Comitetul Economic și Social European

REX/521
Comerțul internațional și turismul – O agendă globală privind dezvoltarea durabilă

AVIZ

Secțiunea pentru relații externe

Comerțul internațional și turismul – o agendă globală privind dezvoltarea durabilă

(aviz din proprie inițiativă)

Date de contact rex@eesc.europa.eu

Administrator Gunilla FEVRE-BURDY
Data documentului 11.9.2019
Raportor: Alfred GAJDOSIK

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 1/1011

RO
Decizia Adunării Plenare 20.2.2019
Temei juridic Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Aviz din proprie inițiativă

Secțiunea competentă Secțiunea pentru relații externe

Data adoptării în secțiune 5.9.2019
Data adoptării în sesiunea plenară DD/MM/YYYY
Sesiunea plenară nr. …
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 2/1011

1. Concluzii și recomandări

1.1 Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază îndeosebi că există legături
complexe între turism și comerțul internațional în general. Întrucât viteza de creștere a
turismului depășește viteza de creștere a comerțului în general, turismul poate fi considerat un
factor important de stimulare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Ca atare,
turismul și comerțul internațional sunt factori determinanți pentru realizarea obiectivelor
Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă (ODD) 1. Prin urmare, CESE propune ca actorii
responsabili din sectoarele economice vizate să fie implicați în mod explicit în realizarea ODD
prin asumarea unor angajamente în acest sens.

1.1 CESE atrage atenția asupra importanței planificării financiare pentru punerea în aplicare a
priorităților politice și subliniază importanța bugetelor, care sunt mijloacele cele mai eficiente de
punere în aplicare a politicilor. CESE solicită, prin urmare, să se țină seama de importanța
turismului, nu în ultimul rând prin revizuirea celei mai recente propuneri privind cadrul financiar
multianual (CFM) 2021–2027 în sensul instituirii unei linii bugetare separate pentru turism.

1.2 CESE regretă că turismul nu a fost încă inclus ca obiectiv separat în regulamentele privind
fondurile structurale și de investiții europene, ci doar ca resursă și sector. Deși salută oportunitățile
prevăzute de reglementări privind investițiile în turismul inteligent, CESE consideră totuși că
acestea nu răspund pe deplin importanței macroeconomice, sociale și culturale a turismului,
inclusiv în ceea ce privește proiecția sa externă. Comitetul solicită prin urmare includerea
turismului ca obiectiv tematic în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene.

1.3 Barierele relativ reduse la intrarea pe piață în sectorul turistic nu ar trebui să îi dezavantajeze din
punct de vedere economic sau social pe lucrătorii din acest sector.

1
Obiectivele de dezvoltare durabilă:
Obiectivul 1: Fără sărăcie
Obiectivul 2: Foamete „zero”
Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare
Obiectivul 4: Educație de calitate
Obiectivul 5: Egalitate de gen
Obiectivul 6: Apă curată și salubrizare
Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile
Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică
Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură
Obiectivul 10: Reducerea inegalităților
Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile
Obiectivul 12: Consum și producție responsabile
Obiectivul 13: Acțiune climatică
Obiectivul 14: Viața acvatică
Obiectivul 15: Viața terestră
Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente
Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 3/1011

1.4 CESE recomandă să se adopte măsuri pentru armonizarea și recunoașterea formării, standardelor
profesionale și calificărilor profesionale în sectorul turismului, să se intensifice eforturile de
introducere a unui pașaport european al calificărilor profesionale și să fie promovată învățarea pe
tot parcursul vieții în domeniul turismului.

1.5 Întrucât este recunoscut faptul că turismul internațional este important nu doar din punct de vedere
economic, ci și datorită contribuției sale substanțiale la înțelegerea dintre popoare și la combaterea
prejudecăților, susținând astfel cu fermitate acțiunea externă a Uniunii Europene, anumite forme
de turism, cum ar fi turismul cultural și turismul social, ar trebui să fie sprijinite prin măsuri
speciale. În plus, Comitetul subliniază necesitatea promovării turismului medical, sportiv, rural, și
a ecoturismului și a altor forme de turism.

1.6 Este extrem de important și de urgent să se garanteze locuri de muncă decente și sustenabile în
acest sector, prin acorduri colective și în conformitate cu ODD 8. CESE solicită eradicarea tuturor
formelor de muncă ilegală sau precară în sectorul turismului.

2. Introducere

2.1 Prin acest aviz, CESE dorește să sublinieze legătura strânsă dintre turism și comerțul internațional
și importanța lor comună în realizarea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
(ODD).

2.2 Comerțul internațional are o lungă tradiție, dar rolul său social și politic deosebit a crescut
substanțial de-a lungul istoriei. În mod tradițional, comerțul internațional a fost reglementat prin
intermediul unor tratate bilaterale; începând cu Al Doilea Război Mondial, el stă într-o măsură din
ce în ce mai mare sub semnul unor tratate multilaterale. De la instituirea Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC) există o structură comercială care reglementează comerțul internațional. În
cadrul acesteia, începând din 2011, Comisia Europeană sprijină comerțul exterior al UE printr-o
nouă generație de acorduri comerciale care vizează consolidarea relațiilor economice și comerciale
cu anumiți parteneri comerciali.

2.3 În câmpul de tensiune dintre comerțul liber și protecționism este evident că comerțul internațional
poate fi folosit și ca element de influență politică.

2.4 Sectorul turismului se situează pe locul al treilea ca importanță în ceea ce privește balanța
comercială internațională; are o contribuție de 10,4 % la PIB-ul global (UE: 10,3 %) și creează
313 milioane de locuri de muncă la nivel mondial. Unul din unsprezece locuri de muncă din
întreaga lume este legat de turism. Pentru o treime din țările în curs de dezvoltare, turismul este
principalul vector de export, având așadar o influență considerabilă asupra situației economice din
țările respective.

2.5 Prin urmare, turismul joacă un rol relevant în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, deși
trebuie să se țină seama de faptul că 8 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate de
turismul global.

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 4/1011

2.6 Turismul contribuie la integrarea economică și socială în zonele rurale și în regiunile
ultraperiferice, în întreaga lume. Cu toate acestea, trebuie să fie luate în considerare – și, pe cât
posibil, evitate – efectele colaterale nedorite, cum ar fi pierderea suprafețelor agricole utilizate,
riscurile pentru protecția naturii, poluarea atmosferică etc.

2.7 În 2017, turismul internațional a înregistrat 1,32 miliarde de sosiri la nivel mondial (+7 %) și
671 de milioane de sosiri la nivel european, ceea ce reprezintă o cotă de piață de 51  % (+8 %)
pentru Europa. Cu toate acestea, conform unui studiu prospectiv pe termen lung al Organizației
Mondiale a Turismului (OMT), turismul în Europa va cunoaște o creștere mai puțin pronunțată
până în 2030, când se estimează că se va ajunge la 744 de milioane de turiști (+1,8  %) și la o cotă
de piață de 41,1 %.

2.8 Tratatul de la Lisabona (1 decembrie 2009) a creat un temei juridic separat pentru turism în cadrul
Uniunii Europene2. Prin urmare, Comisia Europeană a publicat în 2010 o comunicare intitulată
„Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul
european”3. Totuși, nici actualul cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020,
nici cea mai recentă propunere pentru perioada 2021-2027 nu prevăd o linie bugetară separată
pentru turism.

2.9 Cu toate acestea, dat fiind că la nivelul Uniunii, creșterea ocupării forței de muncă și, prin urmare,
creșterea economică au fost în ultimii ani permanent mai pronunțate în turism decât în alte
sectoare, în baza datelor disponibile reiese că atât aprofundarea în continuare a dimensiunii
externe a politicii în domeniul turismului, cât și măsurile bugetare specifice la nivel european sunt
nu doar justificate, ci și imperios necesare.

2.10 Comitetul salută călduros Concluziile Consiliului din 27 mai 2019 4, în care acesta formulează
propuneri concrete cu privire la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, având în vedere
provocările cu care se confruntă sectorul turismului (digitalizarea, durabilitatea și cunoștințele și
competențele specifice fiecărui sector) și solicită adoptarea unor măsuri adecvate de sprijinire a
turismului pentru a menține rolul UE ca lider mondial în domeniul turistic.

2.11 Turismul are un potențial important în ceea ce privește crearea de locuri de muncă. Faptul că,
în medie, în sectorul turismului lucrează la nivel global mai multe femei și mai mulți tineri decât
în alte sectoare este un aspect important, inclusiv pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare
durabilă, îndeosebi obiectivele 5 și 10.

2.12 Întrucât salariile și celelalte drepturi de natură salarială din turism și din sectorul hotelier și al
restaurantelor sunt, în majoritatea țărilor, mult sub nivelul salariului minim, ar trebui să se adopte
măsuri specifice pentru a asigura o remunerație adecvată pentru toate categoriile profesionale din
sector. Acest lucru este cu atât mai important cu cât condițiile de muncă sunt adesea extrem de
grele în sectorul turismului, iar acordurile partenerilor sociali privind salariul minim și durata
maximă a timpului de muncă, precum și dispozițiile privind securitatea și sănătatea în muncă sunt
2
Articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
3
COM(2010) 352 final.
4
Documentul 9707/19 al Consiliului din 27 mai 2019 „Concluzii privind competitivitatea sectorului turismului ca motor al creșterii
economice durabile, al creării de locuri de muncă și al coeziunii sociale în UE în următorul deceniu”.

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 5/1011

 frecvent încălcate în practică. Prin urmare, este necesar să se creeze de urgență locuri de muncă
decente și durabile în acest sector, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 8.
În acest scop, Comitetul consideră că ar trebui să se consolideze condițiile-cadru, să se încheie
contracte colective de muncă clare și să se sprijine digitalizarea sectorului.

3. Turismul și economia

3.1 Prin urmare, importanța turismului ca factor esențial de stimulare a creșterii economice depășește
cu mult sectorul specific în sine, turismul având impact inclusiv asupra comerțului și distribuției
internaționale, precum și asupra tuturor sectoarelor publice și private, cum ar fi agricultura și
transporturile.

3.2 În plus, pentru multe regiuni, cum ar fi insulele mici sau zonele montane izolate, turismul este una
dintre puținele și chiar, în unele cazuri, singura activitate economică, în cadrul actualei diviziuni
internaționale a muncii.

3.3 De asemenea, turismul a ajutat multe regiuni să revitalizeze zone aflate în declin.

4. Turismul și durabilitatea

4.1 Competitivitatea turismului este strâns legată de caracterul său durabil, întrucât atractivitatea și
calitatea destinațiilor turistice depind în mare măsură de mediul lor natural și cultural și de
integrarea lor în infrastructura locală.

4.2 Caracterul durabil al turismului se bazează pe o gamă largă de factori, precum:

 utilizarea responsabilă a resurselor naturale (în special a apei);

 utilizarea surselor de energie curată;
 luarea în considerare a impactului activităților turistice asupra mediului; (de exemplu,
eliminarea deșeurilor, creșterea presiunii asupra solului și a apei);
 conservarea biodiversității;
 protecția patrimoniului cultural;
 păstrarea locurilor de muncă de calitate și durabile generate de turism;
 luarea în considerare a impactului asupra populației locale;
 dezvoltarea resurselor umane.

4.3 Turismul durabil a fost identificat ca un sector-cheie al Cadrului pe 10 ani de programe privind
consumul și producția durabile. Considerat un sector al viitorului, turismul durabil are prin urmare
potențialul de a deveni nu doar standardul pentru industrie în ansamblul său, ci și de a integra
economiile naționale la nivel mondial5.

În opinia Comitetului, acest potențial ar trebui să fie folosit de factorii responsabili pentru
comerțul internațional și turism, pentru a găsi căi și mijloace de a contribui în mod eficient la
realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (în acest context, în special obiectivele 3, 6, 7, 12,
5
A se vedea Raportul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) din 2017: „Turism pentru o
creștere transformatoare și favorabilă incluziunii”.

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 6/1011

 14 și 15), depunând, în același timp, eforturi pentru realizarea de parteneriate în sensul
obiectivului 17.

4.4 Importanța economică a turismului, în cadrul căruia se înregistrează la nivel mondial o cotă de
ocupare a forței de muncă de 17 % (din care 44 % o reprezintă mâna de lucru feminină), are un
impact determinant în multe domenii ale acțiunii în materie de durabilitate.

4.5 Ca activitate economică transversală, turismul are, pe lângă dimensiunea sa economică, și o

dimensiune ecologică, socială și culturală, fiind prin urmare un factor-cheie pentru realizarea
obiectivelor de dezvoltare durabilă.

4.6 Abordarea care ar trebui adoptată constă nu doar în analizarea impactului negativ al turismului, ci
și în evaluarea influenței sale pozitive în diferite domenii (în domeniul mediului, cel social etc.).
Această formă de „turism cu impact”, care a fost dezvoltată în Slovenia și se bazează pe 10+1
„indicatori de impact”, ține seama și de influența pozitivă a turismului asupra tuturor domeniilor
esențiale ale vieții6.

4.7 Noile tehnologii au dus la schimbări structurale inclusiv în economie, cu implicații majore mai
ales asupra organizațiilor de dimensiuni mici. În ceea ce privește turismul, aceste schimbări
afectează nu doar serviciile oferite, ci și activitățile de comercializare și comportamentul în
privința rezervărilor.

4.8 O problemă deosebită o reprezintă, pentru întregul sector al turismului, creșterea la nivel mondial
a rezervărilor pe diferitele platforme private. Este recunoscut faptul că această nouă formă de
comercializare prezintă avantaje pentru operatorii neprofesioniști și pentru zonele cu un nivel
redus sau foarte redus de dezvoltare turistică. Cu toate acestea, din punct de vedere
macroeconomic, nu este acceptabil ca operatorii privați să beneficieze de avantaje competitive
deoarece nu sunt supuși unor sarcini fiscale sau sunt supuși unor sarcini fiscale minime și nici nu
sunt obligați să respecte cerințele stricte de igienă și siguranță care se aplică în sectorul turismului.
Acest lucru ar necesita, de exemplu, ca obligațiile de înregistrare și criteriile de evaluare aplicabile
furnizorilor de servicii de cazare comercială să se aplice și acestor furnizori de cazare.

5. Turismul și mediul

5.1 În principiu, succesul durabil al politicii în domeniul turismului nu este în contradicție cu protecția
eficientă a mediului; cele două elemente ar trebui înțelese și puse în aplicare ca măsuri
complementare și care se susțin reciproc.

5.2 O problemă evidentă asociată cu dezvoltarea turismului internațional este indubitabil legată de
utilizarea mijloacelor de transport (nave, avioane, autobuze și autoturisme) și de impactul lor
asupra mediului.

5.3 Ar trebui să li se reamintească operatorilor principali de turism rolul care le revine în cadrul
acțiunilor responsabile în materie de durabilitate și să fie încurajați să își exercite acest rol; ei ar

6
https://www.impact-tourism.net/

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 7/1011

 trebui să angajeze lucrători cu competențe în materie de mediu, care să ia în considerare, în cadrul
activității lor de consiliere și planificare, obiectivele de dezvoltare durabilă.

5.4 Pentru unele regiuni, turismul excesiv a devenit deja o problemă nu numai pentru calitatea vieții
populației rezidente, dar și pentru mediu. Întrucât nu există o definiție unanim acceptată pentru
turismul excesiv, termenul rămâne vag și nu poate fi aplicat în mod clar. Problema nu este totuși
nouă. Denumirea de „efect Mallorca” a fost utilizată încă din perioada 1980-1990 pentru găsirea
unor soluții prin care să poată fi primiți într-o zonă de plajă cât mai mulți turiști, fără efecte
secundare excesive. Organizațiile internaționale din domeniul turismului lucrează în principal la
prezentarea unor exemple de bune practici, prin intermediul cărora să se ofere puncte de reper și
orientări regiunilor afectate.

5.5 Comitetul sugerează, de asemenea, ca principalele asociații internaționale de turism să convină, la

rândul lor, asupra unui cod de conduită privind comercializarea destinațiilor turistice. Acest cod de
conduită ar trebui să țină seama de mediu și de durabilitate și, în același timp, să combată turismul
excesiv, întrucât acesta are impact, printre altele, și asupra mediului și a durabilității.

6. Turismul și etica

6.1 Turismul se referă atât la circulația națională, cât și la cea transnațională și internațională a
persoanelor și a serviciilor și are nu doar o importanță economică, ci și un impact asupra mediului
social și cultural din țările de origine și de destinație turistică, inclusiv pentru persoanele care nu
sunt implicate în sectorul turismului.

6.2 Organizația Mondială a Turismului (OMT), în calitate de forum internațional pentru politica în
domeniul turismului și de interfață pentru comunicarea internațională între organismele
responsabile din sectorul public, a recunoscut acest fapt și, prin urmare, a publicat în 1999 un
„Cod global de etică în turism”7 care, în cadrul a 10 principii și 49 de puncte, tratează în detaliu
aspectele foarte diverse ale turismului global 8. Din acest motiv, codul de etică mai este denumit și
„reguli pentru un comportament etic în turism”.

6.3 Codul de etică și cerințele sale reflectă complexitatea acestui sector, abordând nu doar aspecte
economice, sociale și culturale, ci și respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale
(a se vedea măsurile împotriva maltratării copiilor, a muncii copiilor și a exploatării sexuale a
copiilor în cadrul turismului).

7
www.tourism-watch.de/content/globaler-ethik-kodex-für-den-tourismus-der-welttourismus-organisation-wto.
8
Principiile Codului global de etică în turism:
Articolul 1: Contribuția turismului la înțelegerea reciprocă și respectul între țări și națiuni;
Articolul 2: Turismul, ca mijloc de împlinire individuală și colectivă;
Articolul 3: Turismul, factor al dezvoltării durabile;
Articolul 4: Turismul, utilizator al patrimoniului cultural al omenirii și factor contributiv la îmbogățirea ei;
Articolul 5: Turismul, activitate avantajoasă pentru comunitățile și țările-gazdă;
Articolul 6: Obligațiile actorilor din sectorul turismului la actul de turism;
Articolul 7: Dreptul la turism
Articolul 8: Libertatea de mișcare a turiștilor;
Articolul 9: Drepturile lucrătorilor si antreprenorilor din industria turismului;
Articolul 10: Implementarea principiilor Codului global de etică în turism.

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 8/1011

6.4 Întrucât acest cod de etică reprezintă doar o recomandare, iar respectarea lui nu are un caracter
obligatoriu pentru semnatari, Organizația Mondială a Turismului (OMT) a prezentat, în
septembrie 2017, o convenție-cadru la nivel internațional privind etica în turism 9 (International
Framework Convention on Tourism Ethics), care a fost adoptată de mai mult de jumătate dintre
membrii OMT. Conținutul acestei convenții este inspirat din Codul de etică și, deși nu conține
modificări substanțiale, prezintă totuși avantajul că semnatarii săi sunt obligați să o respecte.

7. Turismul și cultura

7.1 Bunurile culturale ale țării de destinație reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de
stimulare a turismului.

7.2 Turismul cultural sporește interesul față de culturile străine, promovează înțelegerea între popoare
și contribuie, de asemenea, la combaterea prejudecăților.

8. Turismul și demografia

8.1 Și tendințele demografice au impact asupra turismului. Persoanele în vârstă, cu o pondere

semnificativă în cadrul piramidei vârstelor, au o mobilitate tot mai bună și dispun, în mare parte,
de venituri sigure, ceea ce a dus la dezvoltarea turismului pentru seniori. Turismul pentru seniori a
ajuns să dețină o pondere importantă în acest sector, în special în domeniul turismului de grup,
ceea ce a condus, în anumite domenii, și la schimbări ale modului în care societățile din sectorul
turismului își structurează ofertele. Acest lucru se datorează și faptului că persoanele în vârstă
rezervă adesea concedii cu o durată mai mare, fiind influențate doar parțial de aspectele sezoniere.
Aceste elemente au fost luate în considerare și în cadrul reuniunii la nivel înalt a Organizației
Mondiale a Turismului, care a acordat o atenție deosebită turismului pentru persoanele în vârstă.

8.2 Prin inițiativa sa „Calypso – Turism pentru toți”, Comisia Europeană a contribuit la creșterea
durabilă a turismului social prin sprijinirea acțiunilor de dezvoltare a turismului pentru persoanele
în vârstă, precum și pentru categoriile de persoane defavorizate. Acest lucru a dus la diversificarea
ofertei turistice, dar și la o mai bună utilizare a perioadelor din extrasezon. În acest context, ar fi
util să se împărtășească experiențele cu parteneri din afara Uniunii Europene și să se promoveze în
mod reciproc turismul.

8.3 Pe lângă parametrii demografici actuali, s-au dezvoltat în continuare și alte forme specifice de
turism, cum ar fi pelerinajele.

9. Turismul și formarea

9.1 Turismul, în diversitatea sa, prezintă, în ceea ce privește evoluțiile pieței și creșterea așteptărilor
consumatorilor, cerințe speciale de formare, de la competențe lingvistice și informatice
corespunzătoare până la cunoștințe economice și gastronomice specifice.

9
UNWTO Framework Convention on Tourism Ethics

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 9/1011

9.2 Sistemele și parcursurile de formare, precum și durata acestora diferă în multe dintre țările Uniunii
Europene, ceea ce îngreunează recunoașterea lor reciprocă. Stabilirea unor standarde de formare ar
putea contribui la îmbunătățirea oportunităților profesionale ale persoanelor din rândul diferitelor
categorii profesionale, atât în cadrul Uniunii, cât și în afara acesteia. Deficitul de forță de muncă
calificată care afectează acest sector va putea fi redus pe termen lung numai prin intermediul unor
cerințe cu aplicare generală și obligatorie în domeniul formării, corelate cu consolidarea
menționată a condițiilor-cadru sectoriale.

9.3 O revalorizare a profesiilor din cadrul sectoarelor turistice în sensul unor cariere profesionale pe
termen lung ar fi cu atât mai utilă, cu cât condițiile de muncă sunt adesea mai dificile în turism
decât în alte domenii de activitate.

10. Turismul și digitalizarea

10.1 Digitalizarea are un impact amplu asupra sectorului turismului, nu numai în ceea ce privește
comportamentul turiștilor, ci și pentru operatorii din acest sector.

10.2 Serviciile online de turism devin din ce în ce mai populare, la fel ca și recenziile online.
Numai în Germania, în 2017, 40 % dintre călătorii au fost rezervate prin internet. Astfel se deschid
noi piețe pentru IMM-uri, care ar trebui însă să beneficieze de sprijin financiar pentru acest tip de
inovare.

10.3 În același timp, crearea de rețele electronice și digitalizarea au avut, de asemenea, un impact
important asupra proceselor interne ale întreprinderilor din domeniul turismului; astfel, în prezent,
și întreprinderile mici sunt adesea obligate să le ofere vizitatorilor cel puțin acces la internet.

10.4 Digitalizarea va juca, de asemenea, un rol important pentru noi forme inovatoare de cooperare
în domeniul turismului, care, la rândul lor, pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării
destinațiilor turistice. Multe dintre tehnologiile moderne (de exemplu, inteligența artificială – IA,
realitatea virtuală – VR, realitatea augmentată – AR, blockchain etc.) pot ajuta destinații dintre
cele mai îndepărtate să devină obiective turistice interesante. Pentru a profita de noile oportunități,
sectorul turismului trebuie să se concentreze mai mult pe cercetare și dezvoltare.

10.5 Și turismul cultural ar putea beneficia de digitalizare, întrucât realitățile virtuale ar putea crea,
la rândul lor, stimulente de călătorie.

Bruxelles, 5 septembrie 2019

Dilyana SLAVOVA
Președinta Secțiunii pentru relații externe

____________

REX/521 – EESC-2019-01561-00-00-AS-TRA (EN) 10/1011