Sunteți pe pagina 1din 129

UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA


PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Investeºte în oameni!
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritarã 1 „Educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe
cunoaºtere”
Domeniul major de intervenþie 1.2 „Calitate în învãþãmântul superior”
Titlul proiectului „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din România în
domeniul proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune”
Contract POSDRU/86/1.2/S/64076

ANUNÞ
Masterat gratuit
oferit de Facultatea de Economie ºi de Administrare a Afacerilor
din cadrul Universtãþii de Vest din Timiºoara

„AUDITULUI SI MANAGEMENTULUI FINANCIAR AL FONDURILOR EUROPENE”

cu recunoaºterea, fãrã examen, prin echivalare, a examenului de acces la profesia de auditor


financiar, în baza acordului încheiat între Universitatea de Vest din Timiºoara ºi Camera Auditorilor
Financiari din România

 50 locuri la forma de învãþãmânt ZI


 50 locuri la forma de învãþãmânt FR (frecvenþã redusã)

Pentru mai multe informaþii


www.feaa.uvt.ro (secþiunea Masterat)
ºi la telefon 0740.250.955 (dl. Asistent univ. dr. Alin Dumitrescu)

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 1/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

AUDITUL ªI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FONDURILOR EUROPENE (AMFFE)

Teoria sine praxis est cum rota sine axis!

Conºtienþi de necesitatea ºi oportunitatea pregãtirii unor specialiºti în domeniul accesãrii,


implementãrii, expertizei ºi auditului fondurilor europene, Universitatea de Vest din Timiºoara ºi
Universitatea Babeº Bolyai Cluj Napoca au accesat ºi câºtigat proiectul POSDRU/86/1.2/S/64076
„Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din România în domeniul
proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune” prin care se oferã, integral gratuit,
posibilitatea de pregãtire în cadrul unui program masteral, într-un sector de niºã ºi de perspectivã
pentru România, cunoscut fiind faptul cã România negociazã, în prezent, fondurile europene
nerabursabile pentru perioada 2014-2020.

Cui se adreseazã:

 Cetãþeni români, absolvenþi licenþiaþi ai unei facultãþi, indiferent de specializare;


 Practicieni din domeniul accesãrii, implementãrii, managementului financiar ºi auditului
fondurilor europene

Competenþe dobândite

 Cunoºtinþe aprofundate în domeniul accesãrii fondurilor europene nerambursabile;


 Deprinderi tehnice privind scrierea de proiecte;
 Managementul financiar-contabil al fondurilor europene
 Raportarea financiarã ºi tehnicã a modului de utilizare a fondurilor europene;
 Auditul fondurilor europene;
 Fraude ºi nereguli;
 Legislaþie europeanã în domeniul fondurilor europene;
 Comunicare ºi transparenþã în utilizarea fondurilor europene;
 Sprijinul direct în realizarea de stagii practice în domeniul accesãrii, implementãrii ºi
auditului fondurilor europene, precum ºi pentru schimbul de studenþi între cele douã
universitãþi partenere.

Posibilitãþi în carierã

 Consultant în accesarea ºi implementarea fondurilor europene;


 Responsabil financiar în cadrul proiectelor cu finanþare neramursabilã;
 Expert achiziþii publice;
 Expert contabil în contractele de finanþare nerambursabilã;
 Funcþionar în instituþii financiare ºi agenþii europene;
 Cabinete de contabilitate ºi expertizã contabilã;
 Auditor financiar - absolvenþilor masteratului AMFFE le este recunoscut, fãrã examen, prin
echivalare, accesul la profesia de auditor financiar, în baza acordului încheiat între
Universitatea de Vest din Timiºoara ºi Camera Auditorilor Financiari din România;
 Posibilitatea de pregãtire la ciclul doctoral în domeniul Contabilitate.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 2/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Investeºte în oameni!
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritarã 1 „Educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe
cunoaºtere”
Domeniul major de intervenþie 1.2 „Calitate în învãþãmântul superior”
Titlul proiectului „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din România în
domeniul proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune”
Contract POSDRU/86/1.2/S/64076

MASTERAT

“AUDITUL ªI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FONDURILOR EUROPENE”-finanþat prin proiectul


POSDRU/86/1.2/S/64076 “Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii
din Romania în domeniul proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune”

DESCRIERE MASTERAT

Obiectiv general al proiectului de faþã constã în îmbunãtãþirea oportunitatilor de învãþare a auditului


financiar, expertizei contabile ºi a altor elemente colaterale în cadrul studiilor universitare de masterat,
aplicat cu precãdere domeniului proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune.

Profilul masteratului: management financiar, audit ºi expertizã contabilã aferentã domeniului


proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune.

Noutãþile aduse prin impementarea acestui proiect constã în:


a) se oferã posibilitatea absolvenþilor de studii universitare de nivel licenþã (minimum 3 ani) de a se
specializa în domeniul auditului ºi al managementului financiar al proiectelor finanþate din
fondurile europene ºi de coeziune;

b. în plus, absolvirea masteratului oferã absolvenþilor accesul la stagiul organizat de cãtre Camera
Auditorilor Financiari din România, pentru dobândirea calitãþii de auditor financiar, recunoaºtere
care va fi obþinutã pânã la finalizarea studiilor;

c. cursurile ºi seminariile au un preponderent caracter practic, aplicativ, la derularea acestora


participând experþi practicieni implicati în diverse calitãþi în implementarea de proiecte cu finanþare
europeanã.

REGULAMENT DE ADMITERE

Criterii de admitere:

1. Condiþie de înscriere:
- Cetãþean român,
- Absolvent de studii superioare nivel licenþã.

2. Modul de desfãºurare al admiterii:

Admiterea în cadrul masteratului “AUDITUL ªI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL FONDURILOR


EUROPENE” constã în susþinerea unui examen scris dinurmãtoarele tematici: Audit financiar,
Contabilitate ºi Strategii naþionale ºi europene (vezi Tematica admitere).

Clasamentul, în urma examenului de admitere (examen scris), se va stabili în funcþie de:


1. Media examenului de admitere – criteriul principal,
2. Opþiunile candidaþilor (zi ºi FR) – criteriul secundar.

Criteriul de departajare pentru medii egale la admitere:


- media examenului de licenþã.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 3/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

CALENDARUL ADMITERII

Perioada Etapa a admiterii Persoana de contact/observatii


19.09.2011-23.09.2011 Înscrierea la concurs Nicoleta Trofim- secretariat ªcoala
masteralã FEAA, str. J.H. Pestalozzi nr. 16
nicoleta.trofim@feaa.uvt.ro
23.09.2011 Afiºarea listelor cu Locatiile vor fi afiºate pe site-ul facultatii
locaþiile de derulare a ºi al proiectului, respectiv la sediul FEAA
proiectului (la avizierul de vis a vis de sala 107)
24.09.2011 Desfaºurarea Ora de începere ºi locaþiile de desfãºurare
examenului de admitere a examenului vor fi afiºate pe site-ul
facultãþii ºi al proiectului, respectiv la
sediul FEAA (la avizierul de vis a vis de
sala 107)
24.09.2011- Realizarea corectãrii
25.09.2011 lucrãrilor
25.09.2011 Afiºarea rezultatelor Afiºarea rezultatelor se va realiza pe site-
ul facultãþii ºi al proiectului, respectiv la
sediul FEAA (la avizierul de vis a vis de
sala 107)
26.09.2011 Depunerea Nicoleta Trofim- secretariat ªcoala
contestaþiilor masteralã FEAA, str. J.H. Pestalozzi nr. 16
soluþionarea acestora ºi nicoleta.trofim@feaa.uvt.ro
afiºarea rezultatelor
26.09.2011-30.09.2011 Confirmarea ocupãrii Nicoleta Trofim- secretariat ªcoala
locurilor/Înmatricularea masteralã FEAA, str. J.H. Pestalozzi nr. 16
candidaþilor nicoleta.trofim@feaa.uvt.ro
30.09.2011 Afiºarea clasamentului Afiºarea rezultatelor se va realiza pe site-
final ul facultãþii si al proiectului, respectiv la
sediul FEAA (la avizierul de vis a vis de
sala 107)

NUMÃR DE LOCURI

Numãrul de locuri pus la dispoziþie pentru masteratul “AUDITUL ȘI MANAGEMENTUL FINANCIAR AL


FONDURILOR EUROPENE” este:

- 50 de locuri la forma de învãþãmânt ZI;


- 50 de locuri la forma de învãþãmânt FR (frecvenþã redusã);

Având în vedere cã programul masteral este finanþat prin proiectul POSDRU/86/1.2/S/64076


“Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din Romania în domeniul
proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune”, toate locurile scoase la concurs sunt
gratuite.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 4/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

ACTE NECESARE ADMITERII

Actele necesare pentru înscriere se vor prezenta într-un dosar plic, acestea fiind urmãtoarele:
 diploma de licenþã, în original sau copie legalizatã respectiv adeverinþã tip, din care sã rezulte
promovarea examenului de licenþã, în original;

 foaia matricolã, nivel licenþã, în original sau copie legalizatã;

 diploma de bacalaureat, în original sau copie legalizatã;

 certificat de naºtere, în copie legalizatã;

 certificat de cãsãtorie, în copie legalizatã, unde este cazul;

 act de identitate, copie simplã;

 Folie A4;

 3 fotografii color, tip buletin;

 Dosar plic.

Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresa la urmãtoarele adrese de e-mail:


Dl. Asistent univ. dr. Alin Dumitrescu - telefon 0740.250.955, alin.dumitrescu@yahoo.com

Dna. Nicoleta Trofim – telefon 0256.592.508, nicoleta.trofim@feaa.uvt.ro

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 5/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

“Auditul si managementul financiar al fondurilor europene”,


un master gratuit oferit de FEAA!

Cursuri masterale gratuite, organizate de Facultatea de Economie ºi de Administrare a


Afacerilor din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara (www.feaa.uvt.ro) în domeniul
„Auditului si managementului financiar al fondurilor europene”

Facultatea Economie si de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara,
organizeaza un nou master, in sectorul fondurilor europene, de aceasta data cursurile fiind gratuite,
urmare a obtinerii unei finantari nerambursabile in cadrul proiectului POSDRU 64076 "Adaptarea
curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei
Ideea implementarii acestui masterat s-a nascut in anul 2009 cand a inceput implementarea unui proiect
"precursor" POSDRU 40317 Model de armonizare a practicilor in domeniul managementului financiar al
proiectelor finantate prin FSE, in care Universitatea Babes -Bolyai prin Facultatea de Stiinte Economice si
Gestiunea Afacerilor are calitatea de solicitant, derulat intr-un parteneriat cu Camera Auditorilor
Financiari din Romania si alte patru universitati printre care si Universitatea de Vest din Timisoara prin
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor.

Argumentele care au stat la de baza realizarii acestui proiect au fost urmatoarele:


- inexistenta unor studii fundamentate privind necesitatile de pe piata muncii atunci cand
institutiile de invatamant superior propun si infiinteaza specializari la nivel masterat;
- angajatorii resimt acut necesitatea selectarii unor absolventi bine pregatiti profesional in
domeniul auditului si al expertizei in general si cu totul special privind proiectele finantate din
fondurile structurale si de coeziune; existenta unui invatamant de profil, la nivel masterat,
orientat aproape de o maniera exclusiva spre cercetarea fundamentala, si mai putin spre cea
aplicativa.

Prin acest masterat se ofera posibilitatea absolventilor de studii universitare de nivel licenta (minimum 3
ani) de a se specializa in domeniul auditului si al managementului financiar al proiectelor finantate din
fondurile europene si de coeziune. Mai mult decat atat, absolvirea masteratului da posibilitatea
absolventiilor la accesul, fara examen, la stagiul organizat de catre CAFR, pentru dobandirea calitatii de
auditor financiar.

Trebuie mentionat ca toate cursurile si seminariile au un poreponderent caracter practic, aplicativ, la


derularea acestora participand experti practicieni implicati in diverse calitati in implementarea de proiecte
cu finantare europeana.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 6/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Parteneriatul in cadrul proiectului este intre Universitatea Babes- Bolyai, prin Facultatea de Stiinte
Economice si Gestiunea Afacerilor in calitate de solicitant si Universitatea de Vest din Timisoara prin
Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor in calitate de partener, rod al unei excelente
colaborarari intre cadrerele didactice din cele doua facultati.

Desfasurarea activitatilor se va realiza "in oglinda" in cadrul celor doua universitati partenere din cele
doua locatii CLUJ NAPOCA si TIMISOARA.

Grupul tinta al proiectului este format din urmatoarele categorii de persoane:


1.Experti in evaluare si acreditare din comisiile de asigurare a calitatii in invatamantul superior, la nivel
national
2.Membri ai comisiilor de asigurare a calitatii la nivel de universitate/facultate
3.Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universitati si facultati
4.Personalul implicat in dezvoltarea si managementul calificarilor la nivel de universitate/facultate
5.Studenti
6.Personal implicat in dezvoltarea programelor de studii universitare

Rezultatele calitative ale proiectului vor consta in:


1.Cresterea competentelor profesionale a absolventilor de nivel master, in domeniul managementului
financiar si al auditului finantarilor europene;
2.Cresterea adaptabilitatii institutiilor de invatamant superior implicate in proiect si nu numai, la cerintele
pietei muncii in domeniul proiectelor finantate prin fondurile europene.
3.Realizarea unor studii si lucrari de specialitate cu recunoastere nationala si internationala;
4.Indirect crearea unui grup de specialisti tineri va contribui la cresterea ratei de absortie a fondurilor
europene;
5.Ameliorarea metodelor de predare prin implicarea practicienilor in acest demers si prin facilitarea
comunicarii si a lucrului in echipa in randul studentilor de nivel master implicati.

Ponderea consistenta a grupului tinta o formeaza studentii masteranzi in numar de minimum 300 din care
150 absolventi la Cluj si 150 la Timisoara pe parcursul a trei ani de derulare a proiectului.

“Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca ºi Universitatea de Vest din Timiºoara, partenere în proiectul


„Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din România în domeniul
proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune” (Contract POSDRU/86/1.2/S/64076) au
apreciat ca o necesitate valorificarea experienþelor individuale în procesul pregãtirii profesionale a celor
care doresc o specializare masteralã în domeniul auditului ºi managementului financiar al fondurilor
europene. Conºtienþi de efectul de sinergie educaþionalã pe care îl pot genera cele douã universitãþi în

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 7/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

valorificarea intersului absolvenþilor licenþiaþi pentru gestionarea adecvatã a fondurilor europene,


masteratul comun îºi doreºte sã ofere nu numai cunoºtinþe teoretice, dar mai cu seamã studii practice
prin implicarea activã, pe diverse sectoare, nu numai a unor buni dascãli, dar ºi a experþilor practicieni,
aºa cum se întâmplã în multe universitãþi europene de prestigiu. Legãtura dintre Universitate (ca
platformã de învãþãmânt ºi cercetare) ºi mediul economico-social trebuie realizat de o manierã activã, iar
masteratul pe care îl vom realiza se doreºte a fi un exemplu în acest sens. Modelul colaborãrii active a
Universitãþii Babeº-Bolyai Cluj-Napoca ºi Universitãþii de Vest din Timiºora, ca membre ale consorþiului
universitar, ºi în special, între Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor ºi Facultatea de
Economie ºi de Administrare a Afacerilor, demonstreazã, încã o datã, rolul important ºi implicarea activã
pe care o au pe piaþa muncii (regionalã ºi/sau naþionalã). Investiþia în educaþie este o realizare 100%
garantatã!, a declarat Ovidiu Bunget Constantin, manager de proiect (UVT)

"Apreciem ca prin acest masterat raspundem unei cerinte de nisa a pietei muncii. Masteratul va fi unul
specializat si orientat pe practica. Numarul de locuri alocate pentru fiecare an si locatie, cat si cerintele la
care ne-am angajat prin cererea de finantare demonstreaza acest lucru. Experienta noastra ne face sa
credem ca va fi o forma de invatamant de succes atat pentru noi cat si pentru absolventii care isi vor gasi
validarea in practica.

Masteratul va aduce unele elemente de noutate in peisajul invatamantului de profil, nu numai prin
caracterul sau aplicativ, dar si prin colaborarea cu experti practicieni implicati in domeniul fondurilor
europene, schimbul de bune practici intre cele doua universitati partenere si nu numai, recunoasterea pe
care o vom avea din partea organismului profesional reprezentativ al auditorilor financiari, Camera
Auditorilor Financiari din Romania. Dorim sã afirmam ca absolventii acestui program masteral vor fi buni
cunoscatori ai problematicilor accesarii si gestionarii si auditului fondurilor europene. Nu puteam gandi
acest masterat fara sprijinul celor care vor fi si beneficiarii efortului nostru, practicienii implicati in
procesul de atragere a fondurilor structurale si de coeziune, in diversele lor calitati: manageri de proiect,
responsabili financiari, experþi contabili, auditori etc..", a declarat Irimie Emil Popa, manager de proiect
(UBB).

Trebuie mentionat ca studierea acestui master este gratuita, iar cursantii vor fi selectati in urma unui
examen de admitere. La Timisoara, inscrierile pentru sustinerea examenului de admitere se fac in
perioada 19-23 septembrie 2011, intre orele 9.00 - 15.00, la sediul Facultatii de Economie si de
Administrare a Afacerilor de pe strada J.H. Pestalozzi, Nr. 16, Secretariatul ªcolii Masterale. Examenul de
selectie a candidatilor urmeaza a se desfasura in 24 septembrie 2011. Informaþii suplimentare se gasesc
la adresa www.uvt.feea.ro.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 8/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

CE SPUN STUDENÞII ªI MEDIA DUPÃ PRIMUL AN...

http://www.citynews.ro/cluj/pentru-studenti-14/cluj-4-studente-au-intocmit-un-proiect-european-in-7-ore-
126380/

http://www.clon.ro/masteratul%e2%80%9cauditul-si-managementul-financiar-al-fondurilor-
europene%e2%80%9d-continua-si-anii-urmatori-din-toamna-il-poti-face-la-distanta/952546

http://news.ubbcluj.ro/noutati/primii-studenti-scoliti-in-accesarea-fondurilor-europene/

http://www.adevarul.ro/locale/cluj-
napoca/PREMIERA_Primii_studenti_scoliti_in_accesarea_fondurilor_europene_0_521347975.html

http://cluj-am.ro/masteranzii-economisti-clujeni-ai-fsega-au-castigat-un-concurs-de-scriere-a-proiectelor-
europene

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 9/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Investeºte în oameni!
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritarã 1 „Educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere”
Domeniul major de intervenþie 1.2 „Calitate în învãþãmântul superior”
Titlul proiectului „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din fondurile
structurale ºi de coeziune”
Contract POSDRU/86/1.2/S/64076

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIªOARA PLAN DE ÎNVÃÞÃMÂNT


Facultatea de Economie ºi de Administrare a Afacerilor Valabil începând cu anul universitar: 2010-2011
Domeniul: Contabilitate
Specializarea de masterat: Auditul ºi managementul financiar al fondurilor europene
Durata studiilor: 4 semestre
Forma de învãþãmânt: ZI

I. CERINÞE PENTRU OBÞINEREA DIPLOMEI DE MASTER:


140 credite, din care 20 credite pentru disertatie
NOTÃ: Masterandul are dreptul de a alege douã discipline opþionale din alt program de masterat, din altã facultate.
II. DESFêURAREA STUDIILOR (în numãr de sãptamâni)
Activitãþi didactice Sesiune de examene Cercetare ºi Sustinerea Vacanþe
Sem. I Sem. II Iarna Vara elaborarea disertaþiei disertaþiei Crãciun Iarnã Paºti Varã
14 sãpt. 14 sãpt. 3 sãpt.+1 3 sãpt.+1 - - 2 sãpt. 1 sãpt. 1 sãpt. 12
sãpt. restanþe sãpt. restanþe sãpt.
Sem. III Sem. IV
14 sãpt. 12 sãpt. 3 sãpt.+1 2 sãpt.+1 2 sãpt. 20-30 iunie 2 sãpt. 1 sãpt. 1 sãpt. -
sãpt. restanþe sãpt. restanþe
III. NUMÃRUL ORELOR DE ACTIVITATE DIDACTICÃ PE SÃPTÃMÂNI:
Sem. I Sem. II Sem. III Sem. IV
15 14 15 14

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
fondurile structurale ºi de coeziune Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076 Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79
OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European
prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 10/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

IV. TABELUL DISCIPLINELOR OBLIGATORII IMPUSE:


Cod Discipline Credite Nr. ore sãptãmânal Felul Observaþii
C S L verificãrii
0 1 2 3 4 5 6 7
Semestrul I (Anul I) 2010-2011
AMFFE01 Standarde generale de audit 6 2 1 0 E
AMFFE02 Achiziþii publice aferente proiectelor 6 1 0 2 E
AMFFE03 Accesarea fondurilor europene 6 1 0 2 E
AMFFE04 Principii ºi reglementãri speciale europene 6 2 1 0 E
AMFFE05 Deontologie ºi responsabilitate socialã 6 1 2 0 E
30 7 4 4 15
TOTAL
Semestrul II (Anul I) 2010-2011
AMFFE06 Managementul financiar contabil al fondurilor europene 6 2 1 0 E
AMFFE07 Managementul proiectelor europene 6 2 1 0 E
AMFFE08 Sisteme informatice pentru gestionarea proiectelor 6 2 1 0 E
AMFFE09 Limbajul comunicãrii în afaceri 6 0 0 2 C
AMFFE10 Practicã în accesarea, elaborarea ºi evaluarea proiectelor 6 0 0 3 C
30 6 3 5 14
TOTAL

RECTOR, DECAN
Prof.univ.dr. Ioan TALPOª Prof.univ.dr. Marilen Gabriel PIRTEA

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
fondurile structurale ºi de coeziune Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076 Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79
OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European
prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 11/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Semestrul III (Anul II) 2011 -2012


AMFFE11 Contabilitatea finanþãrilor europene 6 2 1 0 E
AMFFE12 Proceduri de control ºi audit intern 6 2 1 0 E
AMFFE13 Promovare, informare ºi comunicare 6 1 2 0 E
AMFFE14 Elemente de drept specifice proiectelor 6 1 2 0 E
Discipline obligatorii alese 1 6 1 2 0 C
30 7 8 15
TOTAL
Semestrul IV (Anul II) 2011 -2012
AMFFE15 Auditul proiectelor europene 6 2 1 0 E
AMFFE16 Contracte de valorificare a fondurilor europene 6 2 1 0 E
AMFFE17 Stagiu de cercetare ºi elaborare a disertaþiei 12 0 0 5 C
Discipline obligatorii alese 2 6 0 0 3 C
30 4 2 8 14
TOTAL

IV. TABELUL DISCIPLINELOR OBLIGATORII ALESE:

Semestrul III (Anul II) 2011 -2012 Cursuri oferite pentru disciplinele obligatorii alese 1
AMFFE18 Metodologia cercetãrii ºtiinþifice 6 1 2 0 E
AMFFE19 Practici de implementare a proiectelor 6 1 2 0 E
AMFFE20 Comunicare în afaceri – limba 2 6 1 2 0 E
Semestrul IV (Anul II) 2011 -2012 Cursuri oferite pentru disciplinele obligatorii alese 2
AMFFE21 Practicã în managementul financiar al proiectelor 6 0 0 3 C
AMFFE22 Practicã în auditul financiar al proiectelor 6 0 0 3 C

RECTOR, DECAN
Prof.univ.dr. Ioan TALPOª Prof.univ.dr. Marilen Gabriel PIRTEA

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
fondurile structurale ºi de coeziune Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076 Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79
OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European
prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 12/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Investeºte în oameni!
Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritarã 1 „Educaþia ºi formarea profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii
bazate pe cunoaºtere”
Domeniul major de intervenþie 1.2 „Calitate în învãþãmântul superior”
Titlul proiectului „Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei muncii din
România în domeniul proiectelor finanþate din fondurile structurale ºi de coeziune”
Contract POSDRU/86/1.2/S/64076

TEMATICÃ ADMITERE

MASTERAT „AUDITUL ªI MANAGEMENTUL FINANCIAR


AL FONDURILOR EUROPENE”

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2011

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 13/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

I. CONTABILITATE

Bibliografie:
1. Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme
cu directivele europene;
2. Ordinul nr. 1969 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea reglementãrilor contabile pentru
persoanele juridice fãrã scop patrimonial:
3. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicatã.

1) PRINCIPII CONTABILE GENERALE

36. - (1) Elementele prezentate în situaþiile financiare anuale se evalueazã în conformitate cu principiile
contabile generale prevãzute în prezenta secþiune, conform contabilitãþii de angajamente. Astfel, efectele
tranzacþiilor ºi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacþiile ºi evenimentele se produc (ºi
nu pe mãsurã ce numerarul sau echivalentul sãu este încasat sau plãtit) ºi sunt înregistrate în contabilitate ºi
raportate în situaþiile financiare ale perioadelor aferente.
(2) Veniturile ºi cheltuielile care rezultã direct ºi concomitent din aceeaºi tranzacþie sunt recunoscute
simultan în contabilitate, prin asocierea directã între cheltuielile ºi veniturile aferente, cu evidenþierea
distinctã a acestor venituri ºi cheltuieli.
(3) Principiul contabilitãþii de angajamente se aplicã inclusiv la recunoaºterea dobânzii aferente perioadei,
indiferent de scadenþa acesteia.
37. - Evaluarea reprezintã procesul prin care se determinã valoarea la care elementele situaþiilor financiare
sunt recunoscute în contabilitate ºi prezentate în bilanþ ºi contul de profit ºi pierdere.
38. - (1) Principiul continuitãþii activitãþii. Trebuie sã se prezume cã entitatea îºi desfãºoarã activitatea pe
baza principiului continuitãþii activitãþii.
Acest principiu presupune cã entitatea îºi continuã în mod normal funcþionarea, fãrã a intra în stare de
lichidare sau reducere semnificativã a activitãþii.
(2) O entitate nu va întocmi situaþiile financiare anuale pe baza continuitãþii activitãþii dacã organele de
conducere stabilesc dupã data bilanþului fie cã intenþioneazã sã lichideze entitatea sau sã înceteze activitatea
acesteia, fie cã nu existã nicio altã variantã realistã în afara acestora.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare ºi a poziþiei financiare, ulterior datei bilanþului, indicã nevoia de a
analiza dacã presupunerea privind continuitatea activitãþii este încã adecvatã.
(3) Dacã administratorii unei entitãþi au luat cunoºtinþã de unele elemente de nesiguranþã legate de
anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-ºi continua activitatea, aceste elemente
trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaþiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza
principiului continuitãþii, aceastã informaþie trebuie prezentatã, împreunã cu explicaþii privind modul de
întocmire a acestora ºi motivele care au stat la baza deciziei conform cãreia entitatea nu îºi mai poate
continua activitatea. Evenimentele sau condiþiile ce necesitã prezentãri de informaþii pot apãrea ºi ulterior
datei bilanþului.
39. - Principiul permanenþei metodelor. Metodele de evaluare ºi politicile contabile, în general, trebuie
aplicate în mod consecvent de la un exerciþiu financiar la altul.
40. - (1) Modificãrile de politici contabile pot fi determinate de:

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 14/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

a) iniþiativa entitãþii, caz în care modificarea trebuie justificatã în notele explicative la situaþiile financiare
anuale;
b) o decizie a unei autoritãþi competente ºi care se impune entitãþii (modificare de reglementare), caz în
care modificarea nu trebuie justificatã în notele explicative, ci doar menþionatã în acestea.
(2) Modificarea de politicã contabilã la iniþiativa entitãþii poate fi determinatã de:
- o modificare excepþionalã intervenitã în situaþia entitãþii sau în contextul economico-financiar în care
aceasta îºi desfãºoarã activitatea;
- obþinerea unor informaþii credibile ºi mai relevante.
Exemple de situaþii care justificã modificarea de politici contabile pot fi:
- admiterea la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entitãþii sau
retragerea lor de la tranzacþionare;
- schimbarea acþionariatului, datoratã intrãrii într-un grup, dacã noile metode asigurã furnizarea unor
informaþii mai fidele;
- fuziuni ºi operaþiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor
contabile ale societãþii absorbite cu cele ale societãþii absorbante etc.
(3) Schimbarea conducãtorilor entitãþii nu justificã modificarea politicilor contabile.
(4) Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfãºurarea activitãþilor, unele elemente ale situaþiilor
financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimãri ale:
clienþilor incerþi; uzurii morale a stocurilor; duratei de viaþã utile, precum ºi a modului preconizat de
consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc.
(5) Procesul de estimare implicã raþionamente bazate pe cele mai recente informaþii credibile avute la
dispoziþie. O estimare poate necesita revizuirea dacã au loc schimbãri privind circumstanþele pe care s-a
bazat aceastã estimare sau ca urmare a unor noi informaþii sau a unei mai bune experienþe.
(6) O modificare în baza de evaluare aplicatã reprezintã o modificare în politica contabilã ºi nu reprezintã
o modificare în estimãrile contabile. Dacã entitatea are dificultãþi în a face distincþie între o modificare de
politicã contabilã ºi o modificare de estimare, aceasta se trateazã ca o modificare a estimãrii.
(7) Efectul modificãrii unei estimãri contabile se va recunoaºte prospectiv prin includerea sa în rezultatul:
- perioadei în care are loc modificarea, dacã aceasta afecteazã numai perioada respectivã (de exemplu,
ajustarea pentru clienþi incerþi); sau
- perioadei în care are loc modificarea ºi al perioadelor viitoare, dacã modificarea are efect ºi asupra
acestora (de exemplu, durata de viaþã utilã a imobilizãrilor corporale).
41. - Principiul prudenþei. La întocmirea situaþiilor financiare anuale, evaluarea trebuie fãcutã pe o bazã
prudentã ºi, în special:
a) în contul de profit ºi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanþului;
b) trebuie sã se þinã cont de toate datoriile apãrute în cursul exerciþiului financiar curent sau al unui
exerciþiu precedent, chiar dacã acestea devin evidente numai între data bilanþului ºi data întocmirii acestuia;
c) trebuie sã se þinã cont de toate datoriile previzibile ºi pierderile potenþiale apãrute în cursul exerciþiului
financiar curent sau al unui exerciþiu financiar precedent, chiar dacã acestea devin evidente numai între data
bilanþului ºi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere ºi eventualele provizioane, precum ºi
datoriile rezultate din clauze contractuale;
d) trebuie sã se þinã cont de toate deprecierile, indiferent dacã rezultatul exerciþiului financiar este
pierdere sau profit. Înregistrarea ajustãrilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueazã pe seama
conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit ºi pierdere.
Ca urmare, activele ºi veniturile nu trebuie sã fie supraevaluate, iar datoriile ºi cheltuielile, subevaluate.
Totuºi, exercitarea prudenþei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea
deliberatã a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberatã a datoriilor sau cheltuielilor,
deoarece situaþiile financiare nu ar mai fi neutre ºi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 15/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

42. - Principiul independenþei exerciþiului. Trebuie sã se þinã cont de veniturile ºi cheltuielile aferente
exerciþiului financiar, indiferent de data încasãrii veniturilor sau data plãþii cheltuielilor.
Astfel, se vor evidenþia în conturile de venituri ºi creanþele pentru care nu a fost întocmitã încã factura
(contul 418 "Clienþi - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru
care nu s-a primit încã factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în
aceste conturi se efectueazã pe baza documentelor care atestã livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de însoþire a mãrfii, situaþii de lucrãri etc.)
43. - Principiul evaluãrii separate a elementelor de active ºi de datorii. Conform acestui principiu,
componentele elementelor de active ºi de datorii trebuie evaluate separat.
44. - (1) Principiul intangibilitãþii. Bilanþul de deschidere pentru fiecare exerciþiu financiar trebuie sã
corespundã cu bilanþul de închidere al exerciþiului financiar precedent.
(2) Modificarea politicilor contabile se efectueazã numai pentru perioadele viitoare, începând cu
exerciþiul financiar urmãtor celui în care s-a luat decizia modificãrii politicii contabile. Modificarea
politicilor contabile poate fi efectuatã numai de la începutul unui exerciþiu financiar. Nu sunt permise
modificãri ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciþiu financiar.
(3) În cazul modificãrii politicilor contabile ºi corectãrii unor erori aferente perioadelor precedente, nu va
fi modificat bilanþul perioadei anterioare celei de raportare.
(4) Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciþiilor financiare
precedente, nu se considerã încãlcare a principiului intangibilitãþii.
45. - (1) Principiul necompensãrii. Orice compensare între elementele de active ºi datorii sau între
elementele de venituri ºi cheltuieli este interzisã.
(2) Toate creanþele ºi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bazã de documente
justificative. Eventualele compensãri între creanþe ºi datorii faþã de aceeaºi entitate efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi înregistrate numai dupã contabilizarea veniturilor ºi cheltuielilor corespunzãtoare.
(3) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenþiazã distinct operaþiunea de vânzare/scoatere
din evidenþã ºi cea de cumpãrare/intrare în evidenþã, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea
tuturor veniturilor ºi cheltuielilor aferente operaþiunilor. Tratamentul contabil este similar ºi în cazul
prestãrilor reciproce de servicii.
46. - (1) Principiul prevalenþei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilanþ ºi contul de profit ºi pierdere se face þinând seama de fondul economic al tranzacþiei
sau al operaþiunii raportate, ºi nu numai de forma juridicã a acestora.
(2) Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate ºi prezentarea fidelã a
operaþiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economicã, punând în evidenþã drepturile
ºi obligaþiile, precum ºi riscurile asociate acestor operaþiuni.
Evenimentele ºi operaþiunile economico-financiare trebuie evidenþiate în contabilitate aºa cum acestea se
produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrãrii în contabilitate a
operaþiunilor economico-financiare trebuie sã reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv sã
fie în concordanþã cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între pãrþi trebuie sã prevadã modul de
derulare a operaþiunilor ºi sã respecte cadrul legal existent.
În condiþii obiºnuite, forma juridicã a unui document trebuie sã fie în concordanþã cu realitatea
economicã. În cazuri rare, atunci când existã diferenþe între fondul sau natura economicã a unei operaþiuni
sau tranzacþii ºi forma sa juridicã, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaþiuni, cu respectarea
fondului economic al acestora.
(3) Exemple de situaþii când se aplicã principiul prevalenþei economicului asupra juridicului pot fi
considerate: încadrarea, de cãtre utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operaþional sau financiar;
încadrarea operaþiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaþie; recunoaºterea
veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit ºi pierdere sau ca venituri în avans, respectiv
cheltuieli în avans; încadrarea participaþiilor ca fiind deþinute pe termen lung sau pe termen scurt;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 16/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

recunoaºterea participaþiilor deþinute ca fiind de natura acþiunilor deþinute la entitãþi afiliate, a intereselor de
participare sau sub forma altor imobilizãri financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la
reduceri comerciale sau financiare.
(4) Entitãþile au obligaþia ca la contabilizarea operaþiunilor economico-financiare sã þinã seama de toate
informaþiile disponibile, astfel încât sã fie extrem de rare situaþiile în care natura operaþiunii, determinatã pe
baza principiului prevalenþei economicului asupra juridicului, sã difere de cea care ar fi stabilitã în lipsa
aplicãrii acestui principiu.
47. - Principiul pragului de semnificaþie. Valoarea elementelor de bilanþ ºi de cont de profit ºi pierdere
care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinatã dacã:
(a) acestea reprezintã o sumã nesemnificativã, în înþelesul pct. 9; sau
(b) o astfel de combinare oferã un nivel mai mare de claritate, cu condiþia ca elementele astfel combinate
sã fie prezentate separat în notele explicative.
48. - În cazuri excepþionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prevãzute în
prezenta secþiune. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum ºi motivele care le-
au determinat, împreunã cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziþiei financiare ºi a
profitului sau pierderii.

2) ORGANIZAREA ªI CONDUCEREA CONTABILITÃÞII

ART. 10
(1) Rãspunderea pentru organizarea ºi conducerea contabilitãþii la persoanele prevãzute la art. 1 revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaþia gestionãrii unitãþii
respective.
(2) Contabilitatea se organizeazã ºi se conduce, de regulã, în compartimente distincte, conduse de cãtre
directorul economic, contabilul-ºef sau altã persoanã împuternicitã sã îndeplineascã aceastã funcþie. Aceste
persoane trebuie sã aibã studii economice superioare.
(3) Contabilitatea poate fi organizatã ºi condusã pe bazã de contracte de prestãri de servicii în domeniul
contabilitãþii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului
Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România.
(4) Rãspunderea pentru aplicarea necorespunzãtoare a reglementãrilor contabile revine directorului
economic, contabilului-ºef sau altei persoane împuternicite sã îndeplineascã aceastã funcþie, împreunã cu
personalul din subordine. În cazul în care contabilitatea este condusã pe bazã de contract de prestãri de
servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experþilor
Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, rãspunderea pentru conducerea contabilitãþii revine
acestora, potrivit legii ºi prevederilor contractuale.
(5) Instituþiile publice la care contabilitatea nu este organizatã în compartimente distincte sau care nu au
personal încadrat cu contract individual de muncã, potrivit legii, pot încheia contracte de prestãri de servicii,
pentru conducerea contabilitãþii ºi întocmirea situaþiilor financiare trimestriale ºi anuale, cu societãþi
comerciale de expertizã contabilã sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Încheierea contractelor se
face cu respectarea reglementãrilor privind achiziþiile publice de bunuri ºi servicii. Plata serviciilor
respective se face din fonduri publice cu aceastã destinaþie.

ART. 11
Deþinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar ºi alte drepturi ºi obligaþii,
precum ºi efectuarea de operaþiuni economice, fãrã sã fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

ART. 12
(1) Contabilitatea imobilizãrilor se þine pe categorii ºi pe fiecare obiect de evidenþã.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 17/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(2) Contabilitatea stocurilor se þine cantitativ ºi valoric sau numai valoric, în condiþiile stabilite de
reglementãrile legale.

ART. 13
Înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achiziþie, de producþie sau la
valoarea justã pentru alte intrãri decât cele prin achiziþie sau producþie, dupã caz.

ART. 14
Creanþele ºi datoriile se înregistreazã în contabilitate la valoarea nominalã.

ART. 15
Valoarea acþiunilor emise sau a altor titluri, precum ºi vãrsãmintele efectuate în contul capitalului subscris
se reflectã distinct în contabilitate.

ART. 16
Contabilitatea clienþilor ºi furnizorilor, a celorlalte creanþe ºi obligaþii se þine pe categorii, precum ºi pe
fiecare persoanã fizicã sau juridicã.

ART. 17
(1) Contabilitatea cheltuielilor se þine pe feluri de cheltuieli, dupã natura sau destinaþia lor, dupã caz.
(2) Contabilitatea veniturilor se þine pe feluri de venituri, dupã natura sau sursa lor, dupã caz.
(3) Contabilitatea veniturilor ºi cheltuielilor bugetului general consolidat se þine pe subdiviziunile
clasificaþiei bugetare.

ART. 18
Contabilitatea instituþiilor publice asigurã înregistrarea drepturilor constatate, veniturilor încasate,
angajamentelor bugetare, angajamentelor legale, plãþilor de casã ºi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile
clasificaþiei bugetare, potrivit bugetului aprobat ºi normelor metodologice elaborate de Ministerul
Economiei ºi Finanþelor.

ART. 19
(1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileºte cumulat de la începutul exerciþiului financiar.
Închiderea conturilor de venituri ºi cheltuieli se efectueazã, de regulã, la sfârºitul exerciþiului financiar.
(2) Rezultatul definitiv al exerciþiului financiar se stabileºte la închiderea acestuia.
(3) Repartizarea profitului se înregistreazã în contabilitate pe destinaþii, dupã aprobarea situaþiilor
financiare anuale.
(4) Pierderea contabilã reportatã se acoperã din profitul exerciþiului financiar ºi cel reportat, din rezerve,
prime de capital ºi capital social, potrivit hotãrârii adunãrii generale a acþionarilor sau asociaþilor.
(5) La instituþiile publice rezultatul execuþiei bugetare se stabileºte anual prin închiderea conturilor care
reflectã încasarea veniturilor ºi plata cheltuielilor aferente exerciþiului bugetar.
(6) Excedentul sau deficitul patrimonial se determinã de cãtre instituþiile publice, în conformitate cu
normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei ºi Finanþelor.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 18/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

3) REGISTRELE CONTABILE

ART. 20
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar ºi Cartea mare. Întocmirea,
editarea ºi pãstrarea registrelor de contabilitate se efectueazã conform normelor elaborate de Ministerul
Economiei ºi Finanþelor.

ART. 21
Registrele de contabilitate se utilizeazã în strictã concordanþã cu destinaþia acestora ºi se prezintã în mod
ordonat ºi astfel completate încât sã permitã, în orice moment, identificarea ºi controlul operaþiunilor
contabile efectuate.

ART. 22
Pentru verificarea înregistrãrii corecte în contabilitate a operaþiunilor efectuate se întocmeºte balanþa de
verificare, cel puþin anual, la încheierea exerciþiului financiar sau la termenele de întocmire a raportãrilor
contabile stabilite potrivit legii.

ART. 23
Persoanele prevãzute la art. 1 care utilizeazã sisteme informatice de prelucrare automatã a datelor au
obligaþia sã asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile
aplicate, controlul ºi pãstrarea acestora pe suporturi tehnice.

ART. 24
Înregistrarea în contabilitate a operaþiunilor determinate de fuziunea, divizarea sau încetarea, potrivit
legii, a activitãþii persoanelor prevãzute la art. 1 se face pe baza documentelor corespunzãtoare întocmite în
asemenea situaþii.

ART. 25
(1) Registrele de contabilitate obligatorii ºi documentele justificative care stau la baza înregistrãrilor în
contabilitatea financiarã se pãstreazã în arhiva persoanelor prevãzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de
la data încheierii exerciþiului financiar în cursul cãruia au fost întocmite, cu excepþia statelor de salarii, care
se pãstreazã timp de 50 de ani.
(2) Prin excepþie de la prevederile alin. (1) se pot stabili, în mod justificat, prin ordin al ministrului
economiei ºi finanþelor, registrele de contabilitate ºi documentele justificative care se pãstreazã timp de 5
ani.

ART. 26
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua mãsuri de reconstituire
a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementãrilor emise în acest scop.

4) ACTIVE IMOBILIZATE CORPORALE- DEFINIRE, STRUCTURÃ ªI EVALUARE

92. - Imobilizãrile corporale reprezintã active care:


a) sunt deþinute de o entitate pentru a fi utilizate în producþia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a
fi închiriate terþilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; ºi
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 19/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

93. - (1) Imobilizãrile corporale cuprind: terenuri ºi construcþii; instalaþii tehnice ºi maºini; alte instalaþii,
utilaje ºi mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizãri corporale ºi imobilizãri corporale în curs de
execuþie.
(2) Terenurile ºi clãdirile sunt active separabile ºi sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt
achiziþionate împreunã. O creºtere a valorii terenului pe care se aflã o clãdire nu afecteazã determinarea
valorii amortizabile a clãdirii.
94. - (1) Contabilitatea terenurilor se þine pe douã categorii: terenuri ºi amenajãri de terenuri.
(2) În contabilitatea analiticã, terenurile pot fi evidenþiate pe urmãtoarele grupe: terenuri agricole, terenuri
silvice, terenuri fãrã construcþii, terenuri cu zãcãminte, terenuri cu construcþii ºi altele.
95. - (1) Imobilizãrile corporale deþinute în baza unui contract de leasing se evidenþiazã în contabilitate în
funcþie de prevederile contractelor încheiate între pãrþi, precum ºi legislaþia în vigoare.
Entitãþile þin cont, de asemenea, ºi de cerinþele principiului prevalenþei economicului asupra juridicului,
prevãzut la pct. 46.
(2) Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operaþional se efectueazã la
începutul contractului.
96. - (1) În înþelesul prezentelor reglementãri, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeazã locatarului, în schimbul unei plãþi sau serii
de plãþi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadã stabilitã;
b) leasing financiar este operaþiunea de leasing care transferã cea mai mare parte din riscurile ºi avantajele
aferente dreptului de proprietate asupra activului;
c) leasing operaþional este operaþiunea de leasing ce nu intrã în categoria leasingului financiar.
(2) Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacã îndeplineºte cel puþin una dintre
urmãtoarele condiþii:
a) leasingul transferã locatarului titlul de proprietate asupra bunului pânã la sfârºitul duratei contractului
de leasing;
b) locatarul are opþiunea de a cumpãra bunul la un preþ estimat a fi suficient de mic în comparaþie cu
valoarea justã la data la care opþiunea devine exercitabilã, astfel încât, la începutul contractului de leasing,
existã în mod rezonabil certitudinea cã opþiunea va fi exercitatã;
c) durata contractului de leasing acoperã, în cea mai mare parte, durata de viaþã economicã a bunului,
chiar dacã titlul de proprietate nu este transferat;
d) valoarea totalã a ratelor de leasing, mai puþin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egalã cu valoarea
de intrare a bunului, reprezentatã de valoarea la care a fost achiziþionat bunul de cãtre finanþator, respectiv
costul de achiziþie;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de naturã specialã, astfel încât numai
locatarul le poate utiliza fãrã modificãri majore.
97. - (1) Înregistrarea în contabilitate a amortizãrii bunului ce face obiectul contractului se efectueazã în
cazul leasingului financiar de cãtre locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operaþional, de cãtre
locator/finanþator.
(2) În cazul leasingului financiar, achiziþiile de cãtre locatar de bunuri imobile ºi mobile sunt tratate ca
investiþii în imobilizãri, fiind supuse amortizãrii pe o bazã consecventã cu politica normalã de amortizare
pentru bunuri similare ale locatarului.
(3) În cazul leasingului operaþional, bunurile sunt supuse amortizãrii de cãtre locator, pe o bazã
consecventã cu politica normalã de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.
98. - (1) Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operaþiunilor de leasing financiar se
efectueazã cu ajutorul conturilor de imobilizãri necorporale ºi imobilizãri corporale.
(2) Dobânzile de plãtit corespunzãtoare datoriilor din operaþiuni de leasing financiar se înregistreazã în
contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitãþii de angajamente, în contrapartida contului de

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 20/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

cheltuieli. Dobânda de plãtit, aferentã perioadelor viitoare, se evidenþiazã în conturi în afara bilanþului
(contul 8051 "Dobânzi de plãtit").
99. - (1) Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept
creanþe imobilizate.
(2) Dobânzile de primit corespunzãtoare creanþelor din operaþiuni de leasing financiar se înregistreazã în
contabilitatea locatorului periodic, conform contabilitãþii de angajamente, în contrapartida contului de
venituri.
(3) La recunoaºterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avutã în vedere legislaþia
care reglementeazã categoriile de entitãþi care pot derula asemenea operaþiuni.
100. - (1) La contabilizarea operaþiunilor de leasing operaþional, locatorul trebuie sã prezinte bunurile date
în regim de leasing operaþional în conturile de imobilizãri necorporale ºi imobilizãri corporale, în
conformitate cu natura acestora.
(2) Sumele încasate sau de încasat se înregistreazã în contabilitatea locatorului ca un venit în contul de
profit ºi pierdere, conform contabilitãþii de angajamente.
101. - (1) În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operaþional sunt evidenþiate în conturi de
evidenþã din afara bilanþului.
(2) Sumele plãtite sau de plãtit se înregistreazã în contabilitatea locatarului ca o cheltuialã în contul de
profit ºi pierdere, conform contabilitãþii de angajamente.
102. - O tranzacþie de vânzare a unui activ pe termen lung ºi de închiriere a aceluiaºi activ în regim de
leasing (leaseback) se contabilizeazã în funcþie de clauzele contractului de leasing, astfel:
a) dacã tranzacþia de vânzare ºi închiriere a aceluiaºi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacþia
reprezintã un mijloc prin care locatorul acordã o finanþare locatarului, activul având rol de garanþie.
Entitatea beneficiarã a finanþãrii (locatarul) nu va recunoaºte în contabilitate operaþiunea de vânzare a
activului, nefiind îndeplinite condiþiile de recunoaºtere a veniturilor. Activul rãmâne înregistrat în
continuare la valoarea existentã anterior operaþiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.
Operaþiunea de finanþare va fi evidenþiatã prin articolul contabil

512 "Conturi curente la bãnci" = 167 "Alte împrumuturi ºi datorii asimilate",

urmând ca dobânda ºi alte costuri ale finanþãrii, potrivit contractelor încheiate, sã fie înregistrate conform
prezentelor reglementãri.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adãugatã, au loc douã operaþiuni distincte, respectiv
livrarea bunului, efectuatã de locatar, ºi operaþiunea de leasing, efectuatã de locator, pentru care taxa pe
valoarea adãugatã se evidenþiazã potrivit legii;
b) dacã tranzacþia de vânzare ºi închiriere a aceluiaºi activ are ca rezultat un leasing operaþional, entitatea
vânzãtoare contabilizeazã o tranzacþie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidenþã a activului ºi a
sumelor încasate sau de încasat ºi a taxei pe valoarea adãugatã pentru operaþiunile taxabile, conform
prevederilor legale.
Operaþiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaþional se contabilizeazã de utilizator
conform prezentelor reglementãri. Ca urmare, operaþiunea se reflectã în contul de profit ºi pierdere.
103. - (1) În vederea întocmirii situaþiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar
sau operaþional inventariazã ºi transmit societãþii de leasing lista bunurilor deþinute în baza contractelor de
leasing.
(2) Entitãþile contractante care au efectuat operaþiuni de leasing ºi leaseback trebuie sã prezinte în notele
explicative la situaþiile financiare anuale informaþii referitoare la operaþiunile derulate.
104. - (1) În cadrul imobilizãrilor corporale sunt evidenþiate în mod distinct imobilizãrile corporale în curs
de execuþie.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 21/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(2) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele imobilizãri corporale cumpãrate, pentru
care s-au transferat riscurile ºi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22
"Imobilizãri corporale în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).

Evaluarea iniþialã a imobilizãrilor corporale

105. - (1) O imobilizare corporalã recunoscutã ca activ trebuie evaluatã iniþial la costul sãu determinat
potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementãri, în funcþie de modalitatea de intrare în entitate.
(2) Exemple de costuri care se efectueazã în legãturã cu construcþia unei imobilizãri corporale, direct
atribuibile acesteia, sunt:
a) costurile reprezentând salariile angajaþilor, contribuþiile legale ºi alte cheltuieli legate de acestea, care
rezultã direct din construcþia imobilizãrii corporale;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile iniþiale de livrare ºi manipulare;
e) costurile de instalare ºi asamblare;
f) cheltuieli de proiectare ºi pentru obþinerea autorizaþiilor;
g) costurile de testare a funcþionãrii corecte a activului, dupã deducerea încasãrilor nete provenite din
vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul ºi condiþia de funcþionare (cum
ar fi eºantioanele produse la testarea echipamentului);
h) onorariile profesionale plãtite avocaþilor ºi experþilor etc.
(3) În cazul în care o clãdire este demolatã pentru a fi construitã o alta, cheltuielile cu demolarea sunt
recunoscute dupã natura lor, fãrã a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Acelaºi tratament
contabil se aplicã ºi cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizatã a clãdirii demolate.
(4) În costul unei imobilizãri corporale sunt incluse ºi costurile estimate iniþial cu demontarea ºi mutarea
acesteia la scoaterea din funcþiune, precum ºi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziþionatã
imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil ºi entitatea are o obligaþie legatã de demontare,
mutare a imobilizãrii corporale ºi de refacere a amplasamentului.
(5) Costurile estimate cu demontarea ºi mutarea imobilizãrii corporale, precum ºi cele cu restaurarea
amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenþã cu un cont de provizioane (contul 1513
"Provizioane pentru dezafectare imobilizãri corporale ºi alte acþiuni similare legate de acestea").

Cheltuieli ulterioare

106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizãri corporale trebuie recunoscute, de regulã, drept
cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
(2) Cheltuielile efectuate în legãturã cu imobilizãrile corporale utilizate în baza unui contract de
închiriere, locaþie de gestiune sau alte contracte similare se evidenþiazã în contabilitatea entitãþii care le-a
efectuat, la imobilizãri corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcþie de
beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legãturã cu imobilizãrile corporale proprii.
107. - (1) Costul reparaþiilor efectuate la imobilizãrile corporale, în scopul asigurãrii utilizãrii continue a
acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuialã în perioada în care este efectuatã.
(2) Sunt recunoscute ca o componentã a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investiþiile efectuate
la imobilizãrile corporale. Acestea trebuie sã aibã ca efect îmbunãtãþirea parametrilor tehnici iniþiali ai
acestora ºi sã conducã la obþinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare faþã de cele estimate
iniþial.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 22/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Obþinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creºterea veniturilor, fie indirect prin reducerea
cheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare.
108. - (1) Imobilizãrile corporale în curs de execuþie reprezintã investiþiile neterminate efectuate în regie
proprie sau în antreprizã. Acestea se evalueazã la costul de producþie sau costul de achiziþie, dupã caz.
(2) Imobilizãrile corporale în curs de execuþie se trec în categoria imobilizãrilor finalizate dupã recepþia,
darea în folosinþã sau punerea în funcþiune a acestora, dupã caz.
(3) Costul unei imobilizãri corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaºi principii
ca ºi pentru un activ achiziþionat. Astfel, dacã entitatea produce active similare, în scopul comercializãrii, în
cadrul unor tranzacþii normale, atunci costul activului este de obicei acelaºi cu costul de construire a acelui
activ destinat vânzãrii. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ.
În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind
normale, precum ºi pierderile care au apãrut în cursul construcþiei în regie proprie a activului nu sunt incluse
în costul activului.

5) ACTIVE CIRCULANTE- DEFINIRE, RECUNOAªTERE ªI CLASIFICARE

147. - (1) Un activ se clasificã ca activ circulant atunci când:


a) se aºteaptã sã fie realizat sau este deþinut cu intenþia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al
ciclului de exploatare al entitãþii;
b) este deþinut, în principal, în scopul tranzacþionãrii;
c) se aºteaptã a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanþului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a cãror utilizare nu este restricþionatã.
Toate celelalte active reprezintã active imobilizate.
(2) Ciclul de exploatare al unei entitãþi reprezintã perioada de timp dintre achiziþionarea activelor care
sunt destinate procesãrii ºi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.
(3) Echivalentele de numerar reprezintã investiþiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care
sunt uºor convertibile în numerar ºi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
148. - În categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmitã facturã;
b) creanþe;
c) investiþii pe termen scurt;
d) casa ºi conturi la bãnci.

Evaluarea activelor circulante

149. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziþie sau costul de producþie, dupã caz, cu
respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2) Ajustãrile de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentãrii acestora la cea mai micã
valoare de piaþã sau, în circumstanþe speciale, la o altã valoare minimã atribuibilã acestora la data bilanþului.
150. - Evaluarea efectuatã conform prevederilor de la pct. 149 alin. (2) nu poate fi continuatã dacã
motivele pentru care au fost fãcute ajustãrile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaþia în
care ajustarea devine total sau parþial fãrã obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au
încetat sã mai existe într-o anumitã mãsurã, atunci acea ajustare trebuie reluatã corespunzãtor la venituri.
151. - Dacã activele circulante fac obiectul ajustãrilor de valoare cu caracter excepþional, exclusiv în scop
fiscal, suma ajustãrilor ºi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele
explicative.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 23/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Active circulante - stocuri

152. - (1) Stocurile sunt active circulante:


a) deþinute pentru a fi vândute pe parcursul desfãºurãrii normale a activitãþii;
b) în curs de producþie în vederea vânzãrii în procesul desfãºurãrii normale a activitãþii; sau
c) sub formã de materii prime, materiale ºi alte consumabile care urmeazã sã fie folosite în procesul de
producþie sau pentru prestarea de servicii.
(2) În categoria stocurilor se cuprind ºi activele cu ciclu lung de fabricaþie, destinate vânzãrii (de exemplu,
ansambluri sau complexuri de locuinþe etc. realizate de entitãþile ce au ca activitate principalã obþinerea ºi
vânzarea de locuinþe). Dacã construcþiile sunt realizate în scopul exploatãrii pe termen lung, de cãtre
entitatea care le-a realizat, ele reprezintã imobilizãri.
(3) De asemenea, atunci când un teren este cumpãrat în scopul construirii pe acesta de construcþii
destinate vânzãrii, acesta este înregistrat la stocuri.
153. - (1) Atunci când existã o modificare a utilizãrii unei imobilizãri corporale, în sensul cã aceasta
urmeazã a fi îmbunãtãþitã în perspectiva vânzãrii, la momentul luãrii deciziei privind modificarea destinaþiei,
în contabilitate se înregistreazã transferul activului din categoria imobilizãri corporale în cea de stocuri.
Transferul se înregistreazã la valoarea neamortizatã a imobilizãrii. Dacã imobilizarea corporalã a fost
reevaluatã, concomitent cu reclasificarea activului se procedeazã la închiderea contului de rezerve din
reevaluare aferente acestuia.
(2) În cazul în care un activ care a fost iniþial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea
de ansambluri de locuinþe destinate vânzãrii, în funcþie de modul de negociere a contractelor de vânzare a
bunurilor ce fac obiectul construcþiei ºi vânzãrii, valoarea terenului se include în valoarea activului construit
sau se evidenþiazã distinct la stocuri de natura mãrfurilor, la valoarea de înregistrare în contabilitate.
Dacã terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedeazã la închiderea
contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(3) În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinþe care iniþial erau destinate
vânzãrii ºi care ulterior îºi schimbã destinaþia, urmând a fi folosite de entitate pe o perioadã îndelungatã sau
sã fie închiriate unor terþi, în contabilitate se înregistreazã un transfer de la stocuri la imobilizãri corporale.
Transferul se efectueazã la data schimbãrii destinaþiei, la valoarea la care activele erau înregistrate în
contabilitate (reprezentatã de cost).
154. - (1) În cadrul stocurilor se cuprind:
a) mãrfurile, ºi anume bunurile pe care entitatea le cumpãrã în vederea revânzãrii sau produsele predate
spre vânzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participã direct la fabricarea produselor ºi se regãsesc în produsul finit integral
sau parþial, fie în starea lor iniþialã, fie transformatã;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb,
seminþe ºi materiale de plantat, furaje ºi alte materiale consumabile), care participã sau ajutã la procesul de
fabricaþie sau de exploatare fãrã a se regãsi, de regulã, în produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, ºi anume:
- semifabricatele, prin care se înþelege produsele al cãror proces tehnologic a fost terminat într-o secþie
(fazã de fabricaþie) ºi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secþii (faze de fabricaþie) sau se
livreazã terþilor;
- produsele finite, adicã produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaþie ºi nu mai au
nevoie de prelucrãri ulterioare în cadrul entitãþii, putând fi depozitate în vederea livrãrii sau expediate direct
clienþilor;
- rebuturile, materialele recuperabile ºi deºeurile;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 24/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

f) animalele ºi pãsãrile, respectiv animalele nãscute ºi cele tinere de orice fel (viþei, miei, purcei, mânji ºi
altele) crescute ºi folosite pentru reproducþie, animalele ºi pãsãrile la îngrãºat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum ºi animalele pentru producþie - lânã, lapte ºi blanã;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziþionate sau fabricate, destinate produselor
vândute ºi care în mod temporar pot fi pãstrate de terþi, cu obligaþia restituirii în condiþiile prevãzute în
contracte;
h) producþia în curs de execuþie, reprezentând producþia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevãzute în procesul tehnologic, precum ºi produsele nesupuse probelor ºi recepþiei tehnice sau
necompletate în întregime. În cadrul producþiei în curs de execuþie se cuprind, de asemenea, serviciile ºi
studiile în curs de execuþie sau neterminate.
(2) În cadrul stocurilor se includ ºi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaþie la terþi,
maºinile folosite numai ca material de demonstraþie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu duratã
de utilizare de sub un an. Acestea se înregistreazã distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacã
materialele de demonstraþie au duratã de utilizare mai mare de un an, ele reprezintã imobilizãri.
(3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpãrate, pentru care s-au
transferat riscurile ºi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de
aprovizionare" din Planul de conturi general).
155. - (1) Înregistrarea în contabilitate a intrãrii stocurilor se efectueazã la data transferului riscurilor ºi
beneficiilor.
(2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietãþii ºi de livrare coincid. Totuºi, pot
exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vândute în consignaþie sau stocurile la dispoziþia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rãmân în evidenþa debitorului pânã la
vânzarea lor;
- bunuri recepþionate pentru care nu s-a primit încã factura, care trebuie înregistrate în activele
cumpãrãtorului;
- bunuri livrate ºi nefacturate, care trebuie scoase din evidenþã, transferul de proprietate având loc;
- bunuri vândute ºi nelivrate încã, pentru care a avut loc transferul proprietãþii. De exemplu, la vânzãrile
cu condiþia de livrare "ex-work", bunurile vândute ies din stocul vânzãtorului din momentul punerii lor la
dispoziþia cumpãrãtorului etc.
156. - (1) Deþinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum ºi efectuarea de operaþiuni economice,
fãrã sã fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
(2) În aplicarea alin. (1) este necesar sã se asigure:
a) recepþionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate ºi înregistrarea acestora la locurile de
depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaþie se recepþioneazã ºi
înregistreazã distinct ca intrãri în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistreazã în
conturi în afara bilanþului;
b) în situaþia unor decalaje între aprovizionarea ºi recepþia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în
proprietatea entitãþii, se procedeazã astfel:
- bunurile sosite fãrã facturã se înregistreazã ca intrãri în gestiune atât la locul de depozitare, cât ºi în
contabilitate, pe baza recepþiei ºi a documentelor însoþitoare;
- bunurile sosite ºi nerecepþionate se înregistreazã distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;
c) în cazul unor decalaje între vânzarea ºi livrarea bunurilor, acestea se înregistreazã ca ieºiri din entitate,
nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vândute ºi nelivrate se înregistreazã distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara
bilanþului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistreazã ca ieºiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât
ºi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmã ieºirea din gestiune potrivit legii;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 25/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistreazã la intrãri ºi,
respectiv, la ieºiri, atât în gestiune, cât ºi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.

Costul stocurilor

157. - (1) Costul stocurilor trebuie sã cuprindã toate costurile aferente achiziþiei ºi prelucrãrii, precum ºi
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma ºi în locul în care se gãsesc.
(2) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera ºi alte cheltuieli legate de personalul
direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însãrcinat cu supravegherea, precum ºi regiile
corespunzãtoare.
158. - Materiile prime ºi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite ºi a cãror valoare
totalã este de o importanþã secundarã pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la o valoare ºi cantitate
fixe, dacã valoarea, cantitatea ºi structura acestora nu variazã în mod semnificativ.
159. - (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile ºi al acelor bunuri sau servicii produse ºi
destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specificã a costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice naturã care nu se pot distinge în mod substanþial unele de
altele.
(3) Identificarea specificã a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile
ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi
distincte, indiferent dacã au fost cumpãrate sau produse.
(4) Identificarea specificã nu poate fi folositã în cazurile în care stocurile cuprind un numãr mare de
elemente, care sunt de regulã fungibile.
160. - (1) În funcþie de specificul activitãþii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,
metoda costului standard, în activitatea de producþie sau metoda preþului cu amãnuntul, în comerþul cu
amãnuntul.
(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor ºi consumabilelor, manoperei,
eficienþei ºi capacitãþii de producþie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic ºi ajustate, dacã este necesar,
în funcþie de condiþiile existente la un moment dat.
(3) Diferenþele de preþ faþã de costul de achiziþie sau de producþie trebuie evidenþiate distinct în
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
(4) Repartizarea diferenþelor de preþ asupra valorii bunurilor ieºite ºi asupra stocurilor se efectueazã cu
ajutorul unui coeficient care se calculeazã astfel:

Soldul iniþial al +
Diferenþe de preþ aferente
diferenþelor de preþ
intrãrilor în cursul
perioadei, cumulat de la
începutul exerciþiului
financiar pânã la finele
perioadei de referinþã
Coeficient de*2) = --------------------------------------------------------------------- x 100
repartizare Soldul iniþial al + Valoarea intrãrilor în
stocurilor la preþ cursul perioadei la preþ
de înregistrare de înregistrare, cumulat
de la începutul exerciþiului
financiar pânã la finele
perioadei de referinþã

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 26/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Acest coeficient se înmulþeºte cu valoarea bunurilor ieºite din gestiune la preþ de înregistrare, iar suma
rezultatã se înregistreazã în conturile corespunzãtoare în care au fost înregistrate bunurile ieºite.
------------
*2) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniþial al contului de mãrfuri ºi valoarea
intrãrilor de mãrfuri nu vor include TVA neexigibilã.

(5) Coeficienþii de repartizare a diferenþelor de preþ pot fi calculaþi la nivelul conturilor sintetice de gradul
I ºi II, prevãzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.
(6) La sfârºitul perioadei, soldurile conturilor de diferenþe se cumuleazã cu soldurile conturilor de stocuri,
la preþ de înregistrare, astfel încât aceste conturi sã reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziþie sau
costul de producþie, dupã caz.
(7) Diferenþele de preþ se înregistreazã proporþional atât asupra valorii bunurilor ieºite, cât ºi asupra
bunurilor rãmase în stoc.
(8) În comerþul cu amãnuntul poate fi utilizatã metoda preþului cu amãnuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase ºi cu miºcare rapidã, care au marje similare ºi pentru care nu este practic sã
se foloseascã altã metodã.
În aceastã situaþie, costul bunurilor vândute se calculeazã prin deducerea valorii marjei brute din preþul de
vânzare al stocurilor. Orice modificare a preþului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.
161. - (1) La ieºirea din gestiune a stocurilor ºi altor active fungibile, acestea se evalueazã ºi înregistreazã
în contabilitate prin aplicarea uneia din urmãtoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieºit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieºit - LIFO.
(2) Dacã valoarea prezentatã în bilanþ, rezultatã dupã aplicarea metodelor specificate în alin. (1), diferã în
mod semnificativ, la data bilanþului, de valoarea determinatã pe baza ultimei valori de piaþã cunoscute
înainte de data bilanþului, valoarea acestei diferenþe trebuie prezentatã în notele explicative ca total pe
categorie de active.
(3) Potrivit metodei "primul intrat - primul ieºit" (FIFO), bunurile ieºite din gestiune se evalueazã la
costul de achiziþie sau de producþie al primei intrãri (lot). Pe mãsura epuizãrii lotului, bunurile ieºite din
gestiune se evalueazã la costul de achiziþie sau de producþie al lotului urmãtor, în ordine cronologicã.
(4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecãrui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei ºi a costului
elementelor similare produse sau cumpãrate în timpul perioadei.
Media poate fi calculatã periodic sau dupã fiecare recepþie. Perioada de calcul nu trebuie sã depãºeascã
durata medie de stocare.
(5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieºit" (LIFO), bunurile ieºite din gestiune se evalueazã la
costul de achiziþie sau de producþie al ultimei intrãri (lot). Pe mãsura epuizãrii lotului, bunurile ieºite din
gestiune se evalueazã la costul de achiziþie sau de producþie al lotului anterior, în ordine cronologicã.
În cazul în care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare în conturile de stocuri, aceastã
diferenþã se reia pe seama altor venituri din exploatare.
162. - (1) Metoda aleasã trebuie aplicatã cu consecvenþã pentru elemente similare de natura stocurilor ºi a
activelor fungibile de la un exerciþiu financiar la altul. Dacã, în situaþii excepþionale, administratorii decid sã
modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie
sã se prezinte urmãtoarele informaþii:
- motivul modificãrii metodei, ºi
- efectele sale asupra rezultatului.
(2) O entitate trebuie sã utilizeze aceleaºi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au
naturã ºi utilizare similare. Noþiunea de "utilizare similarã" este proprie fiecãrei entitãþi.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 27/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Pentru stocurile cu naturã sau utilizare diferitã, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi
justificatã.
(3) O diferenþã în localizarea geograficã nu este suficientã pentru a justifica alegerea de metode diferite.
163. - Valoarea produselor ºi serviciilor în curs de execuþie se determinã prin inventarierea producþiei
neterminate la sfârºitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului
de efectuare a operaþiilor tehnologice ºi evaluarea acesteia la costurile de producþie.
164. - (1) Contabilitatea stocurilor se þine cantitativ ºi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului
permanent sau a inventarului intermitent.
(2) În condiþiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistreazã toate operaþiunile de
intrare ºi ieºire, ceea ce permite stabilirea ºi cunoaºterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât ºi
valoric.
(3) Inventarul intermitent constã în stabilirea ieºirilor ºi înregistrarea lor în contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfârºitul perioadei.
(4) Entitãþile care utilizeazã metoda inventarului intermitent efectueazã inventarierea fapticã a stocurilor
conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat
obligaþii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind
organizarea ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii.
165. - (1) Metoda inventarului intermitent constã în faptul cã intrãrile de stocuri nu se înregistreazã prin
conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
(2) Stabilirea ieºirilor de stocuri în cursul perioadei are la bazã inventarierea fapticã a stocurilor la
sfârºitul perioadei. Ieºirile de stocuri se determinã ca diferenþã între valoarea stocurilor iniþiale, la care se
adaugã valoarea intrãrilor, ºi valoarea stocurilor la sfârºitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
(3) Inventarul intermitent nu se utilizeazã în comerþul cu amãnuntul în situaþia în care se aplicã metoda
global-valoricã.
166. - Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanþ la o valoare mai mare decât valoarea
care se poate obþine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminueazã pânã la
valoarea realizabilã netã, prin reflectarea unei ajustãri pentru depreciere.

6) DEFINIREA ªI GRUPAREA CHELTUIELILOR ªI A VENITURILOR ÎN CONTUL DE PROFIT


ªI PIERDERE

250. - (1) Contul de profit ºi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netã, veniturile ºi cheltuielile exerciþiului,
grupate dupã natura lor, precum ºi rezultatul exerciþiului (profit sau pierdere).
(2) Cifra de afaceri netã, în sensul prezentelor reglementãri, se calculeazã prin însumarea veniturilor
rezultate din livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii ºi alte venituri din exploatare, mai puþin reducerile
comerciale acordate clienþilor.
(3) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume
reprezentând diverse impozite ºi taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii
contului de profit ºi pierdere, la cifra de afaceri netã se vor înscrie sumele reprezentând veniturile
menþionate, corectate cu cheltuielile corespunzãtoare acelor impozite.
251. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacþii care
sunt clar diferite de activitãþile curente ºi care, prin urmare, nu se aºteaptã sã se repete într-un mod frecvent
sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Venituri

252. - (1) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activitãþi curente, cât ºi câºtigurile din orice alte surse.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 28/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(2) Activitãþile curente sunt orice activitãþi desfãºurate de o entitate, ca parte integrantã a obiectului sãu
de activitate, precum ºi activitãþile conexe acestora.
(3) Câºtigurile reprezintã creºteri ale beneficiilor economice care pot apãrea sau nu ca rezultat din
activitatea curentã, dar nu diferã ca naturã de veniturile din aceastã activitate. În contul de profit ºi pierdere,
câºtigurile sunt prezentate, de regulã, la valoarea netã, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul "Alte
venituri din exploatare".
253. - (1) Veniturile din activitãþi curente se pot regãsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzãri, prestãri
de servicii, comisioane, redevenþe, chirii, subvenþii, dobânzi, dividende.
(2) Sumele colectate de o entitate în numele unor terþe pãrþi, inclusiv în cazul contractelor de agent,
comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintã venit din activitatea curentã, chiar dacã
din punct de vedere al taxei pe valoarea adãugatã persoanele care acþioneazã în nume propriu sunt
considerate cumpãrãtori revânzãtori. În aceastã situaþie, veniturile din activitatea curentã sunt reprezentate
de comisioanele cuvenite.
254. - Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacþie este determinatã, de obicei, printr-un acord între
vânzãtorul ºi cumpãrãtorul/utilizatorul activului, þinând cont de suma oricãror reduceri comerciale.
255. - Contabilitatea veniturilor se þine pe feluri de venituri, dupã natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.
256. - (1) Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse ºi mãrfuri, precum ºi prestãri de servicii. În aceastã categorie se includ
ºi veniturile realizate din vânzarea de locuinþe de cãtre entitãþile ce au ca activitate principalã obþinerea ºi
vânzarea de locuinþe.
Veniturile se recunosc la valoarea integralã, inclusiv în cazul în care entitatea practicã programe de
fidelizare a clienþilor. În acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clienþilor ca parte a unei
tranzacþii de vânzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, ºi care pot fi
folosite în viitor de client pentru a obþine bunuri sau servicii gratuite sau la preþ redus, sub rezerva
îndeplinirii unor eventuale condiþii suplimentare, entitatea înregistreazã în contabilitate un provizion;
b) venituri aferente costului producþiei, reprezentând variaþia în plus (creºtere) sau în minus (reducere)
dintre valoarea la cost de producþie efectiv a stocurilor de produse ºi servicii în curs de execuþie de la
sfârºitul perioadei ºi valoarea stocurilor iniþiale ale produselor ºi serviciilor în curs de execuþie, neluând în
calcul ajustãrile pentru depreciere reflectate;
c) venituri din producþia de imobilizãri, reprezentând costul lucrãrilor efectuate de entitate pentru ea
însãºi, care se înregistreazã ca imobilizãri corporale ºi necorporale;
d) venituri din subvenþii de exploatare, reprezentând subvenþiile pentru acoperirea diferenþelor de preþ ºi
pentru acoperirea pierderilor, precum ºi alte subvenþii de care beneficiazã entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curentã, cuprinzând veniturile din creanþe recuperate, penalitãþi
contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum ºi alte venituri din exploatare.
(2) Variaþia stocurilor de produse finite ºi în curs de execuþie pe parcursul perioadei reprezintã o corecþie
a cheltuielilor de producþie pentru a reflecta faptul cã fie producþia a majorat nivelul stocurilor, fie vânzãrile
suplimentare au redus nivelul stocurilor.
(3) Veniturile aferente costului producþiei în curs de execuþie se înscriu, alãturi de celelalte venituri, în
contul de profit ºi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).
257. - Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizãri financiare;
b) venituri din investiþii pe termen scurt;
c) venituri din creanþe imobilizate;
d) venituri din investiþii financiare cedate;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 29/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

e) venituri din diferenþe de curs valutar;


f) venituri din dobânzi;
g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
h) alte venituri financiare.

Venituri din vânzãri de bunuri

258. - (1) În contabilitate, veniturile din vânzãri de bunuri se înregistreazã în momentul predãrii bunurilor
cãtre cumpãrãtori, al livrãrii lor pe baza facturii sau în alte condiþii prevãzute în contract, care atestã
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, cãtre clienþi.
(2) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite urmãtoarele
condiþii:
a) entitatea a transferat cumpãrãtorului riscurile ºi avantajele semnificative care decurg din proprietatea
asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneazã bunurile vândute la nivelul la care ar fi fãcut-o, în mod normal, în cazul
deþinerii în proprietate a acestora ºi nici nu mai deþine controlul efectiv asupra lor;
c) mãrimea veniturilor poate fi evaluatã în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacþiei sã fie generate cãtre entitate; ºi
e) costurile tranzacþiei pot fi evaluate în mod credibil.
(3) O promisiune de vânzare nu genereazã contabilizarea de venituri.
(4) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaþie, se considerã cã livrarea bunurilor de la
consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienþilor sãi.
(5) Pentru bunurile transmise în vederea testãrii sau a verificãrii conformitãþii, se considerã cã transferul
proprietãþii bunurilor a avut loc la data acceptãrii bunurilor de cãtre beneficiar. Bunurile transmise în
vederea verificãrii conformitãþii sunt bunurile oferite de furnizor clienþilor, aceºtia având dreptul fie sã le
achiziþioneze, fie sã le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testãrii este un
contract provizoriu prin care vânzarea efectivã a bunurilor este condiþionatã de obþinerea de rezultate
satisfãcãtoare în urma testãrii de cãtre clientul potenþial, testare ce are scopul de a stabili cã bunurile au
caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(6) Pentru stocurile la dispoziþia clientului, se considerã cã transferul proprietãþii bunurilor are loc la data
la care clientul intrã în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziþia clientului reprezintã o operaþiune potrivit
cãreia furnizorul transferã regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, prin care
transferul proprietãþii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din
depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producþie.

Venituri din prestarea de servicii

259. - (1) Veniturile din prestãri de servicii se înregistreazã în contabilitate pe mãsura efectuãrii acestora.
Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrãri ºi orice alte operaþiuni care nu pot fi considerate
livrãri de bunuri.
(2) Stadiul de execuþie al lucrãrii se determinã pe bazã de situaþii de lucrãri care însoþesc facturile,
procese-verbale de recepþie sau alte documente care atestã stadiul realizãrii ºi recepþia serviciilor prestate.
(3) În cazul lucrãrilor de construcþii, recunoaºterea veniturilor se face pe baza actului de recepþie semnat
de beneficiar, prin care se certificã faptul cã executantul ºi-a îndeplinit obligaþiile în conformitate cu
prevederile contractului ºi ale documentaþiei de execuþie.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 30/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(4) Contravaloarea lucrãrilor nerecepþionate de beneficiar pânã la sfârºitul perioadei se evidenþiazã la


cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuþie", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor
serviciilor în curs de execuþie".

Venituri din redevenþe, chirii, dobânzi ºi dividende

260. - Veniturile din redevenþe, chirii, dobânzi ºi dividende se recunosc astfel:


a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporþional, pe mãsura generãrii venitului respectiv, pe baza
contabilitãþii de angajamente;
b) redevenþele ºi chiriile se recunosc pe baza contabilitãþii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acþionarului de a le încasa.
261. - (1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustãrilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare se evidenþiazã distinct, în funcþie de natura acestora.
(2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustãrilor pentru depreciere sau
pierdere de valoare reflectate se efectueazã prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justificã
menþinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilã.

Cheltuieli

262. - (1) Cheltuielile entitãþii reprezintã valorile plãtite sau de plãtit pentru:
- consumuri de stocuri ºi servicii prestate, de care beneficiazã entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaþii legale sau contractuale etc.
(2) Cheltuielile efectuate de entitãþi pentru realizarea instalaþiilor în vederea asigurãrii utilitãþilor (apã,
energie electricã, gaze) necesare funcþionãrii se înregistreazã în funcþie de natura acestora, pe cheltuieli ale
perioadei, atunci când în contractele încheiate cu furnizorii de utilitãþi este prevãzut cã acestea urmeazã sã
treacã în proprietatea prestatorului serviciului sau lucrãrii respective.
În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între pãrþi.
(3) Pierderile reprezintã reduceri ale beneficiilor economice ºi pot rezulta sau nu ca urmare a desfãºurãrii
activitãþii curente a entitãþii. Acestea nu diferã ca naturã de alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit ºi
pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulã, la valoarea netã, exclusiv veniturile aferente, la elementul
"Alte cheltuieli de exploatare".
(4) În cadrul cheltuielilor exerciþiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizãrile ºi
ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
263. - (1) Contabilitatea cheltuielilor se þine pe feluri de cheltuieli, dupã natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime ºi materialele consumabile; costul de achiziþie al obiectelor de inventar
consumate; costul de achiziþie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea
energiei ºi apei consumate; valoarea animalelor ºi pãsãrilor; costul mãrfurilor vândute ºi al ambalajelor;
- cheltuieli cu serviciile executate de terþi, redevenþe, locaþii de gestiune ºi chirii; prime de asigurare;
studii ºi cercetãri; cheltuieli cu alte servicii executate de terþi (colaboratori); comisioane ºi onorarii;
cheltuieli de protocol, reclamã ºi publicitate; transportul de bunuri ºi personal; deplasãri, detaºãri ºi
transferãri; cheltuieli poºtale ºi taxe de telecomunicaþii, servicii bancare ºi altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurãrile ºi protecþia socialã ºi alte cheltuieli cu personalul, suportate
de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurãtor, aferente perioadei;
pierderi din creanþe ºi debitori diverºi; despãgubiri, amenzi ºi penalitãþi; donaþii, sponsorizãri ºi alte

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 31/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate ºi alte operaþii de capital; creanþe prescrise potrivit
legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de serã achiziþionate potrivit legislaþiei în vigoare ºi ale cãror
costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanþe legate de participaþii; cheltuieli privind
investiþiile financiare cedate; diferenþele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciþiul financiar
în curs; sconturile acordate clienþilor; pierderi din creanþe de naturã financiarã ºi altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamitãþi ºi alte evenimente extraordinare).
(2) Cheltuielile cu provizioanele, amortizãrile ºi ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de valoare,
precum ºi cheltuielile cu impozitul pe profit ºi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenþiazã distinct,
în funcþie de natura lor.
264. - Conturile sintetice de venituri ºi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcþie de
necesitãþile impuse de anumite reglementãri sau potrivit necesitãþilor proprii ale entitãþii.

7) EVALUAREA LA DATA INTRÃRII ÎN ENTITATE

49. - (1) Elementele prezentate în situaþiile financiare anuale se evalueazã, de regulã, pe baza principiului
costului de achiziþie sau al costului de producþie. Cazurile în care nu se foloseºte costul de achiziþie sau
costul de producþie sunt cele prevãzute de prezentele reglementãri.
(2) În situaþia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizãrilor corporale sau evaluarea instrumentelor
financiare la valoarea justã, se aplicã prevederile subsecþiunii 8.2.5. "Reguli de evaluare alternative" din
prezentele reglementãri.

Evaluarea la data intrãrii în entitate


50. - (1) La data intrãrii în entitate, bunurile se evalueazã ºi se înregistreazã în contabilitate la valoarea de
intrare, care se stabileºte astfel:
a) la cost de achiziþie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producþie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilitã în urma evaluãrii - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d) la valoarea justã - pentru bunurile obþinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
În cazurile menþionate la lit. c) ºi d), valoarea de aport ºi, respectiv, valoarea justã, se substituie costului
de achiziþie.
(2) Prin valoare justã se înþelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunãvoie între pãrþi
aflate în cunoºtinþã de cauzã în cadrul unei tranzacþii cu preþul determinat obiectiv.
Valoarea justã a activelor se determinã, în general, dupã datele de evidenþã de pe piaþã, printr-o evaluare
efectuatã, de regulã, de profesioniºti calificaþi în evaluare.
În situaþia în care nu existã date pe piaþã privind valoarea justã, din cauza naturii specializate a activelor ºi
a frecvenþei reduse a tranzacþiilor, valoarea justã se poate determina prin alte metode utilizate, de regulã, de
cãtre profesioniºti în evaluare.
51. - (1) Costul de achiziþie al bunurilor cuprinde preþul de cumpãrare, taxele de import ºi alte taxe (cu
excepþia acelora pe care persoana juridicã le poate recupera de la autoritãþile fiscale), cheltuielile de
transport, manipulare ºi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziþiei bunurilor respective.
În costul de achiziþie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obþinerea de
autorizaþii ºi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
(2) Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziþie ºi atunci când funcþia de aprovizionare este
externalizatã.
(3) Reducerile comerciale acordate de furnizor ºi înscrise pe factura de achiziþie ajusteazã în sensul
reducerii costul de achiziþie al bunurilor.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 32/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(4) Reducerile comerciale primite ulterior facturãrii, respectiv acordate ulterior facturãrii, indiferent de
perioada la care se referã, se evidenþiazã distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite",
respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terþi.
(5) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate ºi se practicã asupra preþului de vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânzãrilor superioare volumului convenit sau dacã cumpãrãtorul are un
statut preferenþial; ºi
c) risturnele - sunt reduceri de preþ calculate asupra ansamblului tranzacþiilor efectuate cu acelaºi terþ, în
decursul unei perioade determinate.
(6) Reducerile financiare sunt sub formã de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor
înainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintã venituri ale perioadei indiferent de perioada la care
se referã (contul 767 "Venituri din sconturi obþinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintã
cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referã (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile
acordate").
(7) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã, costul de
achiziþie nu include costurile de tranzacþionare direct atribuibile achiziþiei lor, aceste costuri fiind
înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzãtoare.
(8) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã
reglementatã, precum ºi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziþie include ºi costurile de
tranzacþionare direct atribuibile achiziþiei lor.
52. - (1) Costul de producþie al unui bun cuprinde costul de achiziþie a materiilor prime ºi materialelor
consumabile ºi cheltuielile de producþie direct atribuibile bunului.
(2) Costul de producþie sau de prelucrare al stocurilor, precum ºi costul de producþie al imobilizãrilor
cuprind cheltuielile directe aferente producþiei, ºi anume: materiale directe, energie consumatã în scopuri
tehnologice, manoperã directã ºi alte cheltuieli directe de producþie, costul proiectãrii produselor, precum ºi
cota cheltuielilor indirecte de producþie alocatã în mod raþional ca fiind legatã de fabricaþia acestora.
În cazul producþiei de imobilizãri, exemple de cheltuieli încadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt
urmãtoarele:
a) costurile de amenajare a amplasamentului;
b) costurile iniþiale de livrare ºi manipulare;
c) costurile de instalare ºi asamblare;
d) costurile de testare a funcþionãrii corecte a activului;
e) onorarii profesionale ºi comisioane achitate în legãturã cu activul etc.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera ºi alte cheltuieli legate de personalul
direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însãrcinat cu supravegherea, precum ºi regiile
corespunzãtoare.
(4) În costul de producþie poate fi inclusã o proporþie rezonabilã din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, în mãsura în care acestea sunt legate de perioada de producþie.
Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvatã în mãsura în care reprezintã costuri
suportate pentru a aduce stocurile în locul ºi forma dorite.
(5) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei în care au survenit, sunt urmãtoarele:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producþie înregistrate peste limitele normal admise,
inclusiv pierderile datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepþia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producþie, anterior trecerii într-o nouã fazã de fabricaþie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de
producþie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul ºi în starea în care se gãsesc;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 33/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- regiile (cheltuielile) generale de administraþie care nu participã la aducerea stocurilor în forma ºi locul
final;
- costurile de desfacere;
- regia fixã nealocatã costului, care se recunoaºte drept cheltuialã în perioada în care a apãrut. Alocarea
regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitãþii normale de producþie (activitate).
Regia fixã de producþie constã în acele costuri indirecte de producþie care rãmân relativ constante,
indiferent de volumul producþiei, cum sunt: amortizarea, întreþinerea secþiilor ºi utilajelor, precum ºi
costurile cu conducerea ºi administrarea secþiilor.
(6) Capacitatea normalã de producþie reprezintã producþia estimatã a fi obþinutã, în medie, de-a lungul
unui anumit numãr de perioade, în condiþii normale, având în vedere ºi pierderea de capacitate rezultatã din
întreþinerea planificatã a echipamentului.
53. - (1) Costurile îndatorãrii care sunt direct atribuibile achiziþiei, construcþiei sau producþiei unui activ
cu ciclu lung de fabricaþie pot fi incluse în costul acelui activ. De exemplu, în costurile îndatorãrii pot fi
incluse dobânda la capitalul împrumutat pentru finanþarea achiziþiei, construcþiei sau producþiei de active cu
ciclu lung de fabricaþie, precum ºi comisioanele aferente acestor împrumuturi contractate.
(2) Costurile îndatorãrii pot fi incluse în costurile de producþie ale unui activ cu ciclu lung de fabricaþie, în
mãsura în care sunt legate de perioada de producþie.
(3) Costurile îndatorãrii suportate de entitate în legãturã cu împrumutul de fonduri pot fi incluse în costul
bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaþie, cu respectarea prevederilor pct. 41 din prezentele
reglementãri.
(4) În sensul prezentelor reglementãri, prin activ cu ciclu lung de fabricaþie se înþelege un activ care
solicitã în mod necesar o perioadã substanþialã de timp pentru a fi gata în vederea utilizãrii sale prestabilite
sau pentru vânzare.
Activele financiare ºi stocurile care sunt fabricate pe o bazã repetitivã de-a lungul unei perioade scurte de
timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaþie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaþie nici
activele care în momentul achiziþiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilitã sau pentru vânzare.
(5) Capitalizarea costurilor îndatorãrii trebuie sã înceteze când se realizeazã cea mai mare parte a
activitãþilor necesare pentru pregãtirea activului cu ciclu lung de fabricaþie, în vederea utilizãrii prestabilite
sau a vânzãrii acestuia.
(6) În cazul includerii costurilor îndatorãrii în valoarea activelor, acestea trebuie prezentate în notele
explicative.

8) EVALUAREA LA INVENTAR ªI PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANÞ

54. - (1) În scopul întocmirii situaþiilor financiare anuale, entitãþile trebuie sã procedeze la inventarierea ºi
evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii.
(2) În situaþiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii se
reflectã ºi se evalueazã la valoarea contabilã, pusã de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele
reglementãri se aplicã inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital ºi al activelor în
curs de execuþie.
În înþelesul prezentelor reglementãri, valoarea contabilã a unui activ este valoarea la care acesta este
recunoscut dupã ce se deduc amortizarea acumulatã, pentru activele amortizabile ºi ajustãrile acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.
55. - (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor
proprii se face potrivit prezentelor reglementãri ºi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanþelor
Publice.
(2) În scopul efectuãrii inventarierii, conducerea entitãþii trebuie sã stabileascã proceduri proprii, cu
respectarea prevederilor legale.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 34/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

În vederea desfãºurãrii în bune condiþii a operaþiunilor de inventariere ºi evaluare, în comisiile de


inventariere vor fi numite persoane cu pregãtire corespunzãtoare, tehnicã ºi economicã, cunoscãtoare a
domeniului de activitate.
(3) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenþei, potrivit cãruia se va þine
seama de toate ajustãrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenþele constatate în minus între valoarea de
inventar ºi valoarea contabilã se evidenþiazã distinct în contabilitate, în conturi de ajustãri, aceste elemente
menþinându-se la valoarea lor de intrare.
56. - (1) Evaluarea imobilizãrilor corporale ºi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de
inventar, stabilitã în funcþie de utilitatea bunului, starea acestuia ºi preþul pieþei. Fac obiectul evaluãrii ºi
imobilizãrile în curs de execuþie.
Corectarea valorii imobilizãrilor necorporale ºi corporale ºi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se
efectueazã, în funcþie de tipul de depreciere existentã, fie prin înregistrarea unei amortizãri suplimentare, în
cazul în care se constatã o depreciere ireversibilã, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustãrilor pentru
depreciere, în cazul în care se constatã o depreciere reversibilã a acestora.
În cazul imobilizãrilor corporale ºi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute în
vedere, de cãtre evaluatori independenþi sau personalul entitãþii, ºi alte metode de evaluare (de exemplu:
metode bazate pe fluxuri de numerar).
Pentru a stabili dacã existã deprecieri ale imobilizãrilor corporale ºi necorporale, în afara constatãrii
faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe ºi interne de informaþii.
La sursele externe de informaþii se încadreazã aspecte precum:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piaþã a activului a scãzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de
aºteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizãrii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificãri semnificative, cu efect negativ asupra entitãþii, sau astfel
de modificãri se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau
juridic în care entitatea îºi desfãºoarã activitatea sau pe piaþa cãreia îi este dedicat activul etc.
Din sursele interne de informaþii se exemplificã urmãtoarele elemente:
- existã indicii de uzurã fizicã sau moralã a imobilizãrii;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificãri semnificative, cu efect negativ asupra entitãþii, sau astfel
de modificãri se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveºte gradul sau modul în care imobilizarea
este utilizatã sau se aºteaptã sã fie utilizatã. Astfel de modificãri includ: situaþiile în care imobilizarea devine
neproductivã, planurile de restructurare sau de întrerupere a activitãþii cãreia îi este dedicatã imobilizarea,
precum ºi planificarea cedãrii imobilizãrii înainte de data estimatã anterior;
- raportãrile interne pun la dispoziþie indicii cu privire la faptul cã rezultatele economice ale unei
imobilizãri sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
Indiciile de depreciere a imobilizãrilor, puse la dispoziþie de raportãrile interne, includ:
- fluxul de numerar necesar pentru achiziþionarea unei imobilizãri similare, pentru exploatarea sau
întreþinerea imobilizãrii este semnificativ mai mare decât cel prevãzut iniþial în buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevãzut în buget;
- o scãdere semnificativã a profitului din exploatare prevãzut în buget, respectiv o creºtere semnificativã a
pierderilor prevãzute în buget, generate de imobilizare etc.
Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustãri au la bazã constatãrile
comisiei de inventariere. Pot exista ºi unele indicii cã o pierdere din depreciere recunoscutã în perioadele
anterioare pentru o imobilizare necorporalã sau corporalã nu mai existã sau s-a redus. La aceastã evaluare se
þine cont de surse externe ºi interne de informaþii.
În categoria surselor externe de informaþii se pot încadra urmãtoarele:
- valoarea de piaþã a imobilizãrii a crescut semnificativ în cursul perioadei;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 35/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- în cursul perioadei au avut loc modificãri semnificative cu efect favorabil asupra entitãþii sau se
estimeazã cã astfel de modificãri se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial,
economic sau juridic în care entitatea îºi desfãºoarã activitatea sau pe piaþa cãreia îi este dedicat activul etc.
Dintre sursele interne de informaþii se exemplificã urmãtoarele:
- pe parcursul perioadei au avut loc modificãri semnificative, cu efect favorabil asupra entitãþii, sau astfel
de modificãri se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveºte gradul sau modul în care imobilizarea
este utilizatã sau se aºteaptã sã fie utilizatã. Aceste modificãri includ costurile efectuate în timpul perioadei
pentru a îmbunãtãþi ºi a creºte performanþa imobilizãrii sau pentru a restructura activitatea cãreia îi aparþine
imobilizarea;
- raportãrile interne dovedesc faptul cã performanþa economicã a unei imobilizãri este sau va fi mai bunã
decât s-a prevãzut iniþial etc.
Evaluarea imobilizãrilor corporale la data bilanþului se efectueazã la cost, mai puþin amortizarea ºi
ajustãrile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluatã, aceasta fiind valoarea justã la data reevaluãrii,
mai puþin orice amortizare ulterioarã cumulatã ºi orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate.
(2) Activele de natura stocurilor se evalueazã la valoarea contabilã, mai puþin ajustãrile pentru depreciere
constatate. Ajustãri pentru depreciere se constatã inclusiv pentru stocurile fãrã miºcare. În cazul în care
valoarea contabilã a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueazã
pânã la valoarea realizabilã netã, prin constituirea unei ajustãri pentru depreciere.
Fac obiectul evaluãrii ºi stocurile în curs de execuþie.
În înþelesul prezentelor reglementãri, prin valoare realizabilã netã a stocurilor se înþelege preþul de
vânzare estimat care ar putea fi obþinut pe parcursul desfãºurãrii normale a activitãþii, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, ºi costurile estimate necesare vânzãrii.
(3) Evaluarea la inventar a creanþelor ºi a datoriilor se face la valoarea lor probabilã de încasare sau de
platã. Diferenþele constatate în minus între valoarea de inventar stabilitã la inventariere ºi valoarea contabilã
a creanþelor se înregistreazã în contabilitate pe seama ajustãrilor pentru deprecierea creanþelor.
Pentru creanþele incerte se constituie ajustãri pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la bilanþ a creanþelor ºi a datoriilor exprimate în valutã ºi a celor cu decontare în lei în funcþie
de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României, valabil
la data încheierii exerciþiului financiar. În scopul prezentãrii în bilanþ, valoarea creanþelor, astfel evaluate, se
diminueazã cu ajustãrile pentru pierdere de valoare.
(4) Disponibilitãþile bãneºti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanþie, acreditivele,
ipotecile, precum ºi alte valori aflate în casieria unitãþilor se prezintã în bilanþ în conformitate cu prevederile
legale.
Disponibilitãþile bãneºti ºi alte valori similare în valutã se evalueazã în bilanþ la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naþionalã a României, valabil la data încheierii exerciþiului financiar.
Înscrierea în listele de inventariere a mãrcilor poºtale, a timbrelor fiscale, tichetelor de cãlãtorie, bonurilor
cantitãþi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziþii ºi altele asemenea se face la valoarea
lor nominalã.
În cazul unor bunuri de aceastã naturã depreciate sau fãrã utilizare se constituie ajustãri pentru pierdere de
valoare.
(5) Titlurile pe termen scurt (acþiuni ºi alte investiþii financiare) admise la tranzacþionare pe o piaþã
reglementatã se evalueazã la valoarea de cotaþie din ultima zi de tranzacþionare, iar cele netranzacþionate la
costul istoric mai puþin eventualele ajustãri pentru pierdere de valoare.
Titlurile pe termen lung (acþiuni ºi alte investiþii financiare) se evalueazã la costul istoric mai puþin
eventualele ajustãri pentru pierdere de valoare.
57. - Pentru elementele de natura datoriilor, diferenþele constatate în plus între valoarea de inventar ºi
valoarea contabilã se înregistreazã în contabilitate, pe seama elementelor corespunzãtoare de datorii.
58. - Capitalurile proprii rãmân evidenþiate la valorile din contabilitate.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 36/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

59. - (1) La fiecare datã a bilanþului:


a) Elementele monetare exprimate în valutã (disponibilitãþi ºi alte elemente asimilate, cum sunt
acreditivele ºi depozitele bancare, creanþe ºi datorii în valutã) trebuie evaluate ºi prezentate în situaþiile
financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naþionalã a României ºi valabil la
data încheierii exerciþiului financiar. Diferenþele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de
schimb al pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a României de la data înregistrãrii creanþelor sau
datoriilor în valutã, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate ºi cursul de schimb de la data
încheierii exerciþiului financiar, se înregistreazã la venituri sau cheltuieli din diferenþe de curs valutar, dupã
caz.
b) Pentru creanþele ºi datoriile, exprimate în lei, a cãror decontare se face în funcþie de cursul unei valute,
eventualele diferenþe favorabile sau nefavorabile, care rezultã din evaluarea acestora se înregistreazã la alte
venituri sau alte cheltuieli financiare, dupã caz. Determinarea diferenþelor de valoare se efectueazã similar
prevederilor lit. a).
c) Elementele nemonetare achiziþionate cu plata în valutã ºi înregistrate la cost istoric (imobilizãri,
stocuri) trebuie prezentate în situaþiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data
efectuãrii tranzacþiei.
d) Elementele nemonetare achiziþionate cu plata în valutã ºi înregistrate la valoarea justã (de valoare.
(2) Prin elemente monetare se înþelege disponibilitãþile bãneºti ºi activele/datoriile de primit/de plãtit în
sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenþialã a unui element monetar este dreptul de a primi sau
obligaþia de a plãti un numãr fix sau determinabil de unitãþi monetare.
60. - Evenimentele care apar dupã data bilanþului pot furniza informaþii suplimentare referitoare la
perioada raportatã faþã de cele cunoscute la data bilanþului. Dacã situaþiile financiare anuale nu au fost
aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta ºi informaþiile suplimentare, dacã informaþiile respective
se referã la condiþii (evenimente, operaþiuni etc.) care au existat la data bilanþului.

9) EVALUAREA LA DATA IEªIRII DIN ENTITATE

61. - (1) La data ieºirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueazã ºi se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluatã
pentru imobilizãrile corporale care au fost reevaluate sau valoarea justã pentru valorile mobiliare pe termen
scurt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã).
(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenþã la data constatãrii lipsei acestora.
(3) La scoaterea din evidenþã a activelor, se reiau la venituri ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de
valoare aferente acestora.

10) EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANÞULUI

62. - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanþului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au
loc între data bilanþului ºi data la care situaþiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
În accepþiunea prezentelor reglementãri, prin autorizarea situaþiilor financiare anuale se înþelege
aprobarea acestora de cãtre un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit
organizãrii entitãþii, în vederea înaintãrii lor spre aprobare, conform legii.
(2) Evenimentele ulterioare datei bilanþului includ toate evenimentele ce au loc pânã la data la care
situaþiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacã acele evenimente au loc dupã
declararea publicã a profitului sau a altor informaþii financiare selectate.
(3) Pot fi identificate douã tipuri de evenimente ulterioare datei bilanþului:
a) cele care fac dovada condiþiilor care au existat la data bilanþului. Aceste evenimente ulterioare datei
bilanþului conduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale; ºi

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 37/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

b) cele care oferã indicaþii despre condiþii apãrute ulterior datei bilanþului. Aceste evenimente ulterioare
datei bilanþului nu conduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale.
(4) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanþului care conduc la ajustarea situaþiilor financiare anuale,
entitatea ajusteazã valorile recunoscute în situaþiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare
datei bilanþului.
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanþului care conduc la ajustarea situaþiilor financiare ºi care
impun ajustarea de cãtre entitate a valorilor recunoscute în situaþiile sale financiare sau recunoaºterea de
elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt urmãtoarele:
a) soluþionarea ulterioarã datei bilanþului a unui litigiu care confirmã cã o entitate are o obligaþie prezentã
la data bilanþului. Entitatea ajusteazã orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau
recunoaºte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintã o datorie contingentã;
b) falimentul unui client, apãrut ulterior datei bilanþului, confirmã de obicei cã la data bilanþului exista o
pierdere aferentã unei creanþe comerciale ºi, în consecinþã, entitatea trebuie sã ajusteze valoarea contabilã a
creanþei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce aratã cã situaþiile financiare anuale sunt incorecte.
(5) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanþului care nu conduc la ajustarea situaþiilor financiare
anuale, entitatea nu îºi ajusteazã valorile recunoscute în situaþiile sale financiare pentru a reflecta acele
evenimente ulterioare datei bilanþului.
Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanþului care nu conduce la ajustarea situaþiilor financiare
anuale este diminuarea valorii de piaþã a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanþului ºi
data la care situaþiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.
(6) Dacã o entitate primeºte, ulterior datei bilanþului, informaþii despre condiþiile ce au existat la data
bilanþului, entitatea trebuie sã actualizeze prezentãrile de informaþii ce se referã la aceste condiþii, în lumina
noilor informaþii.
(7) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanþului care nu conduc la ajustarea situaþiilor financiare
anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenþa deciziile economice ale utilizatorilor. În
consecinþã, o entitate trebuie sã prezinte urmãtoarele informaþii pentru fiecare categorie semnificativã de
astfel de evenimente ulterioare datei bilanþului:
a) natura evenimentului; ºi
b) o estimare a efectului financiar sau o menþiune conform cãreia o astfel de estimare nu poate sã fie
fãcutã.

11) CORECTAREA ERORILOR CONTABILE

63. - (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciþiul financiar curent, fie la exerciþiile
financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueazã la data constatãrii lor.
(3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni ºi declaraþii eronate cuprinse în situaþiile financiare ale
entitãþii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greºeala de a utiliza sau de a nu utiliza
informaþii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situaþiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi
emise;
b) ar fi putut fi obþinute în mod rezonabil ºi luate în considerare la întocmirea ºi prezentarea acelor situaþii
financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greºelilor matematice, greºelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorãrii
sau interpretãrii greºite a evenimentelor ºi fraudelor.
(4) Corectarea erorilor aferente exerciþiului financiar curent se efectueazã pe seama contului de profit ºi
pierdere.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 38/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciþiilor financiare precedente se efectueazã pe seama
rezultatului reportat.
(6) Erorile nesemnificative aferente exerciþiilor financiare precedente se corecteazã, de asemenea, pe
seama rezultatului reportat. Totuºi, pot fi corectate pe seama contului de profit ºi pierdere erorile
nesemnificative.
Erorile nesemnificative sunt cele de naturã sã nu influenþeze informaþiile financiar-contabile. Se considerã
cã o eroare este semnificativã dacã aceasta ar putea influenþa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe
baza situaþiilor financiare anuale. Analizarea dacã o eroare este semnificativã sau nu se efectueazã în
context, având în vedere natura sau valoarea individualã sau cumulatã a elementelor.
(7) În notele la situaþiile financiare trebuie prezentate informaþii suplimentare cu privire la erorile
constatate.
(8) Corectarea erorilor aferente exerciþiilor financiare precedente nu determinã modificarea situaþiilor
financiare ale acelor exerciþii.
În cazul erorilor aferente exerciþiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea
informaþiilor comparative prezentate în situaþiile financiare. Informaþii comparative referitoare la poziþia
financiarã ºi performanþa financiarã, respectiv modificarea poziþiei financiare, sunt prezentate în notele
explicative.
(9) Înregistrarea stornãrii unei operaþiuni contabile aferente exerciþiului financiar curent se efectueazã fie
prin corectarea cu semnul minus a operaþiunii iniþiale (stornare în roºu), fie prin înregistrarea inversã a
acesteia (stornare în negru), în funcþie de politica contabilã ºi programele informatice utilizate.

12) CASA ªI CONTURI DE DISPONIBILITÃÞI

123. - (1) Conturile la bãnci cuprind: disponibilitãþile în lei ºi valutã, creditele bancare pe termen scurt,
precum ºi dobânzile aferente disponibilitãþilor ºi creditelor acordate de bãnci în conturile curente.
(2) Sumele virate sau depuse la bãnci ori prin mandat poºtal, pe bazã de documente prezentate entitãþii ºi
neapãrute încã în extrasele de cont, se înregistreazã într-un cont distinct.
(3) Conturile curente la bãnci se dezvoltã în analitic pe fiecare bancã.
(4) Dobânzile de încasat, aferente disponibilitãþilor aflate în conturi la bãnci, se înregistreazã distinct în
contabilitate, faþã de cele de plãtit, aferente creditelor acordate de bãnci în conturile curente, precum ºi cele
aferente creditelor bancare pe termen scurt.
(5) Dobânzile de plãtit ºi cele de încasat, aferente exerciþiului financiar în curs, se înregistreazã la
cheltuieli financiare sau venituri din activitãþile fãrã scop patrimonial, dupã caz.
124. - (1) Contabilitatea disponibilitãþilor aflate în bãnci/casierie ºi a miºcãrii acestora, ca urmare a
încasãrilor ºi plãþilor efectuate, se þine distinct în lei ºi în valutã.
(2) Contabilitatea disponibilitãþilor în valutã aflate în bãnci/casierie ºi a miºcãrii acestora, se þine distinct
(analitice distincte) pentru activitãþile fãrã scop patrimonial ºi activitãþile economice.
125. - (1) Operaþiunile privind încasãrile ºi plãþile în valutã se înregistreazã în contabilitate la cursul zilei,
comunicat de Banca Naþionalã a României.
(2) Operaþiunile de vânzare-cumpãrare de valutã se înregistreazã în contabilitate la cursul utilizat de banca
comercialã la care se efectueazã licitaþia cu valutã, fãrã ca acestea sã genereze în contabilitate diferenþe de
curs valutar.
126. - La încheierea exerciþiului financiar, diferenþele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilitãþilor în valutã ºi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valutã, acreditive ºi
depozite pe termen scurt în valutã, la cursul de schimb comunicat de Banca Naþionalã a României, valabil la
data încheierii exerciþiului financiar, se înregistreazã în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenþe de
curs valutar, dupã caz.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 39/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

127. - În vederea achitãrii unor obligaþii faþã de furnizori, entitãþile pot solicita deschiderea de acreditive
la bãnci, în lei sau în valutã, în favoarea acestora.
128. - Sumele depuse la bãnci ºi sumele în numerar, puse la dispoziþia personalului sau a terþilor, în
vederea efectuãrii unor plãþi în favoarea entitãþii, se înregistreazã în contabilitate în conturi distincte.
129. - În contul de viramente interne se înregistreazã transferurile de disponibilitãþi bãneºti între conturile
la bãnci, precum ºi între conturile la bãnci ºi casieria entitãþii.
130. Operaþiunile financiare în lei sau în valutã se efectueazã cu respectarea regulamentelor emise de
Banca Naþionalã a României ºi a altor reglementãri emise în acest scop.

13) SUBVENÞII

233. - (1) În categoria subvenþiilor se cuprind subvenþiile aferente activelor ºi subvenþiile aferente
veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenþii guvernamentale ºi alte instituþii
similare naþionale ºi internaþionale.
(2) În cadrul subvenþiilor se reflectã distinct:
- subvenþii guvernamentale;
- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenþii;
- alte sume primite cu caracter de subvenþii.
234. - (1) Subvenþiile aferente activelor reprezintã subvenþii pentru acordarea cãrora principala condiþie
este ca entitatea beneficiarã sã cumpere, sã construiascã sau achiziþioneze active imobilizate.
(2) O subvenþie guvernamentalã poate îmbrãca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o
imobilizare corporalã), caz în care subvenþia ºi activul sunt contabilizate la valoarea justã.
(3) În conturile de subvenþii pentru investiþii se contabilizeazã ºi donaþiile pentru investiþii, precum ºi
plusurile la inventar de natura imobilizãrilor corporale ºi necorporale.
235. - Subvenþiile aferente veniturilor cuprind toate subvenþiile, altele decât cele pentru active.
236. - (1) Subvenþiile se recunosc, pe o bazã sistematicã, drept venituri ale perioadelor corespunzãtoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenþii urmeazã sã le compenseze.
(2) În cazul în care într-o perioadã se încaseazã subvenþii aferente unor cheltuieli care nu au fost încã
efectuate, subvenþiile primite nu reprezintã venituri ale acelei perioade curente.
237. - (1) Subvenþiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital ºi rezerve.
(2) Subvenþiile pentru active, inclusiv subvenþiile nemonetare la valoarea justã, se înregistreazã în
contabilitate ca subvenþii pentru investiþii ºi se recunosc în bilanþ ca venit amânat (contul 475 "Subvenþii
pentru investiþii"). Venitul amânat se înregistreazã în contul de profit ºi pierdere pe mãsura înregistrãrii
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
238. - (1) Restituirea unei subvenþii referitoare la un activ se înregistreazã prin reducerea soldului
venitului amânat cu suma rambursabilã.
(2) Restituirea unei subvenþii aferente veniturilor se efectueazã prin reducerea veniturilor amânate, dacã
existã, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
(3) În mãsura în care suma rambursatã depãºeºte venitul amânat sau dacã nu existã un asemenea venit,
surplusul, respectiv valoarea integralã restituitã, se recunoaºte imediat ca o cheltuialã.

14) POLITICI CONTABILE

267. - (1) Politicile contabile reprezintã principiile, bazele, convenþiile, regulile ºi practicile specifice
aplicate de o entitate la întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt urmãtoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizãrilor,
reevaluarea imobilizãrilor corporale sau pãstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 40/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

recunoaºterea acesteia drept cheltuialã, alegerea metodei de evaluare a stocurilor, contabilitatea stocurilor
prin inventarul permanent sau intermitent etc.
(2) Administratorii entitãþii trebuie sã aprobe politici contabile pentru operaþiunile derulate, inclusiv
proceduri proprii pentru situaþiile prevãzute de legislaþie. În cazul entitãþilor care nu au administratori,
politicile contabile se aprobã de persoanele care au obligaþia gestionãrii entitãþii respective.
Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activitãþii, de cãtre specialiºti în domeniul
economic ºi tehnic, cunoscãtori ai activitãþii desfãºurate ºi ai strategiei adoptate de entitate.
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevãzute de
prezentele reglementãri.
(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât sã se asigure furnizarea, prin situaþiile financiare
anuale, a unor informaþii care trebuie sã fie:
a) inteligibile;
b) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; ºi
b) credibile în sensul cã:
- reprezintã fidel activele, datoriile, poziþia financiarã ºi profitul sau pierderea entitãþii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- evenimentele ºi tranzacþiile sunt contabilizate ºi prezentate conform principiului prevalenþei
economicului asupra juridicului, atunci când a fost aplicat acest principiu.
268. - (1) Modificarea politicilor contabile este permisã doar dacã este cerutã de lege sau are ca rezultat
informaþii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaþiunile entitãþii.
(2) În cazul modificãrii unei politici contabile, entitatea trebuie sã menþioneze în notele explicative natura
modificãrii politicii contabile, precum ºi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferã
informaþii credibile ºi mai relevante, pentru ca utilizatorii sã poatã aprecia dacã noua politicã contabilã a fost
aleasã în mod adecvat, efectul modificãrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei ºi tendinþa realã a
rezultatelor activitãþii entitãþii.
(3) Nu se considerã modificãri ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacþii care diferã ca fond de evenimentele
sau tranzacþiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacþii care nu au avut loc anterior sau care
au fost nesemnificative.

15) NOTE EXPLICATIVE – ROL ªI CONÞINUT

269. - (1) Pe lângã informaþiile cerute conform prevederilor din celelalte secþiuni ale prezentelor
reglementãri, notele explicative trebuie sã cuprindã ºi informaþii referitoare la aspectele prevãzute de
prezenta secþiune.
(2) Notele explicative se prezintã sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaþiile financiare
anuale trebuie sã existe informaþii aferente în notele explicative.
270. - Notele explicative trebuie sã cuprindã informaþii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor
elemente din situaþiile financiare anuale ºi metodele utilizate pentru calcularea ajustãrilor de valoare. Pentru
elementele incluse în situaþiile financiare anuale care sunt sau au fost iniþial exprimate în monedã strãinã
(valutã), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda naþionalã.
271. - (1) În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, urmãtoarele informaþii:
a) denumirea ºi sediul social ale fiecãreia dintre entitãþile în care entitatea deþine fie direct, fie printr-o
persoanã care acþioneazã în nume propriu, dar în contul entitãþii, interese de participare reprezentând un

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 41/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

procent de capital de cel puþin 20%, prezentând: proporþia de capital deþinutã, valoarea capitalului ºi
rezervelor, profitul sau pierderea entitãþii respective pentru ultimul exerciþiu financiar pentru care au fost
aprobate situaþiile financiare anuale. Informaþiile privind capitalul, rezervele ºi profitul sau pierderea
entitãþii în care se deþine interesul de participare pot fi omise dacã sunt doar de o importanþã neglijabilã în
înþelesul pct. 9;
b) denumirea, sediul principal sau sediul social ºi forma juridicã ale fiecãreia dintre entitãþile la care
entitatea este asociat cu rãspundere nelimitatã. Aceste informaþii pot fi omise dacã sunt doar de o importanþã
neglijabilã în înþelesul pct. 9.

(2) Notele explicative trebuie sã menþioneze:


a) denumirea ºi sediul social ale entitãþii care întocmeºte situaþiile financiare anuale consolidate ale celui
mai mare grup de entitãþi din care face parte entitatea în calitate de filialã;
b) denumirea ºi sediul social ale entitãþii care întocmeºte situaþiile financiare anuale consolidate ale celui
mai mic grup de entitãþi din care face parte entitatea în calitate de filialã ºi care este, de asemenea, inclusã în
grupul de entitãþi prevãzut la lit. a);
c) locul de unde pot fi obþinute copii ale situaþiilor financiare anuale consolidate prevãzute la lit. a) ºi b),
cu condiþia ca acestea sã fie disponibile.
272. - Trebuie sã se menþioneze, totodatã, dacã situaþiile financiare anuale au fost întocmite în
conformitate cu Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, ºi cu prevederile cuprinse în prezentele
reglementãri.
273. - Urmãtoarele informaþii trebuie prezentate cu claritate ºi repetate ori de cât ori este necesar, pentru
buna lor înþelegere:
a) denumirea entitãþii care face raportarea;
b) faptul cã situaþiile financiare anuale sunt proprii acesteia ºi nu grupului;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referã situaþiile financiare anuale;
d) moneda în care sunt întocmite situaþiile financiare anuale;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei).
274. - (1) O entitate prezintã urmãtoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaþiile
financiare anuale:
a) locul principal unde îºi desfãºoarã activitatea, dacã este diferit de sediul oficial;
b) o descriere a naturii activitãþii desfãºurate ºi principalele domenii de activitate;
c) denumirea societãþii-mamã ºi cea a deþinãtorului final în cadrul grupului (dacã este cazul);
d) orice altã informaþie care, în opinia directorilor ºi administratorilor, ajutã la prezentarea unei imagini
fidele asupra entitãþii.
(2) Notele explicative prezintã natura ºi scopul comercial ale angajamentelor entitãþii, care nu sunt incluse
în bilanþ, ºi impactul financiar al acelor angajamente asupra entitãþii, atunci când riscurile sau beneficiile
provenind din asemenea angajamente sunt semnificative ºi în mãsura în care prezentarea unor asemenea
riscuri sau beneficii este necesarã pentru evaluarea poziþiei financiare a entitãþii.

16) APROBAREA, SEMNAREA ªI PUBLICAREA SITUAÞIILOR FINANCIARE ANUALE

223. - (1) Situaþiile financiare anuale se întocmesc ºi se publicã, potrivit legii, în moneda naþionalã.
(2) Situaþiile financiare anuale au înscrise clar numele ºi prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea
acesteia (director economic, contabil ºef sau altã persoanã împuternicitã sã îndeplineascã aceastã funcþie,
persoanã autorizatã potrivit legii, membrã a Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din
România), precum ºi numãrul de înregistrare în organismul profesional, dacã este cazul.
224. - Situaþiile financiare anuale, însoþite de raportul administratorilor pentru exerciþiul financiar în
cauzã, sunt supuse aprobãrii adunãrii generale, potrivit legislaþiei în vigoare.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 42/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

225. - Situaþiile financiare anuale, aprobate în mod corespunzãtor, ºi raportul administratorilor, împreunã
cu raportul de audit sau raportul de verificare, dupã caz, se publicã în conformitate cu legislaþia în vigoare.

17) CONTROLUL INTERN- OBIECTIVE, SCOP ªI MOMENT AL DESFêURÃRII

309. - (1) În înþelesul prezentelor reglementãri, controlul intern al entitãþii vizeazã asigurarea:
- conformitãþii cu legislaþia în vigoare;
- aplicãrii deciziilor luate de conducerea entitãþii;
- bunei funcþionãri a activitãþii interne a entitãþii;
- fiabilitãþii informaþiilor financiare;
- eficacitãþii operaþiunilor entitãþii;
- utilizãrii eficiente a resurselor;
- prevenirii ºi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
- pe de o parte, urmãrirea înscrierii activitãþii entitãþii ºi a comportamentului personalului în cadrul definit
de legislaþia aplicabilã, valorile, normele ºi regulile interne ale entitãþii;
- pe de altã parte, verificarea dacã informaþiile contabile, financiare ºi de gestiune comunicate reflectã
corect activitatea ºi situaþia entitãþii.
(2) În contextul situaþiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil ºi financiar se
referã la societãþile cuprinse în consolidare.
(3) Controlul intern se aplicã pe tot parcursul operaþiunilor desfãºurate de entitate, astfel:
a) anterior realizãrii operaþiunilor, cu ocazia elaborãrii bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizãrii
operaþiunilor, controlul bugetar;
b) în timpul operaþiunilor, de exemplu, sub aspectul determinãrii procentului de realizare fizicã a
producþiei în curs de execuþie sau a procentului de rebuturi înregistrate;
c) dupã finalizarea operaþiunilor, caz în care verificarea este destinatã, de exemplu, sã analizeze
rentabilitatea operaþiunilor ºi sã constate existenþa conformitãþii sau a eventualelor anomalii, care trebuie
corectate.
310. - (1) Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:
- o definire clarã a responsabilitãþilor, resurse ºi proceduri adecvate, modalitãþi ºi sisteme de informare,
instrumente ºi practici corespunzãtoare;
- difuzarea internã de informaþii pertinente, fiabile, a cãror cunoaºtere permite fiecãruia sã-ºi exercite
responsabilitãþile;
- un sistem care urmãreºte, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în ceea ce priveºte
obiectivele entitãþii ºi, pe de altã parte, asigurarea existenþei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;
- activitãþi corespunzãtoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile
susceptibile sã afecteze realizarea obiectivelor entitãþii;
- o supraveghere permanentã a dispozitivului de control intern, precum ºi o examinare a funcþionãrii sale.
(2) Scopul controlului intern este sã asigure coerenþa obiectivelor, sã identifice factorii-cheie de reuºitã ºi
sã comunice conducãtorilor entitãþii, în timp real, informaþiile referitoare la performanþe ºi perspective.
Indiferent de natura sau mãrimea entitãþii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfãcãtor
sunt legate de aplicarea unor bune practici.
311. - Politica de resurse umane a entitãþii trebuie sã urmãreascã aspecte precum recrutarea de personal
calificat, gestionarea carierelor, formarea continuã, evaluãri individuale, consilierea salariaþilor, promovãri
ºi acþiuni corectoare.
312. - Activitãþile de control fac parte integrantã din procesul de gestiune prin care entitatea urmãreºte
atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizeazã aplicarea normelor ºi procedurilor de control intern, la

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 43/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

toate nivelele ierarhice ºi funcþionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanþelor


operaþionale, securizarea activelor, separarea funcþiilor.
313. - Evaluarea controlului intern pleacã de la aspecte precum:
- existenþa de ghiduri ºi manuale de proceduri;
- garantarea evoluþiei sistemului de control intern;
- asigurarea posibilitãþii accesului la sistem pentru controlul extern;
- asigurarea posibilitãþii confruntãrii descrierii teoretice cu realitatea.
314. - (1) În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacã de la aspecte precum:
- existenþa unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operaþionale;
- implicarea conducerii ºi sensibilizarea sa faþã de riscurile crescute sau generate de informaticã;
- alocarea de resurse care demonstreazã capacitatea sistemului informatic de a-ºi atinge obiectivele;
- recrutarea de personal cu un nivel de competenþã adaptat tehnologiilor utilizate ºi existenþa unui plan de
formare continuã care trebuie sã permitã o actualizare a cunoºtinþelor.
(2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referã la evaluarea unor aspecte
precum:
- nivelul de dependenþã a entitãþii de sistemul sãu informatic, cu influenþã asupra continuitãþii exploatãrii,
atunci când dependenþa este prea mare;
- nivelul de confidenþialitate a informaþiilor vehiculate de sistem;
- obligaþia de respectare a dispoziþiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecþia persoanelor,
proprietatea intelectualã sau reglementãri specifice anumitor sectoare de activitate.
315. - (1) Controlul intern contabil ºi financiar al entitãþii se aplicã în vederea asigurãrii unei gestiuni
contabile ºi a unei urmãriri financiare a activitãþilor sale, pentru a rãspunde obiectivelor definite.
(2) Controlul intern contabil ºi financiar este un element major al controlului intern. El vizeazã ansamblul
proceselor de obþinere ºi comunicare a informaþiei contabile ºi financiare ºi contribuie la realizarea unei
informaþii fiabile ºi conforme exigenþelor legale.
Ca ºi controlul intern în general, el se sprijinã pe un sistem cuprinzând în special elaborarea ºi aplicarea
politicilor ºi procedurilor în domeniu, inclusiv a sistemului de supraveghere ºi control.
(3) Controlul intern contabil ºi financiar vizeazã asigurarea:
- conformitãþii informaþiilor contabile ºi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
- aplicãrii instrucþiunilor elaborate de conducere în legãturã cu aceste informaþii;
- protejãrii activelor;
- prevenirii ºi detectãrii fraudelor ºi neregulilor contabile ºi financiare;
- fiabilitãþii informaþiilor difuzate ºi utilizate la nivel intern în scop de control, în mãsura în care ele
contribuie la elaborarea de informaþii contabile ºi financiare publicate;
- fiabilitãþii situaþiilor financiare anuale publicate ºi a altor informaþii comunicate pieþei.
316. - (1) În domeniul organizãrii generale, trebuie sã existe:
- o documentare referitoare la principiile de contabilizare ºi control al operaþiunilor;
- circuite de informaþii vizând exhaustivitatea operaþiunilor, o centralizare rapidã ºi o armonizare a datelor
contabile, precum ºi controale asupra aplicãrii acestor circuite;
- un calendar al elaborãrii de informaþii contabile ºi financiare difuzate în cadrul grupului, necesare pentru
situaþiile financiare ale societãþii-mamã.
2) Sunt necesare, de asemenea:
- identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informaþiilor contabile ºi financiare
publicate sau care participã la elaborarea situaþiilor financiare;
- accesul fiecãrui colaborator implicat în procesul elaborãrii de informaþii contabile ºi financiare, la
informaþiile necesare controlului intern;
- instituirea unui mecanism prin care sã se asigure efectuarea controalelor;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 44/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- proceduri prin care sã se verifice dacã controalele au fost efectuate, sã se identifice abaterile de la regulã
ºi sã se poatã remedia, dacã este necesar;
- existenþa unui proces care urmãreºte identificarea resurselor necesare bunei funcþionãri a funcþiei
contabile;
- adaptarea necesarului de personal ºi a competenþelor acestuia la mãrimea ºi complexitatea operaþiunilor,
ca ºi la evoluþia nevoilor ºi constrângerilor.
317. Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
- existenþa unui manual de politici contabile;
- existenþa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
- existenþa de controale prin care sã se asigure respectarea manualului;
- cunoaºterea evoluþiei legislaþiei contabile ºi fiscale;
- efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
- identificarea ºi tratarea corespunzãtoare a anomaliilor;
- adaptarea programelor informatice la nevoile entitãþii;
- conformitatea cu regulile contabile;
- asigurarea exactitãþii ºi exhaustivitãþii înregistrãrilor contabile;
- respectarea caracteristicilor calitative ale informaþiilor cuprinse în situaþiile financiare, astfel încât sã
satisfacã nevoile utilizatorilor;
- pregãtirea informaþiilor necesare consolidãrii grupului;
- definirea ºi distribuirea procedurilor de elaborare a situaþiilor financiare consolidate, cãtre toate
entitãþile de consolidat.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 45/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

II. AUDIT FINANCIAR-CONTABIL

Bibliografie:
1. Tiron Tudor Adriana, Irimie Emil Popa – „Audit financiar-contabil”, suport de curs pentru
accesul la masterat, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2010 ;
2. Marin Toma – „Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi”, Editura
CECCAR, Bucuresti, 2005;
3. Bunget Ovidiu Constantin - „Audit financiar-contabil”, Editura Mirton, Timiºoara, 2010.

1) AUDIT FINANCIAR- DEFINIRE ªI DELIMITÃRI CONCEPTUALE

1.1. Definirea auditului, în general

Auditul, în general, este un proces sistematic de obþinere ºi evaluare în mod obiectiv a unor informaþii sau afirmaþii
în vederea aprecierii gradului lor de conformitate cu criteriile prestabilite, precum ºi de comunicare a rezultatelor
cãtre utilizatorii interesaþi1. Obiectivul oricãrui tip de audit îl constituie îmbunãtãþirea utilizãrii informaþiei.
Reþinem elementele principale care definesc auditul, în general:
 examinarea unei informaþii trebuie sã fie exclusiv o examinare profesionalã;
 scopul examinãrii unei informaþii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
 opinia exprimatã asupra unei informaþii trebuie sã fie responsabilã ºi independentã, ceea ce presupune
cã persoana care face aceastã examinare are anumite responsabilitãþi pentru activitatea sa ºi trebuie sã
fie o persoanã independenta;
 examinarea trebuie sã se facã dupã reguli dinainte stabilite cuprinse într-un standard norma legala ori
profesionala care constituie criteriu de calitate.
 statutul de independentã al persoanelor care realizeazã aceste misiuni de audit ºi autonomia
organismului din care face parte auditorul.
Persoanele care poartã rãspunderea luãrii deciziilor economice fac apel la serviciile cu caracter de asigurare
referitoare la calitatea informaþiilor financiare care le sunt furnizate. Aceste servicii de asigurare sunt furnizate de
profesioniºti independenþi, denumiþi auditori interni sau externi, experþi contabili, cenzori etc.2.
Din analiza definiþiilor date auditului, în general se pot desprinde urmãtoarele trãsãturi:
1 auditul este un proces, un ansamblu de operaþiuni, de colectare, analizã ºi evaluare a informaþiilor (a
probelor de audit) în vederea obþinerii unei asigurãri rezonabile asupra conformitãþii sau neconformitãþii
acestor informaþii sau declaraþii cu criteriile prestabilite.

1
American Accounting Asociatim (AAA).
2
Arevs Laebbecke, op. cit. p. 2.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 46/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

2 auditul confruntã politicile contabile aplicate ºi procedurile de lucru utilizate în entitate cu un set de
criterii prestabilite, cum sunt Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS), Standardele
Internaþionale de Contabilitate (IAS), reglementãrile contabile naþionale, manualele de proceduri
interne, reglementãrile fiscale etc. Pentru a fi utile, aceste confruntãri trebuie sã se bazeze pe informaþii
justificabile ºi verificabile;
3 auditorii sunt profesioniºti competenþi care au obþinut aceastã calitate pe baza unor examene. Ei sunt
independenþi faþã de operaþiunile ºi persoanele auditate, au o anumitã conduitã etic stabilitã prin Coduri
ale profesiei ºi prin reglementari specifice tipului de audit exercitat, standarde de pregãtire profesionalã
ºi standarde tehnice de lucru. Examinarea informaþiilor nu se face la întâmplare, dupã intuiþia
auditorilor, ci se face dupã aceste standarde profesionale. Competenþa auditorilor este necesarã pentru:
culegerea probelor de audit (aceastã culegere necesitã competenþe multiple, pe lângã cele contabile),
înþelegerea ºi utilizarea criteriilor de apreciere, evaluarea probelor în raport cu criteriile prestabilite.
Am vãzut cã auditorii trebuie sã aibã o atitudine independentã ºi nepãrtinitoare. Pentru a nu pierde
încrederea utilizatorilor de informaþii auditorii trebuie sã pãstreze un grad înalt de detaºare faþã de operaþiunile ºi
activitãþile auditate. Nu se poate pune problema asigurãrii unei independenþe perfecte deoarece:
• auditorii externi sunt remuneraþi de entitatea auditatã. Ca urmare, în unele situaþii ei pot sã se abatã de la
procedurile ºi principiile auditului, cu scopul de a menþine entitãþile – client;
• auditorii interni sunt independenþi faþã de structurile ºi activitãþile auditate, dar sunt subordonaþi faþã de
conducerea superioarã a entitãþii.
4 concluziile auditorilor sunt sintetizate ºi sistematizate în rapoartele care sunt puse la dispoziþia celor
interesaþi.
Pentru uºurarea înþelegerii concluziilor auditorilor, pentru asigurarea comparativitãþii între rapoarte, acestea
sunt formalizate ºi standardizate. Rapoartele sunt diferite dar în toate cazurile prin intermediul lor se fac
informãri referitoare la respectarea criteriilor prestabilite.

1.2. Tipologia auditului

În literatura de specialitate auditul este structurat, în modalitãþi diferite ºi dupã criterii diferite3. În continuare ne
limitãm la prezentarea a douã din aceste criterii.
A. în funcþie de criteriile luate ca referinþã;
B. în funcþie afilierea auditorilor.
C. în funcþie de obiectivele urmãrite
D. în funcþie de natura entitãþilor supuse auditãrii
E. în funcþie de obligativitatea efectuãrii
A. Tipurile de audit în funcþie de criteriile luate ca referinþã sunt auditul de conformitate ºi auditul de
performanþã.
1. Auditul de conformitate sau de regularitate. Obiectivul sau scopul auditului de conformitate este acela de
a stabili dacã s-au respectat anumite criterii definite de o autoritate competentã. Aceste criterii sunt de regulã specifice
unor entitãþi sau unor sectoare de activitãþi, cum sunt:
• respectarea deciziilor sau politicilor conducerii;
• respectarea manualelor de proceduri referitoare la derularea operaþiunilor;
• respectarea clauzelor contractuale,
• respectarea reglementãrilor legale ºi a altor restricþii externe. Astfel, inspecþia fiscalã poate fi consideratã

3
Jacques Renard, op. cit. p. 40-48. Marin Toma, op. cit. p. 17-22. Mircea Boulescu ºi colaboratorii, Fundamentele auditului,
E.D.P. Bucureºti, 2001 p. 11-15. Laurenþiu Dobroþeanu ºi C.L. Dobroþeanu, op. cit. p. 34-38. Arens Laebbecke, op. cit. p.
14-15.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 47/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

un audit de conformitate;
• asigurarea exhausticitãþii, realitãþii ºi exactitãþii informaþiilor;
• asigurarea securitãþii activelor,
• asigurarea unei atmosfere de lucru moral – etice etc.
2. Auditul de performanþã. La fel ca ºi auditul de conformitate ºi auditul de performanþã face comparaþii, dar
baza de comparaþie, criteriile sunt diferite. În cadrul auditului de eficacitate criteriile nu mai sunt fixe ele se modificã
de fiecare datã în funcþie de raþionamentul auditorilor, care analizeazã care sunt cele mai bune, eficace, sigure ºi
oportune soluþii în funcþie de noile conjuncturi interne ºi externe apãrute, în funcþie de noile restricþii care trebuie
respectate, þinând seama de informaþiile ºi resursele disponibile.

B. Tipurile de audit în funcþie de afilierea auditorilor sunt auditul intern ºi auditul extern. Auditul intern este
organizat sub forma unui compartiment independent din structura entitãþilor publice ºi private, prin angajaþi proprii
sau externalizat, iar auditul extern este exercitat sub forma auditului financiar, auditului contractual sau a serviciilor
conexe exercitat de cãtre profesioniºti independenþi de conducerea entitãþilor auditate.

C. Tipurile de audit în funcþie de obiectivele urmãrite pot fi clasificate în audit de management, audit
operaþional, audit strategic, auditul sistemului informatic, audit financiar contabil, servicii conexe.
Auditul de management se preocupã de calitatea criteriilor care trebuie respectate. Auditul de management nu
cenzureazã deciziile conducerii entitãþii nu se pronunþã asupra politicilor ºi strategiilor acesteia, ci face un diagnostic
asupra procesului formalizat de elaborare ºi armonizare a deciziilor ºi de comunicare a lor cãtre toate sectoarele sau
persoanele interesate.
Auditul de management acordã consiliere conducerii, fãcând recomandãri pentru:
• modificarea unor proceduri de lucru care au devenit desuete, care sunt prea complicate sau incomplete, ori
care nu mai sunt utile;
• modificarea sau actualizarea organigramelor, a fiºelor posturilor, a grilelor de separare a sarcinilor
incompatibile,
• eliminarea unor incoerenþe dintre deciziile luate în diferite perioade sau de cãtre diferiþi conducãtori, (audit
strategic). Astfel, auditul poate constata incoerenþe între politicile aplicate pentru un produs între
compartimentele de marketing – publicitate, fabricaþie ºi financiar.
Auditul operaþional analizeazã riscurile ºi ameninþãrile din diferite sectoare de activitate ºi face recomandãri
pentru eliminarea deficienþelor, pentru ameliorarea controlului intern din sectorul respectiv în vederea creºterii
performanþelor ºi a atingerii obiectivelor.
Auditul strategic se preocupã de analiza modului în care conducãtorii de activitãþi sau de sectoare ºi-au stabilit
obiectivele ºi de acþiunile întreprinse pentru atingerea acestor obiective. Astfel, auditul strategic analizeazã dacã
politicile ºi strategiile generale stabilite de conducerea entitãþii sunt cunoscute ºi înþelese de conducãtorii de activitãþi.
În acest sens, se chestioneazã conducãtorii de activitãþi pentru a stabili dacã acestea îºi cunosc misiunea încredinþatã,
dacã au o politicã menitã sã asigure îndeplinirea misiunii, dacã aceastã politicã este coerentã cu politica generalã a
entitãþii, dacã acþiunile întreprinse ºi mãsurile luate sunt în concordanþã cu politica adoptatã ºi dacã au mijloacele
necesare pentru îndeplinirea misiunii.
Auditul sistemului informatic vizeazã sistemul informatic al unei entitãþi ºi respectarea cerinþelor specifice de
conþinut, interfaþã, securitate, arhivare, acces aferente.
Auditul financiar constã în colectarea probelor de audit referitoare la situaþiile financiare ale unei entitãþi ºi în
utilizarea acestor probe pentru evaluarea conformitãþii acestora cu criteriile prestabilite.
Auditul financiar se exercitã de cãtre profesioniºti competenþi, independenþi ºi care sunt autorizaþi în acest sens.
Aceºti profesioniºti sunt chemaþi sã ofere o asigurare rezonabilã asupra conformitãþii situaþiilor financiare (a
aserþiunilor conducerii) cu criteriile prestabilite. Aceastã asigurare este oferitã utilizatorilor de informaþii prin
intermediul unei opinii exprimate prin intermediul rapoartelor de audit.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 48/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

În legislaþia româneascã4 se foloseºte expresia „audit financiar”, respectiv audit statutar5, în Directiva a VIII-a a
Consiliului Comunitãþii Europene din anul 1984 este utilizatã în aceeaºi accepþiune expresia „controlul legal” (auditul
legal sau audit statutar)6.
Dupã cum am arãtat, vocabularul nu este încã armonizat. Indiferent de expresia folositã auditul financiar este
cerut de normele legale7. Astfel, sunt obligate sã auditeze situaþiile financiare toate entitãþile care la data bilanþului
depãºesc limitele a douã din urmãtoarele criterii de mãrime:
• total active. 3.650.000 euro;
• cifra de afaceri netã. 7.300.000 euro;
• numãrul mediu de salariaþi 50.
De asemenea, sunt obligate sã prezinte situaþii financiare auditate entitãþile de interes public8, entitãþile admise
la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã ºi entitãþile care elaboreazã situaþii financiare consolidate, indiferent de
aceste criterii de mãrime. Societãþile comerciale pe acþiuni a cãror situaþii financiare anuale nu sunt supuse obligatoriu
auditului financiar au latitudinea sã supunã situaþiile financiare spre verificare fie auditorilor financiari fie comisiilor
de cenzori9.
Auditul legal se exercitã de cãtre auditorii financiari membrii ai Camerei Auditorilor Financiari din România
(CAFR). Societãþile comerciale pe acþiuni care nu sunt obligate sã supunã situaþiile financiare auditãrii de cãtre
auditorii financiari au obligaþia sã apeleze la certificarea acestora de cãtre comisiile de cenzori. Instituþiile publice sunt
auditate de cãtre Curtea de conturi.
Auditul legal (statutar) este în acelaºi timp un audit de conformitate ºi un audit de eficacitate.
Spre deosebire auditul financiar (legal sau statutar) a cãrui termeni ºi condiþii de realizare sunt stabiliþi prin
normele legale10, entitãþile apeleazã ºi la „auditul contractual”. Astfel, entitãþile încheie contracte cu auditorii
financiari sau cu experþii contabili atunci când nu au auditori legali ºi au nevoie de serviciile unor specialiºti pentru:
• stabilirea raportului de schimb a acþiunilor sau pãrþilor sociale în cazul fuziunii, dizolvãrii sau divizãrii
societãþilor comerciale;
• soluþionarea unor litigii cu alte entitãþi, cu organele statului sau cu salariaþii;
• pentru evaluarea aportului în naturã la majorarea capitalului social;
• pentru evaluarea oportunitãþii ºi eficacitãþii achiziþiilor de titluri de participare, etc.

D. În funcþie de natura entitãþilor supuse auditãrii, se distinge auditul entitãþilor din sectorul public ºi auditul
entitãþilor din sectorul privat.

E. În funcþie de obligativitatea efectuãrii auditului, auditul poate fi reglementat prin legislaþie (audit statutar,
legal) sau voluntar (benevol, contractual), la solicitarea asociaþilor entitãþii, sau unei pãrþi interesate , cu acordul
entitãþii.

4
Ordonanþa de Urgenþã nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, modificatã ºi republicatã.
5
OUG nr. 90/2008 privind activitatea de audit statutar.
6
Marin Toma, op. cit., p. 15.
7
Ordinul M.F.P. nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, secþiunea 10.
8
Legea pieþei de capital, nr. 297/2004. OMFP nr. 970/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplicã
reglementãrile contabile conforme cu IFRS, respectiv cu directivele europene.
9
Legea 31/1990, privind societãþile comerciale, republicatã în 2004, modificatã.
10
Standardele Internaþionale de Audit (ISA) ºi Ordonanþa de Urgenþã nr. 75/1999, modificatã.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 49/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

1.3. Delimitarea conceptualã a auditului financiar de auditul intern ºi controlul intern

Cele trei concepte: control intern, audit intern ºi audit financiar au în comun elementele caracteristice oricãrei
activitãþi de verificare, respectiv:
• colectarea probelor adecvate, juste ºi suficiente necesare pentru exprimarea unei opinii sau pentru
formularea unor recomandãri;
• evaluarea concordanþelor sau a neconcordanþelor dintre diferitele tipuri de probe colectate ºi criteriile
prestabilite faþã de care se evalueazã concordanþa sau neconcordanþa
• stabilirea abaterilor faþã de criteriile prestabilite ºi comunicarea lor celor ce au solicitat verificarea.
Relaþiile dintre cele trei concepte pot fi sintetizate astfel: atât auditul financiar cat ºi auditul intern alocã o parte
semnificativã din activitate evaluãrii sistemului propriu de control intern de la nivelul entitãþii auditate. Ca atare
existenþa, modul de organizare ºi exercitare a controlului intern influenþeazã opinia exprimatã de auditorul intern sau
extern intr-o mãsura mai mare sau mai micã.
Controlul intern al unei entitãþi se referã la totalitatea dispozitivelor, procedurilor ºi metodelor prin care
responsabili unei entitãþi controleazã activitatea de care rãspund. La realizarea controlului intern participa toþi
angajaþii entitãþii prin sarcinile specifice consemnate în fiºa postului. Controlul intern11 datoritã caracterului sãu
sistematic ºi autocuprinzãtor, rãspunde nevoilor de informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administraþie
ºi ai Comitetului de Direcþie, precum ºi ale celorlalte persoane care deþin funcþii de conducere ºi de execuþie,
favorizând dialogul dintre acestea, asigurând transparenþa ºi democraþia.
„Activitãþile de control sunt formate din politici ºi proceduri care ajutã la asigurarea îndeplinirii directivelor
conducerii”12.Controlul intern are ca obiective generale realizarea, la un nivel corespunzãtor de calitate, a atribuþiilor
unitãþii, stabilite în concordanta cu propria lor misiune, în condiþii de regularitate, eficacitate, economicitate ºi
eficienta; protejarea împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei; respectarea legii, a
reglementãrilor ºi deciziilor conducerii; dezvoltarea ºi întreþinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare,
actualizare ºi difuzare a datelor ºi informaþiilor financiare ºi de conducere, precum ºi a unor sisteme ºi proceduri de
informare publicã adecvatã prin rapoarte periodice. Pe baza informaþiilor furnizate de controlul intern, conducerea are
posibilitatea sã-ºi fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la
organizarea ºi coordonarea structurilor entitãþii, la delimitarea responsabilitãþilor pe compartimente.13
Conducãtorul unitãþii trebuie sã asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea ºi perfecþionarea structurilor
organizatorice, reglementãrilor metodologice, procedurilor ºi criteriilor de evaluare la toate nivelele. Elementele care
stau la baza sistemului de control intern sunt: competenþa ºi integritatea personalului; definirea cât mai precisã a
sarcinilor pentru fiecare salariat; delimitarea cât mai clarã a competenþelor ºi responsabilitãþilor între salariaþi;
elaborarea unor manuale de proceduri care sã reglementeze în mod riguros instrucþiunile de lucru pentru fiecare gen
de activitate ºi în mod deosebit cele legate de producerea, circulaþia, prelucrarea ºi arhivarea informaþiilor.
Sistemului de control intern are urmãtoarele componente:
1. Controlul ierarhic administrativ, se bazeazã pe controlul activitãþilor desfãºurate în cadrul structurilor aflate
în subordine, controlul asupra salariaþilor. Controlul activitãþilor desfãºurate în cadrul structurilor aflate în subordine
permite conducãtorului sã se asigure cã activitãþile aflate în responsabilitatea lui se desfãºoarã conform parametrilor,
standardelor ºi procedurilor prestabilite; deciziile stabilite au fost corect înþelese de cãtre personalul din subordine ºi
sã decidã în cunoºtinþã de cauzã asupra corectãrii eventualelor erori abateri sau disfuncþionalitãþi constatate; sã
monitorizeze modul de implementare a deciziilor; sã se asigure cã informaþiile cuprinse în documentele justificative
sau în situaþiile ºi raportãrile pe care le primeºte, le avizeazã, le aprobã, sau le transmite altor structuri din cadrul
unitãþii sau din afara acestora sunt reale, corecte ºi complete. Controlul asupra salariaþilor are în vedere politica de
angajare; testarea periodicã a cunoºtinþelor profesionale; reglementarea accesului la bunurile unitãþii, la sistemul de

11
Pentru mai multe detalii a se vedea cartea Fundamentele auditului intern, Tiron T A ºi colectiv, Ed. Accent, 2009, p. 25- 45.
12
ISA nr. 315, „Cunoaºterea entitãþii ºi mediului sãu ºi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativã”, p. 90.
13
Oprean I, Procedurile auditului ºi ale controlului financiar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007, p.18.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 50/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

prelucrare a datelor precum ºi la unele informaþii cu caracter confidenþial; procedurile de aprobare ºi verificare a unor
operaþiuni ºi documente; sistemul de monitorizare a respectãrii procedurilor interne a obligaþiilor de serviciu ºi a
dispoziþiilor conducerii; urmãrirea realizãrii performanþelor profesionale ale subordonaþilor, de realizare a
indicatorilor prestabiliþi.
Managerii trebuie sã ia mãsuri necesare în vederea asigurãrii fiecãrui post sau funcþie cu personal competent,
aceste mãsuri vizeazã selectarea, stimularea ºi pregãtirea profesionalã continuã a personalului. În acelaºi timp,
managerii trebuie sã întreprindã acþiuni menite sã reducã tentaþiile de implicare a angajaþilor în fapte ilicite ºi
imorale14
2. Verificarea internã a operaþiilor, duce la creºterea eficienþei controlului prin eliminarea sistemelor
birocratice care presupun existenþa unor structuri specializate de control financiar intern ºi înlocuirea acestora cu un
sistem complex ce are la bazã transferul responsabilitãþilor de verificare asupra salariaþilor ºi a conducãtorilor de
compartimente. Prin realizarea acestui sistem se urmãresc douã tipuri de controale: controale de detectare ºi controale
de prevenire. Controalele de detectare se efectueazã asupra unui grup de operaþiuni de aceeaºi naturã în scopul
eliminãrii unor posibile anomalii ºi constau în confruntãri ºi comparaþii, ca de exemplu: între balanþele analitice ºi cea
sinteticã, între situaþia scripticã ºi cea fapticã . Controalele de prevenire sunt realizate de regulã în timpul derulãrii
operaþiilor, înaintea înregistrãrii acestora în contabilitate sub forma controalelor preventive ºi a controalelor
concomitente.
3. Autocontrolul salariaþilor se realizeazã prin verificarea propriilor operaþiuni; prin controale reciproce bazate
pe separarea funcþiilor incompatibile.
4. Controlul contabil intern este realizat prin: exhaustivitatea înregistrãrilor, respectiv înregistrarea fãrã
omisiuni a operaþiunilor economice ºi financiare din unitate; realitatea operaþiunilor prin controale fizice periodice ºi
prin confirmãri de la terþi; exactitatea înregistrãrilor prin controale globale ºi controale aritmetice. Contabilitatea
reprezintã cel mai eficient ºi mai complex instrument de control intern existent în unitate.
5. Controlul financiar preventiv, este o formã a controlului financiar-propriu, organizatã de conducãtorul
unitãþii ºi exercitatã de cãtre persoane împuternicite, prin care se urmãreºte oprirea înainte de efectuarea tuturor
operaþiilor nelegale, precum ºi acelora care nu sunt necesare, oportune sau economicoase, fie în faza de angajare, fie
în faza de platã, respectiv de încasare. Aceastã formã de control se exercitã, de regulã cu ocazia autorizãrii sau
aprobãrii tranzacþiilor ºi a altor operaþiuni.15

Sistemul propriu de control al este obiect al auditului intern. Auditul intern ajutã entitatea sã îºi atingã
obiectivele evaluând , printr-o abordare sistemicã ºi metodicã, procesele sale de management a riscurilor, de control ºi
de guvernare a întreprinderii, ºi fãcând propuneri pentru consolidarea eficienþei.16 Practic, auditul intern se
organizeazã în mod independent , în structura entitãþii auditate, sub forma unui compartiment specializat, constituit
din persoane cu pregãtire de specialitate, care nu sunt implicate în vreun fel în îndeplinirea activitãþilor care le
auditeazã17. Auditul intern identifica posibilele riscuri ce pot plana asupra entitãþii auditate ºi verifica modul de
funcþionare al sistemului propriu de control intern al entitãþii, existenþa, cunoaºterea ºi respectarea procedurilor de
lucru pentru activitãþile auditate. Se realizeazã prin compartimente distincte care fac parte din structura ºi sistemul de
control intern al acelei entitãþi; el poate fi realizat ºi de firme specializate de audit.
Conducãtorii de activitãþi ºi alþi funcþionari ai entitãþii fac numeroase declaraþii ºi informãri cãtre conducerea
generalã. Directorii executivi fac informãri cãtre Consiliu de Administraþie. Auditul intern are, printre altele, obligaþia
sã verifice corectitudinea acestor informaþii.
Aria de aplicabilitate ºi obiectivele auditului intern variazã considerabil, în funcþie de dimensiunea ºi structura
entitãþii, precum ºi de cerinþele conducerii acesteia. În general, auditul intern prezintã urmãtoarele obiective:

14
Oprean I, Procedurile auditului ºi ale controlului financiar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007, p. 25.
15
Oprean I, Procedurile auditului ºi ale controlului financiar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007, p. 15.
16
Standarde de Audit Intern, elaborate de cãtre “The Institute of Internal Auditors”(I.I.A.).
17
Boulescu M, Ghiþã M, Mareº V, Fundamentele auditului, 2001, p. 99.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 51/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

1. Verificarea conformitãþii activitãþilor din entitatea economicã auditatã cu politicile, programele ºi


managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;
2. Evaluarea gradului de adecvare ºi aplicare a controalelor financiare ºi nefinanciare dispuse ºi efectuate
de cãtre conducerea unitãþii în scopul creºterii eficienþei activitãþii entitãþii economice;
3. Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaþiilor financiare ºi nefinanciare destinate conducerii
pentru cunoaºterea realitãþii din entitatea economicã;
4. Protejarea elementelor patrimoniale bilanþiere ºi extrabilanþiere ºi identificarea metodelor de prevenire a
fraudelor ºi pierderilor de orice fel.

De asemenea ºi auditul financiar evalueazã modul de funcþionare al controlului intern alãturi de modul de
funcþionare al sistemului contabil ºi informatic ca una dintre etapele exercitãrii misiunii de audit financiar. Auditul
financiar se bazeazã într-o anumitã mãsurã ºi pe constatãrile auditului intern în cazul în care acesta existã la nivelul
entitãþii.
Conducerea entitãþilor ºi cei însãrcinaþi cu guvernanþa fac ºi ei numeroase informãri ºi afirmaþii cãtre utilizatorii
externi, prin intermediul situaþiilor financiare, a declaraþiilor fiscale, a prospectelor de emisiune, a cererilor de credite
etc. Aceste declaraþii nu sunt susþinute de probe, motiv pentru care ele sunt denumite „aserþiuni”. Auditul extern are
sarcina sã verifice corectitudinea acestor declaraþii ºi informaþii destinate terþilor.
Funcþia de audit intern este parte componentã a entitãþii. Indiferent de gradul de autonomie ºi de obiectivitatea
auditului intern, acesta nu poate sã atingã acelaºi grad de independenþã ca cel solicitat auditorului extern atunci când
exprimã o opinie asupra situaþiilor financiare. Auditorul extern trebuie sã ia în considerare activitãþile specifice
auditului intern ºi efectele acestora deoarece auditorul extern are responsabilitatea exclusivã pentru opinia de audit
exprimatã ºi pentru determinarea naturii, duratei ºi gradului de cuprindere a procedurilor de audit extern18.
Între auditul intern ºi auditul extern existã o complementaritate19 care este reglementatã de standardele
profesionale ale celor douã categorii de auditori. Auditul intern este un complement al auditului extern, deoarece
acolo unde existã funcþia de audit intern, auditorul extern are o mai mare încredere în calitatea informaþie contabile
prezentate. Auditorul extern se poate folosi de unele lucrãri ale auditului intern pentru a-ºi formula opinia sau pentru
a-ºi susþine demonstraþia. Auditul extern este un complement pentru auditul intern, având în vedere cã, acolo unde
existã un audit extern, avem un mai bun control. Auditorul intern poate sã beneficieze de pe urma unor lucrãri ale
auditului extern pentru a-ºi formula recomandãrile ºi a-ºi susþine concluziile.

2) SCOPUL ªI OBIECTIVELE MISIUNILOR DE AUDIT

2.1. Scopul ºi nivelul de asigurare (certificare) a misiunilor de audit extern ºi al serviciilor conexe

2.1.1. Elemente generale privind scopul ºi nivelul de asigurare

Termenul „auditor” este utilizat în Standardele Internaþionale de Audit (ISA)20 pentru a desemna un
prestator de servicii în domeniul: a) auditului financiar-contabil; b) serviciilor conexe. Serviciile conexe cuprind:
revizuirile; angajamentele privind proceduri convenite ºi misiuni de elaborare.

18
ISA nr.610, Luarea în considerare a activitãþii de audit intern, p. 201.
19
Tiron T A ºi colectiv, Fundamentele auditului financiar, Ed. Accent, 2009, p. 45.
20
ISA nr. 120 „Cadrul general al Standardelor Internaþionale de Audit”. ISA nr. 200A „Obiective ºi principii generale care
guverneazã un angajament de audit al situaþiilor financiare”. ISA nr. 910 „Angajamente de revizuire a situaþiilor financiare”
(Standard Internaþional pentru angajamente de revizuire – ISREs nr. 2400).

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 52/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Natura servi- Servicii conexe


ciului (misi- Audit Angajament privind
unii) Revizuire Misiuni de elaborare
procedurile convenite
Nivel de asigurare Certificare ridicatã dar Certificare Fãrã certificare Fãrã certificare
nu absolutã moderatã
Raportul (concluzia) Certificare pozitivã Certificare Constatãri în urma Identificarea
furnizatã asupra aserþiunilor negativã asupra aplicãrii procedurilor informaþiilor compilate
conducerii fãcute prin aserþiunilor (elaborate)
situaþiile financiare conducerii prin
situaþiile
financiare

Standardele de audit sunt aplicabile ºi angajamentelor de audit (misiunilor de audit) cu scop special, precum
ºi examinãrii informaþiilor financiare prognozate (ISA 800; ISA 810).
Angajamentele (misiunile) de audit cu scop special includ:
- situaþiile financiare întocmite dupã alt referenþial contabil decât standardele (normele) internaþionale sau
standardele naþionale de contabilitate;
- componente ale situaþiilor financiare: unele conturi speciale, unele elemente ale conturilor, unele elemente
ale situaþiilor financiare, etc.;
- respectarea (conformitatea) clauzelor cuprinse în contracte ºi acorduri;
- situaþii financiare sintetice (rezumative).
Cadrul General al Standardelor Internaþionale de Audit nu se aplicã serviciilor fiscale, serviciilor de
consultantã financiar-contabilã ºi altor servicii similare.
Scopul auditului ºi al revizuirii situaþiilor financiare este acel de a da auditorului posibilitatea sã obþinã un
nivel de asigurare care îi este necesar pentru a putea sã exprime o opinie. Misiunile bazate pe proceduri convenite
ºi misiunile de elaborare nu au rolul de a obþine un nivel de asigurare ºi de a exprima o opinie.

2.1.2. Scopul ºi nivelul de asigurare al unei misiuni de audit al situaþiilor financiare

Scopul unei misiuni de audit al situaþiilor financiare este acela de a obþine un nivel de asigurare rezonabilã care
dã auditorului posibilitatea de a-ºi exprima o opinie pozitivã potrivit cãreia aceste documente de sintezã contabilã sunt
întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un referenþial contabil identificat. Pentru exprimarea
opiniei, auditorii folosesc una din urmãtoarele expresii considerate echivalente:
- „situaþiile financiare oferã o imagine fidelã asupra (cu privire la)…”
- „situaþiile financiare prezintã fidel, sub toate aspectele semnificative…”
Prin intermediul opiniei sale, auditorul furnizeazã o certificare rezonabilã asupra faptului cã situaþiile financiare
nu conþin denaturãri semnificative.
Certificarea se referã la satisfacerea exigenþelor auditorului referitoare la credibilitatea unei aserþiuni formulate
de cãtre o parte, în scopul utilizãrii ei de cãtre o altã parte. Pentru a furniza o astfel de certificare (asigurare), auditorul
evalueazã probele colectate ca rezultat al procedurilor aplicate ºi exprimã o concluzie referitoare la informaþiile
verificate (auditate).
Aserþiunea este un enunþ dat ca adevãrat, o afirmaþie care nu este însoþitã de probe. Conducerile entitãþilor
formuleazã prin situaþii financiare mai multe aserþiuni, mai multe declaraþii implicite sau explicite referitoare la

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 53/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

categoriile de operaþiuni, la soldurile conturilor ºi cu privire la prezentarea de informaþii.


Gradul de satisfacþie a auditorului ºi, prin aceasta, nivelul de certificare oferit depinde de:
a) procedurile utilizate de auditor, ºi
b)rezultatele obþinute în urma evaluãrii elementelor probante, reunite cu ajutorul acestei proceduri.
Opinia auditorului mãreºte încrederea în conþinutul situaþiilor financiare, dar, prin aceastã asigurare, prin
aceastã opinie nu se oferã garanþii în ceea ce priveºte continuarea activitãþii sau în ceea ce priveºte rentabilitatea
viitoare ºi corecta gestionare în viitor a întreprinderii.
Prin intermediul opiniei sale, auditorul exprimã o asigurare rezonabilã sau ridicatã dar nu exprimã o asigurare
absolutã referitoare la faptul cã situaþiile financiare luate ca un întreg (în ansamblul lor) nu sunt viciate de denaturãri
semnificative. Aceastã asigurare rezonabilã (nu absolutã) este impusã de „limitele inerente ale unei misiuni de audit”,
care afecteazã abilitatea auditului de a detecta denaturãrile semnificative.
Limitele inerente într-o misiune de audit sunt determinate de urmãtorii factori:
• Din motive de eficienþã, auditorul apeleazã, de regulã, la teste ºi sondaje:
- probele de audit se obþin prin alegerea ºi utilizarea uneia sau mai multor tipuri de proceduri (inspecþia,
observaþia, investigaþia, confirmarea, proceduri analitice, calcule aritmetice etc.), alegere ce prezintã anumite riscuri.
- probele de audit se obþin printr-o combinaþie adecvatã de „teste ale controalelor” ºi „proceduri de fond”:
› testele de control (testele de proceduri) urmãresc dacã sistemul contabil ºi sistemul de control intern sunt
astfel proiectate (concepute) încât sã previnã, detecteze ºi corecteze erorile semnificative ºi dacã aceste
sisteme existã (teste de conformitate) ºi funcþioneazã în permanenþã (teste de permanenþã).
› procedurile de fond (controalele substantive, controale substanþiale) reprezintã teste efectuate pentru
descoperirea denaturãrilor semnificative din situaþiile financiare prin intermediul:
› testelor de detaliu (intervenþii proprii ale auditorului)21 asupra unor operaþiuni, tranzacþii sau solduri,
precum ºi asupra prezentãrilor ºi descrierilor din situaþiile financiare;
› procedurilor analitice de fond.
• Orice sistem contabil ºi sistem de control intern prezintã anumite limite inerente.
• Multe probe de audit se sprijinã mai mult pe raþionamente, pe estimãri contabile ºi mai puþin pe convingeri
ºi certitudini („…sunt persuasive, mai degrabã decât conclusive”).
Pentru a-ºi forma o opinie, auditorul se bazeazã pe raþionamente profesionale atunci când decide asupra naturii
ºi volumului procedurilor pe care le foloseºte, atunci când evalueazã probele de audit în vederea formulãrii unor
concluzii, atunci când apar circumstanþe deosebite care mãresc riscul de erori semnificative ºi atunci când existã
indicii cã au avut loc denaturãri semnificative.
Standardele Internaþionale de Raportare Contabilã (IAS/IFRS) prevãd, pentru diferite elemente ale situaþiilor
financiare ºi pentru anumite operaþiuni, mai multe politici contabile posibile de aplicat.

2.1.3. Scopul ºi nivelul de asigurare în cadrul serviciilor conexe

Dupã cum s-a arãtat, în categoria serviciilor conexe sunt incluse:


a) angajamentele de revizuire a situaþiilor financiare (misiunile de examinare limitatã);
b) angajamentele bazate pe proceduri agreate (proceduri convenite) privind situaþiile financiare;
c) angajamentele de elaborare (compilare) a informaþiilor financiare.

a) Angajamentele de revizuire
Scopul unui angajament de revizuire22 (de trecere în revistã) este acela de a permite auditorului sã

21
Standardele Internaþionale de Audit (ISA nr. 500/A „Probe de audit”) folosesc expresia „teste de detaliu”. Normele Naþionale
de Audit (nr. 50 „Elemente probante”) foloseºte expresia „controale substantive”. În literatura de specialitate (Arens Loebbecke,
op. cit.) se utilizeazã termenul „controale substanþiale”.
22
Standardul Internaþional pentru Angajamente de Revizuire (ISREs) nr. 2400.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 54/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

concluzioneze, fãrã a utiliza toate procedurile ºi tehnicile cerute într-un angajament de audit, cã nu au fost relevate
fapte de importanþã semnificativã care sã-l facã sã aprecieze cã situaþiile financiare nu au fost stabilite în toate
aspectele lor semnificative conform cadrului general de raportare financiarã identificat.
Pentru verificarea aserþiunilor, adicã a declaraþiilor fãcute de conducerea entitãþii audiate prin intermediul
situaþiilor financiare pentru uzul diferitelor categorii de utilizatori, prestatorii de servicii în cadrul angajamentelor de
revizuire apeleazã la:
- proceduri analitice, adicã la calculul diferiþilor indicatori cu ajutorul cãrora se analizeazã tendinþele ºi
fluctuaþiile ºi se fac diferite comparaþii;
- investigaþii, adicã obþinerea de informaþii de la persoanele bine informate.
Angajamentele de revizuire nu cuprind unele proceduri specifice auditului cum sunt: evaluarea sistemului
contabil ºi a sistemului de control intern, inspecþii, confirmãri, etc. Ca urmare, probabilitatea de a fi testate toate
aspectele semnificative este mai micã. Din aceste motive, nivelul de asigurare furnizat printr-un raport de revizuire
este în mod proporþional mai redus decât cel dat de un raport de audit.
Nivelul de certificare moderat ia forma unei certificãri negative, care poate fi exprimatã astfel: în timpul
revizuirii nimic nu a atras atenþia noastrã care sã ne facã sã credem cã situaþiile financiare nu oferã o imagine fidelã…
(sau nu prezintã fidel sub toate aspectele semnificative…) în conformitate cu cadrul general de raportare financiarã
(referenþialul contabil) identificat.

b) Angajamentele privind procedurile convenite


Scopul unui angajament privind procedurile convenite23 este, pentru auditor, acela de a folosi proceduri care þin
de natura auditului, dar care au fost definite ºi selectate, de comun acord, de auditor, entitate ºi oricare a treia parte
îndreptãþitã.
În acest caz, în raportul sãu, auditorul prezintã constatãrile fãcute în urma aplicãrii procedurilor convenite, fãrã
sã exprime nici o asigurare. Utilizatorii raportului evalueazã pentru ei înºiºi procedurile utilizate ºi constatãrile
auditorului ºi îºi contureazã propriile concluzii. De regulã, auditorii, dupã ce îºi prezintã constatãrile fãcute pe baza
procedurilor convenite, fãrã sã exprime o opinie, îºi formuleazã o încheiere sub forma „datoritã faptul cã procedurile
folosite nu constituie nici un audit ºi nici o revizuire în conformitate cu standardele de audit, noi nu exprimãm nici o
asigurare asupra…”
Raportul întocmit pe baza procedurilor agreate se adreseazã numai pãrþilor care au convenit asupra procedurilor
ce trebuie efectuate, aceasta deoarece terþele pãrþi nu cunosc criteriile ºi motivele dupã care s-au stabilit procedurile ºi,
ca urmare, pot interpreta greºit rezultatele.

c) Angajamentele de elaborare a informaþiilor financiare


Scopul unui angajament de elaborare24 este, pentru contabil, acela de a folosi competenþa ºi experienþa sa
contabilã, nu cea de auditor, în scopul de a colecta, clasifica ºi sintetiza informaþiile financiare, astfel încât acestea sã
fie uºor de înþeles. Contabilul nu testeazã aserþiunile ºi nu evalueazã constatãrile fãcute.
Procedurile utilizate sunt de naturã contabilã ºi, ca urmare, ele nu permit contabilului sã exprime o asigurarea
asupra situaþiilor financiare. Totuºi, utilizatorii documentelor contabile elaborate beneficiazã de serviciile unui
profesionist contabil ºi, ca urmare, au o încredere sporitã în situaþiile financiare.
Numele contabilului profesionist este asociat informaþiilor financiare elaborate numai atunci când acesta
ataºeazã un raport la aceste informaþii ºi atunci când acceptã folosirea numelui sau într-o relaþie profesionalã. Dacã
numele contabilului nu este asociat, atunci terþele pãrþi înþeleg cã profesionistul nu-ºi asumã nici o responsabilitate.

23
Standardul Internaþional pentru Efectuarea Procedurilor Convenite (ISRSs) nr. 4400.
24
Standardul Internaþional pentru Elaborarea Informaþiilor Financiare (ISRSs) nr. 4410.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 55/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

2.2. Obiectivele auditului financiar

2.2.1. Aserþiunile conducerii referitoare la conþinutul situaþiilor financiare anuale

Când declarã cã situaþiile financiare oferã o imagine fidelã, în conformitate cu anumite criterii (cu un anumit
referenþiar contabil) conducerea face numeroase aserþiuni explicite sau implicite referitoare la recunoaºterea,
evaluarea, prezentarea ºi descrierea diferitelor structuri ale situaþiilor financiare.
Auditorul utilizeazã aceste aserþiuni atunci când:
- evalueazã riscul potenþial de apariþie a unor informaþii denaturate semnificativ;
- proiecteazã (planificã) ºi aplicã procedurile de audit în funcþie de riscurile informaþionale evaluate.
Aserþiunile (declaraþiile) fãcute de conducere prin intermediul situaþiilor financiare sunt grupate în
diferite moduri. În continuare ne limitãm la prezentarea structurii aserþiunilor conform ISA nr. 500A „Probe
de audit”:

a) Aserþiuni cu privire la categorii de tranzacþii ºi operaþiuni asociate perioadei supuse auditului;


APARIÞIA. Managerii declarã cã tranzacþiile ºi evenimentele care au fost înregistrate în contabilitate
au avut loc, s-au produs în realitate ºi sunt legate de entitatea respectivã (nu s-a înregistrat nimic în plus, nu
s-au fãcut supraevaluãri);
EXAUSTIVITATEA. Managerii afirmã cã toate tranzacþiile ºi evenimentele au fost înregistrate, cã nu
sunt omisiuni sau subevaluãri;
ACURATEÞEA. Prin intermediul acestei aserþiuni managerii declarã cã tranzacþiile ºi operaþiunile au
fost evaluate ºi înregistrate în mod corespunzãtor cu grija cuvenitã.
SEPARAREA EXERCIÞIILOR FINANCIARE. Managerii declarã cã tranzacþiile ºi operaþiunile
(evenimentele) au fost înregistrate în perioada contabilã corectã, cu respectarea cerinþelor unei „contabilitãþi
de angajament” ºi ale „principiului independenþei exerciþiului”.
Clasificarea. Prin aceastã aserþiune managerii declarã cã tranzacþiile ºi operaþiunile au fost înregistrate
(imputate) în grupele de conturi corespunzãtoare (active imobilizate, active circulante; datorii pe termen
scurt, datorii pe termen lung).

b) Aserþiuni cu privire la soldurile conturilor la sfârºitul perioadei


EXISTENÞA. Conducerea entitãþii declarã cã toate elementele de activ, de datorii ºi de capitaluri
proprii reflectate în conturile contabile au existat la data bilanþului;
DREPTURI ªI OBLIGAÞII. Managerii afirmã cã entitatea controleazã beneficiile economice viitoare
aferente resurselor din activul bilanþului ºi cã datoriile sunt obligaþii actuale ale entitãþii. Toate activele
reprezintã drepturi ale entitãþii, sunt controlate de entitate ca urmare a unui drept de proprietate sau drept de
creanþã. Toate datoriile sunt ale entitãþii, nu ale acþionarilor, managerilor, entitãþilor afiliate etc.
EXHAUSTIVITATEA. Prin aceastã aserþiune se afirmã cã toate sumele au fost incluse în soldul
conturilor, cã toate activele, datoriile ºi capitalurile proprii care ar fi trebuit înregistrate sunt evidenþiate;
EVALUAREA ªI ALOCAREA. Managerii declarã cã soldurile conturilor au fost corect calculate,
þinându-se seama ºi de ajustãrile pentru deprecieri sau pentru pierderile de valoare. Gruparea (alocarea sau
clasificarea) pe conturi s-a fãcut în funcþie de conþinutul economic ºi forma juridicã a elementelor aferente
fiecãrui cont.

c) Aserþiuni cu privire la prezentarea ºi descrierea informaþiilor


Prin intermediul situaþiilor financiare, în ansamblul lor, inclusiv prin intermediul „Notelor explicative”
managerii formuleazã urmãtoarele aserþiuni:
APARIÞIA, DREPTURI ªI OBLIGAÞII. Tranzacþiile ºi evenimentele incluse în situaþiile financiare
s-au produs cu adevãrat. Nu s-au înregistrat în contabilitate ºi nu s-au prezentat tranzacþii ºi evenimente care

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 56/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

nu s-au produs, care nu au avut loc sau care au generat drepturi ºi obligaþii ce nu aparþin entitãþii.
EXHAUSTIVITATEA. Toate prezentãrile de informaþii care ar fi trebuit cuprinse în situaþiile
financiare au fost incluse, respectându-se cerinþele IFRS/IAS ºi/sau ale reglementãrilor naþionale.25
ACURATEÞEA ªI EVALUAREA. Informaþiile financiare ºi de altã naturã sunt prezentate în situaþiile
financiare cu fidelitate ºi la valorile corespunzãtoare.
Clasificarea ºi inteligibilitatea. Informaþiile cuprinse în bilanþ, contul de profit ºi pierdere, situaþia
modificãrilor capitalului propriu, situaþia fluxurilor de trezorerie ºi în notele explicative la acestea sunt
prezentate (subclasificate) ºi descrise în mod corespunzãtor, ele putând fi uºor înþelese de cãtre utilizatorii
care dispun de cunoºtinþe suficiente privind derularea afacerilor ºi de noþiuni de contabilitate.26
Sinteza aserþiunilor (declaraþiilor explicite sau implicite) formulate de conducerea entitãþilor prin
intermediul situaþiilor financiare este redatã în figura nr. 2.

ASERÞIUNI CU PRIVIRE LA:


Soldurile conturilor de la Prezentarea ºi descrierea
Tranzacþiile ºi evenimentele exerciþiului
sfârºitul anului elementelor din situaþiile financiare
1. Existenþa
1. Apariþia sau producerea 1) Apariþia ºi drepturi ºi obligaþii
2. Drepturi ºi obligaþii
2. Exhaustivitatea (integralitatea) 3. Exhaustivitatea 2) Exhaustivitatea
3. Acurateþea sau exactitatea evaluãrilor
3) Acurateþea ºi evaluarea
comensurãrilor ºi înregistrãrilor (clasificãrilor)
4. Evaluarea ºi alocarea
4. Separarea exerciþiului (cronologie)
4) Clasificarea ºi inteligiblitatea
5. Clasificarea sau imputarea
Figura nr. 2: Aserþiunile formulate prin intermediul situaþiilor financiare

2.2.2. Utilizarea aserþiunilor de cãtre auditorul financiar

Standardul Internaþional de Audit (ISA) nr. 500A „Probe de audit” precizeazã cã aserþiunile conducerii pot fi
combinate sau exprimate în diferite moduri, astfel:
a) Aserþiunile referitoare la tranzacþii ºi evenimente pot fi combinate cu aserþiunile referitoare la soldurile
conturilor. Auditorul nu testeazã, de regulã soldul propriu-zis al fiecãrui cont, ci colecteazã probe de audit pentru a
putea confirma aceste solduri. Astfel, pentru contul 4111 „Clienþi”, soldul final se determinã dupã relaþia:

Creanþele
incerte
Soldul Soldul Vânzãrile Încasãrile ºi
= + – – reflectate
final iniþial facturate restituirile
separat

Dacã auditorul, pe baza probelor de audit colectate, obþine un grad rezonabil de certitudine cã cele patru
elemente din partea dreaptã a relaþiei de mai sus sunt corecte, poate sã concluzioneze cã ºi soldul final este corect.
Din aceste motive, cea mai eficientã modalitate de abordare a auditului constã în combinarea aserþiunilor

25
Ordinul MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, art. 226-258.
26
IASB - Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, 2008, paragraful nr. 25.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 57/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

referitoare la categoriile de operaþiuni cu aserþiunile referitoare la soldurile finale a conturilor asociate acestor
operaþiuni ºi cu aserþiunile referitoare la prezentarea ºi descrierea elementelor din situaþiile financiare.
b) Auditarea fiecãrui cont separat nu este o abordare eficientã. Datoritã principiului „dublei înregistrãri”
conturile sunt strâns corelate între ele, ceea ce impune gruparea lor pe categorii de operaþiuni (pe domenii
semnificative sau pe cicluri contabile). Aceastã grupare permite o mai bunã gestionare a auditului ºi uºureazã
repartizarea sarcinilor pe membrii echipei de auditori.
c) Pentru aceeaºi aserþiune auditorul poate obþine probe din surse diferite sau cu ajutorul unor proceduri
diferite. Astfel, pentru obþinerea de probe de audit referitoare la conturile din grupa 49 „Ajustãri pentru
deprecierea creanþelor” se combinã analiza structurii creanþelor neîncasate la scadenþã dupã vechime (maturitatea
creanþelor) cu urmãrirea încasãrii acestor creanþe dupã închiderea exerciþiului, aºa cum cere ISA nr. 560
„Evenimente ulterioare”.
d) Cu ajutorul unei proceduri de audit se pot obþine probe relevante numai pentru o anumitã aserþiune, dar
nu ºi pentru alte aserþiuni. Astfel, participarea auditorului la inventariere furnizeazã probe de audit referitoare la
„existenþa” activelor corporale, dar nu ºi referitoare la „drepturi ºi obligaþii” (bunurile inventariate pot sã nu fie
controlate de entitate) sau la „evaluarea” acestor active.
e) Unele aserþiuni nu pot fi auditate separat. Astfel, aserþiunea „separarea exerciþiului” nu poate fi auditatã
fãrã sã se ia în considerare aserþiunile „apariþia”, „exhaustivitatea” ºi „exactitatea”. Astfel, aserþiunile „apariþia”
sau „existenþa” se referã la aspecte contrare faþã de aserþiunea „exhaustivitatea”.

2.2.3. Obiectivele auditului financiar

Obiectivele auditului sunt strâns legate de aserþiunile conducerii. Auditorul urmãreºte dacã aceste aserþiuni
sunt juste. Pentru a se putea pronunþa asupra corectitudinii ºi sinceritãþii aserþiunilor formulate de conducere
auditorul este obligat sã culeagã probe de audit suficiente ºi adecvate pe baza cãrora sã se poatã pronunþa asupra
conformitãþii sau neconformitãþii situaþiilor financiare cu criteriile prestabilite printr-un referenþiar contabil
identificat.
Obiectivele auditului pot fi stabilite în termeni generali, la nivelul aserþiunilor sau pot fi definite mai analitic
în funcþie de trãsãturile specifice ale fiecãrei categorii de operaþiuni (cumpãrãri, vânzãri, plãþi, încasãri etc.) ale
fiecãrei grupe de conturi sau ale fiecãrei prezentãri ºi descrieri din situaþiile financiare.
Astfel, obiectivele generale ale auditului pot fi formulate dupã cum urmeazã:

a) Obiective generale referitoare la categorii de operaþiuni reflectate în rulajul conturilor


Auditorul trebuie sã urmãreascã dacã:
- operaþiunile înregistrate au avut loc în realitate (au apãrut, s-au produs în realitate);
- toate operaþiunile care au avut loc au fost înregistrate (exhaustiv, fãrã omisiuni);
- evaluarea operaþiunilor (cantitãþi, preþuri, calcule) este corectã ºi dacã jurnalele contabile sunt corecte
(acurateþea înregistrãrilor);
- alocarea în timp, cronologia înregistrãrilor asigurã independenþa exerciþiilor (separarea exerciþiilor);
- gruparea operaþiunilor pe conturi (imputarea) s-a fãcut corect (active imobilizate, active circulante;
vânzãri în numerar, vânzãri pe credit comercial etc.).

b) Obiective generale referitoare la soldurile conturilor


Pe baza aserþiunilor conducerii auditorul trebuie sã urmãreascã dacã:
- activele, datoriile ºi capitalurile proprii existã la închiderea exerciþiului. În soldurile conturilor sunt
cuprinse numai sumele care trebuiau incluse, nu s-a înregistrat nimic în plus;
- toate activele ºi toate datoriile sunt ale entitãþii auditate ºi nu ale altor persoane;
- toate elementele patrimoniale sunt reflectate în soldurile conturilor, fãrã omisiuni;
- soldurile conturilor sunt corect evaluate, calculele sunt corecte, sunt în concordanþã cu inventarierile, cu

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 58/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

confirmãrile primite de la terþi, cu evidenþele operative ºi cu contabilitatea analiticã. Alocarea


(clasificarea, imputarea) pe conturi este corectã (creanþe-clienþi, creanþe pãrþi afiliate; credite bancare,
credite obligatare; leasing operaþional, leasing financiar etc.). Urmãrind facturile de la sfârºitul
exerciþiului, evenimentele ulterioare, înregistrãrile referitoare la venituri ºi cheltuieli în avans sau
referitoare la dobânzi de plãtit sau de încasat auditorul se poate pronunþa asupra alocãrii în timp a
înregistrãrilor (decupajul temporal sau cenzura). De asemenea, auditorul urmãreºte ºi concordanþa
detaliilor: dacã jurnalele de înregistrãri sunt corecte, dacã totalurile ºi reporturile sunt corecte, dacã
soldurile din cartea-mare sunt corecte ºi sunt susþinute de balanþe de verificare sintetice ºi analitice.

c) Obiective generale referitoare la prezentarea ºi descrierea fãcutã prin intermediul situaþiilor financiare
Referitor la conþinutul situaþiilor financiare auditorul urmãreºte dacã:
- nu sunt incluse în situaþiile financiare active, datorii, capitaluri proprii care nu existã în realitate sau care
nu aparþin entitãþii. Veniturile ºi cheltuielile provin din tranzacþii ºi evenimente care au avut loc (au
apãrut) în perioada auditatã ºi privesc entitatea;
- nu s-au omis din situaþiile financiare unele informaþii care trebuiau incluse;
- nu s-au încãlcat principiile contabilitãþii cu ocazia întocmirii situaþiilor financiare (permanenþa metodei,
intangibilitatea bilanþului, prudenþa, necompensarea, independenþa exerciþiului etc.). Evaluarea
elementelor din situaþiile contabile (cost istoric, valoarea realizabilã, valoarea recuperabilã, valoarea
justã) s-a fãcut conform referenþialului contabil identificat (reglementãrile naþionale sau cele
internaþionale, dupã caz);
- soldurile conturilor sunt grupate (clasificate) pe elemente ale situaþiilor financiare în mod adecvat.
Informaþiile suplimentare din Notele explicative sunt complete (toate dezvãluirile necesare s-au fãcut)
sunt descrise într-un mod inteligibil ºi sunt corect combinate sau divizate.

3) PROBE ªI PROCEDURI DE AUDIT

3.1. Conceptul de probe de audit ºi proceduri de audit

„Probele de audit” sunt formate din totalitatea informaþiilor colectate ºi utilizate de auditor cu scopul de a
stabili dacã situaþiile financiare au fost întocmite ºi prezentate conform criteriilor prestabilite. Aceste criterii sunt
stabilite prin Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS/IAS), prin directivele europene ºi prin
reglementãrile contabile naþionale (RCN).
Probele de audit reprezintã un suport, fie pentru certificarea de cãtre auditor a informaþiilor furnizate de
entitate referitoare la: 1. categoriile de tranzacþii care au influenþat situaþiile financiare; 2. soldurile conturilor; 3.
prezentãrile de informaþii ºi 4. aserþiunile conducerii aferente, fie pentru detectarea denaturãrilor semnificative la
nivelul categoriilor de tranzacþii, soldurilor conturilor, prezentãrilor de informaþii ºi a aserþiunilor referitoare la
acestea.
„Procedurile de audit” sunt reprezentate de un set de instrucþiuni precise ºi detaliate pe care trebuie sã le
respecte auditorul atunci când colecteazã probele de audit. Procedurile de audit sunt reunite în cadrul
„Programului de audit”.
„Programul de audit” cuprinde o listã detaliatã a procedurilor de audit stabilitã pe cicluri contabile ºi pe
paºii de urmat de cãtre auditori pentru colectarea probelor de audit necesare în vederea obþinerea unui grad de
certitudine rezonabil asupra conformitãþii sau neconformitãþii situaþiilor financiare cu criteriile prestabilite.
Cu ocazia elaborãrii programului de audit ºi pe parcursul îndeplinirii misiunii sale, auditorul trebuie sã
stabileascã care sunt riscurile de denaturarea semnificativã a situaþiilor financiare ºi în funcþie de acestea decide

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 59/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

asupra naturii, duratei (timpului) ºi întinderii procedurilor de audit.27

A. Natura procedurilor se referã pe de o parte la scopul acestor proceduri, iar pe de altã parte la tipul
procedurilor selectate.
• Scopul procedurilor poate fi: acela de a permite auditorului28:
- sã evalueze riscurile unor denaturãri semnificative la nivelul situaþiilor financiare ºi la nivelul
aserþiunilor. Aceastã evaluare se bazeazã pe înþelegerea entitãþii ºi a mediului acesteia, inclusiv a
controlului intern. Procedurile folosite pentru evaluarea modului de proiectare a controlului intern sunt
denumite „Proceduri de evaluare a riscurilor” (PER).
- sã testeze, când este cazul, eficienþa operaþionalã a controalelor interne în prevenirea sau detectarea ºi
corectarea denaturãrilor semnificative de la nivelul aserþiunilor. Aceastã testare referitoare la modul
cum funcþioneazã controlul intern se face cu ajutorul procedurilor denumite „Teste ale controalelor”
(TC).
- sã detecteze denaturãrile semnificative de la nivelul aserþiunilor. Detectarea erorilor ºi fraudelor sau a
altor declaraþii eronate se face cu ajutorul procedurilor denumite „Proceduri de fond” (PF) care includ:
› teste ale detaliilor pentru categorii de operaþiuni (TDO);
› teste ale detaliilor pentru soldurile conturilor (TDS);
› teste ale detaliilor pentru prezentarea situaþiilor financiare (TDP);
› procedurile analitice de fond (PAF).
• Alegerea procedurilor în funcþie de tipul acestora permite auditorului sã stabileascã care sunt cele mai
bune proceduri care trebuie utilizate pentru colectarea probelor de audit suficiente ºi juste. Dupã cum
vom vedea, principalele tipuri de proceduri sunt: inspecþia, observaþia, investigaþia, confirmarea,
recalcularea, reefectuarea etc.
Alegerea procedurilor în funcþie de natura lor (în funcþie de scopul urmãrit ºi în funcþie de tipul acestora)
este decizia cea mai importantã pe care o ia auditorul, aceastã decizie este influenþatã de caracteristicile specifice
ale fiecãrei entitãþi, ale fiecãrei clase de tranzacþii, solduri de conturi sau prezentãri de informaþii.

B. Durata (timpul) procedurilor se referã la momentul când trebuie aplicate anumite proceduri ºi la
perioada de timp care trebuie testatã.
Testele de audit pot fi efectuate pe parcursul exerciþiului auditat sau numai dupã întocmirea situaþiilor
financiare.
Dacã aceste proceduri se aplicã pe parcursul perioadei auditorul are posibilitatea ca împreunã cu conducerea
entitãþii sã rezolve unele probleme apãrute ºi sã modifice modul de abordare a auditului în funcþie de
circumstanþele constatate. Unele proceduri de audit sunt mai eficiente dacã sunt aplicate în cursul perioadei.
Astfel, testarea fiºierelor electronice poate fi ineficientã la sfârºitul anului deoarece conducerea, dorind sã
raporteze anumite realizãri, poate sã modifice conþinutul lor.
Unele proceduri de audit nu pot fi aplicate decât la sfârºitul perioadei: compararea situaþiilor financiare cu
soldurile conturilor, calculul provizioanelor ºi a ajustãrilor de valoare, evaluarea activelor ºi datoriilor exprimate
într-o valutã strãinã, asigurarea independenþei exerciþiului etc.
Dacã auditorul, în urma aplicãrii procedurilor de evaluare a riscurilor (PER), ajunge la concluzia cã riscul de
denaturare a situaþiilor financiare este mare, extinde testele asupra detaliilor de la sfârºitul perioadei ºi aplicã alte
proceduri în mod inopinat pe parcursul perioadei.

C. Întinderea procedurilor se referã la cantitatea dintr-o anumitã procedurã ce trebuie aplicatã, la mãrimea

27
ISA nr. 330 „Procedurile auditorului ca rãspuns la riscurile evaluate. ISA nr. 315 „Înþelegerea entitãþii ºi a mediului sãu ºi
evaluarea riscurilor de denaturare semnificativã”.
28
ISA nr. 500A „Probe de audit”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 60/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

eºantionului asupra cãruia urmeazã sã se aplice o procedurã, la numãrul de observaþii, investigaþii ºi inspecþii ce
trebuie fãcute, la numãrul de confirmãri ce trebuie cerute de la terþi etc.
Întinderea procedurilor se stabileºte în funcþie de gradul de asigurare pe care auditorul doreºte sã-l obþinã, în
funcþie de riscul de denaturare a situaþiilor financiare evaluat ºi în funcþie de pragul de semnificaþie stabilit. Cu cât
gradul de asigurare ºi riscul evaluat este mai mare cu atât mãrimea (întinderea) procedurilor folosite pentru
colectarea probelor de audit creºte.
Dacã mãrimea eºantionului (cantitatea selectatã) este prea micã sau dacã metodele de selecþie nu sunt
potrivite, creºte riscul ca auditorul sã tragã concluzii diferite de concluziile la care ar fi ajuns dacã procedurile
respective ar fi fost aplicate la întreaga populaþie auditatã.

3.2. Concludenþa probelor de audit

Pentru a putea sã-ºi exprime opinia sa asupra situaþiilor financiare, auditorul trebuie sã colecteze elementele
probante suficiente ºi juste (adecvate) care sã-i permitã sã tragã concluzii rezonabile.
Caracterul suficient se referã la volumul elementelor probante ce trebuie colectate, la numãrul sau valoarea
eºantioanelor care se verificã. Acest caracter suficient se apreciazã de auditor în funcþie de mai multe criterii, cum ar
fi:
a) experienþa dobânditã de auditor cu ocazia misiunilor precedente;
b) tipurile de informaþii disponibile, forma de contabilitate aplicatã, modul de organizare a contabilitãþii
analitice ºi sintetice;
c) riscurile de erori descoperite cu ocazia cunoaºterii întreprinderii ºi planificãrii misiunii ºi cu ocazia
evaluãrii controlului intern. Importanþa riscului de inexactitate se determinã în funcþie de:
- natura operaþiunilor respective (curente, punctuale, excepþionale);
- complexitatea tehnicilor contabile, de evaluare, de calculaþie sau de regularizare,
- variaþia anormalã a soldurilor;
- importanþa relativã a elementelor sau operaþiunilor respective (ponderea soldurilor în bilanþ sau în contul
de profit ºi pierdere, rulaje importante, regularizãri purtãtoare de riscuri mari etc.);
- calitatea controlului intern;
- situaþii deosebite care pot influenþa comportamentul conducerii (incapacitatea entitãþii de platã, credite
ruinãtoare, recesiune etc.).
Cu cât riscul de denaturare semnificativã a situaþiilor financiare este mai mare, cu atât auditorul trebuie sã
colecteze o cantitate mai mare de probe.
Dupã cum s-a arãtat, de regulã, auditorul nu verificã toate informaþiile disponibile, deoarece:
- unele probe se bazeazã mai mult pe raþionamente logice, decât pe certitudini;
- probele de audit se colecteazã prin combinarea ºi alegerea diferitelor proceduri ºi tehnici de audit.
Caracterul just sau gradul de adecvare a elementelor probante colectate exprimã calitatea lor, care se apreciazã
în funcþie de relevanþa ºi credibilitatea acestor probe.
Relevanþa probelor de audit, utilitatea lor pentru fundamentarea opiniei auditorului, este influenþatã de
pertinenþa acestora. Pertinenþa probelor de audit se stabileºte prin raportarea lor la fondul tranzacþiilor ºi
evenimentelor care au avut loc, precum ºi la obiectivele urmãrite de auditor. În acelaºi timp aceste probe trebuie sã fie
fiabile.
S-a arãtat mai sus cã asigurarea imaginii fidele este dependentã de regularitatea ºi sinceritatea informaþiilor
furnizate de contabilitate. Regularitatea depinde de respectarea principiilor ºi normelor contabile, iar sinceritatea
informaþiilor este influenþatã atât de neutralitatea ºi buna credinþã a producãtorilor de informaþii, cât ºi de integralitatea
(exhaustivitatea) informaþiilor furnizate. Orice omisiune a informaþiilor semnificative poate sã-l ducã în eroare pe
utilizatori.
Credibilitatea elementelor probante colectate este apreciatã în funcþie de: originea lor internã sau externã, natura
lor scrisã sau oralã ºi în funcþie de circumstanþele în care s-au obþinut. Credibilitatea este influenþatã de: independenþa

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 61/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

surselor, eficacitatea controlului intern din entitate, informarea directã a auditorului, obiectivitatea probelor,
concordanþa probelor, astfel:
- elementele probante externe (confirmãri primite de la terþi) sunt mai credibile decât cele interne (soldul
conturilor de creanþe). Dar pot fi situaþii în care probele obþinute din surse externe sã nu fie suficient de
credibile deoarece sursa externã poate sã nu fie în cunoºtinþã de cauzã sau confirmã solduri eronate
(independenþa sursei);
- elementele probante interne sunt cu atât mai fiabile cu cât în întreprindere existã un control intern mai
riguros (eficacitatea controlului intern din entitate);
- elementele probante obþinute direct de auditor sunt mai credibile decât cele obþinute indirect prin
investigaþii sau prin deducþii pe baza procedurilor analitice (informarea directã a auditorului);
- elementele probante materializate în documente sau confirmãri scrise sunt mai credibile decât
afirmaþiile verbale ale celor intervievaþi. Informaþiile furnizate de documentele originale sunt mai
credibile decât cele furnizate de fotocopii, facsimile, înregistrãri pe filme digitale sau alte documente în
formã electronicã (obiectivitatea probelor). Auditorul trebuie sã aibã în vedere eficacitatea controlului
intern asupra modului de întocmire ºi protejare a documentelor în formã electronicã. Astfel, în comerþul
electronic entitatea ºi clienþii sau furnizorii sãi pot utiliza calculatoarele cuplate la internet pentru
procesarea tranzacþiilor, prin intermediul unui schimb de mesaje electronice care înlocuiesc unele
documente pe suport de hârtie. Informaþiile incluse în mesajele electronice pot sã nu mai fie recuperate
dupã o anumitã perioadã sau pot sã fie modificate de cei interesaþi.
- elementele probante bazate pe informaþii din diferite surse coroborate între ele prezintã un grad
cumulativ de încredere mai mare decât probele de audit colectate individual (concordanþa probelor).
Dacã probele de audit nu se coroboreazã între ele, auditorul trebuie sã apeleze la proceduri modificate ºi
suplimentare pentru reducerea riscului de audit. De asemenea, dacã auditorul acordã un nivel de încredere redus
probelor de audit adunate cu ajutorul testelor de control (care stau la baza evaluãrii riscurilor legate de control) ºi
cu ajutorul procedurilor de fond, pentru susþinerea sau infirmarea aserþiunilor conducerii privind situaþiile
financiare, se impune colectarea de probe de audit suficiente ºi adecvate sau, dacã acest lucru nu este posibil,
exprimarea unei alte opinii decât „fãrã rezerve”.

3.3. Tipuri de proceduri utilizate de auditor pentru colectarea probelor de audit

Auditorii pot folosi opt categorii (tipuri) de proceduri de audit. Fiecare categorie de probã de audit se
poate colecta cu ajutorul unor proceduri specifice. Cele opt tipuri de proceduri sunt:

1.Inspecþia registrelor contabile ºi a documentelor justificative


Examinarea de cãtre auditor a registrelor contabile ºi a documentelor justificative furnizeazã probe de
audit cu un grad variat de credibilitate, în funcþie de eficacitatea controlului intern ºi în funcþie de natura ºi
sursa acestora.
Documentele externe, create de terþi ºi remise entitãþii auditate (originalul facturilor de achiziþii) sunt
probe de audit mai credibile decât documentele interne.
Documentele interne create ºi prelucrate în condiþiile unui control intern corespunzãtor sunt mai
fiabile decât cele care nu sunt supuse unui control intern adecvat. Documentele interne remise terþilor
(facturile de vânzare, efectele de încasat) sunt mai credibile decât cele create ºi pãstrate în entitate (state de
platã ale salariilor, notele de transfer-restituire etc.).
Pentru exemplificare, redãm unele din procedurile (instrucþiuni referitoare la paºii de urmat) ºi modul
lor de formulare, referitoare la „inspecþia registrelor ºi documentelor”.
• examinarea este un studiu suficient de detaliat pentru a determina o anumitã situaþie. În
programul de audit aceastã procedurã se formuleazã sub forma examinaþi un eºantion de … facturi

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 62/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

pentru a determina dacã ele conþin toate informaþiile necesare ºi pentru a stabili dacã pe ele existã
semnãtura persoanelor care le-au întocmit ºi a celor care le-au verificat;
• confruntarea este o instrucþiune prin care se specificã ce se confruntã, de unde porneºte aceastã
operaþiune ºi spre ce se îndreaptã. Uneori aceastã instrucþiune este urmatã de o altã instrucþiune,
cum ar fi compararea sau recalcularea.
• justificarea cuprinde instrucþiuni referitoare la utilizarea anumitor documente cu scopul de a
verifica realitatea operaþiunilor ºi exactitatea sumelor înregistrate.
Inspecþiei registrelor contabile ºi documentelor justificative îi sunt aplicabile toate aspectele arãtate
mai sus referitoare la verificarea documentarã.

2. Inspecþia activelor corporale


Inspecþia activelor corporale constã în examinarea fizicã a stocurilor ºi imobilizãrilor corporale.
Examinarea existenþei ºi stãrii activelor corporale este asiguratã în primul rând de inventariere. Inventarierea
furnizeazã probe de audit credibile referitoare la existenþa activelor, dar nu în mod necesar ºi referitoare la
proprietatea bunurilor ºi evaluarea acestora. Instrucþiunile date auditorilor referitoare la inspecþia activelor
corporale se pot formula astfel: inventariaþi numerarul din casierie la închiderea exerciþiului ºi observaþi
modul în care entitatea respectã procedurile de inventariere. Pentru obþinerea probelor de audit adecvate ºi
suficiente referitoare la existenþa ºi starea elementelor patrimoniale, auditorii trebuie sã participe la
inventariere oricând în cursul anului.29
Prin aceastã participare se culeg probe despre credibilitatea procedurilor de inventariere stabilite (teste
de control) ºi despre existenþa elementelor patrimoniale.
Dacã auditorul nu poate participa la inventariere la data planificatã, atunci el trebuie sã ia parte la
unele inventarieri de la o datã ulterioarã ºi sã efectueze teste ale tranzacþiilor care au intervenit între timp
(reconstituirea stocului).
În situaþia în care, din diferite motive (cum ar fi: stocurile sunt localizate la distanþe mari), auditorul nu
participã la inventariere, atunci, pentru culegerea probelor de audit suficiente ºi adecvate, trebuie sã apeleze
la alte proceduri alternative.

3. Observarea
Observarea constã în urmãrirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuatã de alþii.
Instrucþiunea datã auditorului referitoare la observare poate fi formulatã astfel: observaþi maniera în care se
face recepþia mãrfurilor achiziþionate, observaþi modul de verificare a facturilor etc.
Observarea furnizeazã probe de audit cu privire la efectuarea unei proceduri, dar eficienþa ei este
limitatã de faptul cã activitatea persoanei observate se modificã pe timpul observãrii. Ca urmare, rezultatele
observãrii trebuie coroborate cu alte tipuri de probe. Observarea include, de asemenea, folosirea anumitor
simþuri (miros, pipãit) ºi vizitarea unor secþii de producþie a unor ºantiere sau a unor locuri de depozitare
pentru obþinerea informaþiilor necesare.

4.Investigarea
Investigarea constã în obþinerea informaþiilor de la persoane bine informate din interiorul sau din afara
entitãþii.
Investigaþiile se materializeazã în cereri de informaþii oficiale, în scris de la terþe pãrþi sau în întrebãri
orale neoficiale adresate personalului entitãþii.
Instrucþiunile sau procedurile referitoare la investigare se pot formula astfel: chestionaþi managementul
entitãþii cu privire la procesele juridice în curs sau chestionaþi gestionarii cu privire la asigurarea condiþiilor
de depozitare.

29
ISA nr. 501 „Probe de audit – Consideraþii suplimentare pentru anumite aspecte specifice”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 63/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Rãspunsurile la investigãri pot oferi auditorului informaþii pe care nu le deþinea anterior. Aceste
informaþii se pot corobora sau pot sã nu se coroboreze cu alte probe. Investigarea conducerii este esenþialã
pentru auditor atunci când doreºte sã afle intenþiile acesteia pentru viitor.

5.Confirmarea
Confirmarea constã în obþinerea de la terþi (clienþi, bãnci, societãþi de asigurãri etc.) a unor declaraþii scrise
în urma solicitãrii adresate acestora. Confirmarea este o formã specificã a investigãrii, care se referã, de regulã, la
soldurile conturilor.
Cererile de confirmare sunt trimise cãtre terþii debitori de cãtre conducerea entitãþii, în numele auditorului.
Prin aceste cereri de confirmare, terþii debitori sunt autorizaþi sã furnizeze direct auditorilor informaþiile necesare.30
Cererile de confirmare pot îmbrãca trei forme principale:
a) o formã pozitivã, prin care terþul debitor este rugat sã confirme sau sã-ºi exprime dezacordul cu privire
la soldul sau rulajul unui cont. Dacã sumele care trebuie confirmate sunt incluse în cererea de
confirmare este posibil ca terþul sã semneze ºi sã restituie documentul fãrã o analizã adecvatã. Dacã
suma nu este inclusã în cererea de confirmare, terþul ar trebui sã facã un efort pentru completarea
formularului ºi ca urmare ar putea sã nu rãspundã la aceastã solicitare.
b) o formã negativã, prin care terþul debitor este invitat sã rãspundã numai în cazul în care existã un
dezacord referitor la contul respectiv (nu i se cere sã confirme soldul ci doar sã-ºi exprime un eventual
dezacord). Confirmarea pozitivã oferã probe de audit mai credibile decât confirmarea negativã, aceasta
deoarece unii debitori, din neglijenþã, nu rãspund la aceste cereri de confirmãri. Alegerea dintre forma
pozitivã ºi forma negativã se face în funcþie de circumstanþe. Astfel, dacã riscurile inerente ºi riscurile
de control au fost evaluate la nivel ridicat, se alege forma pozitivã.
c) o combinaþie între forma pozitivã ºi forma negativã se utilizeazã acolo unde existã un numãr redus de
solduri cu o valoare mare ºi un numãr mare de solduri cu o valoare micã. Într-o astfel de situaþie, se
solicitã o confirmare pozitivã pentru soldurile cu valoare mare ºi o confirmare negativã pentru soldurile
care au o valoare micã. Dacã, din diferite motive, auditorul cere confirmarea de cãtre terþii debitori a
soldurilor înainte de închiderea exerciþiului, atunci auditorul trebuie sã testeze tranzacþiile care
intervin între data confirmãrii ºi închiderea exerciþiului ºi numai dupã aceasta sã se pronunþe
asupra soldurilor din situaþiile financiare.

6. Recalcularea
Recalcularea constã în verificarea acurateþei (exactitãþii) aritmetice a documentelor sau registrelor
contabile sau în efectuarea de cãtre auditor a unor alte calcule.

7. Reefectuarea
Reefectuarea sau reconstituirea constã în executarea de cãtre auditor, în mod independent, a unor
proceduri sau a unor controale interne care au fost efectuate iniþial de cãtre cei auditaþi.

8. Procedurile analitice
Procedurile analitice constau în evaluãri ale informaþiilor financiare realizate prin intermediul unui
stadiu al relaþiilor de plauzabilitate dintre datele financiare ºi nefinanciare. Procedurile analitice cuprind, de
asemenea, investigarea fluctuaþiilor care nu sunt consecvente cu alte informaþii relevante sau care se abat de
la valorile aºteptate. Procedurile analitice constau în analiza indicatorilor ºi a tendinþelor semnificative.31
Procedurile analitice nu depisteazã fraudele ºi erorile, ci doar scot în evidenþã categoriile de operaþiuni

30 ISA nr. 505 „Confirmãri externe”.


31
ISA nr. 520 „Proceduri analitice”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 64/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

ºi soldurile de conturi care trebuie investigate mai detaliat. Dupã cum vom vedea mai jos, utilizarea
procedurilor analitice este obligatorie atât în faza de planificare cât ºi în faza de realizare a misiunilor de
audit.

ETAPELE AUDITULUI FINANCIAR

Am vãzut cã procesul de audit cuprinde o metodologie riguroasã de planificare ºi de derulare a unui


angajament de audit. Aceastã metodologie urmãreºte sã ofere un grad de asigurare (certificare) rezonabil referitor
la faptul cã probele de audit colectate sunt atât suficiente cât ºi adecvate, precum ºi referitor la faptul cã obiectivele
auditului au fost atinse.
Etapele unei misiuni de audit sunt sintetizate în figura 5:

I. ACCEPTAREA MISIUNII
 Colectarea informaþiilor Scrisoare de angajament
 Evaluarea informaþiilor

Plan de audit
II. PLANIFICAREA
 Culegerea informaþiilor
 Calculul pragului de semnificaþie
 Evaluarea riscului de audit
 Desfãºurarea procedeelor analitice
 Dezvoltarea planului de audit ºi a Program de audit
programului de lucru în detaliu

III. EVALUAREA CONTROLULUI


INTERN ªI A SISTEMULUI Probe de audit
CONTABIL
 Identificarea controalelor
 Evaluarea preliminarã a riscului de
control
Raport interimar asupra
 Selecþia eºantioanelor
controlului intern
 Realizarea testelor de control

IV. APLICAREA TESTELOR DE


DETALIU
 Teste de detaliu privind tranzacþiile Probe de audit
 Teste de detaliu privind soldurile
 Proceduri analitice

Raport de audit detaliat


V. FORMULAREA OPINIEI ªI
INTOCMIREA RAPORTULUI DE
AUDIT Raport de audit simplificat ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 65/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

4.1. Abordarea auditului financiar

Standardele Internaþionale de Audit (ISA) lasã o marjã de libertate auditorilor, atunci când decid asupra:
a) modalitãþilor de combinare a aserþiunilor conducerii ºi a obiectivelor auditului aferente
b) tipurilor de proceduri utilizate pentru colectarea probelor de audit suficiente ºi adecvate. Pentru
atingerea obiectivelor unui angajament de audit auditorul are posibilitatea sã selecteze sau sã combine
cele 8 tipuri de proceduri: inspecþia registrelor contabile ºi a documentelor justificative, inspecþia
activelor corporale, observarea, investigarea, confirmarea, recalcularea, reefectuarea ºi procedurile
analitice.
c) categoriilor de teste de audit la care va apela ºi asupra modului de combinare a lor. Cele cinci tipuri de
teste de audit, structurate dupã scopul în care sunt utilizate sunt:
1. teste de evaluare a riscurilor (TER);
2. teste asupra controalelor interne (TC);
3. teste asupra detaliilor categoriilor de operaþiuni (TDO);
4. proceduri analitice de fond (PAF);
5. teste asupra detaliilor soldurilor conturilor (TDS).
Este în interesul atât al auditorului cât ºi al clienþilor ca angajamentele de audit sã se deruleze în condiþii de
eficienþã. Eficienþa auditului este apreciatã în funcþie de gradul de atingere a obiectivelor (asigurarea rezonabilã) ºi
în funcþie de costul angajamentului. Gradul de asigurare pe care trebuie sã-l ofere un raport de audit este evaluat în
funcþie de riscul de audit acceptat de cãtre auditor, respectiv în funcþie de:
i. riscul inerent (RI);
ii. riscul de control (RC);
iii. riscul nedetectare (RN).
Prin utilizarea combinatã a procedurilor de audit se obþine un grad de asigurare mai mare decât atunci când
acestea sunt utilizate separat. Combinarea procedurilor auditului se face atât în funcþie de eficacitatea lor cât ºi în
funcþie de costul lor.
Dintre cele 5 etape ale auditului financiar, în cadrul acestui capitol sunt tratate etapele 2,3 ºi 4 iar etapele 1 ºi
5 sunt ratate în capitole separate.

4.2. Planificarea misiunilor de audit

Existã mai multe modalitãþi prin care auditorul poate colecta probele de audit. Prin intermediul planificãrii
se definitiveazã metodologia de abordare a auditului. Pentru colectarea probelor de audit, necesare în vederea
atingerii obiectivelor auditului, auditorii sunt obligaþi sã ia în considerare atât eficacitatea procedurilor de audit
(contribuþia lor la atingerea obiectivelor), cât ºi costul acestora.
Prin planificarea activitãþii auditorilor se înþelege construirea unei strategii generale ºi stabilirea detaliatã a
sarcinilor referitoare la natura, durata ºi gradul de cuprindere a procedurilor de audit32.
Planificarea auditului asigurã:
• stabilirea cantitãþii ºi temeiniciei probelor de audit care trebuie colectate în funcþie de riscurile auditului
identificate, de toleranþele admise ºi de specificul entitãþii. Probele de audit planificate trebuie sã asigure
minimizarea rãspunderii juridice a auditorului ºi pãstrarea prestigiului în rândul clienþilor;
• îndreptarea atenþiei asupra domeniilor semnificative;
• identificarea ºi stãpânirea riscurilor de audit;
• îndeplinirea cu operativitate ºi la un înalt nivel calitativ a angajamentului;
• stabilirea sarcinilor pentru asistenþi;

32
ISA nr. 300 „Planificarea”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 66/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

• coordonarea activitãþii altor specialiºti;


• evitarea neînþelegerilor cu clienþii, în special în ceea ce priveºte costul angajamentului.
Conþinutul planificãrii auditului diferã în funcþie de:
a) mãrimea ºi specificul entitãþii, de domeniile ºi sistemele semnificative, de riscul de audit acceptabil ºi
de riscurile inerente (RI), de control (RC) ºi de nedetectare (RN) identificate;
b) cunoºtinþele acumulate de auditor despre întreprinderea-client, în special cele privitoare la:
- modul de organizare ºi funcþionare a sistemului de control intern;
- modul de separare ºi ierarhizare a sarcinilor ºi funcþiilor;
- complexitatea procedurilor folosite de entitate;
- pregãtirea, experienþa ºi stabilitatea personalului implicat în culegerea ºi prelucrarea datelor
c) nivelul pragului de semnificaþie ºi a erorilor tolerabile.
d) experienþa ºi competenþa auditorului, precum ºi specificul controlului calitãþii auditului asigurat de
cãtre Camera Auditorilor Financiari din România ºi de sucursalele CECCAR asupra membrilor lor,
precum ºi de cãtre societãþile de audit sau expertizã contabilã, asupra colaboratorilor, asistenþilor ºi
specialiºtilor atraºi în aceastã activitate.
Planul de muncã al auditorului se definitiveazã în urma discuþiilor purtate cu conducãtorii diferitelor
compartimente ºi în urma evaluãrii sistemului de control intern. Ameliorarea calitãþii ºi eficienþei auditului
depinde de mãsura în care se asigurã coordonarea procedurilor de audit cu obiectivele ºi procedurile
manageriale ºi ale sistemului de control intern din entitatea respectivã.
Dacã auditorul realizeazã pentru prima datã aceastã misiune în entitate, se alocã un fond de timp mai
mare evaluãrii controlului intern (descrierii procedurilor ºi testãrii modului lor de funcþionare). În cazul
misiunilor recurente, auditorul îºi reduce analizele asupra controlului intern, în funcþie de concluziile la care
s-a ajung cu ocazia misiunilor precedente. De fiecare datã, cu ocazia misiunilor succesive, auditorii trebuie
sã testeze existenþa ºi modul de funcþionare al procedurilor de control intern stabilite cu ocazia misiunilor
precedente ºi sã analizeze modificãrile intervenite în poziþia financiarã ºi performanþele entitãþii,
modificãrile din componenþa organelor de conducere, continuitatea metodelor ºi politicilor contabile,
precum ºi a procedurilor interne, efectele noilor reglementãri legale sau ale deciziilor conducerii,
modificarea pãrþilor afiliate ºi a amplasãrilor teritoriale.
Spre deosebire de auditul extern, care îºi fundamenteazã planul de audit în funcþie de factorii de mai
sus ºi în funcþie de normele (standardele) de audit, auditul intern este obligat sã aibã în vedere ºi cerinþele
exprese ale conducerii entitãþii, de a se verifica mai exigent unele domenii de activitate, unele
compartimente sau unele tranzacþii ºi operaþiuni. Planul de audit intern se aprobã de conducerea entitãþii, iar
planurile de audit extern nu se supun acestei aprobãri.
Planul de muncã trebuie astfel conceput, încât el sã stea la baza repartizãrii sarcinilor pe colaboratorii ºi
asistenþii cabinetelor (societãþilor) de audit, cât ºi la baza controlului de calitate, a îndrumãrii, supravegherii ºi
revizuirii activitãþii acestora. Planurile de audit asigurã o eºalonare în timp a lucrãrilor (calendarul intervenþiilor ºi
timpul necesar) ºi calculul onorariilor.
În funcþie de circumstanþe ºi experienþa auditorilor, planurile de audit pot avea conþinuturi ºi forme diferite.
De regulã se elaboreazã douã documente:

1. Un plan general de audit prin care se descriu sfera de cuprindere ºi obiectivele auditului. Acest plan
general cuprinde, pentru fiecare obiectiv al auditului, pentru fiecare domeniu semnificativ sau sector de activitate,
aspectele care urmeazã a fi auditate.
Obiectivele planului general de muncã sunt: de a sintetiza informaþiile obþinute anterior despre entitatea
auditatã ºi de a orienta ºi coordona întreaga activitate de audit. Redactarea acestui plan de muncã presupune:
- alegerea membrilor echipei în funcþie de experienþa ºi specializarea lor, þinându-se seama de gradul de
încãrcare al acestora ºi de necesitatea respectãrii regulilor de eticã profesionalã cu privire la integritatea,
obiectivitatea ºi independenþa auditorilor;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 67/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- repartizarea lucrãrilor pe oameni, în timp ºi în spaþiu (pe subunitãþi);


- stabilirea modului în care auditul se poate sprijini pe controlul intern;
- colaborarea cu cenzorii ºi cu alþi auditori externi, dacã este cazul, cu auditorii interni ºi cu Comitetul de
audit;
- solicitarea sau colaborarea cu alþi specialiºti din domeniul informaticii, juridic, fiscal, tehnic
- stabilirea condiþiilor necesare pentru realizarea misiunii: documente ºi situaþii de obþinut, confirmãri de
primit, acces la activele entitãþii etc.
- stabilirea modului de utilizare a registrelor de ºedinþã ale AGA, ale Consiliului de Administraþie ºi ale
Comitetului director etc.;
- fixarea termenului de depunere a raportului ºi a onorariului.
Planul general de muncã permite obþinerea rãspunsurilor la urmãtoarele întrebãri:
- Ce lucrãri trebuie sã efectueze auditorul, data efectuãrii lor ºi succesiunea în care urmeazã a se efectua;
- Ce relaþii trebuie sã stabileascã auditorul cu auditorii interni, cu auditorii precedenþi, cu specialiºtii din
alte domenii, cu conducerea unitãþii etc.;
- De ce mijloace are nevoie auditorul ºi care este costul misiunii.

2. Programe de activitate. Aceste programe se elaboreazã pe baza planului general ºi reprezintã o detaliere
ºi concretizare ale acestuia. Programele de audit se pot elabora în diferite modalitãþi. Astfel, programul de audit
poate fi elaborat pe obiective ale auditului, cu defalcare pe:
- domenii de activitate (cumpãrãri, stocuri, vânzãri, imobilizãri, trezorerie, venituri, cheltuieli);
- compartimente (secþii, birouri, gestiuni);
- criterii ale auditului (exhaustivitatea, realitatea, corecta înregistrare ºi prezentare etc.);
- etape ale auditului;
- fluxuri materiale ºi informaþionale din entitate etc.
Aceste programe trebuie sã precizeze pista de audit, respectiv traiectoria ºi succesiunea operaþiunilor
auditorilor ºi tronsoanelor acestei piste care vor fi auditate separat.
Pentru fiecare obiectiv, domeniu de activitate, compartiment sau criteriu, programele de audit pot fi
concepute sub diferite forme, cum sunt:
- sub forma unor chestionare prin care se cere auditorului sau colaboratorilor sã rãspundã la diferite
întrebãri. Aceste chestionare pot fi „deschise” sau „închise”, aºa cum s-a arãtat mai sus.
- sub forma unor instrucþiuni sau ghiduri operaþionale.
În continuare, se prezintã (în extras) un program de audit sub forma unui ghid profesional pentru activitatea
„vânzãrii”, program ce poate fi adaptat în funcþie de specificul entitãþilor.
Pentru fiecare din sarcinile de verificat se stabilesc, pe o coloanã separatã: mãrimea ºi natura eºantioanelor
de verificat (numãrul de tranzacþii, de documente, de înregistrãri etc.), criteriile de selecþie (criterii valorice, criterii
de timp: lunã, trimestru etc.) ºi numãrul de ore rezervat pentru teste ºi controale.
Conþinutul Programelor de audit diferã atât în funcþie de specificul ºi dimensiunile entitãþii auditate, cât ºi în
funcþie de eficienþa operaþionalã a controlului intern. Dacã se estimeazã un risc de control intern (RC) mai mic
(sub 100%) ºi dacã testele asupra controalelor (TC) au un cost acceptabil, auditorul va proceda la o „abordare
mixtã” a angajamentului de audit, bazatã atât pe teste ale controalelor cât ºi pe proceduri de fond. Dacã procedurile
ºi activitãþile legate de controlul intern sunt necorespunzãtoare auditorul va proceda la o „abordare de fond” a
angajamentului de audit. În continuare ne limitãm la prezentarea principalelor activitãþi derulate într-o abordare
mixtã a auditului.

4) PREGÃTIREA ANGAJAMENTELOR DE AUDIT

Înainte de abordarea propriu-zisã a auditului, auditorul trebuie sã obþinã o cunoaºtere generalã a


entitãþii-client. Aceastã cunoaºtere generalã îi este utilã pentru evaluarea pragului de semnificaþie, pentru evaluarea

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 68/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

riscurilor auditului ºi pentru stabilirea termenilor auditului ºi contractarea angajamentului.

4.1. Cunoaºterea generalã a clientului

Cunoaºterea de cãtre auditor a entitãþii-client ºi a mediului sãu, inclusiv a controlului intern al acesteia este
un proces continuu ºi iterativ de culegere ºi evaluare a informaþiilor, ºi de corelare a cunoºtinþelor acumulate cu
probele de audit obþinute pe parcursul auditului.
Obþinerea informaþiilor despre entitatea-client este necesarã auditorului pentru:
- exercitarea raþionamentului profesional cu ocazia evaluãrii riscului de denaturare semnificativã a
situaþiilor financiare;
- selectarea procedurilor de audit necesare (planificate) pentru reducerea „riscului de audit la un nivel
acceptabil” (RAA);
- aprecierea conformitãþii politicilor contabile aplicate în entitate cu criteriile prestabilite;
- identificarea domeniilor de activitate cãrora auditorul trebuie sã le acorde o importanþã specialã, cum sunt
tranzacþiile neobiºnuite, tranzacþiile cu pãrþile afiliate, ipoteza continuitãþii activitãþii etc.;
- stabilirea ºi revederea pragului de semnificaþie;
- evaluarea naturii, timpului/perioadei ºi întinderii procedurilor de audit precum ºi a caracterului suficient ºi
adecvat a probelor de audit colectate.
Culegerea informaþiilor generale despre entitatea-client se face în toate etapele unui angajament de audit,
astfel:

a) înainte de acceptarea ºi contractarea angajamentului auditorul trebuie sã obþinã cunoºtinþe


preliminare despre client. Aceste cunoºtinþe preliminare îi permit auditorului sã aprecieze dacã este posibilã
îndeplinirea mandatului în condiþii corespunzãtoare. În acest scop, auditorul trebuie sã analizeze cel puþin trei
aspecte:

1. dacã „Codul privind conduita eticã ºi profesionalã în domeniul auditului financiar” precum ºi
reglementãrile naþionale îi permit sã accepte misiunea. „Auditorii financiari, în exercitarea independentã a
profesiei, trebuie sã fie liberi ºi percepuþi a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor
de independenþã, obiectivitate ºi integritate profesionalã”33. Nu pot fi auditori ai unei entitãþi economice:
- rudele sau afinii pânã la gradul al patrulea inclusiv ori soþii administratorilor;
- persoanele care primesc, sub orice formã, pentru alte funcþii decât aceea de auditor financiar activ un
salariu sau o remuneraþie de la administratori ori de la entitatea economicã auditatã;
- persoanele cãrora le este interzisã funcþia de administratori, potrivit legii;
- persoanele care pe durata exercitãrii profesiei de auditor financiar au atribuþiuni de control financiar în
cadrul Ministerului Finanþelor Publice sau al altor instituþii publice, cu excepþia situaþiilor prevãzute expres în lege.

2. dacã particularitãþile tranzacþiilor, operaþiunilor ºi procedurilor întreprinderii-lient îi permit


atingerea obiectivului angajamentului de audit. Pentru obþinerea unei asigurãri rezonabile în vederea
exprimãrii unei opinii calificate asupra imaginii fidele prezentatã prin intermediul situaþiilor financiare
auditorul trebuie sã stabileascã care este riscul de audit acceptabil (RAA). Acest risc este influenþat de trei
factori principali:
- utilizatorii probabili ai situaþiilor financiare. Cu cât situaþiile financiare sunt destinate unui numãr

33
Ordonanþa de Urgenþã nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
133/2002, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa nr. 67/2002, art. 4 ºi 7.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 69/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

mai mare de utilizatori cu atât riscul de audit acceptabil (RAA) se stabileºte la un nivel mai redus. Pentru
entitãþile deþinute de un numãr mic de acþionari ºi care sunt stabile din punct de vedere financiar, auditorul
poate stabili un nivel al riscului de audit (RAA) mai mare decât pentru entitãþile deþinute de un numãr mare
de acþionari ºi admise la tranzacþionare pe o piaþã de capital organizatã;
- scopul pentru care va fi utilizat raportul auditorului. Dacã entitatea-client prezintã un grad mare de
îndatorare, dacã ipoteza continuitãþii este îndoielnicã, dacã entitatea urmeazã sã fuzioneze cu alte entitãþi sau
sã fie vândutã etc., auditorul trebuie sã stabileascã un risc de audit acceptabil mai mic.
- specificul sectorului din care face parte entitatea-client. Riscul de audit acceptabil (RAA) de cãtre
auditor este mai mic dacã entitatea acþioneazã în domenii cu risc de afacere mare cum sunt cele bancare, de
asigurãri, de leasing, de intermedieri financiare sau în sectoare în recesiune, ori dacã entitatea este
supravegheatã conform unor reglementãri speciale.

3. dacã existã motive care impun refuzul de a accepta angajamentul de audit sau de pãstrare a
clientului. Firmele de audit, de regulã, evitã clienþii care:
- au o reputaþie necorespunzãtoare, nu dau dovadã de integritate ºi de un comportament etic sau care
prezintã un risc ridicat datorat: proceselor juridice în care sunt atraºi, controalelor fiscale efectuate, angajãrii
în operaþiuni riscante etc.;
- în perioadele anterioare au intrat în conflict sau dezacorduri cu auditorii datoritã limitãrii ariei de
cuprindere a auditului, datoritã nerespectãrii principiilor contabile sau datoritã onorariilor neplãtite
auditorilor.
Marile firme internaþionale de audit au devenit tot mai prudente atunci când acceptã noi clienþi. În
acest sens, reprezentanþii acestor firme susþin cã nu îºi mai pot permite sã accepte clienþii de audit care
prezintã un risc mare. Astfel, dacã utilizatorii situaþiilor financiare auditate dau în judecatã societãþile de
audit, procesele juridice costã foarte mult ºi prestigiul firmei de audit are de suferit, mai ales dacã entitatea
auditatã intrã în faliment.

b) dupã acceptarea ºi contractarea angajamentului auditorul colecteazã informaþii mai detaliate


despre entitatea economicã. Aceste cunoºtinþe îi sunt necesare auditorului:
1. pentru stabilirea, cu ocazia planificãrii angajamentului, a naturii, duratei ºi întinderii procedurilor pe care
le va aplica;
2. pentru evaluarea sistemului contabil ºi a sistemului de control intern, cu ajutorul testelor de control, dacã
apreciazã cã se poate sprijini pe acestea în vederea reducerii ponderii procedurilor de fond;
3. pentru evaluarea probelor de audit;

c) În cazul misiunilor recurente (succesive) aceste cunoºtinþe despre entitatea economicã se revãd ºi se
completeazã de fiecare datã, precizându-se modificãrile semnificative care au avut loc de la auditul precedent.
Standardele Internaþionale de Audit34 ºi „Normele minime de audit” elaborate de CAFR (secþ. F „Abordarea
auditului”) precizeazã aspectele care trebuie urmãrite pentru cunoaºterea entitãþii audiate. Aceastã cunoaºtere
include:
a. O cunoaºtere generalã a mediului economic în care întreprinderea-client îºi desfãºoarã activitatea:
nivelul general ºi tendinþa activitãþii (recesiune sau creºtere economicã); nivelul inflaþiei ºi a dobânzilor; politicile
guvernamentale în domeniul fiscal, vamal, monetar; cursurile de schimb valutar, riscul de þarã etc.;
b. O cunoaºtere a ramurii de activitate din care entitatea-client face parte. Auditorii financiari trebuie sã
cunoascã ºi sã înþeleagã specificul sectorului din care entitatea face parte, cel puþin din trei motive:
- unele ramuri de activitate sunt supuse unor reglementãri contabile naþionale sau unor IFRS/IAS-uri
specifice. Pentru a putea audita o societate bancarã, o societate de asigurãri, o societate de intermedieri financiare,

34
ISA nr. 315 „Cunoaºterea entitãþii ºi mediului sãu ºi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativã”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 70/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

o societate de leasing sau o instituþie publicã, auditorul trebuie sã-ºi însuºeascã în prealabil aceste criterii ºi
reglementãri specifice;
- fiecare ramurã de activitate prezintã anumite riscuri economice care pot influenþa riscurile informaþionale,
nivelul riscului de audit acceptabil (RAA) ºi decizia auditorului de acceptare a clientului, aºa cum am vãzut deja;
- existã unele riscuri inerente (RI) comune tuturor entitãþilor dintr-o ramurã de activitate. Aceste riscuri
inerente comune entitãþilor dintr-o ramurã de activitate se pot datora: pieþei ºi concurenþei, gradului de utilizare a
capacitãþilor de producþie, evoluþiei tehnologiilor, uzurii morale a stocurilor, datorate modificãrii cererilor de pe
piaþã (industria modei) etc. Cunoscând riscurile inerente specifice ramurii de activitate auditorul trebuie sã
stabileascã prin ce se deosebeºte entitatea auditatã de celelalte entitãþi din cadrul ramurii ºi în funcþie de
concluziile la care ajunge sã evalueze riscul de audit acceptabil (RAA) precum ºi naturat, timpul ºi întinderea
procedurilor pe care le va aplica pentru obþinerea probelor de audit suficiente ºi adecvate necesare în vederea
emiterii unei certificãri (asigurãri) rezonabile asupra conformitãþii sau neconformitãþii situaþiilor financiare cu
criteriile prestabilite.
c. o cunoaºtere ºi înþelegere a specificului entitãþii-client.
Pentru evaluarea mai aprofundatã a riscurilor inerente, care influenþeazã modul de abordare a
angajamentului de audit, auditorul trebuie:
1. sã discute cu personalul entitãþii ºi sã observe la faþa locului (sã facã o vizitã prin incintele entitãþii),
modul cum se deruleazã principalele categorii de operaþiuni (aprovizionare, producþie, desfacere); modul cum sunt
organizate depozitele ºi cum se asigurã protecþia fizicã a activelor corporale (imobilizãri corporale, stocuri); starea
acestor active: gradul de uzurã a echipamentelor; stocuri demodate, degradate, greu vandabile; modul de întocmire
a documentelor justificative ºi de organizare a evidenþelor operative;
2. sã identifice pãrþile afiliate ºi tranzacþiile cu pãrþile afiliate.35 Operaþiunile cu pãrþile afiliate nu sunt, de
regulã, detaºate ºi imparþiale, existând riscul inerent ca ele sã nu fie prezentate (dezvãluite) prin intermediul
situaþiilor financiare, precum ºi riscul ca aceste operaþiuni sã fie evaluate altfel decât tranzacþiile cu terþe pãrþi.
3. sã treacã în revistã documentele societãþii, în special cele cu caracter juridic. Aceastã revizuire îi este
necesarã auditorului atât pentru evaluarea riscului inerent, cât ºi pe parcursul realizãrii angajamentului pentru
aprecierea caracterului suficient ºi adecvat al probelor de audit colectate sau al prezentãrilor de informaþii prin
intermediul Notelor explicative
4. sã analizeze dacã diferite categorii de riscuri de afaceri pot da naºtere la denaturãri semnificative ale
situaþiilor financiare. Dupã cum am vãzut, auditorii nu au responsabilitãþi, faþã de utilizatorii situaþiilor financiare,
pe linia identificãrii riscurilor de afaceri. Cu toate acestea, dacã auditorul identificã ºi înþelege riscurile de afaceri
are posibilitatea sã evalueze influenþa lor asupra riscului de denaturare semnificativã a situaþiilor financiare.
5. Sã efectueze procedurile analitice preliminare. Când stabileºte natura, timpul ºi profunzimea
procedurilor de audit pe care le va aplica, auditorul încearcã sã înþeleagã evoluþia categoriilor de tranzacþii ºi a
soldurilor anumitor conturi faþã de exerciþiul precedent sau faþã de media pe ramurã. Pentru uºurarea acestei
înþelegeri auditorul aplicã procedurile analitice preliminare, bazate pe un sistem de indicatori care scot în evidenþã
fluctuaþiile anormale asupra cãrora va trebui sã-ºi îndrepte atenþia.

4.2. Pragul de semnificaþie în audit

Aºa cum am vãzut mai sus „Obiectivul unui angajament de audit al situaþiilor financiare este de a da
posibilitatea auditorului sã exprime o opinie cu privire la situaþiile financiare, dacã acestea sunt întocmite, sub
toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadrul aplicabil de raportare financiarã” (s.n.)36.
„Informaþiile sunt semnificative dacã omisiunea sau prezentarea lor eronatã ar putea influenþa deciziile
economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaþiilor financiare. Pragul de semnificaþie depinde de mãrimea

35
ISA nr. 550 „Pãrþi afiliate”.
36
ISA nr. 200A - „Obiective ºi principii generale care guverneazã un angajament de audit al situaþiilor financiare”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 71/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

elementului sau erorii, judecat în împrejurãrile specifice omisiunii sau prezentãrii eronate.”37.
Auditorul trebuie sã ia în considerare pragul de semnificaþie în douã momente, respectiv atunci când
planificã angajamentul de audit ºi atunci când evalueazã efectele denaturãrilor.38

a) Utilizarea pragului de semnificaþie pentru determinarea naturii, timpului ºi întinderii procedurilor


de audit.
Cu ocazia elaborãrii planului de audit ºi cu ocazia modificãrii lui ulterioare, auditorul ia în considerare acele
solduri specifice ale conturilor ºi acele clase de tranzacþii care sunt semnificative ºi care trebuie examinate mai
aprofundat. În funcþie de pragul de semnificaþie stabilit, auditorul selecteazã procedurile de audit sau combinãrile
de proceduri, astfel încât sã asigure o reducere a riscului de audit la un nivel acceptabil.
Riscul de audit constã în probabilitatea ca auditorul sã exprime o opinie incorectã, atunci când situaþiile
financiare conþin omisiuni sau erori semnificative. Dupã cum am vãzut, în paragraful precedent, riscul de audit
acceptabil (RAA) este o mãsurã a gradului în care auditorul este dispus sã accepte anumite denaturãri
semnificative deºi s-a emis un raport de audit fãrã rezerve.
Existã o relaþie inversã între pragul de semnificaþie ºi nivelul riscului de audit. Cu cât pragul de semnificaþie
este mai înalt, cu atât este mai scãzut riscul de audit ºi invers. Dacã auditorul stabileºte un nivel al pragului de
semnificaþie scãzut, creºte probabilitatea ca anumite denaturãri sã devinã semnificative, sã depãºeascã acest prag
ºi, ca urmare, creºte riscul de audit. Pentru reducerea riscului de audit, auditorul extinde testele de control (care
reduc riscul de control) ºi testele asupra detaliilor (care reduc riscul de nedetectare), ca urmare creºte cantitatea de
probe de audit ºi încrederea în conþinutul situaþiilor financiare.
În etapa de planificare a unui angajament de audit, se determinã un nivel preliminat al pragului de
semnificaþie care va fi revizuit pe parcursul angajamentului în funcþie de noile informaþii disponibile. Nivelul
preliminat al pragului de semnificaþie este reprezentat de suma maximã a denaturãrilor peste care auditorul
apreciazã cã ele pot influenþa deciziile unor utilizatori raþionali. În funcþie de acest nivel preliminat al pragului de
semnificaþie se stabileºte natura, durata/perioada ºi întinderea procedurilor de audit care se vor aplica pentru
colectarea probelor de audit. Dacã auditorul fixeazã un nivel preliminat al pragului de semnificaþie redus, creºte
gradul de încredere în conþinutul situaþiilor financiare, dar trebuie colectate mai multe probe de audit care sunt
costisitoare. Entitatea auditatã poate sã nu accepte aceste costuri suplimentare.
Stabilirea nivelului preliminat al pragului de semnificaþie se face atât la nivelul situaþiilor financiare, în
ansamblul lor, cât ºi la nivelul categoriilor de tranzacþii sau grupelor de conturi.
La nivelul situaþiilor financiare, în ansamblul lor, nivelul preliminat sau revizuit al pragului de semnificaþie
se stabileºte în funcþie de trei factori principali:
1 mãrimea entitãþii auditate. O omisiune sau o eroare de o anumitã mãrime poate fi semnificativã în cazul
unei entitãþi mici ºi nesemnificativã în cazul unei entitãþi mari. Astfel, o eroare în ceea ce priveºte calculul
amortizãrii în sumã de 600.000 lei este semnificativã dacã profitul entitãþii este de 4 milioane lei (15%) dar este
nesemnificativã dacã profitul este de 120 milioane (0,5%).
2 baza de referinþã aleasã. Pragul de semnificaþie este o mãrime relativã, peste care auditorul apreciazã cã o
inexactitate poate influenþa comportamentul unor utilizatori raþionali de informaþii contabile. Nivelul cantitativ al
pragului de semnificaþie se stabileºte prin raportarea efectului omisiunilor ºi erorilor la o bazã de referinþã. De
regulã, alegerea bazei de referinþã se face în funcþie de importanþa acesteia pentru utilizatorii de informaþii ºi în
funcþie de comparabilitatea (stabilitatea) ei în timp. Astfel, profitul net este un indicator important pentru
utilizatorii de informaþii dar înregistreazã variaþii mari de la un an la altul, motiv pentru care se pot alege alte baze
de referinþã mai stabile în timp cum sunt: cifra de afaceri, total activ, capitaluri proprii etc., sau compararea se
poate face în funcþie de profitul mediu din ultimii ani.

37
Cadrul general pentru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare, elaborat de cãtre IASC în 1989 ºi adoptat de cãtre
IASB în 2001.
38
ISA nr. 320 – „Pragul de semnificaþie în audit”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 72/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Efectul inexactitãþii
Pragul de semnificaþie (materialitatea) =
Baza de referinþã

Pragul de semnificaþie
Mãrimea bazei de
Baza de referinþã Minim Maxim
referinþã
Relativ Absolut Relativ Absolut
Total activ 200.000 1% 2000 2% 4000
Cifra de afaceri 400.000 0,5% 2000 1% 4000
Profitul brut 40.000 5% 2000 10% 4000

Dacã baza de referinþã este reprezentatã de profitul net, atunci se ia în considerare, în relaþia de mai sus,
efectul net al erorii sau omisiunii, dupã deducerea impozitului pe profit.
Dacã se alege drept bazã de referinþã profitul (net sau brut) trebuie avut în vedere faptul cã erorile de
clasificare din bilanþ (active ºi datorii pe termen lung ºi respectiv pe termen scurt) nu au nici o influenþã asupra
profitului ºi, ca urmare, trebuie auditate separat.
3. natura sau calitatea prezentãrilor eronate. O eroare sau o omisiune poate sã fie sau sã nu fie
semnificativã în funcþie de natura acesteia, astfel:
- o inexactitate de 500 lei poate fi nesemnificativã dacã este consecinþa evaluãrii greºite a producþiei în curs
de execuþie, dar este semnificativã dacã este consecinþa unei „fraude manageriale” sau a unei „fraude cu asocierea
angajaþilor”. Astfel, o denaturare a profitului cu 2%, de regulã, este nesemnificativã, dar dacã prin aceasta s-a
urmãrit atingerea nivelului minim impus prin contractul de management, denaturarea este semnificativã deoarece
influenþeazã decizia celor din guvernanþã referitoare la aprecierea ºi remunerarea conducerii executive.
- o descriere inexactã a politicilor contabile referitoare la evaluarea elementelor din bilanþ, încãlcarea
deliberatã a unor principii contabile, a unor reglementãri legale sau a unor decizii ale celor din guvernanþã sunt
considerate denaturãri calitative semnificative dacã ele pot induce în eroare pe utilizatorii informaþiilor sau dacã
ele pot sã aibã consecinþe negative în urma unor controale ulterioare;
- natura ºi specificul unor elemente ale situaþiilor financiare. Nu se utilizeazã pragul de semnificaþie sau se
stabileºte un nivel foarte redus al pragului de semnificaþie pentru auditarea unor elemente sensibile cum sunt
remuneraþia directorilor, integritatea mijloacelor bãneºti din casieria entitãþii, soldurile anormale sau fluctuaþiile
anormale din rulajul unor conturi.
Întrucât probele de audit se colecteazã la nivelul categoriilor de tranzacþii ºi la nivelul soldurilor individuale
ale conturilor, este necesar ca pragul de semnificaþie global de la nivelul situaþiilor financiare sã fie repartizat pe
cicluri contabile sau pe conturile incluse în situaþiile financiare. Aceastã repartizare îi permite auditorului sã
determine probele de audit necesare pentru fiecare categorie de tranzacþii sau sold de cont, contribuind la
reducerea costului auditului. Valoarea preliminarã a pragului de semnificaþie repartizatã pe cicluri contabile ºi pe
solduri de conturi este denumitã, în unele lucrãri39, „eroare tolerabilã” sau „prag de semnificaþie individual”.
Pornind de la constatarea cã majoritatea erorilor din contul de profit ºi pierdere au consecinþe asupra
bilanþului, numeroºi auditori stabilesc nivelul erorii tolerabile pe elemente ale bilanþului, fãrã sã excludã stabilirea
acestor niveluri ºi pe categorii de venituri ºi cheltuieli.
Repartizarea valorii preliminate a pragului de semnificaþie pe categorii de tranzacþii ºi pe conturi se poate
face în funcþie de ponderea acestora, ajustatã în funcþie de natura lor, astfel:

39
Arens Loebbecke, op. cit., p. 293.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 73/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- pentru conturile la care nu se aºteaptã sã fie descoperite prezentãri eronate ºi pentru conturile care pot fi
auditate integral sau cu costuri reduse, eroarea tolerabilã se stabileºte la un nivel scãzut (conturile de capitaluri
proprii sau conturile de mijloace bãneºti);
- pentru conturile la care nu s-au înregistrat fluctuaþii semnificative faþã de exerciþiul precedent (terenuri,
construcþii) se stabileºte o eroare tolerabilã moderatã;
- pentru conturile care au înregistrat rulaje importante, care necesitã eºantioane mari ºi costuri ridicate se
stabileºte un nivel al erorilor tolerabile ridicat. În acest caz, se reduce cantitatea de probe de audit colectatã.
Pentru exemplificarea unei proceduri de repartizare a pragului de semnificaþie global, pe elementele din
activul bilanþului, presupunem situaþia din tabelul de mai jos:

Normele minime de audit (Secþiunea F0) recomandã urmãtoarele niveluri ale pragului de semnificaþie:
- între 1% ºi 2% faþã de total activ;
- între 0,5% ºi 1% faþã de cifra de afaceri;
- între 5% ºi 10% faþã de rezultatul brut.

Pentru exemplificare, prezentãm un exemplu ipotetic de stabilire a pragului de semnificaþie:

Solduri la Ponderea Repartizarea pragului de Eroarea tolerabilã


Denumirea elementelor K
31.12.N % semnificaþie (4x5)
0 1 2 3 4 5 6
1 Imobilizãri necorporale 4.000 2% 80 0,8 64
2 Imobilizãri corporale 76.000 35% 1400 0,7 980
3 Imobilizãri financiare 6.000 3% 40 0,3 36
A Active imobilizate (1+2+3) 80.000 40% 1600 0,675 1080
4 Stocuri 20.000 10% 400 1,4 560
5 Creanþe 60.000 30% 1200 1,5 1800
6 Investiþii pe termen scurt 30.000 15% 600 0,8 480
7 Casa ºi conturile bãncii 6.000 3% 120 0,5 60
B Active circulante (4+5+6+7) 116.000 58% 1320 1,250 2900
C Cheltuieli în avans 4.000 2% 80 0,25 20
Total activ (A+B+C) 200.000 100% 4000 – 4.000

Repartizarea pragului de semnificaþie global, care este denumit ºi „materialitatea”, pe elementele din activ
s-a fãcut (coloana 4) în funcþie de ponderea deþinutã de fiecare element în total activ. Coeficienþii de ajustare (K)
s-au stabilit pe baza raþionamentului profesional astfel:
- pentru elementele cu rulaj sau pondere micã, care pot fi auditate cu costuri reduse ºi pentru elementele la
care se aºteaptã sã se constate un volum redus de denaturãri s-au stabilit coeficienþi de ajustare mai mici;
- pentru elementele cu rulaje mari sau la care nu se aºteaptã sã fie descoperite denaturãri, s-au stabilit
coeficienþi de ajustare mai mari.
b)Utilizarea pagului de semnificaþie pentru evaluarea efectelor denaturãrilor
În etapa de efectuare a auditului ºi cu ocazia emiterii raportului de audit se comparã nivelul preliminat al
pragului de semnificaþie calculat la nivelul situaþiilor financiare sau erorile tolerabile repartizate pe categorii de

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 74/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

tranzacþii sau pe solduri ale conturilor cu valoarea erorilor estimatã de auditor.

Valoarea estimatã a erorilor se determinã de cãtre auditor dupã parcurgerea a trei paºi:
1. se efectueazã prin sondaj testele de detaliu ºi se consemneazã în „foile de lucru” erorile, omisiunile ºi alte
abateri de la criteriile prestabilite;
2. se extrapoleazã erorile depistate la nivelul întregii populaþii auditate, astfel:

- Numãrul de facturi emise în perioada auditatã 24.000


- Mãrimea eºantionului asupra cãruia s-au aplicat testele de detaliu 2.000
- Erori depistate de auditor (valoare netã) 800

Mãrimea Valoarea netã a


Erori 24.00
totalã a erorilor
extrapolate 0
= populaþiei × descoperite în = × 800 = 9.600
la nivelul
Mãrimea urma testelor de
populaþiei 2.000
eºantionului detaliu

3. la valoarea erorilor extrapolate dupã relaþia de mai sus se adaugã valoarea erorilor de eºantionare. Erorile
de eºantionare se datoreazã mãrimii sondajelor ºi metodelor de selecþie utilizate, aºa cum vom vedea în continuare.
Dacã presupunem cã erorile de eºantionare, aferente facturilor neauditate sunt de 8,5%, atunci erorile estimate de
auditor sunt:

Erori Erori 8,5


Erori
= extrapolat × eºantionat = 9.600 + 9.600× = 5.416
estimate 100
e e

Dupã determinarea valorilor erorilor estimate de cãtre auditor, acestea se comparã cu erorile tolerabile sau
cu valoarea preliminantã a pragului de semnificaþie, astfel:

auditorul poate considera cã testele de detaliu efectuate


Erori Erori
  sunt suficiente pentru exprimarea unei opinii fãrã
estimate tolerabile
rezerve

Erori Erori în acest caz, auditorul extinde testele de detaliu sau cere
 
estimate tolerabile clientului sã revadã situaþiile financiare.

Luarea în considerare a efectului denaturãrilor constatate.


Din cele de mai sus se observã cã, cu ocazia formulãrii opiniei sale asupra imaginii fidele reflectate de
situaþiile financiare, auditorul trebuie sã aprecieze dacã totalul (cumulul) informaþiilor eronate sau necorectate este
sau nu, semnificativ. Cumulul (totalul) informaþiilor necorectate cuprinde:
- efectul informaþiilor eronate ºi necorectate identificate în exerciþiul curent ºi în exerciþiul precedent, în
urma testelor de detaliu;
- alte informaþii eronate care nu au putut fi identificate, dar care pot fi estimate de auditor prin extrapolare.
Cu ocazia evaluãrii efectului declarãrilor eronate fãcute prin intermediul situaþiilor financiare se procedeazã
astfel:
a) Dacã totalul anomaliilor descoperite ºi necorectate nu are un caracter semnificativ, se cere conducerii sã

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 75/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

corecteze situaþiile financiare:


• dacã conducerea acceptã, se întocmeºte un raport nemodificat, exprimându-se o opinie fãrã rezerve (opinie
necalificatã);
• dacã conducerea nu acceptã sã modifice situaþiile financiare, dar prezintã explicaþii suplimentare în notele
explicative, se poate emite un raport modificat prin introducerea, dupã opinia fãrã rezerve, a unui paragraf de
evidenþiere (de observaþii) prin care se atrage atenþia asupra acestui dezacord cu conducerea, fãcându-se referiri la
notele explicative.
b) Dacã totalul anomaliilor descoperite ºi necorectate se apropie de nivelul pragului de semnificaþie,
auditorul va aprecia dacã este posibil ca totalul erorilor necorectate împreunã cu totalul erorilor nedetectate sã
depãºeascã pragul de semnificaþie.

5) RISCUL DE AUDIT

Când îºi planificã angajamentul de audit ºi cu ocazia aplicãrii procedurilor de audit necesare pentru colectarea
probelor de audit suficiente ºi adecvate, auditorul apeleazã la numeroase raþionamente profesionale în vederea
stabilirii:
- naturii procedurilor de utilizat (care proceduri, dupã scopul lor ºi dupã tipul lor, ºi ce metode de selecþie);
- timpului sau perioadei în care se aplicã anumite proceduri;
- întinderii procedurilor (cantitatea probelor de colectat ºi mãrimea eºantioanelor de selectat).
Natura, întinderea (profunzimea) ºi timpul (perioada) procedurilor la care apeleazã auditorul sunt influenþate ºi
de riscurile auditului.
Riscul de audit (RA) este reprezentat de mãrimea riscului pe care auditorul este dispus sã-l accepte, dupã
încheierea auditului ºi emiterea unei opinii fãrã rezerve. Acest risc este determinat de faptul cã situaþiile financiare
auditate pot conþine unele denaturãri semnificative.
Datoritã limitelor controlului intern, datoritã limitelor oricãrui angajament de audit, pe parcursul îndeplinirii
misiunii sale, auditorul este obligat sã accepte un anumit nivel de risc sau incertitudine, aºa cum am vãzut mai sus.
Pentru firma de audit, riscul de audit este perceput ca un risc economic sau de afaceri. Acest risc economic este
dat de riscul ca auditorul sã fie obligat de justiþie sã acopere anumite pagube cerute de utilizatorii situaþiilor financiare.
Astfel, dacã clientul auditat dã faliment dupã efectuarea unui audit corespunzãtor, existã o mare probabilitate ca cei
pãgubiþi (acþionarii, creditorii etc.) sã intenteze un proces juridic împotriva auditorului. Auditorul nu rãspunde de
perenitatea ºi profitabilitatea entitãþii-client, dar rãspunde în situaþia în care prin raportul sãu îi dezinformeazã pe
utilizatorii situaþiilor financiare.
Riscul de audit acceptat de cãtre auditor trebuie sã fie cu atât mai mic cu cât utilizatorii externi se bazeazã mai
mult pe situaþiile financiare auditate, cu cât riscul entitãþii de a intra în incapacitate de platã este mai mare ºi cu cât
competenþa ºi integritatea conducerii este mai îndoielnicã.
Dacã entitatea-client prezintã un risc economic ridicat, auditorul trebuie sã obþinã un grad de asigurare mai mare
în ceea ce priveºte reflectarea imaginii fidele prin intermediul situaþiilor financiare. Gradul de asigurare (Ga) este
complementul riscului de audit (RA):

Ga = 1 – RA

Ca urmare, cu cât entitatea auditatã prezintã riscuri mai mari, cu atât auditorul trebuie sã accepte un risc de
audit (RA) mai mic. Normele minime de audit recomandã ca riscul de audit acceptat de auditori sã nu fie mai mare
de 5%, ca urmare gradul de asigurare este de peste 95%. Pentru reducerea riscului de audit sau pentru creºterea
gradului de asigurare asupra faptului cã situaþiile financiare nu sunt denaturate semnificativ, firmele de audit sunt
obligate:
- sã colecteze o cantitate mare de probe adecvate, sã aplice proceduri mai extinse sau modificate;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 76/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- sã repartizeze angajamentul de audit cãtre colaboratorii ºi asistenþii cei mai competenþi ºi experimentaþi;
- sã monitorizeze mai riguros activitatea echipei de auditori.
Riscul de audit este influenþat de factorii arãtaþi mai sus. Estimarea riscului de audit este întotdeauna
subiectivã, dar se poate face ºi pe baza relaþiei:

RA = RI × RC × RN
în care:
RA riscul de audit;
R riscul inerent;
RC riscul de control;
RN riscul de nedetectare.
Riscul de audit (RA) se evalueazã de cãtre auditor în douã momente:
- cu ocazia planificãrii angajamentului, când se stabileºte natura, întinderea ºi timpul procedurilor ce se
vor aplica, se determinã riscul de audit planificat (RAP);
- cu ocazia evaluãrii suficienþei ºi calitãþii probelor de audit colectate, se determinã riscul de audit realizat
(RAR).
Riscul de audit acceptat de cãtre auditor se determinã la ansamblul situaþiilor financiare, nu pe categorii de
tranzacþii. De regulã, acest risc nu se reevalueazã pe parcursul misiunii.

5.1. Riscul inerent (RI)


Aºa cum am vãzut, riscul inerent (RI) este dat de estimarea fãcutã de auditor privind probabilitatea existenþei
unor prezentãri eronate semnificative într-o categorie de tranzacþii sau în soldurile unor conturi. Aceastã estimare
este fãcute înainte de estimarea eficacitãþii controlului intern în prevenirea sau detectarea ºi corectarea
denaturãrilor. Cu ocazia estimãrii riscului inerent (RI), controlul intern este ignorat deoarece el este inclus separat
în modelul riscului de audit.
Riscul inerent (RI) indicã vulnerabilitatea situaþiilor financiare faþã de apariþia unor erori ºi omisiuni, în
ipoteza inexistenþei controlului intern. Riscul inerent (RI) este reprezentat de susceptibilitatea producerii unor
denaturãri de informaþii, el indicã o probabilitate ºi nu o certitudine.
Dacã auditorul ajunge la concluzia cã, pentru o categorie de tranzacþii sau o grupã de conturi, existã o
probabilitate mare de apariþie de prezentãri eronate, atunci el va estima un risc inerent (RI) ridicat, mãrind
cantitatea de probe de colectat, repartizând angajamentul cãtre colaboratori competenþi ºi monitorizând atent
activitatea desfãºuratã. În acelaºi timp, auditorul poate reduce cantitatea de probe pentru categoriile de tranzacþii ºi
soldurile de conturi care prezintã un risc inerent (RI) scãzut.
Cu ocazia planificãrii angajamentului de audit, auditorul evalueazã „riscul inerent general” (RIG) la nivelul
situaþiilor financiare. Pe parcursul realizãrii programelor de audit, auditorii trebuie sã þinã seama de legãtura care
existã între riscul inerent general ºi „riscurile inerente specifice” (RIS) unor categorii de tranzacþii, solduri de
conturi, la nivelul aserþiunilor.40
A. Riscurile inerente generale
Sunt influenþate de mediul extern ºi intern în care entitatea auditatã îºi desfãºoarã activitatea. Auditorii,
cunoscând acest mediu de afaceri, îºi îndreaptã atenþia asupra factorilor din interiorul entitãþii care pot influenþa
riscul inerent general.
Pentru evaluarea riscului inerent general, auditorii apeleazã la un set standard de întrebãri. Aceste întrebãri
sunt astfel formulate încât rãspunsul pozitiv („da”) sã indice existenþa unui risc, iar rãspunsul negativ („nu”) sã
indice lipsa unui risc.
B. Riscul inerent specific
Dupã evaluarea riscului inerent general, auditorul trebuie sã analizeze dacã existã domenii ale auditului care

40
ISA nr. 400 - „Evaluarea riscurilor ºi controlul intern”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 77/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

prezintã riscuri inerente specifice. Riscurile inerente specifice constau în posibilitatea apariþiei unor informaþii
eronate semnificative în unele solduri de conturi sau referitoare la anumite categorii de tranzacþii care nu au fost
luate în considerare cu ocazia evaluãrii riscului inerent general.

5.2. Riscul de control (RC)

Este rezultatul unor estimãri fãcute de auditor referitoare la probabilitatea ca o denaturare a informaþiilor
care depãºeºte pragul de semnificaþie stabilit pentru o clasã de operaþiuni sau pentru soldul unor conturi (care
este denumitã eroare tolerabilã) sã nu poatã fi prevenitã sau detectatã ºi corectatã de cãtre controlul intern din
entitate.
Riscul de control este evaluat de cãtre auditor dupã ce obþine o înþelegere asupra mediului de control din
entitate cu ajutorul Testelor de evaluare a riscurilor (TER) ºi dupã ce obþine probele de audit referitoare la
eficienþa operaþionalã a controalelor interne în prevenirea sau detectarea ºi corectarea denaturãrilor
semnificative de la nivelul aserþiunilor, cu ajutorul Testelor asupra controalelor (TC).
Aºa cum am vãzut, riscurile legate de conceperea ºi funcþionarea controalelor interne nu pot fi eliminate
în totalitate. Orice sistem contabil ºi orice sistem de control intern este supus anumitor limitãri inerente. De
regulã, auditorul face o evaluare preliminarã a riscului de control la un nivel ridicat, cu excepþia situaþiilor în
care:
- auditorul a identificat cã aceste controale interne sunt bine concepute ºi cã ele funcþioneazã eficient ºi
- auditorul planificã efectuarea unor teste de control extinse pentru susþinerea evaluãrii.
Dacã auditorul evalueazã riscul de control la un nivel redus (sub 100%), acest lucru trebuie documentat
prin descrierea amãnunþitã în dosarele de lucru ale sistemului contabil (SC) ºi sistemului de control intern
(SCI). În acelaºi timp, auditorul trebuie sã obþinã probe de audit suplimentare, pe baza testelor de control
(testelor de proceduri), cu ajutorul cãrora se dovedeºte cã aceste sisteme au fost concepute ºi funcþioneazã
corespunzãtor.
Relaþia sistemului contabil (SC) ºi a sistemului de control intern (SCI) cu riscurile de control (RC) ºi cu
nivelul pragului de semnificaþie (PS) poate fi sintetizatã astfel:

PS se stabileºte la un nivel ridicat.


SC ºi SCI sunt corect concepute ºi
funcþioneazã eficient ºi în permanenþã. RC se stabileºte la un nivel redus.
Se reduc procedurile de fond ºi se extind Testele de control.
PS se stabileºte la un nivel redus.
SC ºi SCI nu sunt bine concepute sau nu
sunt aplicate corect. RC se stabileºte la un nivel ridicat.
Se extind procedurile de fond ºi se reduc Testele de control.

Se observã cã probele de audit care trebuie colectate cu ajutorul procedurilor de fond sunt direct
proporþionale cu riscul de control (RC). Dacã riscurile legate de controlul intern sunt reduse (sub 100%), se
extind Testele de control (TC) ºi, în funcþie de concluziile la care se ajunge, se pot reduce testele asupra
detaliilor categoriilor de tranzacþii (TDO) ºi asupra detaliilor soldurilor conturilor (TDS). Am vãzut cã
abordarea mixtã a angajamentelor de audit se bazeazã pe combinarea Testelor de control (TC) cu Testele de
detaliu (TDO ºi TDS), pe efectuarea testelor de audit cu scop dublu.
Riscurile inerente (RI) ºi riscurile de control (RC) aparþin entitãþii auditate, spre deosebire de riscurile
de nedetectare (RN) care aparþin auditorului. Riscurile inerente (RI) ºi riscurile de control (RC) sunt strâns
legate între ele, sunt interrelaþionate, motiv pentru care ele se evalueazã concomitent (evaluare combinatã).

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 78/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Evaluarea combinatã a acestor douã riscuri este cerutã de faptul cã:


• riscurile inerente (RI) reprezintã previziuni ale auditorului cu privire la prezentarea denaturatã a
informaþiilor, fãcute înainte de analiza eficacitãþii controlului intern.
• evaluãrile combinate ale riscurilor inerente (RI) ºi ale riscurilor de control (RC) reprezintã
previziuni ale auditorului fãcute dupã stabilirea eficacitãþii operaþionale a controlului intern,
respectiv dupã:
- înþelegerea ºi descrierea procedurilor controlului intern cu ajutorul Testelor de evaluare a
riscurilor (TRE) ºi dupã
- culegerea probelor de audit referitoare la funcþionarea procedurilor controlului intern cu ajutorul
Testelor de control (TC).
Înainte de formularea concluziilor, pe baza probelor de audit obþinute cu ajutorul procedurilor de fond
(testelor asupra detaliilor ºi procedurilor analitice de fond) ºi cu ajutorul Testelor de control (TC), auditorul
revizuieºte nivelul planificat al riscurilor efectuând o evaluare finalã a riscurilor legate de conceperea ºi
funcþionarea procedurilor controlului intern. În funcþie de aceastã evaluare finalã, se modificã în mod
corespunzãtor natura, calendarul ºi întinderea procedurilor de audit, astfel încât sã se reducã riscul de audit
(RA) la un nivel acceptabil.41
Din cele expuse pânã aici se poate desprinde concluzia cã riscul de control (RC) se introduce în
ecuaþia de calcul a riscului de audit (RA) numai atunci când auditorul stabileºte cã se poate baza pe eficienþa
operaþionalã a controlului intern în prevenirea sau detectarea ºi corectarea denaturãrilor semnificative de la
nivelul aserþiunilor, reducând întinderea procedurilor de fond. Dacã auditorul nu intenþioneazã sã se bazeze
pe eficienþa controlului intern, dacã abordarea auditului este de fond, atunci riscul de control se considerã
100%.
Evaluarea riscului de control
Pentru evaluarea eficacitãþii controlului intern în prevenirea sau detectarea ºi corectarea denaturãrilor
semnificative de la nivelul categoriilor de operaþiuni, soldurilor conturilor ºi a aserþiunilor aferente, auditorul se
bazeazã pe informaþiile obþinute în urma aplicãrii:
a) procedurilor (testelor) de evaluare iniþialã a riscurilor (TER). Aceste teste îi permit auditorului sã
înþeleagã ºi sã descrie modul cum sunt concepute sau proiectate procedurile controlului intern din entitate, inclusiv
mediul de control al acesteia. Am vãzut cã pentru verificarea modului de înþelegere a acestor proceduri, dupã
descrierea lor, se trece la aplicarea „testelor de conformitate” asupra unui numãr redus de operaþiuni. Pe aceastã
bazã, auditorul face o evaluare preliminarã asupra modului de concepere a controlului intern, scoþând în evidenþã
punctele forte ºi punctele slabe ale acestuia.
b) testelor de control (TC). Aceste teste îi permit auditorului sã stabileascã dacã procedurile controlului
intern se aplicã (funcþioneazã) efectiv ºi pe întreaga perioadã auditatã (fãrã deficienþe ºi în permanenþã). Pe baza
acestor teste se face o evaluare definitivã asupra gradului de siguranþã furnizat de sistemul de control intern din
entitate.

5.3.3. Riscul de nedetectare (RN)

Riscul de nedetectare (RN) reprezintã o mãsurã a riscului ca procedurile folosite de auditor sã nu detecteze
informaþiile denaturate a cãror valoare depãºeºte pragul de semnificaþie (limitele tolerabile) stabilit pe categorii de
operaþiuni sau referitoare la soldurile conturilor. Aceste informaþii denaturate pot fi semnificative fie în mod
individual, fie prin cumularea lor cu informaþiile eronate referitoare la alte categorii de operaþiuni sau la alte
solduri ale conturilor.
Riscul de nedetectare planificat (RNP) ºi riscul de nedetectare realizat (RNR) stau la baza determinãrii
caracterului suficient al probelor de audit colectate cu ajutorul testelor asupra detaliilor categoriilor de

41
ISA nr. 330 – „Procedurile auditului ca rãspuns la riscurile evaluate”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 79/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

operaþiuni (TDO) ºi asupra soldurilor conturilor (TDS).


Aºa cum am vãzut, riscul de audit (RA) pe care ºi-l asumã auditorul este influenþat de riscul inerent (RI),
riscul de control (RC) ºi riscul de nedetectare (RN).

RA = RI × RC × RN

Din aceastã relaþie se poate deduce modelul care stã la baza raþionamentului auditorului atunci când
evalueazã riscul de nedetectare planificat, riscul ca probele de audit planificate sã nu fie suficiente ºi adecvate. În
faza de planificare a angajamentului de audit riscul de nedetectare planificat (RNP) se evalueazã dupã urmãtorul
algoritm:
RAA
RNP =
RI × RC

Cercetãrile efectuate în domeniul auditului financiar au stabilit cã aplicarea acestui algoritm pentru
evaluarea riscului de nedetectare nu este recomandabilã42. Auditorii trebuie sã evalueze riscurile auditului pe baza
raþionamentului lor profesional, în funcþie de toþi factorii de influenþã expuºi mai sus. Pentru o mai uºoarã
înþelegere a legãturii dintre riscurile auditului ºi profunzimea procedurilor de fond noi vom face în continuare
referiri ºi la aceste modele (algoritmi) de evaluare a riscurilor de nedetectare.
Riscul de nedetectare planificat este direct proporþional cu mãrimea riscului de audit acceptabil (RAA) de
cãtre auditor ºi invers proporþional cu riscul inerent (RI) ºi riscul de control (RC).
Cu cât auditorul îºi fixeazã un risc de nedetectare planificat (RNP) mai mic cu atât el trebuie sã colecteze
mai multe probe de audit. Din relaþia de mai sus se pot desprinde douã concluzii:
a) Riscul de nedetectare planificat (RNP) este în relaþie directã cu riscul de audit planificat (RAP) sau
acceptat de auditor ºi în relaþie inversã cu cantitatea de probe de audit planificatã a fi colectatã. Dacã auditorul
estimeazã cã este necesar sã ofere un grad de asigurare mai înalt asupra imaginii fidele reflectate prin intermediul
situaþiilor financiare, se stabileºte un risc de audit planificat (RAP) mai redus ºi se extind testele asupra detaliilor
categoriilor de tranzacþii (TDO) ºi asupra soldurilor conturilor (TDS), prin aceasta se reduce riscul de nedetectare
planificat (RNP) dar creºte cantitatea de probe de colectat ºi costul auditului.
b) Riscul de nedetectare planificat (RNP) este în relaþie inversã cu riscul inerent (RI) ºi riscul legat de
controlul intern (RC). Dacã auditorul estimeazã cã existã un risc inerent general (RIG) ºi un risc inerent specific
(RIS) mare (datoritã factorilor incluºi în tabelele nr. 1 ºi 3 de mai sus), atunci el va extinde procedurile de fond ºi
prin aceasta va colecta o cantitate mai mare de probe de audit adecvate ºi ca urmare va reduce riscul de audit la un
nivel acceptabil, inclusiv a riscului de nedetectare.
De asemenea, dacã auditorul, în urma înþelegerii mediului de control ºi a activitãþilor (procedurilor) de
control intern din entitate, pe baza testelor de evaluare a riscurilor (TER), ajunge la concluzia cã se poate baza pe
eficacitatea operaþionalã a controlului intern în prevenirea sau detectarea ºi corectarea denaturãrilor de informaþii,
atunci el va urmãri, cu ajutorul testelor de control (TC) dacã procedurile controlului intern funcþioneazã eficient ºi
în permanenþã. Dacã în urma acestui demers auditorul constatã o eficacitate redusã a controlului intern în
prevenirea sau detectarea ºi corectarea anomaliilor, este necesar ca el sã revadã natura, calendarul ºi profunzimea
procedurilor de fond pe care urmeazã sã le aplice. Dacã riscul de control (RC) este mare, auditorul va colecta o
cantitate mai mare de probe de audit cu ajutorul procedurilor de fond, ceea ce va duce la scãderea riscului de
nedetectare (RN) ºi la creºterea costului auditului.

Evaluarea Riscului de nedetectare (RN)


Spre deosebire de Riscul inerent (RI) ºi Riscul de control (RC) care aparþin entitãþii auditate, Riscul de

42
Arens Loebbecke, op. cit., p. 299 ºi 314.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 80/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

nedetectare (RN) a unor denaturãri semnificative de la nivelul categoriilor de tranzacþii, solduri ale
conturilor ºi a aserþiunilor aferente aparþine auditorului, fiind influenþat de natura, perioada ºi întinderea
procedurilor folosite pentru colectarea probelor de audit.
Am vãzut mai sus cã riscul de nedetectare (RN) se evalueazã de cãtre auditor în funcþie de:
a) riscul de audit acceptabil (RAA). Cu cât riscul de audit acceptabil sau planificat este mai mic cu atât
auditorul trebuie sã colecteze o cantitate mai mare de probe de audit adecvate, ceea ce duce la reducerea riscului
de nedetectare.
b) riscul inerent (RI) ºi riscul de control (RC). Cu cât RI ºi RC sunt mai mari cu atât auditorul trebuie sã
colecteze mai multe probe de audit adecvate, ceea ce va duce la reducerea riscului de nedetectare (RN).
c) pragul de semnificaþie. Cu cât pragul de semnificaþie este fixat la un nivel mai redus cu atât creºte riscul
ca denaturãrile de informaþii sã depãºeascã toleranþele admisibile. Ca urmare, reducerea nivelului planificat al
pragului de semnificaþie determinã o creºtere a încrederii în certificarea (opinia) auditorului, dar impune reducerea
riscului inerent (RI), a riscului de control (RC) ºi a riscului de nedetectare (RN) prin extinderea testelor de audit.
Riscul de nedetectare planificat (RNP) ºi Riscul de nedetectare realizat (RNR) are douã componente:

RN = RNNE × RNE
în care:
RNNE riscul de nedetectare neasociat cu eºantionarea;
RNE riscul de nedetectare prin eºantionare.

A. Riscul de nedetectare neasociat cu eºantionarea (RNNE)


Este determinat de alte cauze decât cele legate de eºantionare. Astfel, auditorul poate planifica Testele
asupra detaliilor soldurilor conturilor (TDS) la o datã interimarã, cu trei luni înainte de sfârºitul exerciþiului
contabil. Pentru auditarea operaþiunilor efectuate între data auditului provizoriu (luna octombrie) ºi data închiderii
exerciþiului contabil ºi pentru reconstituirea (testarea) soldurilor finale auditate, auditorul poate apela la Proceduri
analitice de fond (PAF). Aceste proceduri analitice de fond (PAF) pot consta în compararea vitezei de rotaþie a
soldurilor pe luni, în compararea marjei brute pe luni etc. În acest caz, procedurile analitice de fond (PAF) utilizate
de auditor pot duce la apariþia Riscului de nedetectare neasociat cu eºantionarea (RNNE) datoritã:
- calitãþii informaþiilor furnizate de contabilitatea entitãþii auditate. Am vãzut cã dacã auditorul decide sã
apeleze la proceduri analitice de fond, este necesar ca informaþiile contabile sã fie prelucrate dupã
anumite reguli prestabilite, sã fie sincere, comparabile, disponibile ºi corelate între ele;
- utilizãrii de cãtre auditor a unor proceduri neadecvate sau a unor algoritmi de calcul a indicatorilor
greºiþi;
- interpretãrii eronate a probelor de audit ºi a rezultatelor obþinute datorate competenþei ºi atenþiei
auditorului. Pentru reducerea Riscului de nedetectare neasociat eºantionãrii (RNNE) este necesar ca
misiunea de audit sã fie repartizatã unor persoane competente ºi cu experienþã ºi firma de audit sã
exercite o supraveghere ºi un control de calitate corespunzãtor asupra „foilor de lucru” întocmite.

B. Riscul de nedetectare prin eºantionare (RNE)


Este riscul de a trage pe baza eºantioanelor a unor concluzii diferite faþã de concluziile la care s-ar putea
ajunge dacã s-ar renunþa la sondaje ºi întreaga populaþie ar fi supusã aceloraºi proceduri de fond.
Mãrimea Riscului de nedetectare prin eºantionare (RNE) depinde de metoda de selecþie ºi de mãrimea
eºantionului:

1.Metoda de selecþie folositã


Elementele patrimoniale, soldurile conturilor analitice sau tranzacþiile ºi operaþiunile care urmeazã sã
fie incluse în eºantioanele supuse procedurilor de fond se pot selecta fie dupã modele statistico-matematice,
fie aleator. Astfel, elementele bilanþiere se pot selecta cu ajutorul metodelor proporþionale sau cu ajutorul

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 81/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

metodelor bazate pe intervale de selecþie.


Metodele proporþionale constau în împãrþirea populaþiei dupã anumite criterii valorice sau cantitative.
De exemplu, populaþia poate fi împãrþitã în proporþia 80/20 astfel încât 80% din mãrimea eºantionului sã fie
aleasã din rândul a 20% dintre elementele populaþiei celei mai mari (calitativ sau valoric), în ordine
descrescãtoare, iar 20% din mãrimea eºantionului sã fie aleasã aleator din restul populaþiei. Dacã populaþia
este formatã din 500 elemente ºi dacã s-a stabilit cã mãrimea eºantionului este de 48 elemente, atunci se
include în eºantion 38 dintre elementele cele mai mari, în ordine descrescãtoare (48 × 80%) iar restul de 10
elemente se aleg aleator din restul populaþiei de 462 elemente (500 – 38).

2.Mãrimea eºantionului
Riscul de nedetectare prin eºantionare este invers proporþional cu mãrimea eºantionului. Dar, din motive de
cost ºi de timp mãrimea eºantionului este totdeauna limitatã.

Evaluarea riscului de nedetectare prin eºantionare


Riscul de nedetectare prin eºantionare (RNE) este ultima categorie de risc care se introduce în ecuaþia
riscului de audit acceptabil (RA) sau planificat.

RA = RI × RC × RNNE × RNE

Dupã ce se iau în considerare toate categoriile de riscuri care pot duce la denaturarea situaþiilor
financiare, precum ºi a tuturor factorilor care influenþeazã obþinerea unei certificãri (asigurãri) rezonabile sau a
unui grad de încredere acceptabil asupra conformitãþii informaþiilor auditate cu criteriile prestabilite, auditorul
trebuie sã evalueze mãrimea eºantionului asupra cãruia va aplica testele de detaliu. Riscul de nedetectare prin
eºantionare (RNE) este în relaþie inversã cu mãrimea eºantionului.

RA
RNE =
RI × RC × RNNE

Riscul de nedetectare prin eºantionare (RNE) trebuie redus pânã la nivelul la care riscul de audit atinge un
nivel acceptabil. Aºa cum am vãzut mai sus, gradul de încredere în conþinutul situaþiilor financiare trebuie sã fie
mai mare de 95% (riscul de audit acceptabil – RAA – nu trebuie sã depãºeascã nivelul de 5%).
Normele minime de audit recomandã ca dimensiunile eºantionului asupra cãruia se aplicã testele de detaliu,
care sunt costisitoare, sã se stabileascã în funcþie de:
a) banda de risc sau riscul global (RG)
b) riscul de audit (RA) care poate fi acceptat
c) mãrimea populaþiei auditate

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 82/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Sinteza riscurilor de audit ºi a testelor de audit aferente este redatã în figura 13:

Structura Testele de audit (procedurile de audit grupate


riscurilor de audit dupã scopul lor)
Riscul inerent (RI) - Testele de evaluare a riscurilor
- Riscul inerent general (RIG) - Proceduri analitice
- Riscul inerent specific (RIS)
Riscul de control (RC) - Teste asupra controalelor
Riscul de audit interne (TC)
acceptabil (RAA)
Riscul de nedetectare (RN) - Teste ale detaliilor categoriilor de operaþiuni
- Riscul de nedetectare neasociat cu (TDO)
eºantionarea (RNNE) - Proceduri analitice de fond (PAF)
- Riscul de nedetectare prin eºantionare - Teste ale detaliilor soldurilor conturilor (TDS)
(RNE)
Figura nr. 5 Riscurile de audit ºi testele de audit

6) RAPORTUL DE AUDIT
Etapa finalã a unui angajament de audit constã în emiterea unui raport în care sunt prezentate concluziile la
care a ajuns auditorul în urma colectãrii ºi analizei probelor de audit.
În funcþie de constatãrile fãcute ºi împrejurãrile în care s-a efectuat auditarea situaþiilor financiare, acest
raport poate fi standardizat (nemodificat) sau modificat.

6.1. Raportul de audit standard (nemodificat)

Raportul de audit trebuie sã exprime clar, în scris, opinia auditorului, trebuie sã evalueze dacã situaþiile
financiare au fost stabilite conform unui sistem de referinþe contabile identificate. Raportul de audit standard
conþine urmãtoarele elemente esenþiale:43

1. Titlul
Pentru a nu se confunda cu rapoartele întocmite de alte persoane sau comitete este necesar ca în titlu sã fie
inclusã expresia „auditor independent” sau „comisie de cenzori”. Titlul raportului se poate formula astfel: „Raport
de auditare asupra situaþiilor financiare ale S.C. ……… la data de 31 decembrie ……, întocmit de cãtre auditorul
financiar independent (comisia de cenzori) ……………”.

2. Destinatarul
În funcþie cerinþele specifice ale fiecãrei entitãþi, destinatarii Raportului de audit pot fi:
- Consiliul de administraþie (guvernanþa)
- Adunarea Generalã a Acþionarilor sau asociaþilor;
- Bursa de valori etc.

3. Paragraful de deschidere ºi introductiv


Acest paragraf îndeplineºte trei funcþii:

43
ISA nr. 700 „Raportul auditorului asupra situaþiilor financiare”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 83/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

a) de a preciza faptul cã s-a efectuat un audit ºi nu un serviciu conex;


b) de a identifica situaþiile financiare auditate, astfel:
Situaþiile financiare auditate au fost întocmite de cãtre S.C. ………… la 31 decembrie …………. Aceste
documente de sintezã contabilã se individualizeazã prin:
- total activ;
- cifra de afaceri;
- profitul net;
- nr. pagini (cu trimitere la situaþiile financiare anexate).
c) de a preciza responsabilitãþile, astfel:
Aceste situaþii financiare, conform Legii nr. …… ºi conform …… relevã responsabilitatea Consiliului de
Administraþie. Responsabilitatea auditorului constã în exprimarea unei opinii asupra acestor documente de sintezã
contabilã, pe baza procedurilor de audit folosite (aplicate).

4. Întinderea (amploarea) auditului


Acest paragraf trebuie sã prezinte amploarea demersurilor puse în practicã de cãtre auditor (pe
parcursul anului noi am…) ºi sã confirme faptul cã auditul a fost realizat conform Normelor (Standardelor)
de audit.
De asemenea, în acest paragraf se înscriu declaraþii ale auditorului prin care se confirmã cã auditul a
fost planificat ºi exercitat astfel încât sã se obþinã o asigurare rezonabilã asupra faptului cã situaþiile
financiare nu conþine denaturãri semnificative ºi asupra faptului cã auditul efectuat asigurã o bazã rezonabilã
pentru exprimarea unei opinii asupra situaþiilor financiare. Acest paragraf poate fi redactat astfel:
„Noi am efectuat auditul conform Standardelor de audit …… Aceste standarde cer ca auditul sã fie
planificat ºi realizat astfel încât sã se obþinã o asigurare raþionalã asupra faptului cã situaþiile financiare nu
conþin denaturãri semnificative. Misiunea noastrã de auditare constã în:
- Evaluarea sistemului contabil ºi a sistemului de control intern;
- Examinarea prin sondaj a elementelor probante care justificã datele conþinute în situaþiile
financiare;
- Aprecierea principiilor contabile ºi a estimãrilor semnificative fãcute de cãtre conducere (toate
derogãrile de la principiile contabilitãþii au fost menþionate ºi evaluate în notele anexe);
- Verificarea modului de întocmire ºi prezentare a situaþiilor financiare;
- Examinãri analitice etc.
Ca urmare, considerãm cã auditul efectuat de noi reprezintã o bazã rezonabilã pentru exprimarea unei
opinii asupra situaþiilor financiare.”

5. Opinia auditorului
În acest paragraf auditorul trebuie sã exprime clar opinia sa cu privire la asigurarea imaginii fidele
referitoare la poziþia financiarã, performanþele financiare ºi fluxurile de trezorerie prezentate prin
intermediul situaþiilor financiare auditate. Paragraful rezervat opiniei auditorului se poate redacta astfel:
„Dupã opinia noastrã situaþiile financiare dau o imagine fidelã, clarã ºi completã (sau prezintã sincer,
în toate aspectele sale semnificative) asupra poziþiei financiare, precum ºi asupra rezultatelor ºi fluxurilor de
trezorerie ale S.C. ……… la data de 31 decembrie ………. Aceste situaþii financiare au fost întocmite în
conformitate cu (se indicã normele) ºi în conformitate cu (se indicã alte reglementãri)”.
Reglementãrile contabile naþionale (OMFP nr. 1752/2005) cer auditorilor sã se pronunþe ºi asupra
gradului de conformitate a „Raportului administratorilor” cu „Situaþiile financiare” auditate.

6. Data raportului
Raportul de audit trebuie sã poarte data finalizãrii lucrãrilor de audit. Prin aceasta se confirmã faptul
cã auditorul a þinut cont, cu ocazia încheierii misiunii sale, de toate evenimentele ºi operaþiunile care au avut

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 84/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

loc dupã data închiderii exerciþiului. Aceastã datã nu poate fi anterioarã analizãrii situaþiilor financiare de
cãtre Consiliul de Administraþie.

7. Adresa auditorului
Se trece denumirea ºi adresa (þara, oraºul) firmei sau cabinetului de audit care are responsabilitatea
auditului efectuat.

8. Semnãtura auditorului
Raportul trebuie sã conþinã denumirea societãþii de audit ºi numele persoanei care o reprezintã.
Raportul de audit standard (nemodificat), prin care se exprimã o opinie fãrã rezerve asupra imaginii fidele
furnizatã de situaþiile financiare se emite numai atunci când sunt întrunite urmãtoarele condiþii:
a) situaþiile financiare sunt complete, iar prezentãrile ºi descrierile de informaþii din Notele explicative
sunt adecvate;
b) misiunea de audit s-a derulat conform tuturor Standardelor Internaþionale de Audit (ISA);
c) situaþiile financiare au fost elaborate în concordanþã cu referenþiarul contabil identificat (IFRS/IAS,
directivele europene, RCN);
d) nu s-au constata aspecte care impun adãugarea unui paragraf de evidenþiere sau modificarea unui
paragraf.
Dacã una din aceste patru condiþii nu este îndeplinitã, auditorul nu poate emite un raport standard
(nemodificat). Pentru exemple de rapoarte de audit precum ºi detalii se poate consulta lucrarea Fundamentele
Auditului, Tiron Tudor A.et.al.(2009), pag.223-241.

7) RESPONSABILITÃÞILE CONDUCERII ENTITÃÞII ªI ALE AUDITORULUI

7.1. Denaturãrile semnificative ale situaþiilor financiare datorate erorilor ºi fraudelor

Responsabilitatea primarã pentru prevenirea ºi detectarea fraudelor ºi erorilor revine atât celor însãrcinaþi cu
guvernanþa, cât ºi conducerii unei entitãþi. În acelaºi timp auditorii, când îºi planificã activitatea, când colecteazã ºi
evalueazã probele de audit ºi când îºi exprimã opinia asupra situaþiilor financiare prin intermediul raportului de
audit, trebuie sã ia în considerare riscul apariþiei unor denaturãri semnificative datorate unor fraude sau erori.44
Managementul entitãþilor asigurã gestionarea activitãþilor cotidiene ºi rãspunde de organizarea ºi
funcþionarea unui control intern adecvat, de adoptarea unui sistem contabil ºi a unor politici contabile
corespunzãtoare, de protejarea patrimoniului ºi de recunoaºterea ºi prezentarea corectã a informaþiilor prin
intermediul situaþiilor financiare.
Conducerea executivã, sub supravegherea celor însãrcinaþi cu guvernanþa trebuie sã asigure un mediu de
control adecvat, un climat de corectitudine, competenþã ºi onestitate, sã implementeze ºi sã asigure funcþionarea
corespunzãtoare ºi continuã a sistemului contabil ºi a sistemului de control intern, astfel încât sã se asigure
prevenirea ºi detectarea fraudelor ºi erorilor sau a altor fapte ilicite. Aceste sisteme pot reduce dar nu pot elimina
riscurile de apariþie a unor denaturãri semnificative cauzate de fraude sau de erori. În consecinþã, managementul îºi
asumã responsabilitatea pentru orice risc rãmas.
Auditorul poartã rãspunderea planificãrii ºi efectuãrii auditului, astfel încât sã obþinã un grad de certitudine
rezonabil asupra prezenþei sau absenþei unor denaturãri semnificative a situaþiilor financiare datorate fraudelor ºi
erorilor. Dacã situaþiile financiare nu prezintã imaginea fidelã auditorul are douã alternative: fie sã exprime o
opinie cu rezerve sau nefavorabilã, fie sã se retragã.
Auditorul rãspunde de respectarea standardelor de audit ºi nu de depistarea tuturor denaturãrilor din

44
ISA nr. 240 „Responsabilitatea auditorului de a lua în considerare frauda ºi eroarea într-un angajament de audit al situaþiilor
financiare”.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 85/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

cuprinsul situaþiilor financiare. Auditorul rãspunde de obþinerea unei asigurãri rezonabile asupra faptului cã pragul
de semnificaþie a anomaliilor a fost respectat. Prezentãrile înºelãtoare datorate fraudelor ºi erorilor sunt
semnificative dacã efectul lor combinat (contagios) ar putea afecta deciziile unor utilizatori rezonabili.
Dupã cum am vãzut, auditorul nu poate oferi o asigurare absolutã deoarece: cele mai multe probe de audit se
obþin prin testarea unor eºantioane din cadrul populaþiei auditate, probele de audit nu sunt în toate cazurile perfect
de concludente, unele informaþii se bazeazã pe estimãri contabile care conþin anumite incertitudini, fraudele care
au avut loc sunt greu de detectat de cãtre auditori mai ales dacã ele s-au produs cu complicitatea conducãtorilor ºi a
executanþilor.
Denaturãrile semnificative, prezentãrile înºelãtoare, din situaþiile financiare pot sã aparã ca urmare a unor
fraude sau erori.
Termenul „eroare” se referã la fapte neintenþionate, inclusiv la omiterea unor sume sau prezentãri (dezvãluiri
prin Notele explicative), cum ar fi:
- o greºealã apãrutã în colectarea ºi prelucrarea (procesarea) datelor pe baza cãrora se întocmesc situaþiile
financiare; erori de completare sau de calcul a documentelor justificative (facturi greºite), confuzii în
aprecierea tranzacþiilor, omisiuni la inventariere, omiterea înregistrãrii unor documente sau înregistrarea
lor greºitã;
- o estimare incorectã datoratã aprecierii eronate a riscurilor sau faptelor;
- o greºealã în aplicarea principiilor ºi politicilor contabile referitoare la evaluarea, recunoaºterea,
clasificarea, prezentarea sau descrierea informaþiilor.
Termenul „fraudã” se referã la acþiuni cu caracter intenþionat întreprinse de una sau mai multe persoane din
rândul conducerii, al celor însãrcinaþi cu guvernanþa, al salariaþilor sau terþilor.
Frauda care implicã membri ai conducerii sau ai guvernanþei este denumitã „fraudã managerialã”, iar frauda
care implicã numai angajaþii unei entitãþi este denumitã „fraudã cu asocierea angajaþilor” (ISA nr. 240, pct. 4). În
ambele categorii de fraude pot exista asocieri cu terþe pãrþi din afara entitãþii în vederea sãvârºirii fraudelor.
Ambele categorii de fraude se pot datora dorinþei de a obþine anumite avantaje necuvenite sau ilicite ºi
speranþei persoanelor implicate cã frauda nu va fi depistatã datoritã limitelor controlului intern.

Denaturãri semnificative a situaþiilor financiare


Fraudele duc la douã tipuri de denaturãri a situaþiilor financiare:
a) denaturãri apãrute în urma raportãrilor financiare frauduloase;
b) denaturãri apãrute în urma delapidãrii activelor (denaturarea activelor).

a) Urmãrind inducerea în eroare a utilizatorilor, cei însãrcinaþi cu guvernanþa ºi conducerea executivã fac
raportãri financiare frauduloase. Raportãrile financiare frauduloase urmãresc, de regulã, obþinerea unor câºtiguri
indirecte. Conducerea este supusã la anumite presiuni din interiorul sau exteriorul entitãþii, de a atinge anumite
þinte referitoare la profitabilitãþile preconizate. În cazul neatingerii obiectivelor preconizate Adunarea Generalã a
Acþionarilor îºi manifestã nemulþumirea faþã de guvernanþa ºi conducerea entitãþii. Este ºtiut faptul cã indicatorii
financiari referitori la performanþele obþinute influenþeazã cursul acþiunilor pe piaþa de capital ºi remuneraþia
conducãtorilor.
Aceste raportãri frauduloase se bazeazã pe:
- manipularea, falsificarea, modificarea documentelor justificative ºi a înregistrãrilor contabile sau pe alte
fapte înºelãtoare;
- interpretarea intenþionat eronatã a unor tranzacþii ºi operaþiuni sau omiterea intenþionatã a includerii
unor informaþii în situaþiile financiare;
- aplicarea intenþionat a unor politici contabile greºite referitoare la evaluarea, recunoaºterea, clasificarea,
prezentarea ºi descrierea informaþiilor.
Un studiu efectuat în SUA a scos în evidenþã faptul cã conducãtorii entitãþilor care au întocmit situaþii
financiare frauduloase, în peste 50% din cazuri au procedat la supraevaluarea veniturilor (operaþiuni fictive

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 86/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

generatoare de venituri) ºi în numai 18% din cazuri au apelat la subevaluarea cheltuielilor.

b) Raportãrile financiare frauduloase pot fi determinate ºi de intenþia mascãrii cazurilor de deturnare a


activelor prin delapidare sau furt. Delapidarea activelor poate fi mascatã printr-o varietate de modalitãþi, cum
sunt:
- mascarea activelor sustrase prin subevaluarea veniturilor (neînregistrarea unor încasãri) sau prin
supraevaluarea unor cheltuieli (cheltuieli cu mãrfurile vândute sau cu materialele consumate);
- efectuarea unor plãþi pentru servicii neprestate;
- falsificarea documentelor justificative (chitanþe, facturi, state de platã) sau a unor registre contabile.

7.2. Activitatea auditorului referitoare la evaluarea riscurilor de denaturare semnificativã a


situaþiilor financiare

Aºa cum vom vedea mai jos, atunci când determinã natura, durata ºi întinderea procedurilor de audit ºi
atunci când evalueazã probele de audit ºi rezultatele acestora, auditorul trebuie sã dea dovadã de scepticism
profesional, admiþând faptul cã situaþiile financiare pot conþine denaturãri semnificative datorate fraudelor ºi
erorilor.45 Auditorul nu poate presupune cã un caz de eroare sau de fraudã constituie o apariþie izolatã decât atunci
când în urma aplicãrii procedurilor de audit poate dovedi acest lucru.
Riscul de denaturare semnificativã a situaþiilor financiare, de nedetectare a unor fraude ºi erori, existã chiar
dacã angajamentul de audit a fost planificat ºi realizat conform Standardelor Internaþionale de Audit. Dacã,
ulterior, se constatã anomalii semnificative în situaþiile financiare care au fost „acoperite” printr-un raport de audit,
aceasta nu înseamnã cã auditorul nu a aplicat corect principiile ºi procedurile fundamentale ale auditului. Pentru
aprecierea calitãþii activitãþii auditorului, pentru stabilirea responsabilitãþilor acestuia se analizeazã:
- temeinicia procedurilor de audit aplicate;
- concordanþa dintre rezultatele obþinute în urma aplicãrii acestor proceduri ºi opinia auditorului exprimatã
prin Raportul de Audit.
Auditarea situaþiilor financiare nu exonereazã conducerea entitãþii de responsabilitãþile pe care le are pe linia
elaborãrii ºi prezentãrii situaþiilor financiare ºi pe linia prevenirii ºi descoperirii anomaliilor printr-o adevãratã
organizare ºi corectã funcþionare a sistemului contabil ºi a sistemului de control intern.

Factori de apariþie a riscului de fraudã


Deoarece fraudele sunt greu de detectat, auditorul trebuie sã identifice evenimentele ºi condiþiile care „oferã
oportunitatea, motivul sau mijloacele de sãvârºire a fraudei, sau indicã faptul cã frauda este posibil sã fi apãrut deja.
Astfel de evenimente sau condiþii sunt denumite factori de apariþie a riscului de fraudã”46.
Pentru evaluarea „factorilor de apariþie a riscului de fraudã” auditorul trebuie sã stabileascã locurile în care se
pot produce erori ºi modalitãþile în care se pot produce fraudele. În acest sens, auditorii apeleazã la chestionarea
conducerii care rãspunde de prevenirea, detectarea ºi eliminarea fraudelor ºi erorilor. Chestionarea conducerii îi
permite auditorului sã înþeleagã:
- evaluãrile ºi preocupãrile conducerii referitoare la factorii de apariþie a riscului de fraudã ºi la riscurile ca
situaþiile financiare sã fie denaturate semnificativ;
- mãsura în care sistemul contabil, sistemul de control intern asigurã stãpânirea acestor riscuri;
- preocupãrile conducerii pentru asigurarea unui „mediu de control” adecvat, pentru derularea ordonatã a
afacerilor, pentru asigurarea unei conduite etice din partea personalului.
Chestionarea conducerii poate furniza auditorului informaþii utile cu privire la fraudele sãvârºite „cu asocierea
angajaþilor”, dar nu furnizeazã astfel de informaþii în cazul „fraudelor manageriale”.

45
ISA nr. 200 „Obiectivele ºi principiile generale care guverneazã un angajament de audit al situaþiilor financiare”, par. 6.
46
ISA nr. 240, par. 34.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 87/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Factorii de apariþie a riscului de fraudã care duc la denaturarea semnificativã a situaþiilor financiare pot fi
grupaþi astfel:
a) Factori de risc aferenþi raportãrilor frauduloase;
b) Factori de risc aferenþi deturnãrilor de active.

a) Raportãrile frauduloase sunt influenþate de trei categorii de factori:


1. Caracteristicile conducerii ºi influenþa lor asupra mediului de control;
2. Condiþiile specifice sectorului de activitate;
3. Caracteristicile activitãþii de exploatare ºi stabilitate financiarã.

1.Factorii de apariþie a riscului de fraudã asociaþi caracteristicilor conducerii ºi influenþa lor asupra
mediului de control
Pentru identificarea factorilor legaþi de caracteristicile conducerii care pot indica faptul cã situaþiile financiare
pot conþine denaturãri semnificative datorate fraudelor sau erorilor, auditorul þine seama de competenþa conducerii, de
presiunile exercitate asupra conducerii, de stilul de conducere ºi de atitudinea conducerii faþã de controlul intern ºi
faþã de raportãrile financiare. În acest sens, auditorul trebuie sã aibã în vedere:
• Dacã existã motivaþii pentru care conducerea se poate angaja în raportãri frauduloase;
• Dacã conducerea a reuºit sã instituie o atitudine sãnãtoasã, la toþi angajaþii, în ceea ce priveºte controlul
intern ºi procesul de raportare financiarã;
• Dacã conducerea non-financiarã se implicã excesiv în selectarea principiilor contabile ºi efectuarea
estimãrilor contabile;
• Dacã s-a înregistrat o rotaþie masivã în rândul celor ce fac parte din guvernanþã, din conducerea executivã
sau din categoria personalului-cheie pentru entitate;
• Dacã existã o relaþie tensionatã între conducere ºi auditorul prezent ori anterior, datoratã;
• Dacã existã plângeri împotriva conducerii sau dacã entitatea este atrasã în procese juridice datoritã
încãlcãrii legislaþiei, nerespectãrii clauzelor contractuale sau altor cauze similare;
• Dacã structura guvernanþei corporatistã este slabã sau ineficientã, deoarece:
Toþi aceºti factori sunt luaþi în considerare de cãtre auditor ºi atunci când evalueazã „riscul inerent”, aºa cum
vom vedea mai departe.

2.Factori de apariþie a unor riscuri de fraudã asociaþi condiþiilor specifice sectorului în care entitatea îºi
desfãºoarã activitatea
Raportãrile frauduloase sunt influenþate ºi de riscurile de fraudã specifice mediului economic ºi reglementãrilor
din sectorul în care entitatea activeazã. Auditorul trebuie sã analizeze cel puþin urmãtoarele aspecte:
• Cerinþele legale ºi reglementãrile contabile specifice care influenþeazã stabilitatea financiarã a entitãþilor
din sectorul respectiv. Astfel, societãþile bancare, de leasing, de asigurãri, de intermedieri financiare trebuie
sã menþinã un anumit nivel al capitalurilor proprii ºi al solvabilitãþii;
• Situaþia concurenþei pe piaþã care poate duce la reducerea marjei profitului;
• Sectorul de activitate poate fi în declin sau cererea de produse poate fi în scãdere însoþitã de numeroase
falimente în sectorul respectiv;
• Sectorul de activitate este afectat de schimbarea rapidã a tehnologiilor sau de uzura moralã rapidã a
produselor.

3.Factori de apariþie a unor riscuri de fraudã asociaþi caracteristicilor operaþionale (activitãþi de exploatare)
ºi stabilitãþii financiare ale entitãþii
Aceºti factori de apariþie a riscului de fraudã depind de natura, mãrimea ºi complexitatea entitãþii ºi a
tranzacþiilor sale, precum ºi de situaþia financiarã ºi profitabilitatea entitãþii auditate. Din aceastã grupã de factori fac
parte:

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 88/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

• Incapacitatea entitãþii de a genera fluxuri de numerar din exploatare pozitive;


• Nevoile entitãþii de a atrage capitaluri suplimentare în vederea asigurãrii competitivitãþii acesteia. Astfel de
nevoi pot fi determinate de necesitatea dezvoltãrii de noi tehnologii costisitoare care nu pot fi finanþate din
resursele proprii ale entitãþii;
• Specificul activelor, datoriilor, veniturilor ºi cheltuielilor impun evaluarea lor pe bazã de estimãri contabile
semnificative, bazate pe raþionamente neobiºnuite în condiþii de incertitudine;
• Tranzacþii cu pãrþile afiliate, tranzacþii neobiºnuite sau cu un grad înalt de dificultate sau tranzacþii cu
sucursalele din paradisurile fiscale, pentru care nu existã o justificare economicã clarã;
• O structurã organizatoricã excesiv de complicatã pe baza cãreia sunt dificil de delimitat atribuþiile ºi
responsabilitãþile ierarhice;
• Un grad ridicat de îndatorare ºi o dependenþã ridicatã de modificarea ratelor dobânzii ºi a cursurilor de
schimb valutar;
• Creºterea neobiºnuitã a profitului raportatã la alte entitãþi din acelaºi sector sau ameninþãri de faliment ori
de preluãri ostile iminente.

b) Factorii de apariþie a riscului de fraudã aferenþi deturnãrii activelor.


Factorii de apariþie a riscului de fraudã rezultaþi din deturnarea activelor ºi care pot duce la denaturarea
rezultatelor sunt grupaþi în douã categorii:

1.Vulnerabilitatea activelor faþã de riscul de sustragere;


2. Insuficienþele controlului intern.
Riscul de deturnare (furt, delapidare) a activelor este mai mare în entitãþile în care raportãrile
frauduloase sunt o practicã curentã.

1 Vulnerabilitatea activelor la delapidare este influenþatã de natura activelor ºi de modul cum


acestea sunt protejate de cãtre entitate. Astfel de factori pot fi:
- Sume importante încasate sau plãtite prin casã;
- Caracteristici ale stocurilor, cum ar fi dimensiuni reduse, valoare mare ºi cerere mare;
- Active uºor convertibile în numerar;
- Caracteristicile unor echipamente, cum ar fi dimensiuni reduse, comercializarea uºoarã ºi lipsa
unor mecanisme de identificare a proprietarului.

2 Factori de apariþie a riscului de delapidare asociaþi controlului intern menit sã previnã sau sã
depisteze furturile de active. În aceastã categorie de factori se pot include:
- Lipsa unei supravegheri corespunzãtoare din partea conducerii, cum ar fi supravegherea sediilor
aflate la mare distanþã ori supravegherea modului de funcþionare a controlului de poartã;
- Þinerea unei evidenþe operative ºi a contabilitãþii analitice în mod defectuos. Astfel, în unele
entitãþi, urmãrindu-se reducerea obligaþiilor fiscale nu se înregistreazã integral producþia fabricatã
sau vânzãrile efectuate, ceea ce favorizeazã delapidarea produselor sau banilor;
- Selectarea defectuoasã a casierilor ºi magazionerilor;
- Lipsa unui sistem corespunzãtor de autorizare a operaþiunilor, lipsa unei separãri adecvate a
sarcinilor ºi a unor verificãri interne independente;
- Mãsurile de pazã insuficiente etc.
Rãspunderea auditorilor referitoare la depistarea denaturãrilor semnificative de la nivelul situaþiilor
financiare poate fi patrimonialã, penalã sau disciplinarã.
- Rãspunderea patrimonialã ia naºtere atunci când sunt întrunite elementele acesteia: existenþa unui
prejudiciu cert ºi actual; existenþa unei fapte ilicite produsã cu vinovãþie; existenþa unei legãturi
cauzale dintre fapta ilicitã ºi prejudiciu.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 89/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

- Rãspunderea penalã a auditorilor ia naºtere dacã aceºtia sunt autori, coautori complici, tãinuitori
etc. a unor infracþiuni.
Auditorul trebuie sã se conformeze „Codului privind conduita eticã ºi profesionalã în domeniul
auditului financiar”. Conform acestui cod, principiile fundamentale care guverneazã responsabilitãþile
profesionale ale auditorului, precondiþiile care trebuie respectate de cãtre auditor sunt:

1. Independenþa – auditorul situaþiilor financiare nu trebuie sã aibã relaþii financiare sau relaþii
personale ºi de familie cu clientul sãu. Independenþa nu este obligatorie în cazul angajamentelor privind
procedurile agreate ºi a angajamentelor de compilare. Dacã auditorul mandatat sã aplice procedurile agreate
sau contabilul nu este independent, acest lucru trebuie declarat în rapoartele întocmite.

2. Integritatea – auditorul trebuie sã fie direct ºi onest în desfãºurarea activitãþii sale, sã dea dovadã de
corectitudine ºi sinceritate ºi trebuie sã nu fie implicat în conflicte de interese.

3. Obiectivitatea – auditorul nu trebuie sã îngãduie ca obiectivitatea sa sã fie afectatã de prejudecãþi,


de influenþe exterioare, de conflicte de interese etc.

4. Competenþa profesionalã ºi atenþia cuvenitã – auditorul are datoria de a atinge ºi de a menþine un


nivel corespunzãtor de competenþã, cunoºtinþe ºi aptitudini profesionale. Un auditor trebuie sã-ºi desfãºoare
activitatea cu atenþia cuvenitã.

5. Secretul profesional – auditorul trebuie sã respecte confidenþialitatea informaþiilor dobândite pe


parcursul derulãrii serviciilor de audit.

6. Conduita profesionalã – auditorul trebuie sã apere reputaþia profesiei, sã evite orice comportament
care ar putea discredita profesia.

7. Standarde tehnice – auditorul trebuie sã respecte standardele tehnice ºi profesionale ºi sã


îndeplineascã cu grijã ºi competenþã instrucþiunile clientului.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 90/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

III. STRATEGII EUROPENE SI NATIONALE

Bibliografie:
1. Strategia Europa 2020 ;
2. Planul national de dezvoltare 2007-2013.

1) STRATEGIA EUROPA 2020 - O strategie europeanã pentru o creºtere inteligentã, ecologicã ºi


favorabilã incluziunii

REZUMAT

Europa trece printr-o perioadã de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice ºi sociale
ºi a pus în evidenþã deficienþele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evolueazã apid, iar
provocãrile pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitatã asupra resurselor, îmbãtrânirea) se intensificã.
UE trebuie sã se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuºi dacã acþioneazã în od colectiv, ca
Uniune. Avem nevoie de o strategie care sã ne permitã sã ieºim din crizã mai puternici si care sã transforme
UE într-o economie inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii, caracterizatã prin niveluri ridicate de
ocupare a forþei de muncã, productivitate ºi coeziune socialã. Europa 2020 oferã o imagine de ansamblu a
economiei sociale de piaþã a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei prioritãþi care se susþin reciproc:
– creºtere inteligentã: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaºtere ºi inovare;
– creºtere durabilã: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizãrii resurselor, mai ecologice ºi mai competitive;
– creºtere favorabilã incluziunii: promovarea unei economii cu o ratã ridicatã a ocupãrii forþei de muncã,
care sã asigure coeziunea socialã ºi teritorialã.
UE trebuie sã defineascã direcþia în care vrea sã evolueze pânã în anul 2020. În acest scop, Comisia
propune urmãtoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populaþia cu vârsta cuprinsã între 20 ºi 64 de ani ar trebui sã aibã un loc de
muncã;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climã/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor
majoratã la 30%, dacã existã condiþii favorabile în acest sens);
– rata abandonului ºcolar timpuriu ar trebui redusã sub nivelul de 10% ºi cel puþin 40% din generaþia tânãrã
ar trebui sã aibã studii superioare;
– numãrul persoanelor ameninþate de sãrãcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate ºi sunt cruciale pentru reuºita noastrã generalã. Pentru a garanta cã
fiecare stat membru adapteazã strategia Europa 2020 la situaþia sa specificã, Comisia propune ca aceste
obiective ale UE sã fie transpuse în obiective ºi traiectorii naþionale.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 91/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritãþi - o creºtere inteligentã, durabilã ºi
favorabilã incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesarã
întreprinderea unei game largi de acþiuni la nivelul naþional, al UE ºi internaþional. Comisia prezintã ºapte
iniþiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecãrei teme prioritare:

– „O Uniune a inovãrii” pentru a îmbunãtãþi condiþiile-cadru ºi accesul la finanþãrile pentru cercetare ºi


inovare, astfel încât sã se garanteze posibilitatea transformãrii ideilor inovatoare în produse ºi servicii care
creeazã creºtere ºi locuri de muncã;

– „Tineretul în miºcare” pentru a consolida performanþa sistemelor de educaþie ºi pentru a facilita intrarea
tinerilor pe piaþa muncii;
– „O agendã digitalã pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare vitezã ºi
pentru a valorifica beneficiile pe care le oferã o piaþã digitalã unicã gospodãriilor ºi întreprinderilor;

– „O Europã eficientã din punctul de vedere al utilizãrii resurselor” pentru a permite decuplarea creºterii
economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scãzute de carbon,
pentru a creºte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor ºi a
promova eficienþa energeticã;

– „O politicã industrialã adaptatã erei globalizãrii” pentru a îmbunãtãþi mediul de afaceri, în special pentru
IMM-uri, ºi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide ºi durabile în mãsurã sã facã faþã concurenþei
la nivel mondial;

– „O agendã pentru noi competenþe ºi noi locuri de muncã” pentru a moderniza pieþele muncii ºi a oferi mai
multã autonomie cetãþenilor, prin dezvoltarea competenþelor acestora pe tot parcursul vieþii în vederea
creºterii ratei de participare pe piaþa muncii ºi a unei mai bune corelãri a cererii ºi a ofertei în materie de
forþã de muncã, inclusiv prin mobilitatea profesionalã;

– „Platforma europeanã de combatere a sãrãciei” pentru a garanta coeziunea socialã ºi teritorialã, astfel încât
beneficiile creºterii ºi locurile de muncã sã fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntã cu
sãrãcia ºi excluziunea socialã sã li se acorde posibilitatea de a duce o viaþã demnã ºi de a juca un rol activ în
societate.
Aceste ºapte iniþiative emblematice vor angaja atât UE, cât ºi statele membre. Instrumentele UE, în
special piaþa unicã, ajutoarele financiare ºi instrumentele de politicã externã, vor fi mobilizate pentru
eliminarea blocajelor ºi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediatã, Comisia
identificã mãsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilã de ieºire din crizã, pentru a
continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetarã pentru o creºtere pe termen
lung ºi pentru a întãri coordonarea în cadrul Uniunii economice ºi monetare.
Pentru a se obþine rezultate va fi nevoie de o guvernanþã economicã mai puternicã. Strategia Europa
2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematicã prezentatã anterior, care combinã prioritãþile ºi
principalele obiective, ºi întocmirea unor rapoarte de þarã, permiþând statelor membre sã îºi dezvolte
propriile strategii de reîntoarcere la o creºtere economicã durabilã ºi la sustenabilitatea finanþelor publice.
La nivelul UE se vor adopta orientãri integrate care sã cuprindã domeniul de aplicare al prioritãþilor ºi
obiectivelor UE.
Fiecãrui stat membru i se vor adresa recomandãri specifice. În cazul unui rãspuns necorespunzãtor,
se pot emite avertismente politice. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei
Europa 2020 ºi evaluarea Pactului de stabilitate ºi creºtere se vor efectua simultan, fãcându-se însã în
continuare distincþia între aceste instrumente ºi menþinând integritatea Pactului. Consiliul European se va

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 92/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

implica total în noua strategie ºi va fi punctul focal al acesteia. Comisia va monitoriza progresele înregistrate
în vederea îndeplinirii obiectivelor, va acilita schimburile politice ºi va prezenta propunerile necesare
orientãrii acþiunii ºi promovãrii iniþiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o
forþã motrice pentru mobilizarea cetãþenilor ºi va juca rolul de colegislator în ceea ce priveºte iniþiativele-
cheie.
Aceastã abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extinsã la comitetele UE, parlamentele
naþionale, autoritãþile naþionale, locale ºi regionale, partenerii sociali, pãrþile interesate ºi societatea civilã,
astfel încât toþi cetãþenii sã participe la îndeplinirea obiectivelor fixate. Comisia propune aprobarea de cãtre
Consiliul European, în martie, a abordãrii generale a strategiei ºi a obiectivelor principale ale UE ºi, în iunie,
a parametrilor detaliaþi ai strategiei, inclusiv a orientãrilor integrate ºi a obiectivelor naþionale. De asemenea,
Comisia aºteaptã cu interes observaþiile ºi sprijinul parlamentului European pentru a garanta succesul
strategieiEuropa 2020.

1.1 O perioadã de transformare

Criza a anulat progresele înregistrate recent

Recenta crizã economicã este fãrã precedent pentru generaþia noastrã. Progresele constante în materie de
creºtere economicã ºi de creare de locuri de muncã înregistrate în ultimii zece ani au fost anulate – PIB-ul
european a scãzut cu 4% în 2009, producþia noastrã industrialã a scãzut la nivelurile din anii ’90, iar 23 de
milioane de persoane (10% din populaþia activã a UE) nu au în prezent un loc de muncã. Criza a provocat un
ºoc pentru milioane de cetãþeni ºi a pus în evidenþã câteva deficienþe fundamentale ale economiei noastre.
Din cauza crizei, obiectivul de garantare a unei creºteri economice viitoare este mult mai greu de realizat.
Situaþia încã fragilã a sistemului nostru financiar frâneazã redresarea, având în vedere dificultãþile cu care se
confruntã atât întreprinderile, cât ºi gospodãriile pentru a obþine credite, a cheltui ºi a investi. Finanþele
noastre publice au fost grav afectate, cu deficite medii de 7% din PIB
ºi cu niveluri ale datoriei de peste 80% din PIB, doi ani de crizã anulând astfel progresele realizate în
douãzeci de ani de consolidare fiscalã. Potenþialul nostru de creºtere s-a înjumãtãþit în timpul crizei.
Numeroase planuri de investiþii, talente ºi idei riscã sã se piardã din cauza incertitudinilor, a scãderii cererii
ºi a lipsei finanþãrilor

Au fost puse în evidenþã deficienþele structurale ale Europei

Ieºirea din crizã reprezintã provocarea imediatã, dar cea mai mare provocare este aceea de a nu
încerca sã revenim la situaþia anterioarã crizei. Chiar ºi înaintea crizei existau multe domenii în care Europa
nu avansa destul de rapid în comparaþie cu restul lumii.

– Rata medie de creºtere a Europei a fost inferioarã din punct de vedere structural celei a principalilor noºtri
parteneri economici, în mare parte ca urmare a unui decalaj în materie de productivitate care s-a accentuat în
ultimii zece ani. Aceastã situaþie se datoreazã în mare parte diferenþelor existente între structurile
antreprenoriale, în paralel cu nivelurile scãzute ale investiþiilor în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii ºi inovãrii,
cu utilizarea insuficientã a tehnologiilor informaþiei ºi comunicaþiilor, cu reticenþa unor segmente ale
societãþilor noastre de a susþine inovarea, cu obstacolele în calea accesului pe piaþã ºi cu un mediu de afaceri
mai puþin dinamic.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 93/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– În pofida înregistrãrii unor progrese, ratele de ocupare a forþei de muncã în Europa, cu o medie de 69%
pentru persoanele cu vârsta între 20 ºi 64 de ani, sunt în continuare mult mai scãzute decât în alte pãrþi ale
lumii. Numai 63% dintre femei lucreazã, în comparaþie cu 76% dintre bãrbaþi. Numai 46% dintre lucrãtorii
vârstnici (55-64 de ani) au un loc de muncã, comparativ cu peste 62% în SUA ºi Japonia. Mai mult, cetãþenii
europeni lucreazã în medie cu 10% mai puþine ore decât cei din SUA sau din Japonia.

– Se înregistreazã o accelerare a îmbãtrânirii populaþiei. Întrucât generaþia nãscutã dupã cel de al doilea
Rãzboi mondial („baby boom”) începe sã se pensioneze, populaþia activã a UE va începe sã se reducã
începând din 2013-2014. Numãrul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani creºte, în prezent, de douã ori
mai rapid decât înainte de 2007 (cu aproximativ douã milioane de persoane pe an, în comparaþie cu numãrul
anterior, de un milion). Scãderea numãrului populaþiei active, combinatã cu creºterea proporþiei de
pensionari va exercita presiuni suplimentare asupra sistemelor noastre de protecþie socialã.

Provocãrile globale se intensificã


În timp ce Europa trebuie sã îºi soluþioneze propriile deficienþe structurale, lumea evolueazã rapid ºi
va fi foarte diferitã la sfârºitul urmãtorilor zece ani:

– Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Europa va profita în continuare de faptul cã reprezintã una
dintre cele mai deschise economii din lume, însã concurenþa din partea economiilor dezvoltate ºi emergente
se intensificã. Țãri precum China ºi India investesc masiv în cercetare ºi tehnologie, pentru a-ºi plasa
industria pe o poziþie superioarã în lanþul de valori ºi a înregistra un salt semnificativ în economia mondialã.
Acest lucru exercitã presiune asupra competitivitãþii anumitor sectoare ale economiei noastre, dar fiecare
ameninþare reprezintã ºi o oportunitate. Pe mãsurã ce aceste þãri se dezvoltã, se vor deschide noi pieþe pentru
multe întreprinderi europene.

– Finanþele mondiale au nevoie în continuare de mãsuri corective. Disponibilitatea creditelor acordate în


condiþii uºoare, o viziune pe termen scurt ºi asumarea unor riscuri exagerate pe pieþele financiare din toatã
lumea au încurajat comportamentul speculativ, contribuind la înregistrarea unei creºteri bazate pe bule
speculative ºi crearea unor dezechilibre importante. Europa s-a angajat sã gãseascã soluþii mondiale în
vederea instituirii unui sistem financiar eficient ºi sustenabil.

– Provocãrile legate de climã ºi de resurse necesitã adoptarea unor mãsuri drastice. Dependenþa puternicã de
combustibilii fosili, precum petrolul, ºi utilizarea ineficientã a materiilor prime expun consumatorii ºi
întreprinderile europene la ºocuri dãunãtoare ºi costisitoare privind preþurile, ameninþându-ne securitatea
economicã ºi favorizând schimbãrile climatice. Creºterea populaþiei mondiale de la 6 la 9 miliarde va
intensifica, la nivel mondial, concurenþa pentru resursele naturale ºi va exercita presiuni asupra mediului.
UE trebuie sã sensibilizeze în continuare alte pãrþi ale lumii în privinþa gãsirii unei soluþii globale pentru
problemele puse de schimbãrile climatice, în paralel cu punerea în aplicare, pe întreg teritoriul UE, a
strategiei privind schimbãrile climatice ºi energia pe care am convenit-o.

Europa trebuie sã treacã la acþiune pentru a evita declinul


Putem trage urmãtoarele învãþãminte de pe urma crizei:

– Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat legãturile strânse ºi efectele de
contagiune care existã între economiile noastre naþionale, în special în zona euro. Reformele realizate (sau

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 94/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

nu) într-o þarã afecteazã evoluþia situaþiei din toate celelalte þãri, astfel cum au demonstrat-o evenimentele
recente. Mai mult, din cauza crizei ºi a constrângerilor severe în ceea ce priveºte cheltuielile publice, este
mai dificil pentru unele state membre sã furnizeze finanþãri suficiente pentru infrastructura de bazã de care
au nevoie în domenii precum transporturile ºi energia, nu numai pentru a-ºi dezvolta propriile economii, ci ºi
pentru a le permite acestora sã participe pe deplin pe piaþa internã;

– Coordonarea la nivelul UE funcþioneazã: rãspunsul la crizã a demonstrat cã rezultatele sunt semnificativ


mai bune dacã acþionãm împreunã. Am demonstrat acest lucru prin adoptarea unor mãsuri comune pentru a
stabiliza sistemul bancar ºi prin adoptarea unui Plan european de redresare economicã. Într-o lume
globalizatã, nicio þarã nu poate soluþiona provocãrile în mod eficace acþionând în mod izolat;

– UE aduce o valoare adãugatã pe scena mondialã. UE va influenþa deciziile politice


mondiale numai dacã acþioneazã în mod concertat. O reprezentare mai puternicã pe plan extern va trebui
însoþitã de o coordonare mai puternicã pe plan intern. Criza nu a reprezentat un eveniment izolat, care sã ne
permitã sã revenim la situaþia anterioarã. Provocãrile cu care se confruntã Uniunea sunt mai mari decât
înainte de recesiune, în timp ce marja de manevrã de care dispunem este limitatã. În plus, restul lumii nu a
rãmas imobil. Rolul consolidat al G20 a demonstrat puterea economicã ºi politicã din ce în ce mai mare a
þãrilor emergente.
Europa se aflã în faþa unor opþiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a înfrunta în mod
colectiv provocarea imediatã pe care o reprezintã redresarea ºi provocãrile pe termen lung - globalizarea,
presiunile exercitate asupra resurselor, îmbãtrânirea - pentru a compensa pierderile recente, pentru a
redeveni competitivi, pentru a stimula productivitatea ºi pentru a înscrie UE pe o traiectorie ascendentã a
prosperitãþii („redresare durabilã”).

A doua opþiune este de a continua realizarea de reforme într-un ritm lent ºi în mare parte
necoordonat, riscând sã înregistrãm o pierdere permanentã de bunãstare, o ratã de creºtere lentã („redresare
lentã”), care poate conduce la niveluri ridicate ale ºomajului ºi ale angoasei sociale precum ºi la un declin
relativ pe scena mondialã („deceniu pierdut”).

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 95/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 96/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Europa poate sã reuºeascã

Europa are multe atuuri: talentul ºi creativitatea cetãþenilor noºtri, o bazã industrialã puternicã, un
sector al serviciilor solid, un sector agricol prosper ºi de înaltã calitate, o puternicã tradiþie maritimã, piaþa
unicã ºi moneda comunã, poziþia de cel mai mare bloc comercial din lume ºi de destinaþie principalã a
investiþiilor directe strãine. De asemenea, putem conta pe valorile noastre puternice, pe teritoriale ºi
solidaritãþii, pe respectul pe care îl purtãm mediului, pe diversitatea culturalã, pe respectul pentru egalitatea
de ºanse între femei ºi bãrbaþi – pentru a aminti doar câteva dintre punctele forte ale Europei. Multe dintre
statele membre ale UE se numãrã printre cele mai inovatoare ºi dezvoltate economii din lume. Însã Europa
are cele mai mari ºanse de reuºitã dacã acþioneazã în mod colectiv – ca Uniune.
Confruntate cu evenimente majore în trecut, UE ºi statele sale membre s-au ridicat de fiecare datã la
înãlþimea provocãrilor. În anii ’90, Europa a lansat cea mai mare piaþã unicã din lume, susþinutã de o
monedã comunã. În urmã cu doar câþiva ani, Europa a încetat a mai fi divizatã, odatã cu aderarea unor noi
state membre la Uniune ºi înscrierea altora pe traiectoria aderãrii viitoare sau a unei legãturi mai strânse cu
Uniunea. În ultimii doi ani, acþiunile comune adoptate în momentul culminant al crizei, prin intermediul
Planului european de redresare, au permis evitarea prãbuºirii economiei, în timp ce sistemele noastre de
protecþie socialã au contribuit la protejarea cetãþenilor de condiþii ºi mai grele de viaþã.
Europa este în mãsurã sã acþioneze pe timp de crizã ºi sã îºi adapteze economiile ºi societãþile. În
prezent, cetãþenii europeni traverseazã din nou o perioadã de transformare, pentru a face faþã impactului
crizei, deficienþelor structurale ale Europei ºi intensificãrii provocãrilor mondiale. Acþionând astfel, ieºirea
din crizã trebuie sã constituie pentru noi punctul de intrare într-o nouã economie. Pentru ca generaþiile
actuale ºi viitoare sã se bucure în continuare de o viaþã sãnãtoasã, de înaltã calitate, bazatã pe modelele
sociale unice ale Europei, trebuie sã acþionãm acum. Avem nevoie de o strategie care sã transforme UE într-
o economie inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii, caracterizatã de niveluri ridicate de ocupare a
forþei de muncã, productivitate ºi coeziune socialã. Strategia Europa 2020 rãspunde acestor cerinþe. Este o
agendã destinatã tuturor statelor membre, care ia în considerare diverse nevoi, diferite puncte de plecare ºi
particularitãþi naþionale pentru a promova creºterea tuturor.

1.2 Creºtere inteligentã, durabilã ºi favorabilã incluziunii

Cum dorim sã fie Europa în anul 2020?

Strategia Europa 2020 ar trebui sã se axeze pe trei prioritãþi1:


– creºtere inteligentã – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaºtere ºi inovare; – creºtere durabilã –
promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizãrii resurselor, mai ecologice ºi mai
competitive;
– creºtere favorabilã incluziunii – promovarea unei economii cu o ratã ridicatã a ocupãrii forþei de uncã, în
mãsurã sã asigure coeziunea economicã, socialã ºi teritorialã.
Aceste trei prioritãþi se susþin reciproc ºi oferã o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaþã a
Europei pentru secolul al XXI-lea.
Pentru a ne orienta eforturile ºi progresele, existã un consens larg conform cãruia UE ar trebui sã convinã
asupra unui numãr limitat de obiective principale pentru 2020. Aceste obiective ar trebui sã fie
reprezentative pentru perspectiva unei creºteri inteligente, durabile ºi favorabile incluziunii. Obiectivele
trebuie sã fie mãsurabile, capabile sã reflecte diversitatea situaþiilor existente în þãrile membre ºi sã se
bazeze pe date suficient de fiabile pentru a permite realizarea de comparaþii.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 97/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Urmãtoarele obiective au fost selecþionate pe aceastã bazã - îndeplinirea lor va fi esenþialã pentru
reuºita noastrã pânã în anul 2020:

- rata ocupãrii forþei de muncã a populaþiei cu vârsta cuprinsã între 20 ºi 64 de ani ar trebui sã creascã de
la nivelul actual de 69% la cel puþin 75%, inclusiv printr-o mai mare implicare a femeilor, a lucrãtorilor
în vârstã ºi printr-o mai bunã integrare a migranþilor pe piaþa muncii;
- UE urmãreºte în prezent obiectivul de a investi 3% din PIB în cercetare-dezvoltare (C-D).

Obiectivul a reuºit sã atragã atenþia asupra necesitãþii ca atât sectorul public, cât ºi cel privat sã
investeascã în C-D, dar se concentreazã mai mult pe resurse decât pe impact. Este necesar, în mod clar, sã
fie îmbunãtãþite condiþiile pentru investiþii ale sectorului privat în domeniul C-D în UE ºi multe dintre
mãsurile propuse în prezenta strategie vor contribui la acest lucru. Este clar, de asemenea, cã o abordare
comunã a C-D ºi a inovãrii ar lãrgi gama de cheltuieli, ceea ce ar fi mai pertinent pentru activitãþile
comerciale ºi pentru elementele care stimuleazã productivitatea. Comisia propune pãstrarea obiectivului de
3%, în paralel cu dezvoltarea unui indicator care sã reflecte intensitatea C-D ºi inovãrii;
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã cu cel puþin 20% faþã de nivelurile din 1990 sau cu 30%, dacã
existã condiþii favorabile în acest sens2; creºterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în
consumul final de energie ºi o creºtere cu 20% a eficienþei energetice;
– un obiectiv referitor la nivelul de studii, care abordeazã problema abandonului ºcolar timpuriu, vizând
reducerea ratei de abandon de la valoarea actualã de 15% la 10% ºi majorarea procentajului persoanelor cu
vârsta cuprinsã între 30 ºi 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel puþin 40% în 2020;
– numãrul cetãþenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului naþional de sãrãcie ar trebui redus cu
25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sãrãcie 3.
Aceste obiective sunt interconectate. De exemplu, asigurarea unor niveluri de studii mai ridicate
favorizeazã ºansele de angajare, iar înregistrarea unor progrese în ceea ce priveºte creºterea ratei de ocupare
a forþei de muncã contribuie la reducerea sãrãciei. O capacitate sporitã de cercetare-dezvoltare ºi inovare în
toate sectoarele economiei, combinatã cu o utilizare mai eficientã a resurselor va îmbunãtãþi competitivitatea
ºi vor accelera crearea de locuri de muncã. Investirea în tehnologii mai ecologice, cu emisii reduse de carbon
va proteja mediul, va contribui la combaterea schimbãrilor climatice ºi va crea noi oportunitãþi de afaceri ºi
noi locuri de muncã. Ar trebui sã ne mobilizãm atenþia colectivã în scopul îndeplinirii acestor obiective. Va
fi nevoie de asumarea mai uternicã a rolului de lider, de un angajament mai ferm ºi mecanisme eficace de
execuþie pentru a modifica atitudinile ºi practicile la nivelul UE în vederea obþinerii rezultatelor rezumate în
aceste obiective.
Aceste obiective sunt reprezentative, însã nu exhaustive. Ele reprezintã o idee generalã a viziunii
Comisiei cu privire la situarea UE în 2020 în ceea ce priveºte parametrii-cheie stabiliþi. Ele nu constituie o
abordare valabilã pentru toþi. Fiecare stat membru este diferit, iar UE cu cele 27 de state membre ale sale
este mai puþin omogenã decât acum un deceniu. În pofida disparitãþilor dintre nivelurile de dezvoltare ºi
nivelurile de viaþã, Comisia considerã cã obiectivele propuse sunt relevante pentru toate statele membre, atât
noi, cât ºi vechi.
Investirea în cercetare-dezvoltare ºi inovare, în educaþie ºi în tehnologii eficiente din punctul de
vedere al utilizãrii resurselor va aduce beneficii sectoarelor tradiþionale, zonelor rurale, precum ºi
economiilor bazate pe servicii ºi cu un nivel ridicat de competenþe. Va consolida coeziunea economicã,
socialã ºi teritorialã. Pentru a garanta cã fiecare stat membru adapteazã strategia Europa 2020 la propria sa
situaþie, Comisia propune ca aceste obiective UE sã fie transpuse în obiective ºi traiectorii naþionale, care sã
reflecte situaþia actualã a fiecãrui stat membru ºi nivelul de ambiþii pe care îl poate atinge în cadrul unui
efort european mai larg de îndeplinire a acestor obiective. În paralel cu eforturile depuse de statele membre,
Comisia va propune o gamã ambiþioasã de acþiuni la nivelul UE, menite sã înscrie UE pe o nouã traiectorie

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 98/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

de creºtere, mai durabilã. Eforturile depuse la nivelul UE ºi cele depuse la nivel naþional ar trebui sã se
susþinã reciproc.

Creºtere inteligentã – o economie bazatã pe cunoaºtere ºi inovare

Creºterea inteligentã înseamnã consolidarea cunoaºterii ºi inovãrii ca elemente motrice ale viitoarei
creºteri. Pentru aceasta este necesar sã îmbunãtãþim calitatea sistemelor noastre de învãþãmânt, sã întãrim
performanþa în cercetare, sã promovãm inovarea ºi transferul de cunoºtinþe în Uniune, sã folosim pe deplin
tehnologiile informaþiei ºi comunicaþiilor ºi sã ne asigurãm cã ideile inovatoare pot fi transpuse în noi
produse ºi servicii care genereazã creºtere, locuri de muncã de calitate ºi care
contribuie la abordarea provocãrilor cu care se confruntã societatea europeanã ºi mondialã. Însã, pentru a
reuºi, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, finanþele ºi cu accentul pe nevoile utilizatorilor
ºi pe oportunitãþile pieþei.
Europa trebuie sã acþioneze în urmãtoarele domenii:

– Inovare: În Europa, cheltuielile destinate C-D se situeazã sub 2%, comparativ cu 2,6% în SUA ºi 3,4% în
Japonia, în principal ca urmare a nivelului redus al investiþiilor private. Nu conteazã numai valorile absolute
ale acestor cheltuieli – Europa trebuie sã se concentreze pe impactul ºi componenþa cheltuielilor cu
cercetarea ºi sã îmbunãtãþeascã condiþiile pentru investiþiile sectorului privat în C-D în UE. Ponderea mai
redusã în UE a firmelor high-tech justificã jumãtate din decalajul nostru faþã de SUA.

– Educaþie, formare ºi învãþare de-a lungul vieþii: Un sfert din toþi elevii au competenþe slabe de citire, unul
din ºapte tineri abandoneazã studiile ºi formarea prea devreme. Aproximativ 50% ating un nivel mediu de
calificare, însã acesta nu este suficient pentru a rãspunde nevoilor pieþei. Mai puþin de o persoanã din trei
din populaþia cu vârsta cuprinsã între 25 ºi 34 de ani are o diplomã universitarã, comparativ cu 40% în SUA
ºi peste 50% în Japonia. Potrivit indicelui Shanghai, numai douã universitãþi europene figureazã în
clasamentul mondial al primelor 20 de universitãþi.

– Societatea digitalã: Cererea globalã pentru tehnologiile informaþiei ºi comunicaþiilor reprezintã o piaþã în
valoare de 2 000 miliarde €, însã numai un sfert din aceasta provine de la firme europene. De asemenea,
Europa este în urmã în ceea ce priveºte internetul de mare vitezã, ceea ce afecteazã capacitatea acesteia de
inovare, inclusiv în zonele rurale, precum ºi în ceea ce priveºte diseminarea online a cunoºtinþelor ºi
distribuþia online de bunuri ºiservicii.
Acþiunile în cadrul acestei prioritãþi vor duce la eliberarea potenþialului inovator al Europei,
ameliorând rezultatele în domeniul educaþiei, calitatea ºi rezultatele instituþiilor de învãþãmânt ºi
valorificând avantajele economice ºi sociale ale societãþii digitale. Aceste politici ar trebui realizate la nivel
regional, naþional ºi european.

Iniþiativa emblematicã „O Uniune a inovãrii”

Obiectivul acestei iniþiative este de a recentra politica în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii ºi inovãrii


spre provocãrile cu care se confruntã societatea noastrã, precum schimbãrile climatice, energia ºi utilizarea
eficientã a resurselor, sãnãtatea ºi schimbãrile demografice. Fiecare verigã din lanþul inovãrii ar trebui
consolidatã, de la cercetarea fundamentalã la comercializare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:

– definitivarea spaþiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centratã pe
provocãri precum securitatea energeticã, transporturile, schimbãrile climatice, utilizarea eficientã a

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 99/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

resurselor, sãnãtatea ºi îmbãtrânirea, metodele de producþie ecologice ºi gestionarea terenurilor, precum ºi


consolidarea programãrii comune cu statele membre ºi regiunile;

– îmbunãtãþirea condiþiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor sã inoveze, crearea unui brevet european
unic ºi a unei instanþe specializate în materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de
autor ºi a mãrcilor comerciale, îmbunãtãþirea accesului IMM-urilor la protecþia proprietãþii intelectuale,
accelerarea instituirii unor standarde interoperabile; îmbunãtãþirea accesului la capital ºi utilizarea deplinã a
politicilor care vizeazã cererea, de exemplu prin achiziþii publice ºi reglementare inteligentã);

– lansarea de parteneriate europene în domeniul inovãrii între UE ºi nivelurile naþionale, în vederea


accelerãrii dezvoltãrii ºi utilizãrii tehnologiilor necesare pentru a rãspunde provocãrilor identificate. Primul
parteneriat va avea în vedere urmãtoarele elemente: „crearea bioeconomiei pânã în 2020”, „tehnologiile
generice esenþiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei” ºi „tehnologiile care sã le
permitã persoanelor în vârstã sã trãiascã în mod independent ºi sã fie activi în societate”;

– consolidarea ºi dezvoltarea în continuare a rolului instrumentelor UE de susþinere a inovãrii (de exemplu,


fondurile structurale, fondurile de dezvoltare ruralã, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, programul-
cadru pentru competitivitate ºi inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strânsã cu BEI ºi prin
simplificarea procedurilor administrative în vederea facilitãrii accesului la finanþare, în special pentru
IMMuri, precum ºi introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piaþa carbonului, în
special pentru cei cu o evoluþie rapidã;
– promovarea parteneriatelor în materie de cunoaºtere ºi consolidarea legãturilor între educaþie,
întreprinderi, cercetare ºi inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare ºi Tehnologie
(EIT), precum ºi promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare.

La nivel naþional, statele membre vor trebui:

– sã reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare ºi inovare de la nivel naþional (ºi regional) pentru a


promova excelenþa ºi specializarea inteligentã, sã consolideze cooperarea între universitãþi, mediul de
cercetare ºi întreprinderi, sã punã în aplicare programe comune ºi sã întãreascã cooperarea transfrontalierã
în domeniile în care UE aduce valoare adãugatã pentru ºi sã adapteze procedurile naþionale de finanþare în
consecinþã, sã asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;

– sã garanteze existenþa unui numãr suficient de absolvenþi de universitãþi de ºtiinþe, matematicã ºi inginerie
ºi sã axeze programele ºcolare pe creativitate, inovare ºi spirit antreprenorial;

– sã acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaºterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale ºi a altor
instrumente financiare pentru a promova investiþii private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Iniþiativa emblematicã „Tineretul în miºcare”

Obiectivul este de a consolida performanþa ºi atractivitatea internaþionalã a instituþiilor de


învãþãmânt superior din Europa, de a spori nivelul general de calitate la toate nivelurile de educaþie ºi
formare în UE, combinând atât excelenþa, cât ºi echitatea, prin promovarea mobilitãþii studenþilor ºi a celor
care urmeazã un curs de formare, precum ºi de a îmbunãtãþi situaþia încadrãrii în muncã a tinerilor. La
nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 100/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– integrarea ºi consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universitãþilor ºi cele destinate


cercetãtorilor (precum Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus ºi Marie Curie) ºi corelarea acestora cu
resursele ºi programele naþionale;
– impulsionarea agendei de modernizare a învãþãmântului superior la nivelul programelor ºcolare, al
guvernanþei ºi al finanþãrii, inclusiv prin evaluarea comparativã a performanþei universitãþilor ºi a
rezultatelor educaþionale în context global;
– identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru
tinerii profesioniºti;
– promovarea recunoaºterii învãþãrii non-formale ºi informale;
– lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncã a tinerilor, în care sã fie prezentate politicile menite sã
reducã rata ºomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui sã promoveze, cu ajutorul statelor membre
ºi al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piaþa muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al
altor experienþe de muncã, inclusiv printr-o iniþiativã („Primul loc de muncã EURES”) al cãrui obiectiv
este de a spori ºansele tinerilor de ocupare a unui loc de muncã prin favorizarea mobilitãþii în UE.
La nivel naþional, statele membre vor trebui:
– sã efectueze investiþii eficiente în sistemele de învãþãmânt ºi de formare la toate nivelurile (de la nivel
preºcolar la nivel universitar);
– sã amelioreze rezultatele în domeniul educaþiei, tratând fiecare segment (preºcolar, primar, secundar,
profesional ºi universitar) în cadrul unei abordãri integrate, care sã includã competenþele-cheie ºi care are
scopul de a reduce abandonul ºcolar timpuriu;
– sã consolideze deschiderea ºi relevanþa sistemelor de învãþãmânt prin instituirea unor cadre naþionale de
calificare ºi printr-o mai bunã direcþionare a rezultatelor învãþãrii spre nevoile pieþei muncii;
– sã faciliteze intrarea tinerilor pe piaþa muncii prin acþiuni integrate care cuprind, inter alia, îndrumare,
consiliere ºi ucenicie.

Iniþiativa emblematicã „O agendã digitalã pentru Europa”

Obiectivul este de a obþine beneficii sociale ºi economice durabile, datoritã unei pieþe unice
digitale, bazate pe internet rapid ºi ultrarapid ºi pe aplicaþii interoperabile, care sã permitã accesul tuturor
la serviciile în bandã largã pânã în 2013, accesul tuturor la internet de vitezã mult mai mare (30 Mbps sau
mai mult) pânã în 2020 ºi abonarea a 50% sau mai mult dintre gospodãriile europene la conexiuni internet
de peste 100 Mbps.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– oferirea unui cadru juridic stabil, care sã stimuleze investiþiile într-o infrastructurã pentru internet de
mare vitezã, deschisã ºi competitivã, precum ºi în serviciile conexe;
– dezvoltarea unei politici eficiente în domeniul spectrului;
– facilitarea utilizãrii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;
crearea unei adevãrate pieþe unice pentru conþinutul ºi serviciile online (ºi anume, servicii web ale UE
sigure ºi fãrã frontiere ºi pieþe de conþinut digital) care sã beneficieze de niveluri ridicate de securitate ºi
încredere, de un cadru echilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licenþelor
multiteritoriale, de protecþie ºi remuneraþie adecvate pentru deþinãtorii de drepturi ºi de un sprijin activ în
vederea digitalizãrii bogatului patrimoniu cultural european ºi a modelãrii guvernanþei globale a
internetului;
– reformarea fondurilor destinate cercetãrii ºi inovãrii ºi creºterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât
atuurile tehnologice ale Europei în domenii strategice sã fie consolidate ºi sã se creeze condiþiile ca IMM-
urile care înregistreazã niveluri ridicate de creºtere sã devinã lideri pe pieþele emergente ºi sã stimuleze
inovarea în domeniul TIC în toate sectoarele de activitate;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 101/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– promovarea accesului la internet ºi adoptarea acestuia de cãtre toþi cetãþenii europeni, în special prin
acþiuni de susþinere a competenþelor digitale ºi a accesibilitãþii serviciilor digitale.
La nivel naþional, statele membre vor trebui:
– sã elaboreze strategii operaþionale privind internetul de mare vitezã ºi sã orienteze fondurile publice,
inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investiþiile private;
– sã stabileascã un cadru juridic pentru coordonarea lucrãrilor publice astfel încât costurile pentru
dezvoltarea reþelelor sã se reducã;
– sã promoveze dezvoltarea ºi utilizarea unor servicii online moderne ºi accesibile (de exemplu, e-
guvernare, servicii de asistenþã medicalã online, casa inteligentã, competenþele informatice, securitatea).

Creºtere durabilã – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizãrii
resurselor, mai ecologice ºi mai competitive;

Creºterea durabilã presupune construirea unei economii competitive, durabile ºi eficiente din
punctul de vedere al utilizãrii resurselor, care sã profite de rolul de lider al Europei în cursa pentru
dezvoltarea unor noi procese ºi tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice, care sã accelereze dezvoltarea
de reþele inteligente, ce folosesc TIC, care sã exploateze reþelele de la scara UE ºi sã consolideze avantajul
competitiv al mediului nostru de afaceri, în special în sectoarele de producþie ºi în cadrul IMM-urilor ºi care
sã ajute consumatorii sã realizeze meritele utilizãrii eficiente a resurselor. O asemenea abordare va ajuta UE
sã prospere într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, care dispune de resurse limitate ºi sã previnã,
în acelaºi timp, degradarea mediului, pierderea biodiversitãþii ºi utilizarea nedurabilã a resurselor. De
asemenea, aceasta va sta la baza coeziunii economice, sociale ºi teritoriale.
Europa trebuie sã acþioneze în domeniile urmãtoare:

– Competitivitate: UE a prosperat datoritã comerþului, exportând în lumea întreagã ºi importând atât materii
prime, cât ºi produse finite. Fiind confruntaþi cu o presiune intensã pe pieþele de export ºi pentru un numãr
tot mai mare de materii prime, trebuie sã ne îmbunãtãþim competitivitatea faþã de partenerii noºtri comerciali
principali, printr-o productivitate crescutã. Trebuie sã abordãm chestiunea competitivitãþii relative în cadrul
zonei euro ºi în ansamblul UE. Uniunea Europeanã a fost, în mare mãsurã, în avangarda soluþiilor ecologice,
însã avantajul acumulat este acum pus în pericol de concurenþi puternici, în special de China ºi de America
de Nord. UE ar trebui sã îºi menþinã avantajul pe piaþa tehnologiilor ecologice, ca o modalitate de a asigura
o utilizare eficace a resurselor în cadrul întregii economii, eliminând, în acelaºi timp, blocajele din cadrul
infrastructurilor reþelelor majore, stimulând, astfel, competitivitatea noastrã industrialã. Combaterea
schimbãrilor climatice: pentru a ne atinge obiectivele în materie de schimbãri climatice, este necesar sã
reducem emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid în decada care urmeazã decât în decada precedentã ºi
sã exploatãm pe deplin potenþialul noilor tehnologii, precum posibilitãþile de captare ºi stocare a dioxidului
de carbon. O utilizare mai eficientã a resurselor ar contribui în mod semnificativ la reducea emisiilor, la
realizarea de economii ºi ar stimula creºterea economicã. Sunt vizate toate sectoarele economiei, nu numai
cele care genereazã un nivel ridicat de emisii. De asemenea, trebuie sã consolidãm capacitatea de rezistenþã
a economiilor noastre în faþa riscurilor climatice, precum ºi capacitatea de prevenire a dezastrelor ºi de
reacþie la acestea.

– Energie curatã ºi eficientã: dacã ne vom atinge obiectivele în materie de energie, valoarea importurilor
noastre de petrol ºi gaze ar putea scãdea cu 60 de miliarde € pânã în 2020. Aceasta nu reprezintã doar o
economie din punct de vedere financiar, ci este esenþialã pentru securitatea noastrã energeticã. Dacã
înregistrãm progrese suplimentare în ceea ce priveºte integrarea pieþei europene a energiei, PIB-ul ar putea
creºte cu 0,6%-0,8%. Simplul fapt de a atinge obiectivul UE ca 20% din energia folositã sã provinã din surse

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 102/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

regenerabile ar putea permite crearea a peste 600 000 de locuri de muncã în UE. Dacã la aceasta se adaugã
obiectivul de 20% privind eficienþa energeticã, în joc sunt peste 1 milion de noi locuri de muncã.
Pentru a acþiona în acest domeniu, este necesarã punerea în aplicare a angajamentelor noastre referitoare la
reducerea emisiilor într-un mod care sã maximizeze beneficiile ºi sã minimizeze costurile, inclusiv prin
difuzarea soluþiilor inovatoare în plan tehnologic. În plus, ar trebui sã vizãm ecuplarea creºterii de consumul
de energie ºi sã devenim o economie mai eficientã din punctul de vedere al utilizãrii resurselor. Aceasta nu
numai cã va oferi Europei un avantaj competitiv, dar va ºi reduce dependenþa acesteia de resursele de
materii prime ºi de produse de bazã provenite din exterior.

Iniþiativa emblematicã: „O Europã eficientã din punctul de vedere al utilizãrii resurselor”


Scopul este sprijinirea tranziþiei cãtre o economie eficientã în ceea ce priveºte utilizarea resurselor
ºi cu emisii reduse de dioxid de carbon. Obiectivul este de a decupla creºterea noastrã economicã de
utilizarea resurselor ºi de consumul de energie, de a reduce emisiile de CO2, de a creºte competitivitatea ºi
de a promova o securitate energeticã sporitã.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu, fondurile pentru dezvoltare ruralã, fondurile
structurale, programul cadru pentru C&D, reþelele transeuropene, BEI), ca parte a unei strategii solide de
finanþare, care îmbinã finanþarea UE cu finanþarea publicã naþionalã ºi cu cea privatã.
– consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de piaþã (de exemplu, certificate de emisii, reforma
impozitãrii energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea unei utilizãri mai extinse a achiziþiilor
publice ecologice);
– prezentarea de propuneri pentru modernizarea ºi decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind,
astfel, la creºterea competitivitãþii. Acest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de mãsuri, de exemplu
mãsuri de infrastructurã precum dezvoltarea rapidã a unor infrastructuri de reþea de mobilitate electricã,
gestionarea eficientã a traficului, logisticã mai performantã, urmãrirea reducerii emisiilor de CO2 pentru
autovehiculele rutiere, pentru sectoarele aviaþiei ºi maritim, inclusiv lansarea unei iniþiative majore privind
automobilele ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a
autovehiculelor electrice ºi hibride, printr-o combinaþie de mãsuri de sprijin care cuprind cercetarea,
stabilirea unor standarde comune ºi dezvoltarea infrastructurii necesare;
accelerarea punerii în aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare adãugatã ridicatã pentru Europa, în
vederea eliminãrii principalelor blocaje, în special în secþiunile transfrontaliere ºi nodurile intermodale
(oraºe, porturi, platforme logistice);
– finalizarea pieþei interne a energiei ºi punerea în aplicare a planului privind tehnologiile energetice
strategice (SET). În acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie constituie, de asemenea, o
prioritate;
– prezentarea unei iniþiative privind evoluþia reþelelor europene, inclusiv a reþelelor transeuropene de
energie, cãtre o super-reþea europeanã, „reþele inteligente” ºi interconectarea, în special a surselor
regenerabile de energie, la reþea (cu sprijinul fondurilor structurale ºi al BEI). În acest sens, este necesarã
promovarea proiectelor de infrastructurã de importanþã strategicã majorã pentru UE în zona balticã, în
Balcani, în regiunea mediteraneeanã ºi în Eurasia;
– adoptarea ºi implementarea unui Plan de acþiune revizuit privind eficienþa energeticã ºi promovarea unui
program substanþial în domeniul utilizãrii eficiente a resurselor (sprijinind atât IMM-urile, cât ºi
gospodãriile) prin utilizarea fondurilor structurale ºi a altor tipuri de fonduri în vederea mobilizãrii de noi
finanþãri prin intermediul modelelor existente ºi foarte eficace de scheme de investiþii inovatoare. Aceastã
mãsurã ar trebui sã determine modificãri ale modului de consum ºi de producþie;
– stabilirea unei viziuni privind modificãrile structurale ºi tehnologice necesare pentru a face tranziþia
cãtre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficientã din punctul de vedere al utilizãrii

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 103/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

resurselor ºi rezistentã la schimbãrile climatice pânã în 2050, fapt care va permite UE sã îºi atingã
obiectivele privind reducerea emisiilor ºi biodiversitatea. Aceasta include prevenirea dezastrelor ºi reacþia
la acestea, precum ºi exploatarea contribuþiei pe care politicile de coeziune, agricolã, de dezvoltare ruralã
ºi maritimã o au în lupta împotriva schimbãrilor climatice, în special prin mãsuri de adaptare bazate pe o
utilizare mai eficientã a resurselor, care vor contribui, de asemenea, la îmbunãtãþirea securitãþii alimentare
la nivel mondial.
La nivel naþional, statele membre vor trebui:
– sã elimine treptat subvenþiile dãunãtoare mediului, fãcând excepþii doar în cazul persoanelor
defavorizate;
– sã dezvolte instrumente de piaþã, precum stimulente fiscale ºi achiziþii publice menite sã adapteze
metodele de producþie ºi de consum;
– sã dezvolte infrastructuri energetice ºi de transport inteligente, modernizate ºi complet interconectate ºi
sã utilizeze pe deplin TIC;
– sã asigure implementarea coordonatã a proiectelor de infrastructurã, în cadrul reþelei centrale a UE,
care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul sãu;
– sã se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile
generate ºi din congestiile reþelelor;
– sã utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanþã energeticã în construcþii ºi instrumente
de piaþã precum impozitarea, subvenþiile ºi achiziþiile publice pentru a reduce consumul de energie ºi de
resurse ºi sã utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcþia de clãdiri publice eficiente din
punct de vedere energetic ºi într-o reciclare mai eficientã;
– sã stimuleze instrumente care permit economisirea de energie ºi care ar putea creºte eficienþa în
sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.

Iniþiativa emblematicã „O politicã industrialã adaptatã erei globalizãrii”

Industria ºi mai ales IMM-urile au fost grav afectate de criza economicã ºi toate sectoarele se
confruntã cu provocãrile generate de globalizare ºi de adaptarea proceselor lor de producþie ºi a
produselor lor la o economie cu emisii scãzute de carbon. Impactul acestor provocãri va fi diferit de la un
sector la altul: în timp ce unele sectoare vor trebui sã se „reinventeze”, altele vor beneficia de noi
oportunitãþi de afaceri create de aceste provocãri. Comisia va colabora strâns cu pãrþile interesate din
diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaþiile de
consumatori) ºi va elabora un cadru pentru o politicã industrialã modernã, care sã sprijine spiritual
antreprenorial, sã ghideze ºi sã ajute industria pentru a fi în mãsurã sã facã faþã acestor provocãri, sã
promoveze competitivitatea sectorului industriei primare, al producþiei ºi al serviciilor din Europa ºi sã le
ajute sã valorifice oportunitãþile create de globalizare ºi de economia ecologicã. Cadrul va viza toate
elementele lanþului de valori din ce în ce mai internaþional, de la accesul la materii prime la serviciile
postvânzare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
– stabilirea unei politici industriale care sã creeze condiþiile cele mai favorabile pentru a menþine ºi a
dezvolta o bazã industrialã puternicã, competitivã ºi diversificatã în Europa, precum ºi pentru a sprijini
tranziþia sectoarelor de producþie cãtre o utilizare mai eficientã a energiei ºi a resurselor;
– dezvoltarea unei abordãri orizontale a politicii industriale, care sã combine diverse instrumente de
politicã (de exemplu, reglementarea „inteligentã”, modernizarea achiziþiilor publice, normele în materie de
concurenþã ºi stabilirea de standarde);

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 104/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– îmbunãtãþirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de
tranzacþie aferente desfãºurãrii unei activitãþi economice în Europa, prin promovarea clusterelor ºi prin
îmbunãtãþirea accesului convenabil la finanþare;
– promovarea restructurãrii sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora cãtre activitãþi de
viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidã a competenþelor cãtre sectoarele ºi pieþele cu un ritm alert de
creºtere ºi prin acordarea de sprijin prin intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE
ºi/sau prin Fondul de ajustare la globalizare;
– promovarea tehnologiilor ºi a metodelor de producþie care reduc utilizarea resurselor naturale ºi sporesc
investiþiile în patrimoniul natural al UE;
– promovarea internaþionalizãrii IMM-urilor;
– asigurarea faptului cã reþelele de transport ºi de logisticã permit industriei din toatã Uniunea sã
beneficieze de acces efectiv pe piaþa unicã ºi, într-un context mai larg, pe piaþa internaþionalã;
– dezvoltarea unei politici spaþiale eficace care sã punã la dispoziþie instrumentele necesare depãºirii unor
provocãri-cheie la nivel mondial ºi care sã obþinã rezultate, în special în ceea ce priveºte programele
Galileo ºi GMES;
– sporirea competitivitãþii sectorului turismului în Europa;
– revizuirea reglementãrilor în vederea sprijinirii tranziþiei sectoarelor serviciilor ºi producþiei cãtre o
utilizare mai eficientã a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficientã; îmbunãtãþirea modului în care
sunt definite standardele europene, astfel încât standardele europene ºi internaþionale sã stimuleze
competitivitatea pe termen lung a industriei europene. Acest lucru va include promovarea comercializãrii ºi
a adoptãrii unor tehnologii generice esenþiale;
– reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilitãþii sociale a întreprinderilor, ca element-cheie în
asigurarea încrederii pe termen lung a angajaþilor ºi a consumatorilor.
La nivel naþional, statele membre vor trebui:
– sã îmbunãtãþeascã mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziþii
publice menite sã sprijine iniþiativele care încurajeazã inovarea;
sã amelioreze condiþiile de asigurare a respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã;
– sã reducã sarcina administrativã a societãþilor ºi sã amelioreze calitatea legislaþiei în domeniul
afacerilor;
– sã colaboreze strâns cu pãrþile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu
mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaþiile de consumatori) pentru a identifica blocajele ºi a dezvolta
o analizã comunã cu privire la modalitãþile de a menþine o bazã industrialã ºi de cunoaºtere solidã ºi de a
plasa UE într-o poziþie de lider în ceea ce priveºte dezvoltarea durabilã la nivel mondial.

Creºtere favorabilã incluziunii – o economie cu o ratã ridicatã a ocupãrii forþei de muncã, asigurând
coeziunea economicã, socialã ºi teritorialã
O creºtere favorabilã incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetãþenilor prin rate ridicate ale
ocupãrii forþei de muncã, investirea în dezvoltarea competenþelor, combaterea sãrãciei ºi modernizarea
pieþelor muncii ºi a sistemelor de formare ºi de protecþie socialã pentru a ajuta cetãþenii sã anticipeze ºi sã
gestioneze schimbãrile, precum ºi pentru a construi o societate solidarã. De asemenea, este esenþial ca
beneficiile creºterii economice sã fie accesibile în toate regiunile Uniunii, inclusiv în regiunile
ultraperiferice, consolidând astfel coeziunea teritorialã. O creºtere favorabilã incluziunii presupune sã se
asigure tuturor cetãþenilor acces ºi oportunitãþi pe tot parcursul vieþii. Europa trebuie sã îºi valorifice pe
deplin potenþialul de forþã de muncã pentru a face faþã provocãrilor pe care le reprezintã îmbãtrânirea
populaþiei ºi creºterea concurenþei mondiale. Vor fi necesare politici de promovare a egalitãþii de ºanse între

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 105/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

femei ºi bãrbaþi pentru a creºte participarea forþei de muncã, ceea ce va contribui la creºtere ºi la coeziune
sociale.
Europa trebuie sã acþioneze în urmãtoarele domenii:
– ocuparea forþei de muncã: din cauza schimbãrilor demografice, forþa de muncã de care dispunem este în
scãdere. Numai douã treimi din populaþia noastrã activã are în prezent un loc de muncã, în comparaþie cu
peste 70% în SUA ºi în Japonia. Rata ocupãrii forþei de muncã este scãzutã în special în rândul femeilor ºi al
lucrãtorilor în vârstã. Tinerii au fost grav afectaþi de crizã, cunoscând o ratã a ºomajului de peste 21%. Se
întrevede un risc ridicat ca persoanele neintegrate în câmpul muncii sau care au legãturi slabe cu acesta sã
piardã teren pe piaþa muncii;
– competenþele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competenþe reduse sau de bazã, însã persoanele
mai instruite sunt cele care beneficiazã, în principal, de posibilitãþile oferite de învãþarea de-a lungul vieþii.
Pânã în 2020, 16 milioane de locuri de muncã vor necesita un nivel înalt de calificare, în timp ce numãrul
locurilor de muncã pentru care se vor cere competenþe reduse va scãdea cu 12 milioane. Pentru ca lucrãtorii
sã aibã o viaþã activã mai îndelungatã, este nevoie, de asemenea, sã le oferim posibilitatea de a dobândi ºi de
a dezvolta noi competenþe pe tot parcursul vieþii;
– combaterea sãrãciei: înainte de crizã, 80 de milioane de persoane erau ameninþate de sãrãcie. 19 milioane
dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de muncã nu câºtigã suficient pentru a ieºi din
sãrãcie. Șomerii sunt, în special, afectaþi.
Acþiunile din cadrul acestei prioritãþi vor necesita modernizarea ºi consolidarea politicilor noastre în
materie de ocupare a forþei de muncã, de educaþie ºi de formare, precum ºi a sistemelor noastre de protecþie
socialã, prin sporirea participãrii pe piaþa muncii ºi prin reducerea ºomajului structural, precum ºi prin
creºterea responsabilitãþii sociale a întreprinderilor în cadrul comunitãþii de afaceri. În acest sens, va fi
important sã se asigure accesul populaþiei la centre de îngrijire a copiilor ºi la centre destinate altor persoane
aflate în întreþinere. Va fi esenþial sã se punã în aplicare principiile privind flexicuritatea ºi sã se ofere
cetãþenilor posibilitatea de a dobândi noi competenþe care sã le permitã sã se adapteze la noile condiþii ºi la
eventualele schimbãri de carierã. Va fi nevoie de un efort deosebit pentru a combate sãrãcia ºi excluziunea
socialã ºi pentru a reduce inegalitãþile în materie de sãnãtate, astfel încât beneficiile creºterii sã poatã fi
accesibile tuturor. Capacitatea noastrã de a face faþã provocãrii pe care o reprezintã promovarea unei
îmbãtrâniri active ºi sãnãtoase a populaþiei va fi la fel de importantã în asigurarea coeziunii sociale ºi a unei
productivitãþi mai ridicate.

Iniþiativa emblematicã „O agendã pentru noi competenþe ºi noi locuri de muncã”

Obiectivul este de a crea condiþiile necesare modernizãrii pieþelor muncii pentru a creºte nivelurile de
ocupare a forþei de muncã ºi pentru a asigura sustenabilitatea modelelor noastre sociale. Pentru aceasta
este nevoie sã promovãm autonomia cetãþenilor prin dobândirea de noi competenþe care sã permitã forþei
noastre de muncã actuale ºi viitoare sã se adapteze la noile condiþii ºi la eventualele schimbãri de carierã,
sã reducã ºomajul ºi sã sporeascã productivitatea muncii.

La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:


– definirea ºi punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate, împreunã cu partenerii
sociali europeni, pentru a identifica modalitãþile de a îmbunãtãþi gestionarea tranziþiilor economice, de a
combate ºomajul ºi de a creºte ratele de activitate;
– adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementãrii „inteligente”, la evoluþia
modelelor de organizare a muncii (de exemplu, orele de lucru, detaºarea lucrãtorilor) ºi la noile riscuri la
adresa sãnãtãþii ºi a securitãþii muncii;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 106/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– facilitarea ºi promovarea mobilitãþii lucrãtorilor în interiorul UE ºi asigurarea unei corespondenþe mai


bune între cererea ºi oferta de locuri de muncã, prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat din
fondurile structurale, în special din Fondul social european (FSE), ºi promovarea unei politici în materie de
migraþie a lucrãtorilor cuprinzãtoare ºi orientate cãtre viitor, care sã rãspundã, într-un mod flexibil,
prioritãþilor ºi nevoilor de pe piaþa muncii;
– consolidarea capacitãþii partenerilor sociali ºi valorificarea pe deplin a potenþialului de soluþionare a
problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel naþional/regional, la nivel
sectorial ºi la nivelul întreprinderilor), precum ºi promovarea unei cooperãri mai strânse între instituþiile
de pe piaþa muncii, inclusiv între serviciile publice de ocupare a forþei de muncã din statele membre;
– impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educaþie ºi formare în care sã fie implicate
toate pãrþile interesate. Acest lucru ar trebui sã aibã drept rezultat punerea în aplicare a principiilor
învãþãrii de-a lungul vieþii (în cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali ºi cu experþi), inclusiv prin
parcursuri educaþionale flexibile între diverse sectoare ºi niveluri de educaþie ºi formare ºi prin sporirea
atractivitãþii educaþiei ºi formãrii profesionale. Partenerii sociali la nivel european ar trebui consultaþi în
vederea dezvoltãrii unei iniþiative proprii în acest domeniu;
– asigurarea dobândirii competenþelor necesare în vederea continuãrii studiilor ºi a integrãrii pe piaþa
muncii, precum ºi a recunoaºterii acestora pe tot parcursul educaþiei generale, profesionale, superioare ºi
din viaþa adultã ºi dezvoltarea unui limbaj ºi a unor instrumente operaþionale comune pentru
educaþie/formare ºi muncã: un cadru european pentru aptitudini, competenþe ºi profesii (ESCO).

La nivel naþional, statele membre vor trebui:


– sã punã în aplicare mãsurile naþionale de flexicuritate, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului
European, sã reducã segmentarea pieþei muncii ºi sã faciliteze tranziþiile ºi reconcilierea vieþii profesionale
cu viaþa privatã;
- sã analizeze ºi sã monitorizeze în mod regulat eficienþa sistemelor fiscale ºi de asigurãri sociale pentru a
asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenþie specialã persoanelor cu un nivel scãzut de calificare ºi
eliminând în acelaºi timp mãsurile care descurajeazã desfãºurarea de activitãþi independente;
– sã promoveze noi forme de reconciliere a vieþii profesionale cu cea privatã ºi politici de îmbãtrânire
activã ºi sã sporeascã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi;
– sã promoveze ºi sã monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;
– sã impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificãrilor, prin instituirea unor cadre
naþionale ale calificãrilor;
– sã asigure dobândirea competenþelor necesare în vederea continuãrii studiilor ºi a integrãrii pe piaþa
muncii, precum ºi recunoaºterea acestora pe tot parcursul educaþiei generale, profesionale, superioare ºi
din viaþa adultã, inclusiv în cadrul învãþãrii non-formale ºi informale;
– sã dezvolte parteneriate între mediul educaþiei/formãrii ºi cel al muncii, în special prin implicarea
partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaþie ºi formare.

Iniþiativa emblematicã „O platformã europeanã de combatere a sãrãciei”

Obiectivul este de a asigura coeziunea economicã, socialã ºi teritorialã, ca o continuare a anului în curs,
care reprezintã Anului european de luptã împotriva sãrãciei ºi excluziunii social, în vederea sensibilizãrii
opiniei publice ºi a recunoaºterii drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confruntã cu sãrãcia ºi
excluziunea socialã, acordându-le acestora posibilitatea de a duce o viaþã demnã ºi de a juca un rol activ în
societate.

La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 107/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– transformarea metodei deschise de coordonare în materie de excluziune socialã ºi de protecþie socialã


într-o platformã de cooperare, de evaluare colegialã ºi de schimb de bune practici, precum ºi într-un
instrument de încurajare a angajamentului actorilor din sectorul public ºi privat de a reduce excluziunea
socialã ºi de a întreprinde acþiuni concrete, inclusiv prin acordarea de sprijin specific din fondurile
structurale, în special din FSE;
– elaborarea ºi punerea în aplicare a unor programe care vizeazã promovarea inovãrii sociale în rândul
grupurilor celor mai vulnerabile, în special prin punerea la dispoziþia comunitãþilor defavorizate a unor
forme de educaþie ºi de formare ºi a unor oportunitãþi inovatoare de încadrare în muncã, combaterea
discriminãrii (de exemplu, a persoanelor cu handicap) ºi dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea
migranþilor, care sã îi ajute pe aceºtia sã îºi valorifice la maximum potenþialul;
– evaluarea caracterului adecvat ºi a sustenabilitãþii sistemelor de protecþie socialã ºi de pensii ºi
identificarea modalitãþilor de îmbunãtãþire a accesului la sistemele de sãnãtate.

La nivel naþional, statele membre vor trebui:


– sã promoveze responsabilitatea colectivã ºi individualã pe care o împart în domeniul combaterii sãrãciei
ºi excluziunii sociale;
– sã defineascã ºi sã punã în aplicare mãsuri care vizeazã situaþia specificã a grupurilor cu un grad de risc
ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstã, minoritãþile, romii, persoanele cu handicap ºi
personale fãrã adãpost);
– sã îºi dezvolte pe deplin sistemele de securitate socialã ºi de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al
ajutorului pentru venit ºi al accesului la asistenþã medicalã.

1.3 Verigi lipsã ºi blocaje

Toate politicile, instrumentele ºi actele legislative ale UE, precum ºi instrumentele sale financiare ar
trebui mobilizate pentru realizarea obiectivelor strategiei. Comisia intenþioneazã sã îºi consolideze
principalele politici ºi instrumente, precum piaþa unicã, bugetul ºi agenda economicã externã a UE pentru a
se concentra asupra îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020. Propunerile operaþionale menite sã
asigure contribuþia deplinã a acestor instrumente la strategie fac parte integrantã din Europa 2020.

O piaþã unicã pentru secolul 21

O piaþã unicã mai puternicã, mai aprofundatã ºi mai cuprinzãtoare reprezintã un element vital pentru
asigurarea creºterii ºi crearea de locuri de muncã. Cu toate acestea, tendinþele actuale aratã semne de slãbire
a integrãrii ºi de dezamãgire cu privire la piaþa unicã. Criza a adãugat la acestea tentaþia naþionalismului
economic. Vigilenþa Comisiei ºi simþul rãspunderii de care au dat dovadã toate statele membre au împiedicat
deriva cãtre dezintegrare. Cu toate acestea, este nevoie de un nou impuls – de un real angajament politic –
pentru a relansa piaþa unicã, prin adoptarea rapidã a iniþiativelor menþionate anterior. Un astfel de
angajament politic va necesita o combinaþie de mãsuri pentru a elimina lacunele pieþei unice. În fiecare zi,
întreprinderile ºi cetãþenii se confruntã cu persistenta realitate a blocajelor care afecteazã activitãþile
transfrontaliere, în ciuda existenþei juridice a pieþei unice. Aceºtia îºi dau seama cã reþelele nu sunt
suficiente de bine interconectate ºi cã aplicarea normelor din domeniul pieþei unice rãmâne inegalã. Adesea,
pentru una ºi aceeaºi tranzacþie, întreprinderile ºi cetãþenii încã mai trebuie sã se confrunte cu 27 de sisteme
juridice diferite. În timp ce întreprinderile noastre încã se confruntã cu realitatea de zi cu zi a fragmentãrii ºi
a normelor divergente, concurenþii lor din China, SUA sau Japonia pot beneficia pe deplin de puterea pe
care le-o acordã pieþele lor interne de mari dimensiuni.
Piaþa unicã a fost conceputã înaintea apariþiei internetului, înainte ca tehnologiile informaþiei ºi
comunicaþiilor sã devinã unul dintre principalii factori de creºtere ºi înainte ca serviciile sã ocupe un loc

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 108/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

predominant în economia europeanã. Apariþia unor noi servicii (de exemplu, în domenii precum conþinutul
ºi media, sãnãtatea, sistemele inteligente de mãsurare a consumului de energie) reprezintã un potenþial
considerabil, însã Europa nu va exploata acest potenþial decât dacã va depãºi fragmentarea care blocheazã în
prezent fluxul de conþinut online ºi accesul consumatorilor ºi al întreprinderilor. Pentru a orienta piaþa unicã
în direcþia îndeplinirii obiectivelor strategiei Eur pa 2020, este nevoie de pieþe funcþionale ºi conectate în
mod adecvat, în cadrul cãrora concurenþa ºi accesul consumatorilor sã stimuleze creºterea ºi inovarea. Pe
baza Directivei privind serviciile, trebuie creatã o piaþã unicã deschisã care sã asigure în acelaºi timp
calitatea serviciilor furnizate consumatorilor. Transpunerea deplinã a Directivei privind serviciile ar putea
creºte cu 45% volumul comerþului cu servicii comerciale ºi cu 25% investiþiile strãine directe, generând o
creºtere a PIBului cuprinsã între 0,5% ºi 1,5%.
Trebuie ameliorat accesul IMM-urilor la piaþa unicã. Spiritul antreprenorial trebuie dezvoltat prin
iniþiative concrete de politicã, inclusiv printr-o simplificare a dreptului societãþilor comerciale (procedurile
de faliment, statutul societãþilor private etc.) ºi prin iniþiative care sã le permitã antreprenorilor sã se
relanseze dupã faliment. Trebuie sã li se acorde cetãþenilor mijloacele necesare pentru a participa pe deplin
la piaþa unicã. În acest sens, trebuie consolidatã capacitatea cetãþenilor de a achiziþiona bunuri ºi servicii
transfrontaliere, în special online, precum ºi încrederea lor în efectuarea unor astfel de achiziþii.

Prin punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenþei, Comisia va asigura menþinerea unei pieþe unice
deschise, care sã protejeze egalitatea de ºanse a întreprinderilor ºi sã combatã protecþionismul naþional.
Politica în domeniul concurenþei va avea însã o contribuþie mai importantã la realizarea obiectivelor
strategiei Europa 2020. Politica în domeniul concurenþei asigurã faptul cã pieþele oferã condiþii favorabile
inovãrii, garantând, de exemplu, respectarea brevetelor ºi a drepturilor de proprietate. Prevenirea abuzului
de piaþã ºi a înþelegerilor neconcurenþiale între întreprinderi are un efect încurajator care permite stimularea
inovãrii. Politica privind ajutoarele de stat poate contribui, de asemenea, în mod activ ºi pozitiv la realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020 prin stimularea ºi sprijinirea iniþiativelor de dezvoltare a unor tehnologii
mai inovatoare, mai eficiente ºi mai ecologice, facilitând totodatã accesul la ajutoare publice pentru
investiþii, capital de risc ºi finanþare destinatã cercetãrii ºi dezvoltãrii.
Comisia va propune acþiuni destinate eliminãrii blocajelor de pe piaþa unicã prin:
– consolidarea structurilor pentru a pune în aplicare, în timp util ºi în mod adecvat, mãsurile privind piaþa
unicã, inclusiv reglementarea reþelelor, Directiva privind serviciile ºi pachetul legislativ ºi de supraveghere a
pieþelor financiare, pentru a asigura aplicarea lor eficientã ºi pentru a soluþiona rapid eventualele probleme;

– continuarea lucrãrilor în cadrul agendei pentru o reglementare inteligentã, examinând, printre altele,
posibilitatea de a privilegia mai degrabã utilizarea de regulamente decât de directive, lansarea de evaluãri
ex-post privind legislaþia existentã, continuarea monitorizãrii pieþei, reducerea sarcinii administrative,
eliminarea obstacolelor fiscale, îmbunãtãþirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, precum ºi
sprijinirea spiritului antreprenorial;

– adaptarea legislaþiei europene ºi naþionale la era digitalã pentru a promova circulaþia conþinutului, care sã
asigure un nivel înalt de încredere pentru consumatori ºi societãþi. Acest lucru necesitã actualizarea
normelor privind rãspunderea juridicã, garanþiile, livrarea ºi soluþionarea litigiilor;

– facilitarea ºi reducerea costurilor pe care trebuie sã le suporte întreprinderile ºi consumatorii pentru a


încheia contracte cu parteneri din celelalte þãri ale UE, în special prin oferirea unor soluþii armonizate pentru
contractele încheiate cu consumatorii ºi a unui model UE de clauze contractuale, precum ºi prin realizarea
de progrese în vederea instituirii, cu caracter opþional, a unui drept european în materie de contracte;

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 109/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– facilitatea ºi reducerea costurilor pe care trebuie sã le suporte întreprinderile ºi consumatorii pentru a


asigura respectarea contractelor ºi recunoaºterea hotãrârilor judecãtoreºti ºi a documentelor în alte þãri ale
UE.

Investirea în creºtere: politica de coeziune, mobilizarea bugetului UE ºi finanþãrile private

Coeziunea economicã, socialã ºi teritorialã va rãmâne în centrul strategiei Europa 2020 pentru a
asigura cã toate energiile ºi capacitãþile sunt mobilizate ºi orientate cãtre urmãrirea prioritãþilor strategiei.
Politica de coeziune ºi fondurile structurale, care îºi pãstreazã importanþa ca elemente desine stãtãtoare,
reprezintã totodatã mecanisme-cheie de execuþie pentru realizarea prioritãþilor de creºtere inteligentã,
durabilã ºi favorabilã incluziunii în statele membre ºi în regiunile acestora. Criza financiarã a avut un impact
puternic asupra capacitãþii întreprinderilor ºi a administraþiilor europene de a finanþa proiecte de investiþii ºi
de inovare.
În vederea realizãrii obiectivelor strategiei Europa 2020 este esenþial sã dispunem de un mediu
legislativ care sã asigure atât eficacitatea, cât ºi siguranþa pieþelor financiare. De asemenea, Europa trebuie
sã facã tot ceea ce îi stã în putinþã pentru a mobiliza mijloacele sale financiare ºi pentru a experimenta noi
metode de combinare a finanþãrilor publice ºi private ºi de creare a unor instrumente inovatoare de finanþare
a investiþiilor necesare, inclusiv prin intermediul parteneriatelor între sectorul public ºi cel privat (PPP).
Banca Europeanã de Investiþii ºi Fondul European de Investiþii pot contribui la sprijinirea unui „cerc
virtuos”, în care inovarea ºi spiritul antreprenorial pot beneficia de finanþãri rentabile de la primele investiþii
pânã la cotarea pe pieþele bursiere, în parteneriat cu numeroasele iniþiative ºi scheme publice care sunt deja
funcþionale la nivel naþional.
Cadrul financiar multianual al UE va trebui sã reflecte, de asemenea, prioritãþile pe termen lung în
materie de creºtere. Comisia intenþioneazã sã includã aceste prioritãþi, odatã ce se va ajunge la un acord în
aceastã privinþã, în propunerile sale pentru urmãtorul cadru financiar multianual, care urmeazã sã fie
prezentat anul viitor. Discuþiile ar trebui sã nu se limiteze numai la nivelurile de finanþare, ci sã abordeze ºi
modalitãþile în care trebuie concepute instrumentele de finanþare, precum
fondurile structurale, fondurile destinate agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, programul-cadru de cercetare ºi
programul-cadru pentru competitivitate ºi inovare (PCI), pentru a contribui la realizarea obiectivelor
strategiei Europa 2020, astfel încât sã se maximizeze impactul, sã se asigure eficacitate ºi sã se ofere o
valoare adãugatã a UE. Va fi important sã gãsim modalitãþi de a creºte impactul bugetului UE, care, deºi
este redus, poate avea un efect catalizator important atunci când este bine direcþionat.
Comisia va propune acþiuni de dezvoltare a unor soluþii de finanþare inovatoare care sã sprijine
obiectivele strategiei Europa 2020 prin:

– valorificarea pe deplin a posibilitãþilor de sporire a eficienþei ºi a eficacitãþii bugetului de care dispune în


prezent UE, printr-o ierarhizare mai bunã a prioritãþilor ºi printr-o corelare mai bunã a cheltuielilor UE cu
obiectivele strategiei Europa 2020, în vederea eliminãrii fragmentãrii actuale a instrumentelor de finanþare
ale UE (de exemplu, cercetare, dezvoltare ºi inovare, investiþii în infrastructurile-cheie de reþele
transfrontaliere de energie ºi transporturi, precum ºi tehnologii cu emisii reduse de carbon). Revizuirea
cadrului financiar reprezintã o oportunitate care ar trebui exploatatã pe deplin pentru a dezvolta potenþialul
instrumentelor financiare inovatoare, asigurându-se în acelaºi timp buna gestiune financiarã;

– elaborarea unor noi instrumente de finanþare, în special în cooperare cu BEI/FEI ºi cu sectorul privat, care
sã rãspundã nevoilor încã neîndeplinite ale întreprinderilor. În cadrul viitorului plan de cercetare ºi inovare,
Comisia va coordona, împreunã cu BEI/FEI, o iniþiativã menitã sã adune capitaluri suplimentare pentru
finanþarea întreprinderilor inovatoare, aflate în creºtere.

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European


prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
E-mail: fondurieuropene@staff.ubbcluj.ro
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene

Pag. 110/129
UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ªI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECÞIEI SOCIALE
AMPOSDRU

– concretizarea unei pieþe europene eficiente a capitalului de risc, care va facilita astfel, în mare mãsurã,
accesul direct al întreprinderilor la pieþele de capital ºi va analiza metodele de stimulare a acordãrii de
fonduri de cãtre sectorul privat care sã asigure disponibilitatea finanþãrilor pentru întreprinderile tinere ºi
pentru IMM-urile inovatoare.

Utilizarea instrumentelor noastre de politicã externã

Creºterea globalã va oferi exportatorilor europeni noi oportunitãþi ºi un acces competitiv la


importuri esenþiale. Trebuie utilizate toate instrumentele politicii economice externe în vederea stimulãrii
creºterii în Europa prin participarea noastrã pe pieþele deschise ºi echitabile din toatã lumea. Acest principiu
se aplicã aspectelor externe ale diverselor noastre politici interne (de exemplu, în domeniile energiei,
transporturilor, agriculturii, cercetãrii ºi dezvoltãrii), însã este valabil, în special, pentru comerþ ºi pentru
coordonarea politicii macroeconomice internaþionale. O Europã deschisã, care funcþioneazã într-un cadru
internaþional reglementat, reprezintã cea mai bunã cale de a exploata beneficiile globalizãrii, ceea ce va
spori creºterea ºi ocuparea forþei de muncã. În acelaºi timp, Europa trebuie sã îºi facã simþitã prezenþa pe
scena internaþionalã într-un mod mai eficace, asumându-ºi un rol de prim-plan în modelarea viitoarei ordini
economice mondiale în cadrul G20 ºi urmãrind interesele europene prin utilizarea activã a tuturor
instrumentelor de care dispunem.
Este necesar ca o parte din creºterea pe care trebuie sã o genereze Europa în urmãtorii zece ani sã
provinã din economiile emergente, deoarece clasele medii din aceste þãri se dezvoltã ºi importã mãrfuri ºi
servicii în care Uniunea Europeanã deþine un avantaj comparativ. Fiind cel mai mare bloc comercial din
lume, UE va prospera dacã va adopta o atitudine deschisã faþã de restul lumii ºi dacã va acorda o atenþie
deosebitã mãsurilor prin care celelalte economii dezvoltate sau emergente anticipeazã tendinþele viitoare sau
se adapteazã la acestea.
Un obiectiv esenþial ar trebui sã fie luarea de mãsuri în cadrul OMC ºi la nivel bilateral pentru a
facilita accesul pe piaþã al întreprinderilor din UE, inclusiv al IMM-urilor, precum ºi condiþii echitabile de
concurenþã pentru concurenþii noºtri externi. În plus, ar trebui sã raþionalizãm dialogurile noastre de
reglementare ºi sã punem accentul, în special, pe noi domenii, precum clima ºi creºterea nepoluantã,
amplificându-ne, în mãsura posibilitãþilor, influenþa la nivel mondial, prin promovarea echivalenþei, a
recunoaºterii reciproce ºi a convergenþei în ceea ce priveºte aspectele de reglementare esenþiale, precum ºi a
adoptãrii normelor ºi a standardelor noastre.
Strategia Europa 2020 este relevantã nu numai pentru þãrile din UE, ci ºi pentru þãrile candidate ºi pentru
þãrile din vecinãtatea noastrã, cãrora le poate oferi un potenþial considerabil, ajutându-le totodatã sã îºi
consolideze propriile eforturi de reformã. Extinderea zonei în care se aplicã normele UE va crea noi
oportunitãþi atât pentru UE, cât ºi pentru vecinii sãi.
În plus, unul dintre obiectivele cruciale în urmãtorii câþiva ani va fi dezvoltarea de relaþii strategice
cu economiile emergente pentru a discuta preocupãrile comune, pentru a promova coreglementarea ºi alte
tipuri de cooperare, precum ºi pentru a soluþiona chestiunile bilaterale. Structurile care vor sta la baza
acestor relaþii vor trebui sã fie flexibile ºi sã aibã mai degrabã un caracter politic decât unul tehnic. În 2010,

Comisia va elabora o strategie comercialã pentru Europa 2020, care va cuprinde urmãtoarele
elemente:

– concentrarea asupra încheierii negocierilor comerciale multilaterale ºi bilaterale în curs, în special a celor
cu cel mai mare potenþial economic, precum ºi asupra asigurãrii unei respectãri mai bune a acordurilor
existente, punând accentul pe obstacolele netarifare din calea comerþului; iniþiative de deschidere
comercialã pentru sectoarele de viitor, cum ar fi produsele ºi tehnologiile ecologice, produsele ºi serviciile
de înaltã tehnologie, precum ºi iniþiative privind standardizarea internaþionalã, în special în domeniile de

ROMÂNIA
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerinþele pieþei UNIVERSITATEA BABEª-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN muncii din România în domeniul proiectelor finanþate din
Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca
fondurile structurale ºi de coeziune
Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Investeºte în POSDRU/86/1.2/S/64076
Fax: 40 - 264 - 40.53.79

OAMENI Proiect cofinanþat din Fondul Social European