Prezentare PPT P6 Modulul 5

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului „Perfecţionarea cadrelor didactice, din învăţământul liceal, care predau discipline economice”
Contract POSDRU/87/1.3/S/63908
P6 – Didactica unor noţiuni de marketing
Modulul 5:
Didactica noţiunilor referitoare la cercetările de marketing
ROMÂNIA
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
Investeşte în Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

Tel.: (00) 40 - 0740 - 077521
OAMENI Fax: (00) 40 - 364 - 815679

E-mail: contact@educatieeconomica.ro , Web: www.educatieeconomica.ro
POSDRU/87/1.3/S/63908
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Submodulul 5.1.
Coordonate conceptuale ale cercetărilor de
marketing
5.1.1. Definirea cercetărilor de marketing

5.1.2. Tipologia cercetărilor de marketing
Perfecţionarea cadrelor didactice, din învăţământul liceal, care predau discipline economice
Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.1. Coordonate conceptuale ale cercetărilor de marketing
Obiectivele operaţionale
După abordarea acestui sub-modul veţi fi capabili:
– să definiţi corect şi complet conţinutul cercetărilor de marketing;
– să analizaţi cercetările de marketing din perspectiva principalelor
criterii de diferenţiere.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.1.1. Definirea cercetărilor de marketing
• Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin

intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode şi tehnici
ştiinţifice de investigare, se realizează specificarea, măsurarea,
culegerea, prelucrarea, analiza, interpretarea şi diseminarea
informaţiilor de marketing destinate conducerii organizaţiei,
pentru cunoaşterea mediului în care funcţionează, identificarea
oportunităţilor, evaluarea variantelor de acţiune de marketing şi a
efectelor acestora.
a) Caracterul ştiinţific
b) Rolul cercetării
c) Obiectivitatea
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.1.2. Tipologia cercetărilor de marketing (1/2)
• În funcţie de scopul funcţional al cercetării

a) cercetarea exploratorie
b) cercetarea instrumentală
c) cercetarea descriptivă
d) cercetarea explicativă
e) cercetarea predictivă
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.1.2. Tipologia cercetărilor de marketing (2/2)
• În funcţie de modul de desfăşurare în timp

a) cercetare transversală
b) cercetare longitudinală
• În funcţie de tipul informaţiilor generate de

cercetare
a) cercetare calitativă
b) cercetare cantitativă
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.1.A.
• Tema: „Diferenţa între cercetarea exploratorie şi cea

descriptivă”
• Grupe de lucru constituite din 4-5 participanţi.

• Fiecare grup va avea ca sarcină să identifice două
exemple de cercetări exploratorii şi două exemple de
cercetări descriptive realizate în România sau pe plan
internaţional.
• Fiecare grup elaborează o prezentare a diferenţelor
identificate, fie sub forma unui fişier Power Point fie pe flip-
chart. Se vor enumera şi explica diferenţele existente.
• Durata maximă: 60 min.

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.1.B.
• Tema: „Diferenţa între cercetarea calitativă şi cea

cantitativă”

• Fiecare grup va avea ca sarcină să identifice două exemple
de cercetări calitative şi două exemple de cercetări
cantitative realizate în România sau pe plan internaţional.
• Fiecare grup elaborează o prezentare a diferenţelor
identificate, fie sub forma unui fişier Power Point fie pe flip-
chart. Se vor enumera şi explica diferenţele existente.

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Submodulul 5.2.
Procesul cercetării de marketing
5.2.1. Etapele majore ale procesului cercetării

5.2.2. Tipuri de surse de informaţii
5.2.3. Principalele metode de culegere a informaţiilor. Avantajele
şi limitele datelor secundare şi primare
5.2.4. Recomandări privind realizarea unei cercetări de tip interviu
în profunzime
5.2.5. Recomandări privind proiectarea fişei de observare
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2. Procesul cercetării de marketing
– să proiectaţi etapele principale ale cercetării de marketing;
– să formulaţi scopul şi obiectivele cercetării;
– să selectaţi metoda de culegere a informaţiilor care permite
îndeplinirea scopului şi obiectivelor cercetării, având în vedere
avantajele şi limitele specifice;
– să elaboraţi un instrument de culegere a informaţiilor pentru o
cercetare de tip observare;
– să realizaţi o cercetare de tip interviu în profunzime respectând
principalele cerinţe de proiectare şi desfăşurare a cercetării.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.1. Etapele majore ale procesului cercetării
a) stabilirea scopului cercetării

b) definirea obiectivelor cercetării
c) elaborarea ipotezelor cercetării
d) alegerea surselor de informaţii
e) selectarea modalităţii de culegere a informaţiilor
f) stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării
g) culegerea informaţiilor
h) prelucrarea informaţiilor
i) analiza şi interpretarea informaţiilor
j) redactarea raportului de cercetare
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.2. Tipuri de surse de informaţii (1/2)
• În funcţie de originea sursei în raport cu

organizaţia care solicită informaţiile
a) Surse interne
b) Surse externe
• În funcţie de felul informaţiilor furnizate, sursele

de informaţii pot fi:
a) Surse de informaţii primare
b) Surse de informaţii secundare
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.2. Tipuri de surse de informaţii (2/2)
• În funcţie de identitatea sursei

a) Individul
b) Familia/gospodăria
c) Organizaţii şi organisme
• În funcţie de costul informaţiilor furnizate

a) Surse care oferă informaţii gratuite
b) Surse care oferă informaţii pe baze comerciale
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.3. Metode de culegere a informaţiilor (1/3)
– investigarea surselor secundare

– metodele de cercetare directă
• interviurile în profunzime
• reuniunile (focalizate) de grup
• observarea
• sondajul etc.
– experimentul
– simularea
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Datele secundare
• Avantaje:
a) sunt uşor de accesat, relativ ieftine şi pot fi obţinute relativ rapid
b) ajută la identificarea problemei, contribuie la mai buna definire a problemei şi pot
oferi răspunsuri la o serie de întrebări ale cercetării
c) contribuie la interpretarea mai aprofundată a datelor primare
• Limite:
a) relevanţa şi acurateţea datelor pot constitui aspecte critice
b) modul de culegere a datelor secundare poate fi neadecvat în raport cu scopul şi
obiectivele cercetării aflate în derulare (deoarece datele au fost culese şi
prelucrate anterior)
c) caracterul perimat al datelor, în funcţie de momentul în care acestea au fost
culese
d) natura sau conţinutul datelor poate fi diferit de ceea ce este necesar pentru
cercetarea aflată în derulare (variabile, unităţi de măsură etc.)
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Datele primare
• Avantaje:
a) permit soluţionarea problemei actuale a organizaţiei şi vizează scopul
cercetării aflate în derulare
b) caracterul mai actual al datelor, comparativ cu datele secundare
c) posibilitatea cercetătorului de a obţine informaţii despre variabilele
relevante din perspectiva cercetării aflate în derulare
• Limite:
a) costurile mari implicate de metodele de cercetare directă
b) durata relativ mare necesară pentru obţinerea informaţiilor
c) posibilele erori sistematice generate de cercetători, operatorii de
interviu sau de respondenţi etc.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.4. Recomandări: interviul în profunzime (1/4)
Caracteristicile interviului în profunzime

a) Caracterul nestructurat
b) Caracterul direct
c) Caracterul personal
d) Durata scurtă
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Avantajele interviului în profunzime

a) poate asigura o profunzime mai mare a investigării,
comparativ cu reuniunile de grup
b) permite atribuirea răspunsului unui anumit respondent
c) facilitează un schimb liber de informaţii între intervievat şi
operatorul de interviu, ceea ce nu este întotdeauna posibil în
reuniunile de grup (unde se manifestă o presiune socială de
conformare faţă de majoritatea celorlalţi membri)
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Dezavantajele interviului în profunzime

a) dificultatea identificării unor operatori de interviu profesionişti
b) calitatea informaţiilor obţinute, analiza şi interpretarea lor depind în
mare măsură de abilităţile operatorului de interviu
c) necesitatea de a face apel la serviciile unui psiholog pentru
interpretarea rezultatelor
d) costurile relativ mari
e) resursele mari de timp necesare pentru a realiza numărul total de
interviuri necesar
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
a) mai buna cunoaştere a unui anumit fenomen de marketing şi înţelegerea

sa aprofundată
b) asigurarea unei comunicări libere între operatorul de interviu şi intervievat,
în condiţiile absenţei presiunii de conformare faţă de opinia majorităţii
participanţilor la o reuniune de grup
c) explorarea bazată pe adresarea unei succesiuni detaliate de întrebări
d) discutarea unor aspecte confidenţiale sau stânjenitoare pentru respondent
e) înţelegerea aprofundată a unui comportament extrem de complex
f) intervievarea unor personalităţi, manageri superiori ai organizaţiilor etc.
g) obţinerea de informaţii de la diferiţi concurenţi (fiecare nedorind să prezinte
informaţii „sensibile” în faţa celorlalţi)
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.2.5. Recomandări: proiectarea fişei de observare (1/4)
Observarea
• Metodă de cercetare directă, utilizată în cercetările
descriptive, care constă în înregistrarea
comportamentului persoanelor, a aspectelor referitoare
la obiecte şi evenimente, în mod sistematic, pentru
obţinerea informaţiilor despre fenomenul analizat.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Deosebiri majore între observare şi sondaj

a) observarea permite măsurarea comportamentului efectiv,
nu a celui declarat de respondent
b) observarea este lipsită de erorile sistematice datorate
declaraţiilor respondenţilor participanţi la un sondaj,
deoarece observarea nu presupune comunicarea directă cu
persoana studiată
c) informaţiile obţinute cu ajutorul observării pot fi înregistrate pe
măsura derulării evenimentului sau după desfăşurarea
acestuia
d) observarea asigură obţinerea de informaţii despre fenomene
care nu pot fi investigate cu ajutorul unei sondaj
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Avantaje majore ale observării

a) costul mai mic al observării faţă de sondaj
b) durata mai scurtă a observării faţă de sondaj
Limite specifice:
a) nu permite identificarea cauzelor care au determinat o
anumită stare de fapt, un eveniment, un comportament
b) percepţia selectivă a observatorului afectează calitatea datelor
culese şi înregistrate
c) anumite comportamente, cum sunt activităţile personale, sunt
greu de observat sau observarea lor este non-etică
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fişa de observare
Trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

– cine este observat
– ce se observă
– când se realizează observarea
– unde are loc observarea
– modul în care se efectuează observarea
Este necesar să fie pretestată înainte de realizarea

efectivă a cercetării
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.2.A.
• Tema: „Cercetare bazată pe surse secundare online,

privind evoluţia şi poziţionarea unei mărci
internaţionale de încălţăminte sport”

• Fiecare grup va avea ca sarcină să stabilească obiectivele
cercetării şi să aleagă sursele de informaţii adecvate.
• Fiecare grup elaborează şi prezintă fişierul Power Point cu
informaţiile solicitate. Se vor indica în mod explicit sursele
de informaţii utilizate .

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.2.B.
• Tema: „Proiectarea instrumentului de culegere a

informaţiilor pentru o cercetare de tip observare ”
– Lucrarea are caracter individual.

– Structura lucrării este următoarea:
» scopul observării
» obiectivele observării
» grila de observare.
– Fiecare participant va încărca lucrarea pe platforma online.
– Formatorul va acorda feedback fiecărui participant.

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Submodulul 5.3.
Chestionarul sondajului
5.3.1. Chestionarul: instrument de culegere a informaţiilor

5.3.2. Tipologia întrebărilor din chestionarul sondajului
5.3.3. Scale şi metode de scalare
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.3. Chestionarul sondajului
– să proiectaţi chestionarul unui sondaj;
– să alegeţi cele mai adecvate tipuri de întrebări;
– să construiţi scalele de măsurare corespunzătoare fiecărei
întrebări şi obiectivelor vizate
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.3.1. Chestionarul: instrument

de culegere a informaţiilor
• Chestionarul unui sondaj

– Instrument structurat de culegere a informaţiilor, care constă într-un
ansamblu de întrebări la care se urmăreşte obţinerea de răspunsuri din
partea respondenţilor.
• Obiective majore ale procesului de proiectare a chestionarului

a) obţinerea datelor şi informaţiilor necesare pentru îndeplinirea scopului şi
obiectivelor cercetării;
b) motivarea respondenţilor pentru a coopera în vederea furnizării de răspunsuri
la întrebările adresate;
c) evitarea sau diminuarea erorii datorate respondentului (care îşi aminteşte
incorect şi/sau incomplet aspectele vizate de întrebările din chestionar).
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.3.2. Tipologia întrebărilor

din chestionarul unui sondaj (1/4)
• În funcţie de gradul de structurare
a) întrebări închise
b) întrebări deschise
c) întrebări mixte
• Alegerea tipurilor de întrebări

• vor fi alese numai în funcţie de datele şi informaţiile ce trebuie
colectate pentru a îndeplini fiecare obiectiv al sondajului
• se vor considera, de fiecare dată, avantajele şi limitele specifice
fiecărui tip de întrebare
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Întrebările închise
Avantaje
a) Facilitarea obţinerii informaţiilor
b) Uşurinţa prelucrării datelor
Dezavantaje
a) Erori sistematice datorate limitării la un set prestabilit de
răspunsuri
b) Erorile sistematice datorate suprapunerii variantelor de răspuns
c) Efortul substanţial de formulare a întrebărilor
d) Erorile sistematice datorate ordinii variantelor de răspuns
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Întrebările deschise
Avantaje
a) obţinerea unei diversităţi mari de răspunsuri
b) cunoaşterea limbajului respondentului, referitor la subiectul analizat
c) absenţa unei influenţe exercitate de cercetător, asupra respondentului
d) facilitarea implicării respondentului în furnizarea de date şi informaţii (prin inserarea unei
întrebări deschise, cu rol introductiv, la începutul chestionarului referitor la fenomenul
studiat)
e) culegerea de sugestii şi propuneri din partea respondenţilor, testarea gradului de
cunoaştere a fenomenului analizat etc.
Dezavantaje
a) efortul necesar din partea respondenţilor pentru a furniza datele şi informaţiile solicitate
b) erorile sistematice datorate modului de înregistrare a răspunsurilor de operatorul de
interviu
c) dificultatea codificării informaţiilor culese, datorită mari diversităţi a răspunsurilor
d) gradul diferit de relevanţă şi detaliere a răspunsurilor afectează comparabilitatea
răspunsurilor
e) durata mai mare necesară pentru prelucrarea datelor etc.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Tipuri de întrebări închise

• Întrebare dihotomică
– are doar două variante de răspuns
• Întrebare multihotomică
– are mai multe variante de răspuns, dintre care
respondentul poate alege una sau mai multe, în
funcţie de situaţia/opinia proprie
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
5.3.3. Scale şi metode de scalare (1/9)
• Măsurarea
– procesul prin care se exprimă gradul în care un
obiect sau fenomen are o anumită caracteristică
sau proprietate
• Scala
– instrumentul cu ajutorul căruia se realizează
măsurarea
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Tipul Permite Permite Intervale Origine

de scală clasificări ordinări egale unică
Nominală Da Nu Nu Nu
Ordinală Da Da Nu Nu
Interval Da Da Da Nu
Proporţională Da Da Da Da
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
• Scalarea unidimensională
– se măsoară doar o singură caracteristică / proprietate
a obiectului sau fenomenului cercetat
• Scalarea multidimensională
– sunt măsurate simultan mai multe caracteristici /
proprietăţi ale obiectului sau fenomenului studiat
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Diferenţiala semantică
– cea mai frecvent utilizată metodă de scalare
– informaţiile de tip interval.
– presupune o pereche de atribute bipolare (de
exemplu: foarte favorabil / foarte nefavorabil; foarte
uşor / foarte dificil etc.) şi un număr de niveluri, de
obicei impar (de exemplu: 3, 5, 7, 9)
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Diferenţiala semantică
Care este opinia dumneavoastră referitoare la
atitudinea personalului băncii X faţă de clienţi?
 Foarte favorabilă
 Favorabilă
 Nici favorabilă, nici nefavorabilă
 Nefavorabilă
 Foarte nefavorabilă.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Scala Stapel
– asemănătoare diferenţialei semantice
– informaţii specifice scalei interval
– spre deosebire de diferenţiala semantică, presupune
existenţa a cinci niveluri pozitive şi a cinci niveluri
negative, precum şi specificarea atributului ce
urmează a fi măsurat
• Exemplu:
+5; +4; +3; +2; +1 Comportamentul personalului -1; -2; -3; -4; -5
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Scala Likert
– informaţii specifice scalei ordinale
– măsoară gradul de acord/dezacord cu o anumită
propoziţie formulată de cercetător.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Scala Likert
Exemplu:
Vă rugăm să exprimaţi gradul de acord cu următoarea propoziţie:
Personalul băncii „X” este competent.
 Acord total
 Acord
 Nici acord, nici dezacord
 Dezacord
 Dezacord total.
Nivelurile scalei sunt codificate astfel:

• Acord total: +2
• Acord: +1
• Nici acord, nici dezacord: 0
• Dezacord: -1
• Dezacord total: -2.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
• Metode de scalare necomparative

– presupun măsurarea unui anumit stimul independent
de măsurarea altora
• Metode de scalare comparative

– permit compararea mai multor stimuli între ei
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.3.A.
• Tema: „Proiectarea chestionarului unui sondaj referitor

la studierea gradului de satisfacţie a elevilor de liceu
privind modulele de marketing pe care le studiază”

• Structura lucrării va conţine cel puţin următoarele componente:
i. scopul sondajului;
ii. obiectivele sondajului;
iii. chestionarul sondajului (întrebări şi scale de măsurare).
• Fiecare grup elaborează o prezentare fie pe file de flip-chart fie
sub forma unui fişier Power Point cu informaţiile solicitate

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aplicaţia 5.3.B.
• Tema: „Compararea metodelor de scalare: diferenţiala

semantică şi scala Likert”
– Se vor constitui grupe de 4-5 participanţi

– Pentru fiecare metodă, fiecare grup de lucru trebuie să
formuleze recomandări de utilizare. Argumentele se vor baza
pe următoarele aspecte:
» caracteristicile celor două metode;
» avantajele şi limitele fiecărei metode din perspectiva
proprietăţilor de măsurare.
– Durata: max. 30 min.

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Bibliografie selectivă
• Bernat, S.-E. - coordonator (2010). Formator

perfecţionare – Burja, V.; Burja, C.; Voiculescu, F;
Voiculescu, E. (2006). Didactica ştiinţelor economice,
Editura IRECSON, Bucureşti.
• Cătoiu, I. (coordonator), (2009). Cercetări de marketing.
Tratat, Editura Uranus, Bucureşti.
• Datculescu, P. (2006). Cercetarea de marketing, Editura
Brandbuilders, Bucureşti.
POSDRU/87/1.3/S/63908
Bălan Carmen

Prezentare PPT P6 Modulul 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare PPT P6 Modulul 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale

OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

P6 – Didactica unor noţiuni de marketing

Investeşte în Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

OAMENI Fax: (00) 40 - 364 - 815679

5.1.1. Definirea cercetărilor de marketing

Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

5.1. Coordonate conceptuale ale cercetărilor de marketing

5.1.1. Definirea cercetărilor de marketing

• Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin

5.1.2. Tipologia cercetărilor de marketing (1/2)

• În funcţie de scopul funcţional al cercetării

5.1.2. Tipologia cercetărilor de marketing (2/2)

• În funcţie de modul de desfăşurare în timp

• În funcţie de tipul informaţiilor generate de

• Tema: „Diferenţa între cercetarea exploratorie şi cea

• Grupe de lucru constituite din 4-5 participanţi.

Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

• Tema: „Diferenţa între cercetarea calitativă şi cea

• Grupe de lucru constituite din 4-5 participanţi.

Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

5.2.1. Etapele majore ale procesului cercetării

5.2. Procesul cercetării de marketing

5.2.1. Etapele majore ale procesului cercetării

a) stabilirea scopului cercetării

5.2.2. Tipuri de surse de informaţii (1/2)

• În funcţie de originea sursei în raport cu

• În funcţie de felul informaţiilor furnizate, sursele

5.2.2. Tipuri de surse de informaţii (2/2)

• În funcţie de identitatea sursei

• În funcţie de costul informaţiilor furnizate

5.2.3. Metode de culegere a informaţiilor (1/3)

– investigarea surselor secundare

5.2.3. Metode de culegere a informaţiilor (2/3)

5.2.3. Metode de culegere a informaţiilor (3/3)

5.2.4. Recomandări: interviul în profunzime (1/4)

Caracteristicile interviului în profunzime

5.2.4. Recomandări: interviul în profunzime (2/4)

Avantajele interviului în profunzime

5.2.4. Recomandări: interviul în profunzime (3/4)

Dezavantajele interviului în profunzime

5.2.4. Recomandări: interviul în profunzime (4/4)

a) mai buna cunoaştere a unui anumit fenomen de marketing şi înţelegerea

5.2.5. Recomandări: proiectarea fişei de observare (1/4)

5.2.5. Recomandări: proiectarea fişei de observare (2/4)

Deosebiri majore între observare şi sondaj

5.2.5. Recomandări: proiectarea fişei de observare (3/4)

Avantaje majore ale observării

5.2.5. Recomandări: proiectarea fişei de observare (4/4)

Trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Este necesar să fie pretestată înainte de realizarea

• Tema: „Cercetare bazată pe surse secundare online,

• Grupe de lucru constituite din 3-4 participanţi.

Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

• Tema: „Proiectarea instrumentului de culegere a

– Lucrarea are caracter individual.

Bălan Carmen POSDRU/87/1.3/S/63908

5.3.1. Chestionarul: instrument de culegere a informaţiilor

5.3. Chestionarul sondajului

5.3.1. Chestionarul: instrument

• Chestionarul unui sondaj

• Obiective majore ale procesului de proiectare a chestionarului

5.3.2. Tipologia întrebărilor