Pagina Garda - PORTOFOLIU - PROF III

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Furnizorul programului: Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău
PROF III - Management educațional în context

mentoral
Program de formare continuă acreditat prin OME nr. 4740/19.08.2022
Portofoliu
pentru dezvoltare profesională
continuă
Numele și prenumele formabilului: BOT I. LAURA-ANDREEA
Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program Săptămânal „Agricola”
Seria: 1; Grupa: S1_PROF_III_P6_01_BC_01
Semnătură formabil:
Formatori (Numele și prenumele): Leonte Rodica, Mocondoi Daniela-

Cristina
Perioada de formare: 28.02.2023 – 06.04.2023
Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 1
Structura portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă, programul

de formare continuă PROF III – Management educațional în context
mentoral
I. APLICAȚIE MODUL 1
II. APLICAȚIE MODUL 2
III. APLICAȚIE MODUL 3
IV. RAPORT ACTIVITATE COMISIA CURRICULUM

I. APLICAȚIE MODUL 1
APLICAȚIE:
9. Identificați beneficiile, dar și provocările sau problemele posibile
(2 – 3 capcane) generate de implementarea procesului de mentorat și
argumentați/justificați-vă opinia.
Mentoratul în domeniul educațional reprezintă o provocare pentru toate sistemele

educaționale, fiind o necesitate pentru optimizarea continuă a activității intructiv-educative
derulate de profesori, motiv pentru care este studiat în relație cu formarea și dezvoltarea
profesională.
Cu toate acestea, a fi „mentor” cuprinde multe provocări cu care trebuie să te confrunți.
Printre acestea se enumeră selectarea metodelor, mijloacelor, forme de organizare a
activităților. Este cu adevărat o provocare să alegi strategia potrivită anumitor grupuri de
învățăței.
Un alt factor important este asigurarea condițiilor pentru învățarea continuă. Felul în care
mentorul asigură învățarea cât mai eficientă. Mână în mână cu aceste condiții stă climatul de
respect pe tot parcursul activității de mentorat. Adesea, mentorul își pune întrebarea dacă a
creat și a menținut un climat de respect în timpul întâlnirilor.
După prezentarea câtorva provocări, amintim și beneficiile generate de implementarea
procesului de mentorat.
Un prim beneficiu ar fi pregătirea noilor mentori, pentru a-i ajuta să se acomodeze la
mediul în care vor activa. După această pregătire, se dezvoltă cariera (pentru mentor), îi oferă
o cale de conducere, de recunoaștere publică și totodată, dezvoltarea profesionașă și inovarea
comunității, pentru a dezvolta capacitatea de inovație a start-up și pentru a ghida activitatea
acestuia la nivel local.
Pe lângă beneficii și provocări în cariera unui mentor există și anumite capcane.
O primă capcană pe care o putem identifica ar fi mentoratul fără un scop, pentru ca
procesul de mentorat să devină o experiență satisfăcătoare atât pentru mentor, cât și pentru cel
mentorat, stabilirea scopurilor este extrem de importantă. Scopurile permit o anticipare în
aspirațiile celui care beneficiază de mentorat, dar, de asemenea oferă o imagine clară a
situației actuale în care se află acesta.
De altfel, poate exista și incompatibilitatea. Relațiile de mentorat necesită o potrivire
de caracter și / sau de interes pentru a conecta persoanele. E nevoie de similitudine între părți
participante. Atunci când există o neconcordanță între mentor și cel mentorat, șansele ca
mentoratul să eșueze cresc. Cei doi nu trebuie să fie în toate aspectele la fel.

Din dorința de a ajuta prea mult se poate ajunge la termenul de „clonare”. Clonarea
este ceea ce se întâmplă atunci când un mentor, în loc să asculte și să îl îndrume pe cel
mentorat, încearcă să-l modeleze pe acesta în așa fel încât el sau ea să devină o replică exactă
a mentorului. Scopul pentru un mentor este de a consilia, de a informa și de a sprijini alegerile
celui mentorat.
Închei prin a spune că baza relației de mentorat este dată de întâlniri periodice între
mentor și cel mentorat, în care comunicarea deschisă este un standard. Cu compatibilitate
adecvată și obiective clare, relația de mentorat se dezvoltă.
Un discipol care poate să își identifice propria cale se va dezvolta prin mentorat și în cele

II. APLICAȚIE MODUL 2

APLICAȚIA 4 – M2
Urmăriți filmulețul de la link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=tDG3JZyPo9k
Cum ați defini învățarea peer-to-peer în această situație?
Cum se poate înțelege mentoratul? Ce tip de susținere credeți că este necesară pentru atragerea
în învățământ a celor competenți? Precizați care ar putea fi trei modalități de susținere a
debutanților în activitatea didactică?
1. După cum știm învățarea peer-to-peer, reprezintă ,,învățarea între egali” ca o

modalitate de a trece dincolo de învățarea independentă la învățarea interdependentă
sau ,,reciprocă între egali”. Din filmulețul vizionat, putem identifica „calul” cu rolul
învățăcelului, cel timorat, care pare a avea nevoie de ajutor. Oamenii învață prin interacțiunile
dintre ei și participare, în relații fluide care sunt un rezultat al împărtășirii de interese și
oportunități. În acest mediu, participanții se situează pe același nivel – nici unul nu este
desemnat pentru rolul tradițional de profesor sau elev. În schimb, oricine are o cunoaștere
specifică despre, sau experiență cu un subiect anume poate lua rolul de mentor, în orice
moment.
Mentorii furnizează sensul structural pentru a dirija învățarea, lucru pe care ei îl fac ascultând
empatic și întărind motivația intrinsecă, pentru a ajuta “studentul” să-și descopere vocea,
chemarea sau pasiunea. O dată ce acea pasiune sau interes specific a fost dezlănțuită,
interacțiunile constante dintre membrii grupului, cu diferitele lor abilități și talente,
funcționează ca un fel de amplificator fără pereche, furnizând numeroase ieșiri (conexiuni),
resurse, ajutând la învățarea mai aprofundată a fiecăruia.
2. Mentoratul în domeniul educațional reprezintă o provocare pentru toate sistemele
educaționale, fiind o necesitate pentru optimizarea continuă a activității intructiv-educative
derulate de profesori, motiv pentru care este studiat în relație cu formarea și dezvoltarea
profesională.
Mentorii școlari pot eficientiza integrarea profesională a cadrelor didactice debutante prin
următoarele modalități:
a) Comunicarea managerială eficientă. Directorul unității de învățământ trebuie să
gestioneze informațiile legate de domeniul educației, de unitatea școlară, de schimbările
legislative și să le transmită constant cadrului didactic debutant. Printr-o comunicare eficientă,
cadru didactic debutant nu doar este informat, ci dobândește încredere în noul loc de muncă.
Managerul trebuie să comunice și să ofere un feedback cu rol constructiv, cu privire la
activitatea desfășurată de cadrele didactice. În cadrul comunicării trebuie evitate tonul aspru,

mesajele confuze și neadevărate, discutarea unor aspecte care nu au legătură cu locul de
muncă sau cu activitatea didactică;
b) Climatul organizațional. Managerul școlar reprezintă factorul uman direct responsabil de
crearea și optimizarea climatului organizațional în vederea facilitării integrării cadrelor
didactice debutante. Acesta trebuie să promoveze un climat bazat pe: încredere, suport,
responsabilitate, implicarea angajaților în luarea deciziilor, respectarea legislației, o atmosferă
de lucru prietenoasă, socializare, asumarea riscurilor, informare etc. Un climat organizațional
adecvat nu contribuie doar la integrare, ci și la motivarea cadrelor didactice debutante în
vederea avansării în carieră;
c) Reducerea stării de stres în rândul cadrelor didactice debutante. În rândul cadrelor
didactice debutante stresul este generat de noutățile din domeniul educațional, multitudinea de
documente școlare ce trebuie realizate într-un timp scurt, de noii colegi de muncă etc.
Managerii școlari trebuie să contribuie la diminuarea stresului prin oferirea de sprijin și
consiliere, nediscriminare (față de cadrele didactice mai vechi din școală), includerea în
comisiile școlii și a debutanților care împreună cu celelalte cadre didactice să formeze o
echipă unită, încurajarea participării cadrelor didactice debutante la diferite activități școlare
și extrașcolare, de formare continuă și de perfecționare (cursuri, grade didactice, workshopuri,
mese rotunde, cercuri pedagogice, schimburi de experiență etc.)
d) Corectitudine în luarea deciziilor. Directorul unității școlare trebuie să trateze în mod
egal și echitabil toate cadrele didactice, indiferent de vechime și de alte criterii. Aplicarea
legislației și luarea deciziilor trebuie să se facă cu respectarea principiului egalității de șanse și
de tratament față de toate cadrele didactice. Acestea trebuie să fie informate cu privire la
deciziile și la motivele pentru care au fost luate, să aibă posibilitatea de a-și exprima opiniile
cu privire la ceea ce se petrece în școală, oferinduse în acest fel o transparență decizională. Se
evită astfel diversele frustrări și stări de incertitudine ale cadrelor didactice debutante;
e) Atitudinea pozitivă. Un cadru didactic debutant va putea să se integreze mai ușor dacă cei
din jurul său vor avea o atitudine deschisă și pozitivă în raport cu el. Managerul școlar trebuie
să își asume atitudinea pozitivă. O atitudine negativă a acestuia va atrage una similară și din
partea cadrului didactic debutant, aspect ce influențează negativ integrarea lui. Indiferent de
personalitatea managerului școlar, aspect ce poate influența atitudinea acestuia, „anumite
dimensiuni ale atitudinii pozitive pot reprezenta o resursă semnificativă în procesele de
instruire și dezvoltare a colaboratorilor.
În concluzie, tinerii debutanți din învățământul preuniversitar trebuie sprijiniți de către
conducerea școlii, prin instituirea unei preocupări speciale din partea acesteia pentru o
integrare eficientă atât în cultura organizațională, cât și în cea profesională. Integrarea
eficientă a debutanților din învățământul preuniversitar este benefică pentru toți factorii

implicați în actul educațional, iar un management responsabil va trebui să aibă pe lista de
obiective și acest aspect important.
III. APLICAȚIE MODUL 3

APLICAȚIA 2 – M3
Reflectați si realizați un eseu care să descrie nivelul de competențe pe care le deține un

coleg din catedră, contextul în care le-a dobândit și ariile de îmbunătățire.
Competenţele unui cadru didactic au constituit dintodeauna şi rămân o problemă,

deoarece, deşi există sintagma ”profesor ideal”, în realitate acesta nu există, din păcate.
Competenţele necesare unui bun cadru didactic, sunt de ordin general şi se consideră că ele se
referă la anumite caracteristici ale educaţiei și ale sistemului de învăţământ preuniversitar
actual.
Pot afirma cu mândrie că sunt norocoasă de a fi înconjurată de nouă cadre didactice minunate,
de la care ai ce învăța. Grădinița noastra, Grădinița Agricola a fost, este și va fi înzestrată de
oameni minunați. Este suficient să avem o idee, pentru că o transformăm într-un adevărat
spectacol.
Mă opresc asupra colegei mele de grupă, o doamnă cu o vechime în învățământ de
peste 20 de ani de la care am învățat foarte multe lucruri utile.
Cadru didactic de care vorbesc are un nivel ridicat de experiență, 23 de ani de vechime, gradul
didactic I, metosit, formator etc. Posedă multe competențe, cum ar fi: competenţe privitoare
la subiectul şi conţinutul învăţării, competenţe referitoare la clase, competenţe cu privire la
şcoală şi la sistemul educativ, valorile, atributele şi abilităţile implicate de profesia didactic,
competenţele de comunicare.
Privind competenţele ştiinţifice, metodice şi psihopedagogice, cadrul didactic este
apt să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare şi să valorifice cunoştinţele ştiinţifice de
specialitate, psihopedagogice şi metodice la nivel înalt, să posede cunoștințe de psihologie și
de metodică, să formeze elevilor competenţele cheie: aptitudini şi competenţe lingvistice, de
învăţare, civice, interpersonale, interculturale şi sociale, de exprimare culturală.
De asemenea, un punct forte îl are asupra competenţelor manageriale, este receptivă
la nou, este capabilă să coordoneze activități diverse.
Nici competențele de evaluare nu sunt uitate, aceste se remarcă prin stăpânirea tehnicilor de
verificare a îndeplinirii şi respectării deciziilor, a măsurilor şi îndrumărilor.

Pentru dobândirea acestora, a urmat activități de formare continuă, programe de studii,
cursuri de formare, participare la conferințe, simpozioane, schimb de experiență.
Se implică active în diferite comisii de lucru la nivelul unității, face parte din Consiuliul de
adminstrație, Comisia pentru Curriculum, Comisia metodică.
Fiecare cadru didactic, cunoscând standardele, este capabil să îşi identifice punctele
forte ale profilului profesional, precum şi ariile dezvoltării profesionale, care necesită
îmbunătăţiri continue.
Privind strict persoană pe care am caracterizat-o, consider că o arie ce necesită
îmbunătățire este cea privind deciziile (să motive alte cadre didactice să-l urmeze, să
dovedească flexibilitate şi curaj în luarea deciziei corecte în momentul evaluării.

IV. RAPORT COMISIA CURRICULUM
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BACĂU
GRĂDINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL AGRICOLA
Str Calea Moldovei, Nr 53, Bacău
tel / fax 0234-577 594
email: gradinita_agricola@yahoo.com
RAPORT DE ACTIVITATE
COMISIEI CURRICULUM A EDUCATOARELOR
AN SCOLAR 2021-2022
Responsabil: prof. BOT LAURA
I.ACTIVITATE DIDACTICA- proiectare, realizarea activitatilor, evaluarea

rezultatelor învățării:
În anul 2021-2022, la nivelul comisiei metodice a educatoarelor, conţinuturile

demersului didactic şi în egală măsură al activităţilor de perfecţionare continuă sub diverse
forme, au fost structurate în deplin acord cu parametrii corespunzători asigurării calităţii în
învăţământ.
Întreaga activitate s-a desfăşurat în concordanţă cu documentele programatice pe toate
compartimentele lor la care s-au adăugat priorităţile etapei şi noutăţile survenite în plan
organizaţional sau din punct de vedere al conţinuturilor. Realizarea planificarilor s-a facut

conform legislatiei in vigoare, pe unitati de invatare si proiecte tematice, pe baza
rezultatelor evaluarilor initiale si particularitatilor individuale si de varsta ale copiilor.
Fiecare cadru didactic a respectat şi s-a bazat (atât la nivelul muncii individuale, cât şi
colective) pe unităţile de competenţă, urmărind indicatorii de performanţă, respectându-şi
responsabilităţile la nivelul colectivului, dar şi al comisiei metodice. S-a acordat atentie
speciala instruirii diferentiate, centrata pe copil, utilizarii unor metode activ-participative,
realizarii unor activitati interdisciplinare, utilizarii calculatorului in cadrul unor activitati
didactice, evaluarii activitatilor prin realizarea de portofolii, expozitii, concursuri.
O atenţie deosebită s-a acordat continuării monitorizării elevilor cu probleme în
învăţare din fiecare grupa, implicându-i în activităţi didactice diverse în vederea participării
active şi conştiente la propria formare, atât pe plan intelectual, dar şi afectiv şi psihic,
colaborand permanent cu prof. Logoped , cu prof. Psiholog si cu familia.
Pentru a demara acţiunile de formare şi instruire la nivelul corespunzător, o atenţie
deosebită s-a acordat probelor de evaluare iniţială si sumativa sem.I la toate grupele.
Evaluările initiale, sumative, dar şi formative au fost concepute, aplicate, şi analizate cu mare
responsabilitate la nivelul fiecărui grup şi la nivelul comisiei. Formularea itemilor de
evaluare este in concordanta cu obiectivele evaluarii, s-au stabilit continuturile evaluarii si
standardele de performanta, s-au aplicat teste de evaluare formativapentru cunoasterea
progreselor inregistrate si sumativa pentru a aprecia rezultatele obtinute de copii la
sfarsitul primului semestru. Analiza comparativă, dar şi concluziile ne-au ajutat în stabilirea
unui set de acţiuni privind demersul didactic ulterior la nivel de colectiv şi individual,
stabilindu-se programe şi conţinuturi pentru dezvoltare, ameliorare şi recuperare.
Fiecare membru al comisiei s-a străduit individual şi în colectiv să realizeze la
parametri cât mai ridicat, cât mai mulţi dintre indicatorii de performanţă din cadrul fiecărui
compartiment. Activitatea comisiei metodice s-a desfasurat conform planificarii, au avut
loc dezbaterea unor teme de interes general in ceea ce priveste exploatarea relatiei
copil- copil, copil- adult, modalitati de aplicare a evaluarilor cunostintelor copiilor, s-au
prezentat referate bine documentate
I.COMUNICARE
În vederea realizării unei comunicări interpersonale copil- educatoare, fiecare dintre
noi a selectat modalităţi de comunicare adecvate diverselor situaţii. În activitatea de formare
şi educare au fost stabilite obiective foarte clare, care au fost operaţionalizate, concretizându-
le în:
- activităţi de formare
- de informare
- experimentare

0
- interpretare
- aplicare în diverse situaţii…
Totodată prescolarii tuturor grupelor au fost implicaţi în activităţi de evaluare,
folosindu-se modalităţi alternative.
În contextul facilitării comunicării copil-copil, munca în perechi, în grup restrâns sau
lărgit, a dat rezultate deosebite, aceştia dovedind că ştiu să respecte în mare parte regulile
grupului de învăţare. Concretizarea acestor acţiuni s-a făcut prin conceperea, realizarea şi
prezentarea unor acţiuni cu caracter formativ şi educativ la nivelul gradinitei cu diverse
ocazii.
De un real folos ne-a fost comunicarea între noi, colegele, colaborând pentru o mai
largă şi temeinică formare a copiilor noştri, în acţiunile grupelor completându-ne reciproc.
Eficientizarea demersului didactic s-a realizat printr-o abordare inter şi transdisciplinară,
limbajul utilizat fiind specific unor domenii conexe.
II. RELAŢIA FAMILIE - ŞCOALĂ
Pentru a menţine relaţia familie - gradinita, am oferit în cadrul şedinţelor cu părinţii,
dar şi a celor de consiliere informaţii periodice şi chiar zilnice până la acest moment
semnalându-se orice neregulă de ambele părţi. În multe activităţi formativ - educative a fost
implicată familia, ţinându-se cont de unele opinii formulate: activitati de voluntariat,
achizitionarea de materiale didactice si mobilier ,concursuri ,serbări.
Printr-o colaborare eficienta cu familiile copiilor, am reuşit să nu înregistrăm la nivelul
colectivului nici o abatere de la normele de disciplină şi comportament. Astfel, frecvenţa a
fost îmbunătăţită. Chestionarele aplicate părinţilor şi completate cu responsabilitate de către
aceştia au reliefat faptul că se implică în problematicile generale ale gradinitei, dar şi cele
specifice ale colectivului de copii.
III. CURRICULUM
Problematica specifica grupelor de varsta ne-a preocupat în mod deosebit pe d-nele

educatoare de la toate grupele. Împreună am conceput, aplicat şi analizat o serie de probe de
evaluare a copiilor din diverse puncte de vedere. Pe baza concluziilor stabilite s-a conturat
demersul didactic cel mai eficient la nivelul fiecărui colectiv.
Învăţarea centrată pe copil a făcut ca fiecare dintre noi să concepem şi să desfăşurăm
activităţi de învăţare în concordanţă cu particularităţile individuale, dar şi cu cerinţele
standard; s-a respectat curba de efort a copiilor, dar şi nevoia de reînvăţare, ameliorare,
dezvoltare.
Pentru că obiectivele învăţării au fost definite clar, periodic s-a realizat compararea
conţinuturilor proiectate cu cele realizate şi replanificarea unora dintre ele, conform unor
situaţii concrete, astfel încât fiecare copil să înveţe în ritmul său propriu de învăţare.

1
Formarea deprinderilor practice s-a realizat prin folosirea de metode şi procedee
care să contribuie la creşterea gradului de originalitate şi independenţă în rezolvarea sarcinilor
de lucru, accentuându-se metode diferite, in functie de particularitatile grupelor.
IV. FORMAREA ELEVILOR
Pentru ca motivaţia să existe din toate punctele de vedere, fiecare educatoare a

amenajat spaţiul educational, respectând toate cerintele: condiţiile de igienă, aspect
informativ, formativ, estetic, toate acestea facilitând diversificarea formelor de organizare, a
instruirii conform particularităţilor de vârstă şi individuale .
În vederea formării instrumentelor fundamentale şi a aptitudinilor de comunicare, am
consolidat deprinderi de citit-scris, socotit, explorare / investigare, interpretare pe baza
observaţiilor directe sau a experienţei de viaţă personală .
Dezvoltarea capacităţii de învăţare s-a realizat prin abordarea unei diversităţi de forme
de învăţare: învăţarea reciprocă, metoda cubului, ciorchinelui, chestionarului, observaţiei
directe, fonetico analitico-sintetică, susţinerea şi explicarea unei noţiuni pe baza studiului
individual.
În acest fel, copiii au dovedit în urma aplicării probelor de evaluare formative
însuşirea competenţelor corespunzătoare perioadei de studiu.
V. EVALUAREA
Evaluarea rezultatelor şcolare s-a realizat prin folosirea celor trei tipuri de evaluare,
dar şi apelând la strategii de evaluare alternativă.
Aprecierea rezultatelor şcolare s-a făcut prin elaborarea descriptorilor de performanţă
pentru unităţi de conţinut grupate în diverse moduri, încât să corespundă standardelor de
performanţă, stabilirea probelor de evaluare conform obiectivelor, stabilirea ulterior (ca
urmare a concluziilor în urma analizei acestora) a modalităţilor de ameliorare şi dezvoltare,
însoţirea evaluărilor de observaţii şi aprecieri, folositoare copiilor, dar şi părinţilor în ideea
sprijinirii actului de învăţare.
La sfârsitul primului semestru al anului scolar in curs majoritatea copiilor au
obtinut rezultare bune si foarte bune ca urmare a actului didactic desfasurat de fiecare
educatoare.
VI. FORMAREA PROFESIONALĂ/PERFECŢIONAREA
Formarea continuă a educatoarelor s-a realizat pornind de la

identificarea propriilor nevoi, în urma autoevaluării obiective , dar şi subiective .

2
Concret, fiecare membru al comisiei şi-a întocmit portofoliul la nivelul standardelor,
urmărind eficienţa acestuia în demersul didactic la nivelul fiecărui colectiv.
Studiul individual a constituit de asemenea o modalitate eficientă de formare continuă
cu aplicarea în demersul didactic a noutăţilor metodologice.
Participarea la mese rotunde, conceperea şi desfăşurarea unor parteneriate
educaţionale, participarea activa la activitatea Cercului Pedagogic din care facem parte ,
achizitionarea publicatiilor nou aparute in specialitate, au constituit mijloace eficiente de
formare continuă.
Organizând activităţi cat mai diversificate , antrenand atat copiii cat si parintii si
bunicii in desfasurarea lor elevii , cadrele didactice își aduc contribuţia la educarea copiilor .
Director,
Prof. Lapusneanu Eliza Marga

3

Pagina Garda - PORTOFOLIU - PROF III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina Garda - PORTOFOLIU - PROF III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației

Furnizorul programului: Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău

PROF III - Management educațional în context

Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program Săptămânal „Agricola”

Seria: 1; Grupa: S1_PROF_III_P6_01_BC_01

Formatori (Numele și prenumele): Leonte Rodica, Mocondoi Daniela-

Perioada de formare: 28.02.2023 – 06.04.2023

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Structura portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă, programul

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Mentoratul în domeniul educațional reprezintă o provocare pentru toate sistemele

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

II. APLICAȚIE MODUL 2

1. După cum știm învățarea peer-to-peer, reprezintă ,,învățarea între egali” ca o

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

III. APLICAȚIE MODUL 3

Reflectați si realizați un eseu care să descrie nivelul de competențe pe care le deține un

Competenţele unui cadru didactic au constituit dintodeauna şi rămân o problemă,

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

IV. RAPORT COMISIA CURRICULUM

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BACĂU

GRĂDINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL AGRICOLA

Str Calea Moldovei, Nr 53, Bacău

tel / fax 0234-577 594

Responsabil: prof. BOT LAURA

I.ACTIVITATE DIDACTICA- proiectare, realizarea activitatilor, evaluarea

În anul 2021-2022, la nivelul comisiei metodice a educatoarelor, conţinuturile

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Problematica specifica grupelor de varsta ne-a preocupat în mod deosebit pe d-nele

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

IV. FORMAREA ELEVILOR

Pentru ca motivaţia să existe din toate punctele de vedere, fiecare educatoare a

VI. FORMAREA PROFESIONALĂ/PERFECŢIONAREA

Formarea continuă a educatoarelor s-a realizat pornind de la

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

Profesionalizarea carierei didactice - PROF – ID 146587

S-ar putea să vă placă și