătoarea, Poartă Vânturilor. Marcaj:
triunghi albastru Durata: 3-3,5 ore
Lacul Vulturilor
Lacul Fără Fund
Țară/Țări România
Județ Buzău
Geografie
Coordonate 45°30′31″N
26°8′8″E45°30′31″N
26°8′8″E
Tip periglaciar
Suprafața
0,9 ha
lacului
Altitudine 1.420 m
Adâncime
2.5 m
maximă
Pădurea Domnească
Rezervația naturală Pădurea Domnească este o arie protejată din Republica Moldova, ce se
află de-a lungul Prutului, în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993.
Localizare și limite
Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara
Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din
raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezervația este așezată în lunca inundabilă a
Prutului, între râul Prut și Camenca.
Rezervația „Pădurea Domnească” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare:
• la nord ocolul silvic Râșcani-liziera pădurii;
• la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;
• la sud ocolul silvic Fălești-liziera pădurii;
BUCUREȘTI 2019
• la vest România-râul Prut.
Suprafața rezervației este de 5735.2 ha.Întinderea silvică îmbracă valea Prutului în haina
verde pe o distanță de aproximativ 40 km.
Înălțime absolut variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină
înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.
Descriere
Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin
biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor
mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și
animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai
bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa.
Vegetație
Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de
scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile și
nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează
orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în
ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop,
situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei
râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de
apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub
influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului
Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor.
În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și
vegetație acvatică.
Vegetație forestieră
Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul
următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) – 1622 ha (33%), salcie (Salix) –
400 ha (8%), arțar (Acer) – 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) – 25
ha (0,5%), conifere – 25 ha (0,5%).
În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: răchitișurile

(ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis,
S.triandra, S.purpurea); sălcișurile (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin
amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); plopișurile (ocupă 1081,6 ha;
reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi
sunt de plop alb – Populus alba,se întâlnește plop negru – Populus nigra și multe suprafețe de
plop canadian plantate); ștejărișurile (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale
BUCUREȘTI 2019
fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin –
Fraxinus excelsior, tei pufos – Tilia cordata, plop alb – Populus alba, salcie albă – Salix alba,
ulm – Ulmus laevis).
Vegetația pajiștilor
S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de
regimul de umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format comunități de plante cu o
diversitate pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din
specii de plante ultrahigrofite –Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria
maxima, higrofite - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium
palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); pajiștele de lunca
propriu-zise ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene,
Elytrigia repens); pajiștele de luncă halofite (în comunitățile halofite domină Juncus geradi,
Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); pajiștele de luncă neinundabilă ( a fost
evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis
glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus
officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria,
Betonica officinalis, Phleum phleoides).
Vegetația acvatică
Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este
lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație
reprezintă forme destul de variate.
Fauna
Zimbrii au fost aclimatizați în rezervație în 2006
Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului
de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții
favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată
creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai
tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil (Cervus elaphus),cel mai mare mamifer
sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul (Capreolus capreolus), care se întâlnește în toate
parcelele rezervației; mistrețul (Sus scrofa), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul
rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea
Roșie: pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), chițcan cu abdomen
alb (Crocedura leucodon), vidra (Lutra lutra), nurca europeană (Lutreola lutreola).
Am ales această comparație deoarece ambele țări sunt într-o continuă dezvoltare în ceea ce
privește turismul.
BUCUREȘTI 2019
Turismul în Republica Moldova are un potențial de dezvoltare, prezentând o combinație
complexă de medii naturale (arii naturale, masive forestiere în centrul țării, toltre, defilee,
lunci) și artificiale (lăcașuri medievale, cetăți, orașe cu diverse stiluri arhitecturale, stațiuni
balneare, festivaluri, vinării etc).
Potențiale forme de turism care ar putea concura pe piața internațională sunt de asemenea:
turismul vinicol, ecoturismul, turismul de recreare, de sănătate și cel cultural.
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, categorii

de confort și destinații
Tipuri Categorii Destinatii Ani

de de turistice
structuri confort 2014 2015 2016 2017 2018
de
primire UM: Numar
turistica
Numar Numar Numar Numar Numar
Total Total Total 6130 6821 6946 7905 8453
Suprafață fondului forestier pe categorii de terenuri și specii de păduri, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare și judeteturistice
Categorii Macroregiuni, Ani

de regiuni de
terenuri dezvoltare si 2014 2015 2016 2017 2018
si specii judete
UM: Mii hectare
de
paduri Mii Mii Mii Mii Mii
hectare hectare hectare hectare hectare
Total Total 6544,6 6555,1 6559 6564,9 6583,1
Activitatea turistică a agențiilor de turism şi turoperatorilor din Republica

Moldova în ianuarie-septembrie 2019
Biroul Naţional de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2019 agențiile de turism şi

turoperatorii au acordat servicii turistice la 319,2 mii de turiști și excursioniști, cu 15,3% mai
mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Majorarea numărului de turişti şi
BUCUREȘTI 2019
excursionişti a fost condiţionată de cresterea numărului de participanți la turismul emițător
(+15,9%), la turismul intern (+15,6%) și turismul receptor (+4,2%).
Tabelul 1. Numărul de turişti şi excursionişti, participanţi la turismul organizat de agenţiile de turism şi turoperatori,
după scopul vizitelor
Ianuarie-septembrie
Ianuarie-septembrie 2019 în % fată de
2019 ianuarie-septembrie
2018
turişti şi turişti şi turişti-
turişti-zile
excursionişti excursionişti zile
TOTAL 319 245 2 069 827 115,3 112,5
Turism
receptor (primirea
cetăţenilor străini în
ţară) - total 15 695 48 882 104,2 106,5
din care, în scopuri
de:
odihnă, recreere şi
agrement 13 511 35 320 107,8 108,8
afaceri şi
profesionale 1 725 7 663 84,9 108,5
tratament 459 5 899 92,7 92,4
Turism
emițător (deplasarea
rezidenților Republicii
Moldova în
străinătate) - total 270 269 1 795 741 115,9 114,7
din care, în scopuri
de:
odihnă, recreere și
agrement 266 092 1 758 340 115,2 113,4
afaceri şi
profesionale 1 452 6 085 140,3 158,1
de
2,9
tratament 2 725 31 316 de 2,4 ori ori
Turism
intern (deplasarea
rezidenților Republicii
Moldova în interiorul
ţării, în scop turistic) 33 281 225 204 115,6 98,6
Din cei 15,7 mii de turiști şi excursionişti străini, care au vizitat Republica Moldova în ianuarie-
septembrie 2019 și au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism și a turoperatorilor, 86,1% au sosit în
scopuri de odihnă, recreere și agrement, 11,0% - de afaceri şi profesionale şi 2,9% - de tratament.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din România, în primul trimestru al anului, au
crescut cu 5,8% față de aceeași perioada din 2018, ajungând la aproape 2,32 milioane, dintre acestea
19,2% fiind reprezentate de către turiștii străini, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră în T1 din 2019 au fost de
2,227 milioane, în creștere cu 4,7% față de aceeași perioada a anului trecut, iar mijloacele de transport
rutier și aerian au fost cele mai utilizate, echivalentul a 73,8%, respectiv 24,1% din numărul total al
sosirilor.
BUCUREȘTI 2019
Capitolul V
10. Analiza SWOT a județului
Principalele direcții de dezvoltare ale județului Buzău identificate prin documentul strategic
„Principalele direcții de dezvoltare și analiză SWOT a județului Buzău pentru perioada 2014-
2020” sunt următoarele:
1. Populația și resursa umană
2. Educația și cultura
3. Sănătatea și asistența socială
4. Infrastructura și utilitățile
5. Mediul și protecția mediului
6. Mediul economic
7. Turismul
8. Capacitatea administrativă
PUNCTE TARI
- Numărul relativ mare de locuitori ai județului Buzău, acesta ocupând locul 17 din 41;
- Forța de muncă flexibilă, ieftină, calificată și disponibilă;
- Densitatea populației este egală cu cea a țării (78,2 loc/kmp);
- Populația este alfabetizată într-un grad ridicat și omogenă din punct de vedere social,
economic și religios;
- Există localități prezente în toate formele de relief;
- Nu există localități izolate
BUCUREȘTI 2019
- Existența la nivelul județului Buzău a fenomenelor, monumentelor naturii și a altor obiective
unice în Europa (Vulcanii noroioși de la Berca și Scorțoasa, Mina de chihlimbar de la Colți,
Barajul natural de la Siriu);
Procent bun de populație absolventă de liceu și școli profesionale;
- Prezența instituțiilor și formelor de învățământ special și pentru persoane cu dizabilități;
- Număr redus de abandon școlar;
- La nivelul județului Buzău există filiale ale universităților din învățamântul superior din
România;
- Număr ridicat de vizitatori atât la nivelul bibliotecilor cât și al muzeelor;
- Existența Muzeului Județean, reabilitat din fonduri europene are în administrare peste 60000
de obiecte de patrimoniu, din care 401 sunt clasate în categoria “Tezaur Național”.
- Existența unui teatru activ de sine stătător și a unui cinemtograf modern 3D;
- Creșterea numărului de unități sanitare din sectorul privat;
- Odata cu înmulțirea unităților sanitare din sectorul privat a crescut și standardul serviciilor
medicale oferite populației;
- Densitate bună atât a drumurilor publice ( peste media pe tara) cât și a căilor ferate;
- 44% din liniile ferate sunt electrificate;
- Număr suficient de operatori de transport în comun, care acoperă întreaga suprafată a

județului Buzău;
- Nu există localități fără energie electrică;
- Iluminat public asigurat în proporție de aproximativ 80%;
- Valori mici ale poluării aerului;
- Existența stațiilor de sortare și a stațiilor de transfer al deșeurilor;
- Groapa ecologică la cele mai înalte standarde la Gălbinași;
- Existența rezervațiilor naturale și a monumemtelor ale naturii de interes național;
BUCUREȘTI 2019
- Creșterea vizibilă in 2010 a PIB-lui față de anul de criză economică 2009, de la 7297,0 mil.
lei la 7820,9 mil. lei;
- Județul Buzău nu se află în nici o zonă de risc în ceea ce privește călătoriile și turismul (zonă
cu risc de calamități, risc de razboi, risc de atentate teroriste și rapiri, etc...);
- Posibiltatea practicarea turismului în forme variate: turism de circulație, de sejur, viticol,

rural, ecologic și cultural;
Existența surselor de apa în cadrul traseelor turistice din Munții Buzăului, spre deosebire de
traseele montane din alte zone (sursa de apa de o calitate înaltă – izvoare de munte – la cel mult
o oră de mers de la una la alta);
- Sațiunea balneoclimaterică Sărata-Monteoru;
- Rezervații naturale: Siriu, Penteleu, Vulcanii noroioși, Chihlimbarul de Buzău, Pădurea

Lacurilor, Dealul cu lilieci, etc;
- Port popular specific zonei, cu origini în portul populației dacice, păstrat nealterat în zonele
de munte;
- Există un parc eolian producător de energie alternativă;
- Existența la nivelul florei și faunei județului Buzău de plante (Garduralnita) și animale

(Scorpionul de Buzău, Salamandra) unice în lume, precum și monumente ale naturii de interes
național și internațional.
PUNCTE SLABE
- Numar mic de municipii (2) și orașe (3);
- 6 comune sub 1000 de locuitori;
- Procentul mare de populație din mediul rural (61,39%) față de cel din mediu urban (38,61%)–
grad mic de urbanizare;
- Indicele de natalitate este scăzut față de media pe țară;
- Indicele de îmbătrânire este crescut față de media pe țară;
- Rată mare a mortalității infantile, peste indicele pe țară;
BUCUREȘTI 2019
- Se observa o scadere a populției față de anii precedenti;
- Procent slab de populație calificată în urma studiilor universitare și postuniversitare;
- Procent slab de revenire a populației calificată, în urma studiilor universitare și

postuniversitare, în cadrul activităților din județul Buzău;
- Scăderea drastică a numărului elevilor din școlile profesionale și de meserii;
- Procent slab de alfabetizare în rândul populației rome;
Număr mic de copii implicați în activitățile educative extrașcolare;
- Activitate culturală aproape inexistentă în mediul urban, în municipiul Râmnicu Sărat și în

cele 3 orașe;
- Subfinanțarea sectorului sanitar majoritar de stat;
- Scăderea numărului de unități sanitare publice, în special în mediul rural;
- Odata cu înmulțirea unităților sanitare din sectorului privat au crescut și costurile serviciilor
medicale oferite populației;
- În momentul de față secția exterioară a Maternității funcționează într-un spațiu neconform și

insuficient, iar dotările acestei secții sunt uzate și deteriorate;
- Există înca la nivelul județului Buzău drumuri pietruite și drumuri de pământ;
- Trotuarele din mediul urban sunt într-o stare avansată de degradare;
- Lipsa transportului ecologic îin mediul urban
- Lipsa la nivelul județului Buzău a unui aeroport public;
- Evoluția radierilor de societăți comerciale prezintă fluctuații foarte mari, cu creșteri

spectaculoase înainte de declanșarea crizei economice , reduceri semnificative în perioada de
criză și o ușoară creștere după 2011;
- Utilizarea tehnologiilor învechite – uzura fizică și morală a mașinilor și utilajelor;
- Caracter sezonier al turismului;
- Majoritatea structurilor de cazare se găsesc departe de atrațiile turistice;
BUCUREȘTI 2019
- Ponderea mică a unităților de cazare de patru sau cinci stele (doar în orașul Buzău există doua
hoteluri de patru stele, iar în județul Buzău nu există nici o structură turistică de cinci stele);
- Semnalizare deficitară a obiectivelor și atracțiilor turistice;
- Prezența redusă pe site-urile de specialitate des utilizate (Booking.com, Tripadvisor.com)
- Medie înaintată de vârstă a angajaților la nivelul aparatului propriu al Consiliului Județean;
- Lipsa implementării totale a Sistemului de management și circulație a documentelor;
BUCUREȘTI 2019
OPORTUNITĂȚI
-Existența unor fonduri de finanțare în domeniul resurselor și capacității umane;
- Existența unor fonduri europene în urmatoarea perioadă de programare 2014-2020 destinate

resurselor umane și capacității umane (POCU);
- Existența unor programe de schimburi de bună practică și transfer de “know-how” între instituții
de învățământ atât din țara cat și din străinatate;
- Existența programelor și burselor de învățământ în străinătate dedicate elevilor buzoieni
-Existența unor fonduri cu finanțtare europeană nerambursabile în urmatoarea perioadă de

programare 2014- 2020 având ca destinație dezvoltarea sectorului sanitar;
- Existența de fonduri cu finanțtare europeană nerambursabile în urmatoarea perioadă de

programare 2014- 2020 având ca destinație persoanele cu handicap;
-Valorificarea localizării strategice a județului Buzău, ca important nod rutier și feroviar între cele
trei regiuni istorice
- Existența programelor necesare implementarii sistemelor de transport în comun nepoluante

(tramvai, troleibuz) la nivelul Municipiului Buzău;
-Existența în custodia Consiliului Județean Buzău a ariilor protejate ROSCI 0190 Penteleu și
ROSCI 0229 Siriu;
-Existența altor fonduri cu finanțare nerambursabilă cu destinație specifică
- Posibilitatea parteneriatelor, mai ales cu parteneri privați străini, în domeniul turismului;
AMENINȚĂRI
- Scăderea demografică prin scăderea natalitatii datorită instabilităților naționale de toate tipurile,
îndeosebi financiare;
- Migrația forței de muncă datorită salarizării mai bune înafara județului/țării
BUCUREȘTI 2019
- Dezinteresul autorităților naționale în ceea ce priveste educația și cultura, mai ales în mediul
rural;
- Datorită subfinanțării sectorului sanitar de stat se vor închide din ce în ce mai multe unități
sanitare, în special în mediul rural;
-Calamitățile naturale (inundații, cutremure etc)
- Cresterea TVA-ului;
- Scumpirea carburanților și a materiilor prime generate de aceasta;
- Costurile mari de conformare ale agenților economici la standardele de mediu;
- Fenomenul globalizării / integrării poate marginaliza anumite sectoare ale economiei si chiar să
ducă la dispariția acestora
- Riscul delocalizarii unor sectoare industriale către locații externe (exemplu: Republica
Moldova, Ucraina), din cauza costurilor mai reduse de acolo;
- Simțrea înca a efectelor crizei economice și declansarea unei noi crize;
- Gradul mare de fiscalitate;
- Cadrul legislativ lacunar, deficitar și instabil;
- Concurența zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte regiuni sau țari învecinate;
- Incapacitatea și dezinteresul, atât al autorităților cât și a investitorilor, de a dezvolta segmentul

de energie regenerabilă alternativă;
BUCUREȘTI 2019
11. Soluții de valorificare a potenșialului turistic
În turism, o premisă favorabilă a dezvoltării sale este reprezentată de mediul ambiant.

Relieful, pădurile, lacurile, monumentele de artă şi arhitectură, locurile istorice, apele minerale
reprezintă componentele mediului ambiant.
Cu cât aceste resurse sunt mai variate, mai nealterate, cu atât atracţia lor este mai mare,
răspunzând variatelor motivaţii turistice. Structura potenţialului turistic al oricărui județ este
compusă din potenţialul turistic natural şi potenţialul turistic antropic. Complexitatea potenţialului
turistic natural şi gradul de atractivitate sunt în strânsă corelaţie cu particularităţile reliefului şi
climei.
Potenţialul turistic antropic al unei destinaţii turistice însumează creaţiile omului de-a lungul
timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, tehnicoeconomice şi
sociodemografice care prin caracteristicile lor atrag fluxuri de turişti.
Cele mai importante caracteristici ale județului Buzău sunt legate de diversitatea peisagistică,
etnică, culturală şi religioasă. Trăsăturile fizico-geografice şi patrimoniul cultural reflectă un
potenţial turistic deosebit. Acest potenţial turistic natural şi antropic permite practicarea unor mari
diversităţi de forme de turism care au forme specifice de manifestare.
Gradul de valorificare a potenţialului turistic este însă diferit, fiind influenţat de factori
multipli, printre care: nivelul asimilării concepţiei de marketing turistic de către fiecare entitate din
domeniul turismului, eficienţa politicilor şi strategiilor de marketing turistic concepute şi aplicate
de fiecare din factorii implicaţi în dezvoltarea turismului, gradul de implicare a statului în
dezvoltarea turismului, sprijinul financiar şi nu numai provenit de la Uniunea Europeană.
Pe lângă toate acestea, potențialul turistic al acestui județ constă, în mare parte, în atracțiile
naturale. Aflat în sud-estul României, judeţul Buzău se întinde pe aproape întreg bazinul râului
Buzău și reunește trei forme de relief: munți la nord, câmpii la sud și in rest zonă de dealuri
subcarpatice.
BUCUREȘTI 2019
Peisajele variate, în special în zona de munte și deal, și elementele populare, etnografice și
istorice oferă o atracție specială pentru turiști. De la complexe brâncoveneşti, la lacuri de
acumulare şi bine cunoscuţii vulcani noroioşi, judeţul este perfect pentru cei care vor să se relaxeze
şi să se bucure de frumuseţile României.
Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând
totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism.
Vulcanii Noroioși
Poate cel mai cunoscut obiectiv turistic din zonă, Vulcanii Noroioși se află în satul Beciu,
și în comunele Berca și Scorțoasa. Aceste formațiuni sunt de fapt explozii de gaz acumulat la peste
3000 m sub pământ, care trece prin pânza freatică încercând să iasă la suprafață și amestecând
astfel apa cu solul argilos. Când se usucă nămolul se formează un con asemănător unui vulcan, de
unde le vine și numele. Datorită faptului că aceste „erupții” se produc constant, peisajul se schimbă
în permanență, vizibil chiar de la o zi la alta. Pâclele Mici se întind pe o suprafață de 10 hectare și
sunt formațiuni mici, cu forme diverse. Acești vulcani au înălțimi cuprinse între 2 și 8 metri.
Pâclele mari se întind pe 20 de hectare și au 3 vulcani principali, fiecare cu un diametru de peste
100 metri. Zona Pâclelor a fost numită rezervație naturală datorită faptului că aici cresc două plante
endemice (care nu se mai găsesc în niciun alt loc), pe numele lor științific Nitraria schoberi și
Obione verrucifera.
BUCUREȘTI 2019
Focurile Vii
Comuna Lopătari nu este ca oricare altă comună din județ. Aici se întâmplă fenomene
asemănătoare celor de la vulcanii noroioși, însă gazul care ţâşneşte din adâncuri, produce flăcări
prin frecarea cu solul. Focul este numit viu datorită faptului că este vizibil aproape în permanență,
în special noaptea și atunci când vegetația este minimalistă. Zona nu este una la care se poate
ajunge ușor așa că se recomandă să întrebi de localnici. Atunci când plouă, în zona care nu
depășește 25 metri pătrați, se poate observa cum bulbucă pământul, datorită gazului care încearcă
să iasă la suprafață.
Lacul fără Fund
În pofida numelui, lacul are o adâncime de doar 2.5 m, însă este un lac periglaciar situat la
o altitudine de 1420 m în Munții Siriului. Denumirea populară vine de la o legendă a unui oier care
și-ar fi aruncat bâta de oier în lac și ar fi regăsit-o în Dunăre ulterior. Lacul este de asemenea
denumit Lacul Vulturilor, datorită scriitorului Alexandru Vlahuță, care menționa că locul ar fi
sălașul de primăvară al vulturilor. Zona este una protejată datorită faptului că este singura zonă în
care mai pot fi găsite caprele negre, specie pe cale de dispariție. Există trasee turistice care să te
ducă spre lac.
BUCUREȘTI 2019
Platoul Carstic Salin Meledic
În apropierea lacului fără fund se găsește o zonă protejată, fiind o rezervație

geomorfologică, zoologică speologică și botanică. Platoul are o suprafață declarată de 136 hectare
și se află la aproximativ 60 km de Buzău. Aici se află cea mai lungă peșteră în sare (un record
mondial pe care l-a obținut în 1980), peștera „6S”, care are o lungime de 1220 m.
Potențialul speoturistic este conferit de prezenţa unui număr important de cavităţi

subterane. În judeţul Buzău, peşterile (forme ale endocarstului salin) constituie un ansamblu
complex ce reuneşte 47 mari cavităţi, dintre care majoritatea în platoul Meledic şi aproximativ un
sfert în bazinul Jgheabului.
Așezările rupestre
În stâncile din Munții Buzăului există câteva așezări locuibile și câteva care erau
folosite ca și lăcaș de cult. Arheologic, există date conform cărora chiliile au fost locuite încă din
epoca bronzului, însă documentat există dovezi de locuire abia din evul mediu. Aceste peșteri sunt
ușor accesibile din punct de vedere al drumului, însă nu sunt marcate în trasee prestabilite, lucru
care face vizitarea acestora puțin mai complicată. La mai puțin de un kilometru, puteți vizita și
Biserica dintr-o piatră, ridicată din pietre calcaroase locale, după revoluție.
BUCUREȘTI 2019
Barajul Siriu
Barajul se află pe raza satului Siriu și a fost finalizat în 1985, având ca scop producerea de
energie electrică. Este un baraj artificial, care a dus la formarea lacului (artificial) omonim și au
fost construite mai multe viaducte, pentru a ocoli satul Siriu. Totodată, construcția acestuia a
provocat mutarea DN 10. Este o destinație preferată de pescari, pentru că din lac pot fi pescuiți
pești precum caras, scobar, crap, clean și păstrăv.
Babele de la Ulmet
Babele sunt de fapt o grămăjoară de trovanți care au rămas suspendați în poziții ciudate. Ei
se găsesc la marginea satului Ulmet, aparținător de comunia Bozioru. În popor, trovanții sunt
numiți „pietre vii” datorită modului în care se formează prin depuneri sedimentare, printr-un proces
asemănător perlelor. Există un traseu marcat de localnici care indică pe unde se poate ajunge la
trovanți și tot localnicii sunt cei care au denumit pietrele imense, oferindu-le nume sugestive,
potrivite asemănării lor. Există așadar Toboganul, Microfonul, Caseta, Cinci Casetofoane sau
Scaunul.
BUCUREȘTI 2019
Cascada Cașoca
Situată la 10 km de la Barajul Siriu, în Masivul Podul Calului, Cascada Cașoca este atestată
documentar din 1354 și este considerată cea mai frumoasă cascadă din județ. Cascada de pe râul
cu același nume are o cădere de 17 metri. Cascada este cunoscută și sub numele de Cascada
Pruncea.
Stațiunea Balneoclimaterică Sărata Monteoru
Localitatea este cunoscută pentru potențialul turistic local și activitatea balneară de acolo.
Este funcțională doar în lunile de vară. Apa din zonă este bogată în săruri minerale și ajută în
tratarea afecțiunilor locomotorii (precum reumatismul, spondiloza), ginecologice (insuficiență
ovariană, cervicite cronice) sau afecțiuni ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare sau sechele
după polineuropatii). În zonă funcționează și o mină de petrol
BUCUREȘTI 2019
Drumul Cramelor
Entuziaștii de vin pot alege să viziteze traseul turistic de aproximativ 50 km și pot vizita
obiective turistice printre care cramele Pietroasa Veche, La Butoaie și Brâncoveneasca, terme
romane și poduri de piatră și cetăți, dar și mănăstiri. Obiectivele sunt în apropierea drumului, nu
neapărat la marginea acestuia. Tot de aici, poți ajunge la stațiunea balneară Sărata Monteoru sau
la câteva așezări de petrecere a timpului liber cu activități precum painball sau tiroliană.
Potenţialul turistic biogeografic este relevat prin aportul celor două componente ale
învelişului biogeografic: componenta vegetală şi componenta faunistică.
Pe teritoriul judeţului Buzău, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă

236/2000, adnotată ca Legea 462/2001, articolul 5 anexa 1, s-au definit ca şi categorii de arii
naturale protejate: parcuri naturale, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale.
Monumente ale naturii de interes naţional declarate prin Legea nr. 5/2000
BUCUREȘTI 2019
Dintre obiectivele culturale cu funcţii turistice pot fi menţionate muzeele, colecţiile de artă,
bibliotecile, taberele de sculptură şi casele memoriale.
La o simplă privire a tipurilor de spaţii de cazare preponderente la nivelul judeţului Buzău

se poate observa că pensiunile turistice predomină în proporţie de 50% ceea ce arată foarte clar
faptul că Turismul rural este oarecum dezvoltat, iar concentrarea acestora în mare parte în zona
staţiunii Sărata Monteoru demonstrează faptul că Turismul Balneoclimateric este un segment
important din turismul buzoian, urmat fiind de Turismul Cultural.
La nivelul județului Buzău se impun mai multe tipuri de turism în vârful unei scări a
posibilităţilor de afirmare, cel mai important fiind și cel mai nou în domeniul turismului, respectiv
Turismul de nișă, cu principalele sale forme: Turism de Patrimoniu (memorialistoric), Ecoturism,
Turism Cultural-Ştiinţific, Cicloturism, Turism de vânătoare, Turism de Pescuit, Turism ecvestru,
Turism speologic, Turism Gastronomic (Culinar), Turism Oenologic, Turism de Afaceri (de
Bussines) festivalier şi de Evenimente.
Formele turistice ce pot fi încadrate în categoria turismului de nişă sunt multiple și sunt
accesate de către turiştii orientaţi şi devotaţi unei anumite forme de turism şi fideli unor anumite
tipuri de obiective de vizitat. În acest caz, nişa este impusă de categorii restrânse de turişti, ce
preferă doar aceste forme (ex. turismul de patrimoniu, gastronomic, vini-viticol etc.).
BUCUREȘTI 2019
Concluzii
Înzestrat cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării

turismului cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură,
județul Buzău poate satisface - prin turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente
importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.
Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă acestei zone mari
disponibilităţi pentru turism.
Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi, fenomenele de endocarst din
Platoul Meledic, prezenţa apelor minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii
balneoclimaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi cetăţi dacice, biserici şi
mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.
Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice şi sociale de mare interes
pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru
ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum
spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti.
O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici şi modernizarea bazei

tehnico - materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru
relansarea turismului în această zonă.
BUCUREȘTI 2019
Bibliografie
Cărți:
 BURLACU Octavian, Geografia județului Buzău și a âmprejurimilor, Editura academiei
RSR, 1971
 ȘTEFĂNESCU Ioana, Subcarpații buzăului, Editura academiei RSR, 1972
 TERZI Dan, ZIRBO Eugenia, NEAGU Ion, Atlas geografic și istoric al județului Buzău,
Editura Casa județeană a corpului didactic Buzău, 1979
 Neacsu Nicolae, Andeea Baltaretu -“Economia Turismului”- Editura Uranus, Bucuresti,

20
 Baciucu Lazar, Valentin Georgian, Pitu Aurelian – “Ghid turistic al judetului Buzau”-
Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
 Gh. Posea, M. Ielenicz – “Judetul Buzau” – Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1971
 Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)
Site-uri:
 www.ghidulturistic.ro
 https://www.citbuzau.ro/evenimente.php
 https://vinoinbuzau.ro/categorie/traditii/
 www.ghidulturistic.ro
 www.prefecturabuzau.ro
 www.biblioteca.ase.ro
 www.e-calauza.ro
 www.util21.ro
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u
 https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
 https://www.citbuzau.ro/
 http://cjbuzau.ro/en/home-2/
 http://opiniabuzau.ro/administratie/
 http://primariabuzau.ro/
 http://www.insse.ro/cms/
 http://www.turistderomania.ro/
 http://statisticiromania.ro/statistici-judetene
BUCUREȘTI 2019
BUCUREȘTI 2019

BUZAU

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BUZAU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice

Facultatea de Business și Turism

Copăceanu Andreea Georgiana

Grupa 341, Seria C

1.1 Localizare si caracteristicile zonei

Din punct de vedere al provinciilor istorice, Buzăul se află în Muntenia, învecinându-se cu

1.2 Așezare georafică

Fig 1. Judetele invecinate judetului Buzau

1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare socio-economică, conform INSSE, PIB-ul județului

RATA ȘOMAJULUI (%)

2014 2015 2016 2017 2018

2013 2014 2015 2016 2017

Activitatea economică a municipiului Buzău se bazează pe industrie şi servicii, din care

1. produsul intern brut pe judeţ

Rata șomajului în municipiul Buzău în anul 2018:

Rata șomajului în municipiul Buzău în anul 2018

1.4 Căi de acces

Căile de acces în județ sunt de două tipuri: rutiere și feroviare.

Fig 2. Harta administrative

Fig nr.3 Harta hidrografica

La câmpie se dezvoltă o vegetație caracteristică stepei și silvostepei.

2.6 Rezervații naturale

Blocurile de calcar de la Bădila, rezervaţie geologică şi paleontologică

Balta-Albă, rezervaţie botanică şi zoologică;

Rezervatiile Academiei de la Manzalesti - cuprind o salba de 34 de pesteri, Pestera 6 fiind cea

Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu), rezervaţie forestieră care

Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în:

Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău, la 86 m altitudine),

Fig Nr.4 Harta geografica

3. Prezentarea resurselor antropice

3.1 Obiective arheologice și istorice

Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul Buzău:

Palatul comunal din Buzău(astăzi Primăria municipiului), Palatul Episcopal, Catedrala

Fig nr.5- Biserici, manastiri, cetati

25.03.0000 25 martie - Blagoviștenie

04.0000 Aprilie - Izvorul Tămăduirii - Târg, Târgul cucului

12.04.0000 Muzeul judeţean Buzău - Zilele Buzăului (Hronic buzoian)

05.0000 Festivalul anual Gala Vedetelor VeDeTeatru

05.0000 Ispas (targ) - comuna Chiojdu

08.05.0000 Floarea salcâmului

17.05.0000 Sărbătoarea Câlnăului

18.05.0000 Muzeul judeţean Buzău - Ziua internațională a muzeelor

21.05.0000 Sfinții Constantin și Elena (sărbătoare în sat)

29.05.0000 Pe urme de baladă - Târg, Gura Teghii

30.05.0000 Târg - comuna Mânzălești

01.06.0000 Târg - comuna Bisoca

05.06.0000 Zilele comunei și Sărbătoarea vinului, la Topliceni

10.06.0000 10 - 24 iunie Drăgaica

20.06.0000 Comuna Bozioru

23.06.0000 Rusalii - 23, 24 iunie

24.06.0000 24 iunie: Drăgaica, Hora Sânzienelor, Ziua petuniilor, Târg

27.06.0000 Târg - comuna Mânzălești

29.06.0000 Sărbătoarea satului, Sfinții Petru și Pavel, Târg

07.0000 Floarea de colți - comuna Colți

07.0000 Floare de tei - comuna Pănătău

10.07.0000 Ziua comunei

18.07.0000 Târg, Sărbătoarea fânului - Viperești

20.07.0000 Sfântul Ilie (Târg), Bâlci

27.07.0000 Sf. Pantelimon (Târg)

29.07.0000 Comuna Buda

31.07.0000 Sărbătoarea grâului, Târg

08.0000 Cât e Siriul de mare (a treia duminica din luna)