Proiect Comerciant Vanzator Marfuri Alimentare

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OI POS DRU CONSILIUL NAŢIONAL DE
MINISTERUL MUNCII, FAMILIE ŞI PROTECŢIEI SOCIALE POS DRU 2007-2013 2007 - 2013 FORMARE PROFESIONALĂ A
AMPOSDRU ADULŢILOR
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni!
Programa de pregătire
și
modalități de evaluare a participanților la programul
de formare profesională
COMERCIANT – VÂNZĂTOR
MĂRFURI ALIMENTARE
Cod nomenclator de calificare: 5220.2.1

Cod COR: 522004
Curs de calificare cu durata de 5 luni

Nivelul 2 de calificare
720 ore
AMPOSDRU ADULŢILOR
CUPRINS
1. Prezentarea echipei și a grupului țintă

2. Sesiunea de formare de tip blended learning
3. Perioada de desfășurare și programul sesiunii de formare
4. Programa de pregătire – diagrama Gantt
5. Planul cursului pentru ziua de Vineri 03.08.2012
6. Suportul de curs
7. Modalități de evaluare
8. Bibliografie
AMPOSDRU ADULŢILOR
Proiect elaborat și susținut teoretic

de către echipa de formatori:
Căprar Mihaela Mirela – Economistă

Susan Monica
Dl Fane
Grupul țintă este format din totalitatea persoanelor, indiferent de

nivelul studiilor care doresc să lucreze/lucrează în domeniul
comerțului, dar nu au calificarea necesară și tuturor celor care doresc
sa-și îmbogațească cunoștințele în domeniu.
Scopul cursului de Comerciant - Vanzator Marfuri Alimentare este:

- să ajute participanții să înteleagă aspectele de bază ale vânzarii
față-în-față și să construiasca relații cu clientii
- maximizarea succesului în rolul lor de vânzatori individuali.
AMPOSDRU ADULŢILOR
O ZI DE CURS
Sesiunea de formare
condusă de ………....., de tip „blended learning”
Perioada de desfășurare a cursului: 01.08.2012 – 25.01.2013

Programul sesiunii de formare: de luni pana vineri de la ora 10:00 – 17:00
Sâmbata și Duminica nu se țin cursuri.
Total ore: 240
Zile de instruire
Module de coordonate de formator
Tema abordată Instruire teoretică şi practică
formare
LU MA MI JO VI S D
Tema 1 – Tehnologia comercială –

conținut, component (6 ore)
Tema 2 – Igiena și securitatea muncii (6 ore) 
Tema 3 – Lucrul în echipă (3 ore) 

M1: Tehnologia Tema 4 – Asigurarea calității (4 ore)

comercializării
mărfurilor Tema 5 – Organizarea activității comerciale (8 ore)  
(132 ore) Tema 6 – Efectuarea operațiilor din magazin (10 ore)   
Tema 7 – Utilizarea și gestionarea bazelor de date la  
magazin și deposit (20 ore)  
Tema 8 – Realizarea operațiilor intr-un
  
deposit (12 ore)
Tema 9 – Cunoașterea ofertei de marfuri (10 ore)  
AMPOSDRU ADULŢILOR
Zile de instruire
formare
LU MA MI JO VI S D

Tema 10 – Recepția mărfurilor alimentare (10 ore)  
Tema 11 – Aprovizionarea cu mărfuri a magazinului
 
În funcție de ritmul vânzărilor zilnice (7 ore)
Tema 12 – Folosirea tehnicilor promoționale la locul
 
de vânzare (8 ore)

Tema 13 – Etalarea mărfurilor alimentare (7 ore)

Tema 14 – Vânzarea mărfurilor alimentare (7 ore)  
Tema 15 – Depozitarea marfurilor alimentare(10 ore)   
Tema 16 – Recapitulare și evaluare (4 ore) 
Tema 1 – Introducere în informatică, elemente de

bază hardware și software (4 ore)
Tema 2 –Arhitectura calculatoarelor 
personale (3 ore) 
Tema 3 - Elemente generale despre utilizarea
sistemului de operare 
WINDOWS 98/2000/XP/Vista/7 (4 ore)
M2: Informatică
Tema 4 – Aplicații gen Meniu (3 ore)  
în comerț
Tema 5 – MY COMPUTER (4 ore) 
(42 ore)
Tema 6 – Aplicații gen WORD, EXCEL,
 
POWER POINT (11 ore)
Tema 7 – Reteaua INTERNET (5 ore)  

Tema 8 – Elemente de configurare (3 ore)

Tema 9 – Instalarea și părăsirea aplicațiilor,

Utilizarea CD-ROM-ului (3 ore)
M3:Noțiuni Tema 1 – Generalități – Protecția sănătății

fundamentale cumpăratorului (2 ore)
de igienă Tema 2 – Calitatea alimentului (3 ore) 
(24 ore) Tema 3 – Înlocuirea alimentelor (3 ore)  
Tema 4 – Efectele consumului de alimente

contaminate (3 ore)
Tema 5 – Transportul alimentelor (2 ore)  
AMPOSDRU ADULŢILOR
Zile de instruire
formare
LU MA MI JO VI S D
Tema 6 – Depozitarea alimentelor (3 ore) 
Tema 7 – Igiena personal a lucrătorului din comerț

(2 ore)
Tema 8 – Echipamentul de protecție (2 ore) 
Tema 9 – Starea de sănătate a personalului (2 ore) 
Tema 1- Comunicare și numerație (4 ore) 
Tema 2 – Comunicarea profesională (3 ore)  
Tema 3 – Dezvolatarea profesională în scopul

obținerii performanței (4 ore)
M4: Legislația
muncii, relațiilor Tema 4 – Pregătirea pentru integrarea la locul de  
de muncă Muncă (4 ore)
și sociale Tema 5 – Tranziția de la scoala la locul

(30 ore) de muncă (3 ore)
Tema 6 – Satisfacerea cerințelor clienților (5 ore) 
Tema 7 – Organizarea muncii, relații de munc și
 
sociale (6 ore)
Tema 8 – Recapitulare și evaluare 
Evaluarea de final de curs (6 ore) 
Evaluare finală
(12 ore) Susţinerea proiectului (6 ore)

AMPOSDRU ADULŢILOR
Orar Tema Competenţe Conţinutul tematic Metode şi Mijloace de Criterii de Trainer

specifice forme de instruire / performanţă
activitate materiale de
învaţare
1 2 3 4 5 6 7 8
Identificarea ∙Obiectivele lucrului în echipă, Explicația Video- ∙Identifică
sarcinilor și identificarea lor: obiective proiector obiectivele
resurselor informaționale, organizatorice, lucrului în echipă
necesare pentru acționale; și resursele
atingerea ∙Sarcinile de lucru în echipă, necesare atingerii
obiectivelor; descrierea sarcinilor: sarcini Ecran obiectivelor;
profesionale, sarcini sociale Conversația ∙Coreleaza
∙Resurse necesare atingerii propriile sarcini cu
obiectivelor, selectarea lor: resurse cele ale echipei în
materiale, umane, informaționale; Foi de scopul îndeplinirii
∙Poziția individuală în raport cu flipchart lor;
ceilalți membri ai echipei: inclus, ∙Promovează o
Lucrul în exclus, subordonat, coordonator, atirudine
Problematizarea
echipă inițiator, raportor; constructivă în
∙Asumarea și promovarea Marker grup;
atitudinilor constructive în grup: ∙Inițiază acțiuni în
sprijin, implicare, interes motivare, grup pentru
Asumarea solidarizare; finalizare de
rolurilor care îi ∙Inițierea acțiunilor în grup: Exercițiul Flipchart sarcini, distribuire
revin în echipă; finalizare de sarcini proprii, de sarcini și
distribuire de sarcini în echipă, supravegherea
supravegherea finalizării unor executării lor,
operațiuni, raportarea rezultatelor; ∙Recunoaște
∙Recunoașterea competenței competența și
AMPOSDRU ADULŢILOR
Colaborarea cu membrilor echipei: pregătire Munca în grup meritele

membrii echipei profesională, interese, grad de membrilor echipei;
pentru motivare, atitudini, poziție față de Prezentare ∙Promovează
îndeplinirea grup; PPT măsuri de
sarcinilor. ∙Corelarea propriilor sarcini cu eficientizare a
sarcinile echipei: încadrare în timp, lucrului în echipă.
respectarea unui plan comun,
asigurarea unui echilibru de sarcini,
explicații de sarcini, negocierea Chestionare
sarcinilor; feedback
∙Măsuri de eficientizare a lucrului
în echipă: verificări ale calității
sarcinilor, corecții și adaptări ale
planului comun, recunoașterea
meritelor,
∙Evaluare curentă.
Respectarea ∙Proceduri de lucru transmise de Explicația Proceduri și ∙Interpreteaza
procedurilor și superior sau preluate din fișa de instrucțiuni corect procedurile
instrucțiunilor lucru, însușirea și aplicarea lor; de lucru și instrucțiunile de
de lucru ∙Resursele firmei (ustensile, privind lucru preluate de
Asigurarea echipamente de lucru, materiale): calitatea fișa de lucru sau
calității Folosirea cunoașterea resurselor firmei, transmise de
rațională a planificarea resurselor și utilizarea Conversația superior;
resurselor resurselor la locul de muncă Video- ∙Identifică
firmei (magazin, depozit); proiector resursele firmei și
Îndeplinirea ∙Surse de poluare a mediului la le utilizeaza
responsabilități- locul de muncă (surse fizice, rațional la locul de
lor revenite cu chimice, microbiologice): Ecran muncă;
privire la identificarea lor și adoptarea unui Demonstrația
protecția comportament ecologic la locul de Foi de ∙Identifică sursele
AMPOSDRU ADULŢILOR
mediului muncă; flipchart de poluare a

∙Controlul calității mărfurilor în mediului la locul
Contribuirea la depozit și în magazin; Aplicații de muncă și adoptă
asigurarea ∙Degradări provocate de individuale Marker un comportament
calității manipularea necorespunzătoare a ecologic;
mărfurilor în mărfurilor: spargere, rupere ∙Cunoaște
magazin și ambalaj, etc.; Chestionare Flipchart metodologia de
depozit. ∙Metode de remediere a defectelor; feedback control a calității
∙Riscul comercial, reducerea pein Normative cu mărfurilor în
supraveghere a procesului de privire la depozit și
vânzare a mărfurilor; protecția magazin;
∙Evaluare curentă. mediului ∙Utilizeaza corect
metodele de
remediere a
defectelor ;
∙Identifică cauzele
posibile de risc
comercial și le
reduce.
AMPOSDRU ADULŢILOR
Suport de curs
LUCRUL IN ECHIPĂ
Lucrul in echipa este mijlocul prin care oameni obisnuiti obtin rezultate
neobisnuite.
Cei 10 “Daca”:
1. Daca vrei sa faci un bine, atunci fa-l cand este nevoie.
2. Daca poti sa faci pe cineva fericit, nu sta pe ganduri.
3. Daca dai ceva, nu astepta ca fapta sa se intoarca.
4. Daca primesti ceva, da mai departe.
5. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, spune-i-o in asa fel incat sa nu o recepteze ca pe un refuz.
6. Daca poti sa construiesti ceva, nu distruge.
7. Daca poti, fii hotarat in ceea ce spui si ceea ce faci.
8. Daca devii celebru, ramai modest.
9. Daca esti nervos, nu-ti descarca nervii pe altii.
10. Daca faci o observatie, nu jigni.
(Chris Simion)
”Echipa este un grup de oameni care lucrează împreună pentru aducerea la

îndeplinirea a unor obiective”
Cuvântul echipă este foarte vechi: încă de la început, cuvântul a fost asociat cu
fertilitatea şi naşterea. Ulterior, termenul ”echipă” a dobândit sensul de grup de animale. Prin
secolul al XVII-lea cuvântul a început să fie folosit pentru un grup de oameni care jucau, de
aceeaşi parte, un joc. De exemplu, o echipă de fotbal reprezintă un grup de oameni care
lucrează împreună pentru a realiza un obiectiv comun. Dar aceştia din urma, faţă de echipa
formată din animale, au o libertate în mişcare pentru a-şi atinge scopul.
Prin urmare, avem două definiţii complementare ale termenului ”echipă”:
 echipele funcţionale (sau grupurile de lucru);
 echipele creative.
Într-o echipă funcţională, un grup de oameni îndeplineşte o anumită funcţie ce face parte
dintr-un proces mai complex. Munca este permanentă şi fiecare membru efectuează, în
AMPOSDRU ADULŢILOR
esenţă, acelaşi tip de activitate. Membrii sub egali şi se află sub coordonarea unui singur lider.
Probabil majoritatea echipelor se încadrează în această categorie: o echipă dintr-un
dispecerat, o echipă administrativă, o secţie a unei linii de asamblare. Pe vremuri, şi poate
chiar şi în prezent, echipele funcţionale erau denumite departamente. Departamentul de
vânzări, cel financiar, casieria: toate reprezintă echipe funcţionale.
Într-o echipă creativă, un grup de oameni, având diverse abilităţi, sunt reuniţi pentru a
produce un singur rezultat. Munca lor nu este funcţională şi nici parte a operaţiunii complexe,
ci reprezintă chiar întreaga sarcină. Un teatru este o echipă creativă sau o echipă dintr-un
spital care este formată pentru a pune în aplicare diverse competenţe şi a vindeca un pacient.
Această distincţie simplă este foarte utilă, ajutându-vă să înţelege şi mai bine ce tip de
echipă conduceţi.
Formarea echipei
Cei mai mulţi dintre noi muncim în echipe. Echipele au propriile lor identităţi istorice şi
propriile lor modele de creştere şi declin. Nici o echipă nu este la fel cu alta. Cel mai important
element pentru managerul unei echipe este acela că echipele au nevoi diferite de cele ale
indivizilor care le compun.
Prin urmare trebuie să fiţi capabili să răspundeţi dinamicii echipei pe care o conduceţi şi
să le reprezentaţi în cadrul organizaţiei. Construirea unei echipe înseamnă:
 stabilirea şi menţinerea obiectivelor echipei;
 stabilirea şi promovarea valorilor echipei: sociale, comportamentale, orientate în raport
cu obiectivele;
 păstrarea identităţii echipei;
 sprijinirea echipei pentru a privi, întotdeauna, în afară: întâmpinarea noilor veniţi şi a
ideilor din exterior, încurajarea echipei de a fi proactivă în cadrul organizaţiei, precum şi
cu clienţii sau partenerii;
 comunicarea eficientă cu echipa şi sprijinirea membrilor acesteia de a comunica
reciproc;
 implicarea echipei pe cât de mult posibil în deciziile care o privesc.
Managementul nu este o teorie, ci o practică. Ceea ce contează nu este ceea ce ştiţi, ci
ceea ce faceţi.
Cât de mare trebuie să fie o echipă?

Logic, cea mai mică echipă este formată din doi oameni. În ceea ce priveşte numărul
maxim nu găsim o reglementare în acest sens. În cazul în care echipa d-voastră este mai
extinsă, gândiţi-vă cum aţi putea-o diviza în subunităţi, pe care să le conduceţi mai eficient.
Este posibil ca aspectele funcţionale şi creative ale activităţii echipei d-voastră să vă fie de
ajutor în acest moment.
AMPOSDRU ADULŢILOR
Lucrând pentru realizarea unor obiective comune

O altă cauză frecventă a eşecului echipelor este neînţelegerea clară a obiectivelor.
Managementul poate eşua în stabilirea obiectivelor sau poate alege obiective pe care echipa
să le considere nerealiste. Trebuie să fiţi siguri că obiectivele echipei sunt explicite şi că echipa
le înţelege. Bineînţeles, în mod ideal, echipa va fi şi ea implicată în alegerea acestora.
Generarea angajamentului
Fiecare membru al echipei trebuie să-şi asume angajamentul de a se supune
prevederilor contractului pe care l-a semnat o dată cu intrarea sa în echipă.
Bineînţeles, în realitate, nivelul de angajament al indivizilor va varia. Oamenii se pot
alătura cu entuziasm unei echipe doar pentru a-şi vedea energia secătuită de incompetenţa
sau proastele relaţii din cadrul acesteia. Un cinic este de obicei un încrezător înflăcărat care a
fost deziluzionat; acesta poate reprezenta un pericol mult mai mare pentru echipă decât un
singur dezinteresat.
Contractul dintre individ şi echipă este cel care defineşte calitatea culturii echipei. Fie că
este funcţională sau creativă, o echipă există pentru ca membrii săi să-şi poate satisface
nevoile personale. Cu cât echilibrul dintre obiectivele individuale şi cele ale echipei va fi mai
bun , cu atât echipa va fi mai unitară şi mai de succes, iar membrii săi mai satisfăcuţi.
În calitate de lider aveţi o răspundere aparte pentru a menţine echilibrul dintre
autonomia personală şi răspunderea faţă de echipă. Trebuie să găsiţi soluţii care, pe de o
parte să consolideze echipa, iar pe de altă parte să permită indivizilor să ia deciziile care să
conteze pentru ei.
Munca autonomă în echipă

Ce anume face ca o echipă să fie eficientă? În primul rând o identitate bine definită, un
scop precis şi obiective clare.
Atât timp cât ştiţi ”de ce” există echipa, ”ce fel” de echipă este şi ce anume doriţi ”să
realizeze” sunteţi pe drumul cel bun al creării unei echipe eficiente.
Eficienţa oricărei echipe depinde în totalitate de gradul de respect pe care grupul îl
atribuie autonomiei personale. Oamenii se vor dedica de bunăvoie acelor activităţi pe care ei
au ales să le întreprindă. Trebuie să fie în măsură să-şi asume rezultatele muncii lor. Aceasta
înseamnă:
 să aibă un simţ clar al răspunderii faţă de muncă;
 să fie dedicaţi muncii din punct de vedere emoţional; să nu muncească doar pentru că
aşa li s-a spus sau pentru a-şi câştiga existenţa.
Informările (brifing-urile) echipei şi trecerea în revistă a performanţelor
Informarea echipei contribuie la transformarea întâlnirilor în cadrul acesteia într-un

adevărat sistem de management al informaţiilor. Obiectivul informării îl constituie asigurarea
AMPOSDRU ADULŢILOR
faptului că fiecare cunoaşte şi înţelege atât ceea ce face el, cât şi ce fac ceilalţi, precum şi
motivul pentru care fac acel lucru.
Există şi beneficii ale informării:
 consolidează managementul echipei. Informarea echipei oferă credibilitate conducerii şi
asigură faptul că echipa primeşte informaţii manageriale direct de la manageri;
 sporeşte determinarea. A explica raţiunea pentru care o anumită sarcină trebuie dusă la
îndeplinire este la fel de important ca şi a spune oamenilor că aceasta trebuie dusă la
îndeplinire.
 previne neînţelegerile. Oamenii nu se opun schimbării, ci doar faptului de a fi schimbaţi.
informarea le permite membrilor echipei să afle care este starea de fapt, oferindu-le
mijloacele pentru a contribui la schimbare.
 îmbunătăţeşte comunicarea cu nivelurile superioare de conducere.
Incurajarea cooperării
Cooperarea înseamnă a opera împreuna. Cu cât mai mult oameni sunt implicaţi într-o
activitate comună, cu atât ei vor fi mai cooperanţi.
În practică, de obicei, cooperarea este impiedicată de competiţie. Aceasta din urmă,
apare dintr-o dorinţă naturală de a reuşi: dacă succesul nostru depinde de refuzarea cooperării
cu un alt membru al echipei, vom intra în competiţie.
Cooperarea facilitează punerea în comun a resurselor; permite echipei să profite de
diferitele abilităţi ale indivizilor şi cultivă comportamentele sociale care stau la baza muncii în
echipă. Cu cât veţi promova mai mult cooperarea în cadrul echipei d-voastră - şi între echipă şi
alte persoane- cu atât aceasta va deveni mai eficientă şi mai coerentă.
Cultivaţi încrederea !
Încrederea trebuie câştigată şi nu impusă; presupune să trataţi oamenii ca pe nişte
persoane mature şi, de asemenea, să vă angajaţi în şase practici specifice de management:
 Comunicaţi deschis.
 Sprijiniţi echipa
 Trataţi-i cu respect!
 Fiţi corect !
 Fiţi consecvent! Respectaţi-vă promisiunile făcute.
 Conduceţi prin puterea exemplului!
Gestionarea eşecurilor
Dacă obiectivele sau ţintele nu au fost atinse, dacă sarcina sau proiectul nu s-au
derulat cum trebuie sau nu s-a respectat termenul-limită, va trebui să va adunaţi echipa şi să
mergeţi împreună mai departe.
Aveţi responsabilitatea de a susţine angajamentul membrilor faţă de echipă şi în vremuri
de restrişte.. Nu-i lăsaţi să se descurajeze. Gândiţi-vă la toate metodele pozitive prin care
puteţi ridica moral echipei d-voastră.
AMPOSDRU ADULŢILOR
CALITATEA MĂRFURILOR ALIMENTARE
Clasificarea mărfurilor
Marfa, ca produs al muncii, are o anumită valoare a cărei mărime este determinată de
valoarea materiilor prime şi auxiliare introduse în fabricare, de uzura aparatelor şi a instalaţiilor
tehnologice folosite, de timpul de muncă necesar pentru producerea ei, de valoarea
ambalajelor folosite etc. Toate acestea, însumate, determină valoarea mărfii şi se exprimă prin
preţ.
Mărfurile sunt grupate după anumite criterii:
- după felul materialelor utilizate, pot fi naturale şi sintetice;
- după stadiul de prelucrare şi folosire, pot fi: materii prime, produse semifabricate şi produse
finite;
- după destinaţie pot fi: îmbrăcăminte, materiale sportive, de uz casnic, etc.
Clasificarea mărfurilor cuprinde:
- sectorul – alcătuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu, sectorul „produse
alimentare”)
- grupa – o parte din sector (de exemplu, grupă „carne şi produse din carne”)
subgrupa – o parte din grupă (de exemplu, subgrupa „produselor din carne” o formează
„preparatele din carne”).
Calitatea mărfurilor şi factorii care o influenţează
Calitatea produselor este definită prin totalitatea însuşirilor concrete ţi a caracteristicilor

care determină utilizarea lor în raport cu scopul pentru care au fost create, precum si eficienţa
lor economică. De pildă, însuşirile concrete care definesc calitatea unui produs alimentar în
funcţie de natura lui, sunt: organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, starea produsului din
punct de vedere igienico-sanitar.
Calitatea unei mărfi, aşa cum rezultă din definiţia de mai sus, este determinată de:
parametrii tehnici (funcţionalitate, rezistenţă la uzură, etc.), parametrii economici (consum de
energie, de materii prime), parametrii estetici (aspect, culoare, formă).
Calitatea produselor prezintă o deosebită însemnătate pentru întreaga societate,
deoarece are efecte favorabile în toate domeniile activităţii economice. De aceea această
noţiune care exprimă unitatea însuşirilor esenţiale ale mărfurilor a căpătat importanţă majoră
fiind reglementată prin legea calităţii.
La nivelul comerţului, s-au înfiinţat, în cadrul întreprinderilor comerciale laboratoare de
control a calităţii produselor, servicii de calitate şi comisii de recepţie pe grupe de mărfuri, care
AMPOSDRU ADULŢILOR
au obligaţia să stabilească calitatea mărfurilor la primire, precum şi să urmărească modul cum

produsele îşi menţin calitatea pe parcursul perioadei de păstrare garantată de producător.
Calitatea mărfurilor este determinată de o serie de factori ca: materia primă, procesul
tehnologic, ambalajul, marcarea, transportul, păstrarea. Toţi aceşti factori formează conţinutul
unor documente, elaborate la nivel central şi denumite standarde de stat. Ele prescriu
condiţiile de calitate a mărfurilor.
Întrucât mărfurile îşi pot modifica, calitatea şi pe parcursul comercializării este necesar
să întregim grupa factorilor specifici etapei productive cu factori, ca: păstrarea, condiţiile de
ambalare şi gradul de calificare a lucrătorului din comerţ.
Primul factor cu influenţă hotărâtoare asupra calităţii îl formează materiile folosite,
denumite, după contribuţia ce o au în obţinerea produsului, materii prime şi materii auxiliare.
Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operaţii desfăşurate pe baza unor reţete de
fabricaţie sau a unui proces tehnologic. În cadrul acestuia o contribuţie hotărâtoare o au starea
de funcţionare a aparatelor cât şi forţa de muncă (lucrătorul).
Ambalajul. Acest factor implicat în definirea calităţii este tot o marfă. El se obţine în
întreprinderi speciale, din materii prime diferite, în forme, mărimi şi culori variate, în funcţie de
produsul ambalat.
Ambalajul are influenţă pozitivă asupra produsului atunci când întruneşte următoarele condiţii:
- este bine construit ca să poată asigura integritatea produsului;
- este neutru faţă de produsul ambalat;
- corespunde din punct de vedere igienico-sanitar;
- are însuşiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate să stimuleze
vânzarea produsului;
- este uşor de manipulat.
Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat şi de a contribui la
menţinerea calităţii acestuia pe toată perioada folosirii lui.
Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: de informare – indentificare a produsului şi

estetic, determinat de varietatea soluţiilor.
Formele de marcare sunt:
- etichete litografiate, care cuprind printr-o grafică estetică şi fotografia produsului ambalat
- banderole litografiate – folosite de regula la produse zaharoase
ambalaje de hârtie superioară (cerată, metalizată)
-ştanţarea – o imprimare codificată aplicată pe ambalaje metalice sau prin cuvinte, aplicată pe
ambalaje din sticlă
-ştampilarea şi pirogravarea sunt imprimări în lemn, aplicate ambalajelor din acest material.
Conţinutul marcării constă în următoarele:
- elemente de identificare ca: denumirea produselor, denumirea fabricii sau emblema acesteia,
cantitatea ambalată, preţul
- elemente de informare privind compoziţia produsului ambalat, indicaţii de utilizare sau chiar
de păstrare
AMPOSDRU ADULŢILOR
Ca factor care influenţează calitatea, marcarea contribuie la creşterea valorii produsului,

trezind totodată curiozitatea cumpărătorului.
Transportul constituie un sector important al economiei naţionale, care are rolul de menţine
calitatea produselor pe perioada efectuării acesteia. Pentru a-şi îndeplini rolul, cu ocazia
transportului trebuie să se asigure:
- mijlocul de transport corespunzător fiecărei grupe de produse;
- condiţii de temperatură, umiditate, aerisire – specifice grupelor de produse;
- condiţii de igienă sanitară pe perioada manipulării şi transportului;
- o aranjare corespunzătoare a ambalajelor care să permită stabilitate pe toată durata
transportului.
Păstrarea este importantă o etapă importantă a circulaţiei mărfurilor, cu rol determinant asupra
calităţii produselor. Se face în spaţii special amenajate.
Cerinţele unei bune păstrări a mărfurilor sunt:
asigurarea parametrilor de păstrare specifici fiecărui produs (adică temperatură, umiditate,
etc.)
- aranjarea mărfurilor respectându-se vecinătatea admisă între produse, deoarece sunt
produse care transmit în spaţiul de păstrare mirosul lor specifice
- asigurarea condiţiilor de igienă sanitară
- aranjarea ambalajelor în aşa fel încât să permită exercitarea unui control permanent asupra
modului cum produsele îşi menţin calitatea.
Cerinţele de păstrare prezintă particularităţi pe grupe de produse, a căror nerespectare
reduce perioada de garanţie acordată de producător.
Calitatea produselor şi menţinerea ei este influenţată şi de nivelul de pregătire a
lucrătorului din industrie şi comerţ.
Probleme de bază ale calităţii produselor
În activitatea practică, pentru definirea calităţii se utilizeaza o serie de termeni ca, de

exemplu:
-calitatea proiectată (calitatea concepţiei) reprezintă măsura în care produsul proiectat
asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului
respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia
tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic,
echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.
-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii
de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
AMPOSDRU ADULŢILOR
-“calitatea potentiala” , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de

asimilarea lui in fabricatie;
-“caliatea partiala” , reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
-“calitatea realizata”, acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de
productie.
-“calitatea asigurata” , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand
toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva)
-“calitatea totala” , in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau
serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (
Caracteristici de calitate:
Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor

caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.
1.In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de
calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii:
a).Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia
potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice,
chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia
constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile
obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.
b).Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care
produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta
o mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de
natura subiectiva.
c).Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a
lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea si
mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere
datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare
dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un
produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de
intretinere si reparatii.
AMPOSDRU ADULŢILOR
Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile
de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d).Caracteristici de ordin social general

Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a
produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii
populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor,

caracteristicile se grupeaza astfel:
a).Caracteristici de baza (absolut necesare)
b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele
inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie
semnificativ afectat.
3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum,

caracteristicile se pot grupa astfel:
a).Caracteristici ale mijloacelor de munca
-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b).Caracteristici ale obiectelor muncii
-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului
finit, soliditate, componenta chimica.
c).Caracteristici pentru obiectele de consum individual
-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:

a).Caracteristici masurabile direct ( greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b).Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza
probelor de rezistenta la uzura )
c).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon
( numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla )
d).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul
unei mobile, grad de cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:

a).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b).Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative ( corespunzator,
necorespunzator ).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera
produsului calitatea.
AMPOSDRU ADULŢILOR
Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:

1).Documente care prescriu calitatea produselor:
-standarde
-caiete de sarcini
-norme tehnice
2).Documente care certifica calitatea produselor:
-buletin de analiza
-certificatul de omologare
-certificatul de garantie
-certificatul de calitate
Caietul de sarcini este un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca

prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin
conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor
metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.
Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse

prescriptiile de calitate a unui produs.
Normele tehnice pot fi –departamentale
-de intreprindere (norme interne)
Buletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o

descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor,

cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape :
a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate
trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b).Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de
serie.
Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului.

Un certificat de garantie cuprinde:
-denumirea completa a produsului
-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
-termenul de garantie
-semnatura conducatorului unitatii
AMPOSDRU ADULŢILOR
Certificatul de garantie are un dublu rol:

-confirma calitatea produsului
-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in
perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea produselor in raportul

dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si
probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau
alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
BIBLIOGRAFIE
AMPOSDRU ADULŢILOR
1. Autoritatea Națională pentru Calificări (Standard Ocupațional –

domeniul Comerț și servicii) http://www.anc.gov.ro/index.php?
page=standarde
2. Suport de curs FORMAREA FORMATORILOR, elaborat de S.C.
Centrul de pregătire în Informatică S.A. – București – în parteneriat cu
Autoritatea Națională pentru Calificări – Beneficiar al finanțării, în
proiectul POSDRU/57/1.3/S/30462 – Ediția Iunie 2012
3. Suport de curs COMERCIANT – VÂNZĂTOR MARFURI
ALIMENTARE, elaborat de Scoala de Formare Profesională S.C.
Octavdelphia S.R.L., ediția 2011
4. Planul cadru de formare profesională pentru calificarea de Comerciant –
vânzător mărfuri alimentare, elaborat de Scoala de Formare Profesională
S.C. Octavdelphia S.R.L., ediția 2007

Proiect Comerciant Vanzator Marfuri Alimentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Comerciant Vanzator Marfuri Alimentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OI POS DRU CONSILIUL NAŢIONAL DE

Cod nomenclator de calificare: 5220.2.1

Curs de calificare cu durata de 5 luni

1. Prezentarea echipei și a grupului țintă

Proiect elaborat și susținut teoretic

Căprar Mihaela Mirela – Economistă

Grupul țintă este format din totalitatea persoanelor, indiferent de

Scopul cursului de Comerciant - Vanzator Marfuri Alimentare este:

Perioada de desfășurare a cursului: 01.08.2012 – 25.01.2013

Orar Tema Competenţe Conţinutul tematic Metode şi Mijloace de Criterii de Trainer

Colaborarea cu membrilor echipei: pregătire Munca în grup meritele

mediului muncă; flipchart de poluare a

”Echipa este un grup de oameni care lucrează împreună pentru aducerea la

Cât de mare trebuie să fie o echipă?

Lucrând pentru realizarea unor obiective comune

Munca autonomă în echipă

Informările (brifing-urile) echipei şi trecerea în revistă a performanţelor

Informarea echipei contribuie la transformarea întâlnirilor în cadrul acesteia într-un

CALITATEA MĂRFURILOR ALIMENTARE

Calitatea mărfurilor şi factorii care o influenţează

Calitatea produselor este definită prin totalitatea însuşirilor concrete ţi a caracteristicilor

au obligaţia să stabilească calitatea mărfurilor la primire, precum şi să urmărească modul cum

Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: de informare – indentificare a produsului şi

Ca factor care influenţează calitatea, marcarea contribuie la creşterea valorii produsului,

Probleme de bază ale calităţii produselor

În activitatea practică, pentru definirea calităţii se utilizeaza o serie de termeni ca, de

-“calitatea potentiala” , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de

Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor

d).Caracteristici de ordin social general

2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor,

3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum,

4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:

5. In functie de modul de exprimare deosebim:

Standarde, norme, reglementari privind calitatea

Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:

Caietul de sarcini este un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca

Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse

Buletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o

Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor,

Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului.

Certificatul de garantie are un dublu rol:

Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea produselor in raportul

1. Autoritatea Națională pentru Calificări (Standard Ocupațional –

S-ar putea să vă placă și