Caiet Sporturi de Iarna

CAIET INDIVIDUAL DE STUDIU
IN SPORTURI DE IARNA
Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului si Sănătății
Programul de studii: Sport si performanta motrică – licență
Student: Pavel Theodoru, Anul I, Grupa: 5107
Coordonator: Ababei Radu
1
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Facultatea de Ştiințe ale Mișcării, Sportului și Sănătății
Calea Mărăşeşti, nr.157, Bacău, 600115
Tel./Fax: +40-234/517715
www.ub.ro; e-mail: fsmss@ub.ro
FIŞA DISCIPLINEI
(licenţă)
1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
superior
1.2. Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii
1.3. Departamentul Educaţie Fizică şi Performanţă Sportivă
1.4. Domeniul de studii Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice
1.5. Ciclul de studii Licenţă
1.6. Programul de studii/calificarea Educaţie Fizică şi Sportivă / Profesor de Educaţie Fizică
1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă
2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei TEORIA ŞI PRACTICA ÎN SPORTURILE DE IARNĂ (ÎN TABERE DE PREGĂTIRE)
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr. habil. Balint Gheorghe
2.3. Titularul activităţilor de lucrări practice Prof.univ.dr. habil. Balint Gheorghe (Sgr.:5101A, 5102D);
Conf.univ.dr. Șufaru C-tin (Sgr.: 5103);
Lector univ.dr. Pavel Silviu Ioan (Sgr.: 5101B, 5102 C).
2.4. Anul de I 2.5. I 2.6. Tipul de EC

studiu Semestrul evaluare
2.7. Categoria formativă a disciplinei DD

Regimul
disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI
DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)
3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 2 3.3. 2
2
Seminar/Laborator/Proiec
t
3.4. Totalul de ore pe semestru din 56 3.5. Curs 28 3.6. 28

planul de învăţământ
Seminar/Laborator/
Proiect
Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat 20
Examinări 4
Alte activităţi (precizaţi): Verificare practică 3
3.7. Total ore studiu individual 94
3.8. Total ore pe semestru 150
3.9. Numărul de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de 
curriculum
4.2. de 
competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului 
5.2. de desfăşurare a  Lucrările practice se desfăşoară în tabere de pregătire la Centrul pentru

seminarului/laboratorului/proiectul practică de la Vatra Dornei.
ui  În cazuri speciale: stare de urgență sau stare de alertă, lucrările practice
se vor desfășura on-line conform deciziei Senatului Universității Vasile
Alecsandri din Bacău. În acest caz, fiecare cadru didactic care are în
norma didactică această disciplină va desfășura on-line lecțiile practice
respectând conținutul prezentei fișe a disciplinei.
6. Competenţe specifice acumulate
3
 Identificarea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi a modelelor privind proiectarea şi planificarea în
activităţile de educaţie fizică şi sport specifice disciplinelor sportive de iarnă.
 Utilizarea cunoştinţelor privind evaluarea capacităţilor psiho-somato- funcţionale ale elevilor şi ale
practicanţilor de discipline sportive de iarnă în activităţile de educaţie fizică şi sport.
6.1. Competenţe profesionale
 Argumentarea, interpretarea, operarea cu concepte privind omul – sistem bio-psiho-social hipercomplex şi

aplicarea metodologiei generale de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ specific
disciplinelor sportive de iarnă în activităţile de educaţie fizică şi sportivă;
 Conceperea şi prezentarea unor sisteme de mijloace specifice disciplinelor sportive de iarnă;
 Conceperea, selectarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare corelate cu cerinţele pe cicluri/grad de
pregătire potrivit particularităţilor practicanţilor activităţilor de educaţie fizică şi sportive la disciplinele
sportive de iarnă;
 Definirea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice disciplinelor sportive de iarnă;
 Formularea obiectivelor de instruire şi de integrare socială pe cicluri de învăţământ/nivel de vârstă şi grad
de pregătire /activităţi specifice în disciplinele sportive de iarnă;
 Utilizarea metodologiilor, tehnicilor şi procedeelor de formare / perfecţionare a deprinderilor de utilizare a
spaţiului şi timpului specifice disciplinelor sportive de iarnă.
 Organizarea de activităţi de educaţie fizică şi sportive specifice disciplinelor de iarnă pentru persoane de
Competenţe
diferite vârste şi niveluri de pregătire în condiţii de asistenţă calificată, cu respectarea normelor de etică şi
6.2.
deontologie profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al  Formarea capacităţii de a învăţa să predea sporturile de iarnă (schiul) în lecţia de
disciplinei educaţie fizică şi sportivă.
7.2. Obiectivele specifice  Formarea capacităţii pentru studiu individual şi autoperfecţionare (learning
to learn) pentru predarea sporturilor de iarnă în lecţia de educaţie fizică şi
sportivă.
 Formarea capacităţii de asimilare şi stăpânire a cunoştinţelor teoretice
fundamentale ale disciplinei;
 Formarea capacităţii de a aplica cunoştinţele teoretice în practică;
 Formarea capacităţii de comunicare teoretică, practică şi nonverbală;
 Formarea capacităţii de a evalua procesul instructiv-educativ şi evoluţia
participanţilor la acesta.
 Formarea capacităţii morale de a fi etic şi echitabil.
8. Conţinuturi
Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii
 Schiul alpin – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

regulament. explicaţia, prelegerea;
conversaţia: studiul
individual),PowerPoint
;
 Schiul fond – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

;
 Biatlon – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

regulament.
4
explicaţia, prelegerea;
;
 Sărituri cu schiurile – istoric, organizare, probe, 1 Verbale (expunerea:

echipament, regulament. explicaţia, prelegerea;
;
 Sanie – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

;
 Bob – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

;
 Snowboard – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

;
 Skeleton – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

;
 Bazele generale ale teoriei şi metodicii schiului. 6 Verbale (expunerea:

;
 Particularităţile învăţării schiului. 4 Verbale (expunerea:

;
 Tehnica şi metodica învăţării schiului alpin. 4 Verbale (expunerea:

5
;
 Metodica predării sporturilor de iarnă în învăţământul 2 Verbale (expunerea:

preuniversitar (cl.V-VIII) şi în timpul liber - patinaj pe explicaţia, prelegerea;
gheaţă/patinaj cu role; sanie (obişnuită sau de concurs); conversaţia: studiul
schi alpin; schi fond.
;
 Particularităţile predării sporturilor de iarnă în 2 Verbale (expunerea:

activitatea de educaţie fizică (cl.V-VIII) şi sportivă a explicaţia, prelegerea;
tinerilor şi adulţilor - patinaj pe gheaţă/patinaj cu role; conversaţia: studiul
sanie (obişnuită sau de concurs); schi alpin; schi fond.
;
 Specializarea şi perfecţionarea elevilor în probele 2 Verbale (expunerea:

schiului alpin, schiului fond, biatlonului, snowboard- explicaţia, prelegerea;
ului şi saniei; pregătirea unei grupe reprezentative conversaţia: studiul
şcolare.
;
Bibliografie
 Balint Gh. – „Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului”, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005, ISBN 973-
702-257-2, 190 pag.; Biblioteca - Depozit Corp B - III 13223 - 10 exemplare;
 Balint L., Grosz W.-R., Gaspar P, - „ABC-ul in schi sarituri : teoria si metodica instruirii de baza ”, Editura
Universităţii Transilvania din Braşov, 2009, ISBN 978-973-598-641-4, 256 pag.; Biblioteca - Depozit III 14851
- 2 exemplare; Biblioteca - Sala 2 - 796/B22, - 1 exemplar;
 Balint Gh., ş.a. - „Metode de evaluare a potenţialului biomotric şi somato-funcţional pentru selecţia copiilor în
vederea practicării săriturilor cu schiurile”, Editura Inocenţiu Voinea, 2013, ISBN 978-606-93561-1-1, 90
pag.;
 Balint Gh., ş.a. - „Selecţia pentru schiul alpin de performanţă. Baterie de teste.”, Editura Inocenţiu Voinea,
2013, ISBN 978-606-93561-2-8, 81 pag.
 Balint Gh. – „Importanţa folosirii informaţiilor externe şi interne în procesul de învăţare a schiului.”, Revista
„Gymnasium” nr.4, pag. 49-54. Universitatea Bacău, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Bacău, decembrie
2002;
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/03/bazele-teoretice-si-metodice-ale-predarii-schiului-
2.jpg
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/02/Metode-de-evaluare-a-potenţialului-biomotric-şi-
somato-funcţional-pentru-selecţia-copiilor-în-vederea-practicării-săriturilor-cu-schiurile2.pdf
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/02/Selectia-pentru-schiul-alpin-de-performanţă-baterie-de-
teste1.pdf
Bibliografie minimală
 Balint Gh. – „Bazele teoretice şi metodice ale predării schiului”, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005, ISBN 973-702-257-
2, 190 pag.; Biblioteca - Depozit Corp B - III 13223 - 10 exemplare;
 Balint Gh. – „Schi – Curs de bază.”, Curs pentru studenţi, Editura Universităţii, 2003, 110 pag.; Biblioteca -
Depozit Corp B - III 12716 - 2 exemplare.
Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii
 Însuşirea exerciţiilor pentru acomodarea cu Metode de lucru în

echipamentul de schi. grup, individual şi
2
frontal, ateliere de
lucru.
6
 Însuşirea exerciţiilor pentru acomodarea cu Metode de lucru în
alunecarea pe schiuri grup, individual şi
4
lucru.
 Însuşirea tehnicii schimbărilor de direcţie din

alunecare pe pantă
- ocolirea prin păşire spre deal din coborâre oblică 1
de pe linia pantei; Metode de lucru în
- ocolirea prin paşi succesivi spre vale din coborâre 1 grup, individual şi
oblică de pe linia pantei;
- ocolirea prin pivotare fără balans, de pe linia 1
pantei; lucru.
- ocolirea prin pivotare cu balans, de pe linia 1
pantei;
- oprirea prin pivotare (cu şi fără balans). 1
 Însuşirea procedeelor tehnice de trecere a denivelărilor Metode de lucru în

de teren grup, individual şi
1
lucru.
 Însuşirea procedeelor tehnice de frânare: Metode de lucru în

grup, individual şi
- frânarea prin derapaje (oblic, lateral); 1
- ghirlande (simplă, rotunjită, cu tragere). 1 lucru.
 Însuşirea şi consolidarea procedeelor tehnice de ocolire

spre vale prin rotaţie:
- cristiania spre vale cu depărtare; 3 Metode de lucru în
grup, individual şi
- cristiania spre vale cu desprindere; 3
- cristiania spre vale cu păşire; 3 lucru.
- cristiania spre vale prin rotaţie. 3
 Verificare practică 2 Individual.
Bibliografie
 Balint Gh. – „Teoria şi practica sporturilor de iarnă şi aplicaţii în discipline sportive de iarnă (în tabere de
pregătire) : îndrumar de lucrări practice”, Editura Alma Mater Bacău, 2013, 100 pag. ; ISBN 978-606-527-286-6;
 Balint Gh. – „Practică în sporturi de iarnă (schi-sanie). - Îndrumar lucrări practice pentru studenţi”, Editura
Universităţii Bacău, 2003, 67 pag. Biblioteca - Depozit - III 12717 - 6 exemplare;
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2013/03/indrumar-de-lucrari-practice-schi-sanie-2013-
final.pdf http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/03/indrumar-schi.jpg
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/03/ghid-metodic-an-i1.jpg
Bibliografie minimală
 Balint Gh. – „Teoria şi practica sporturilor de iarnă şi aplicaţii în discipline sportive de iarnă (în tabere de
pregătire) : îndrumar de lucrări practice”, Editura Alma Mater Bacău, 2013, 100 pag. ; ISBN 978-606-527-286-6;
 http://cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2013/03/indrumar-de-lucrari-practice-schi-sanie-2013-
final.pdf
7
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
 Conţinutul disciplinei răspunde necesităţii de cunoaştere a metodicii Domeniului Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice
şi a elementelor fundamentale necesare pentru a putea opera cu exerciţiul fizic, mijlocul de bază al activităţii
practice.
10. Evaluare
10.3.
10.2. Metode de
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare Pondere din
evaluare
nota finală
 Examenul scris va cuprinde 3 (trei) Examen scris 65%

întrebări din materia teoretică predată la
10.4. Curs
curs; Notarea studentului se va efectua
după un barem de corectare care va fi
afişat după susţinerea examenului scris.
10.5. Nota la proba practică de control se va Verificare practică 35%
Seminar/laborator/proiec acorda în funcţie de calitatea tehnică a
execuţiei. Cristiania cu depărtare va Condiție de
t
trebui să cuprindă distinct cele 4 faze intrare în
fundamentale:
examenul
1. pregătire ............................. 1,5
puncte scris.
Probe practice de control:
2. declanşare ........................... 4
puncte 1. Cristiania cu
3. conducere ............................ 2 depărtare.
puncte
4. încheiere .............................. 1,5
puncte
din oficiu ......................…… ..1 punct
Total ........................................ 10
puncte
NOTA:
1. Fiecare student are dreptul să
susţină fiecare probă o singură dată.
2. Fiecare student este obligat să
execute minim 3 (trei) cristianii
înlănţuite.
3. Locul pe pârtia de examinare de
unde studentul va începe execuţia
tehnică este la alegerea acestuia.
4. Fiecare student va primi un punct
din oficiu.
5. 10 puncte corespund cu nota 10;
Studenţii care fac dovada că sunt
componenţi ai loturilor naţionale de
sporturi de iarnă (schi, schi fond, biatlon,
snowboard, sanie, bob, sărituri, hochei,
etc.) vor fi notaţi cu nota 10 fără a mai
avea obligativitatea de a participa la
lucrările practice şi a susţine proba
practică.
8
IMPORTANT:
 Evaluarea probei de verificare practică

se va face de către titularul de curs
(titularul disciplinei) în prezența
cadrului didactic care a efectuat
lucrările practice și a unui student din
grupa respectivă.
 Pentru a asigura posibilitatea de
contestație a studenților proba de
verificare practică va fi înregistrată în
format video.
PROBA PRACTICĂ – ON LINE Caietul de studiu 35%
individual va fi verificat
 În cazul în care orele practice se vor Condiție de
desfășura on-line această probă va fi cu programul:
Plagiarism Detector intrare în
înlocuită cu PREZENTAREA
CAIETULUI DE STUDIU PRO. examenul
INDIVIDUAL. scris.
- Caietul de studiu individual se va salva
în format Word și va fi trimis pe adresa
cadrului didactic cu care studentul a Pentru acceptarea
desfășurat lucrările practice, astfel:
caietului de studiu
- Sgr.: 5101A și 5102D, Prof.univ.dr.
habil. Balint Gheorghe - individual acesta
gbalint@ub.ro; trebuie să îndeplinească
- Sgr.: 5103, Conf.univ.dr. Șufaru C-tin condițiile de redactare +
- sufaruconstantin@ub.ro; următoarele condiții:
- Sgr.: 5101B și 5102 C - Lector univ.dr.
Pavel Silviu Ioan - silviu.pavel@ub.ro - Original: minim 50% ;
- Conținutul caietului de studiu
- Plagiarism: maxim
individual trebuie să fie propriu
30%;
fiecărui student (nu se admit
conținuturi identice cu cele din - Referințe (referenced)
materialele de studiu puse la dispoziția + Linkuri (Linked):
studenților de către titularul maxim 20%.
activităților de curs.).
- Caietul de studiu individual trebuie să
conțină minim 28 pagini A4, margini 2
cm, scrise la un rând cu font de 14.
- După analiza documentului primit cu
programul de plagiat, fiecare cadru
didactic va trimite titularului de
disciplină și studentului: răspunsul de
acceptare/respingere, caietul de studiu
individual, raportul antiplagiat și o
propunere de notă.
Nota finală va fi stabilită de titularul de
disciplină.
Studenții care fac dovada că sunt
componenți ai loturilor naționale de
sporturi de iarnă (schi, schi fond, biatlon,
snowboard, sanie, bob, sărituri, hochei,
etc.) vor fi notați cu nota 10 fără a mai avea
obligativitatea de a participa la lucrările
practice și a susține proba practică.
Tema de casă (referat) - Tema referatului este la alegerea Referatul va fi verificat Condiție de
studentului, singura condiție fiind ca cu programul: intrare în
9
tema aleasă să se încadreze în domeniul Plagiarism Detector examenul
sporturilor de iarnă. PRO. scris.
- Referatul trebuie să conțină minim 3
pagini A4, margini 2 cm, scrise la un
rând cu font de 14.
- Referatul se va salva în format Word și Pentru acceptarea
va fi trimis pe adresa cadrului didactic
cu care studentul a desfășurat lucrările referatului acesta
practice, astfel: trebuie să îndeplinească
- Sgr.: 5101A și 5102D, Prof.univ.dr. condițiile de redactare +
habil. Balint Gheorghe - următoarele condiții:
gbalint@ub.ro;
- Sgr.: 5103, Conf.univ.dr. Șufaru C-tin - Original: minim 50% ;
- sufaruconstantin@ub.ro; - Plagiarism: maxim
- Sgr.: 5101B și 5102 C - Lector univ.dr. 30%;
Pavel Silviu Ioan - silviu.pavel@ub.ro
- Referințe (referenced)
- După analiza referatului cu programul
+ Linkuri (Linked):
de plagiat, fiecare cadru didactic va
trimite titularului de disciplină și maxim 20%.
studentului: răspunsul de
acceptare/respingere, referatul și
raportul antiplagiat.
- În cazul în care referatul nu îndeplinește
condițiile pentru acceptare, studentul
are posibilitatea de refacere a acestuia
(de câte ori este nevoie) până la
termenul limită stabilit pentru
acceptare.
- Termen de trimitere a referatului pt.
studenți : 10 decembrie 2021;
- Termen de trimitere a referatului pt.
cadre didactice : 17 decembrie 2021.
10.6. Standard minim de performanţă
 Prezenţa 100% la lucrări practice;

 Promovarea probei de verificare practică cu nota 5 (cinci) / Prezentarea și acceptarea caietului de studiu
individual;
 Prezentarea și acceptarea temei de casă (referat);
 Promovarea examenului scris cu nota 5 (cinci).
În cazul în care studentul nu obţine la examenul scris minim nota 5 (cinci), nota finală la disciplină va fi
considerată nota obţinută la examenul scris.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de lucrări

practice
30 septembrie 2021 Prof.univ.dr.habil. Balint Gheorghe Prof.univ.dr. habil. Balint Gheorghe -

Sgr.: 5101A, 5102D.
_____________________________
_
Conf.univ.dr. Șufaru Constantin -

Sgr.: 5103
______________________________
10
Lector univ.dr. Pavel Silviu Ioan
Sgr.: 5101B, 5102C.
______________________________
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
30 septembrie 2021 Conf.univ.dr. Șufaru Constantin
Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului
Conf.univ.dr. Alexe Dan Iulian
11
CUPRINS
Contents
REGULI...........................................................................................................................................................12
HOCHEI PE GHEATA.......................................................................................................................................13
MUSHING.......................................................................................................................................................17
SANIE.............................................................................................................................................................20
BOBUL............................................................................................................................................................23
PATINAJ ARTISTIC...........................................................................................................................................26
BIATLON.........................................................................................................................................................29
12
REGULI
1. Să luăm în considerare și ceilalți schiori! Schiorii trebuie să se comporte pe
pârtii în așa fel încât să nu Îi pună În pericol pe alții sau să nu Îi răneasca pe ceilalți.
2. Să schiem cu viteze optime, controlate! Întotdeauna să schiem conform

nivelului de pregătire, al condițiilor de teren (vizibilitatea!) și să luăm în considerare
și nivelul de aglomerație al pârtiilor.
3. Alegerea liniei (traseului) de coborâre! Schiorul aflat În coborâre trebuie să

aleagă linia de coborâre În așa fel Încât să nu pună În pericol În nici un caz pe cel
care alunecă În fața lui.
4. Depășirea și ocolirea! Este permisă orice depăsire din stânga, dreapta, sus, sau
jos, cu o singură condiție: întotdeauna să rămână spațiu suficient pentru manevrele
(chiar și cele neașteptate) ale schiorului ocolit.
5. Obligațiile privind pornirea și intrarea pe pârtie! Schiorul, dacă efectuează

astfel de manevre, trebuie să se convingă că În urma acestei manevre nu pune În
pericol pe alții.
6. Oprirea! Oprirea este interzisă pe porțiuni înguste sau cu vizibilitate redusă a

pârtiei. În cazul unei căderi suntem obligați să părăsim în timpul cel mai scurt zona
respectivă.
7. Urcarea și coborârea pe jos! Pentru urcare și coborâre pe jos (fără schiuri)

trebuie să folosim Întotdeauna marginea pârtiei.
8. Să fim atenți Ia semne și indicatoare! Toți schiorii sunt obligați să respecte

semnele și indicatoarele de pe pârtii, inclusiv ale personalului de îngrijire.
9. Acordarea de ajutor! În cazul unor accidente este obligatoriu să acordăm

ajutor. Neglijarea acestui aspect se pedepsește prin lege.
10. Obligația de a ne identifica! Indiferent dacă am provocat un accident sau am

fost martori, suntem obligați să ne identificăm în fața organelor abilitate.
13
TEHNICA SI METODICA INVATARII SCHIULUI ALPIN
A. Obiectivele cursului
Delimitareа problemаticii schiului аlpin in contextul predаrii disciplinelor montаne si
а schiului in generаl
B. Competentele dobаndite
Dupа pаrcurgerea cursului studentii vor fi cаpabili sа:
Recunoascа pаrticularitatile fundаmentale аle invаtarii si prаcticarii schiului аlpin
Sа delimiteze problematicа metodicа legatа de predаrea schiului: principii de

instruire, fаctori fаvorizanti in invаtare, metode didаctice.
Sа se fаmiliarizeze cu problematicа predаrii celor mаi importаnte elemente si

procedee tehnice аle schiului аlpin.
C. Continutul succint
1. Cаracterizarea schiului аlpin
Schiul аlpin prezintа cea mаi mаre dezvoltаre din toаte rаmurile schiului, desi se
practicа intr-un numаr mаi restrаns de tаri аle lumii decat schiul fond.
Schiul аlpin este prаcticat de cаtre largi cаtegorii de persoаne, in principаl cа mijloc
de refаcere, intаrire a sаnatatii si refacere. De аsemenea, schiul аlpin este prаcticat de
catre sportivi de performantа cаre utilizeazа cele mаi performаnte echipаmente,
beneficiаza de conditii optime prаcticarii intensive a аcestui sport, in scopul obtinerii
unor performаnte inаlte, mаterializate prin clаsarea cаt mai fаvorabila in concursurile
si probele de profil. Metodicа prаcticarii schiului аlpin sub formа sportului de
performаnta este, аstfel, particularizatа probelor de concurs.
Alegereа echipamentului
14
Descriereа principalelor componente: schi, bocаnci, legаturi, bete, cаsca, mаnusi,
costum.
3. Definireа tehnicii schiului аlpin
Tehnicа schiului аlpin reprezinta un аnsamblu de deprinderi motrice, cu un

continut specific, cаre permite deplasarea pe terenuri аcoperite cu zаpada, in diferite
scopuri: formаtiv, utilitаr, recreаtiv si competitionаl.
Metode si scoli de predаre a schiului.
De-а lungul timpului, douа scoli аu аvut numeroаse confruntаri pe subiectul

metodicii rаtionale si eficiente de predare а schiului аlpin: scoalа аustriaca si scoalа
francezа. Acceptаnd, cu greu, solutii prаctice concrete аdoptate de scoalа rivalа,
аceste scoli аu creat impresiа intretinerii unui conflict аrtificial cаre, in finаl, a
generаt o imbogatire a аrsenalului tehnico-metodic la dispozitiа schiului аlpin.
5. Succesiuneа procedeelor tehnice in metode consаcrate de invаtare a schiului
Logicа predаrii cristiаniilor se construieste tinаnd cont de principiile didаctice

cunoscute: de lа usor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut,
6. Pаrticularitati metodice in predаrea unor tehnici de bazа
In cаdrul аcestui subcapitol se descrie continutul de bаza din cаdrul cаtegoriilor

mentionаte la 3, insistandu-se pe аspecte metodice precum progresiа invаtarii,
evitareа unor greseli si indicаtii metodice, explicаtiile fiind insotite si de imagini
lаmuritoare:
- Acomodаrea cu schiurile. Insusireа regulilor generаle de folosire a lor
- Deplasаrea pe schiuri-mersuri in plаt
- Intoаrcerile de pe loc- prin pаsi аdaugati, in evantаi, varf peste vаrf, coаda peste
coadа
15
- Urcareа pаntei -prin vаriantele: in trepte, oblicа, foаrfece
- Coborareа directа -prezentareа procedeului
- Franareа si oprireа in plug- prezentareа procedeului
Trecereа peste schimbаri de pаnta ori denivelаri – prezentareа procedeelor:
a. Trecereа rаcordurilor de pаnta prin аdaptarea pozitiei corpului
b. Trecereа rupturilor de pаnta prin аdaptarea pozitiei corpului
c. Trecereа denivelarilor de teren (movilelor) prin аmortizare
- Coborareа oblica - prezentarea procedeului
- Ocolireа in plug - prezentarea procedeului
- Insusirie cristiаniilor - prezentarea procedeului
16
BAZELE TEORIEI SI METODICII SCHIULUI
OBIECTIVELE CURSULUI
Delimitаrea problemаticii schiului in contextul predаrii disciplinelor montаne
B. COMPETENTELE DOBANDITE
Dupa pаrcurgerea cursului studentii vor fi cаpabili sа:
Recunoascа deosebirile fundаmentale dintre rаmurile schiului
Sа delimiteze problematicа metodicа legatа de predareа schiului: principii de

instruire, fаctori fаvorizanti in invаtare, metode didаctice.
С. CONTINUTUL SUCCINT
1. Schiаtul, efect al аlunecarii pe zаpada
Se definesc termenii fundаmentali аi disciplinei: schi, schiаt, аlunecat, zаpada.
2.Tipuri de schi
Se cаracterizeaza succint rаmurile olimpice si neolimpice аle schiului: аlpin,

fond, biаtlon, snowboаrding, sаrituri, аcrobatic, combinatа nordicа, schi-viteza, cаrv,
telemark etc
Bаzele metodice аle instruirii in schi
Metodicа schiului trebuie conceputа pornind de la cаracteristicile аctivitatii, cаre, in

esentа, se deosebeste de celelаlte аctivitati de profil sportiv, dupа cum urmeazа :
a. Schiul se desfasoarа in аer liber, in mijlocul nаturii, in relаtie nemijlocitа

cu fаctori аtmosferici specifici sezonului hibernаl.
b. Activitateа se desfasoarа pe zаpada, deplasareа pe schiuri efectuаndu-se

prin аlunecare (frecareа dintre cele douа suprafete).
c. Terenul pe cаre se efectueazа аceste аctivitati se аfla la munte, fiind

caracterizаt ca un teren denivelаt cuprinzаnd pаnte (cele mai des intalnite), portiuni
reduse de plаt si chiar rampe.
17
Principiile instruirii in schi trebuie sа vizeze in primul rаnd invatareа. Pe langа
invаtare, insa, in instruireа pe schiuri se regаsesc si аlte cаtegorii de probleme:
securitateа practicаrii schiului si аtractivitatea аctivitatii de аnsamblu.
Etаpele invаtarii tehnicii sportive in schi sunt comune invаtarii аltor procese sportive
2. Fаctorii care fаvorizeaza invаtarea schiului
Descriereа succintа a fаctorilor: cаlitatea materiаlului si echipаmentului de schi;

terenul de lucru; mijloаcele mecаnice de urcаre a pаntei; organizareа procesului de
instruire; metodologiа instruirii; climаtul pedаgogic in care se desfаsoara аctivitatea
Metodele didаctice folosite in predаrea schiului
Cаracterizarea metodelor: explicаtia, demonstratiа, exersareа, corectareа greselilor,

conversatiа.
18
HOCHEI PE GHEATA
Hocheiul este impartit in 2 categorii, cel de iarba si cel de gheata, acest sport olimpic
fiind unul de echipa jucandu-se 6 la 6, 5 patinatori si un portar care folosesc pentru a
juca crose si un puc, avand ca echipament patine si o casca. Canada, Statele Unite,
Irlanda, Scotia, Olanda si Franta sunt tarile cu un impact puternic in lumea acestui
sport, acestea avand in cultural lor un sport traditional asemanator cu hocheiul.
Regulile de baza in hocheiul pe gheata sunt destul de simpliste acesta jucandu-se
intr-un patinuar care este impartit in 3 zone. Echipa este formata din 6 jucatori : un
portar, 3 atacanti si 3 aparatori. Echipele pentru a marca cate un punct trebuie sa
trimita pucul ,cu ajutorul crosei, in poarta echipei adverse. In hocheiul masculin
exista o tehnica de baza pentru deposedarea adversarului numindu-se obstructionarea
adversarului. Un meci de hochei are lungimea de 3 reprize a cate 20 de minute, cu
pause intre reprise de 15 minute, cu posibilitatea prelungirii a celor 3 reprize in caz
de egalitate. Hocheiul se joaca in patiunuar adica pe o sufrapata alba, acesta fiind
verificata inainte de fiecare meci de catre reprezentatii de gheata. Marcajele
suprafetei de gheata sunt reprezentate de 5 linii trasate pe lungul terenului continudu-
se pe verdicata de la panouri pana la mantinela. Liniile sunt urmatoarele: linia de la
centru terenului care este de culoare rosie si care imparte terenul in 2 jumatati egale
siare 30 de cm latime, 2 linii ale portii si inca 2 linii albastre. Liniile albastre
delimiteaza terenul in 3 zone, prima zona fiind zona de aparare, ea fiind de la linia
portii pana la prima linie albastra, cea din mijloc fiind zona neutral, fiind intre cele
doua linii albastre, iar ultima zona fiind zona de atac, care este intre ultima linie
albastra si cea a din poarta. Dimisiunile patinuarului recomandate sunt cu lungimea
de 60 de metrii si latimea de 30 de metrii, colturile arenei fiind rotujite sub o forma
de arc de cerc. Primele reguli ale acestui sport au fost fondate la Montreal in anul
1970 de un grup de studenti ai universitatii din Montreal, aceste reguli fiind destul de
vagi, regulile referindu-se doar la pucul de joc si numarul de jucatori. La 5 ani dupa
19
scrierea regulilor, 3 martie 1875, a avut loc primul meci oficial de hochei in sala
Victoria Skating Rink din Montreal. Dupa acest prim meci popularitatea hocheiului a
crescut extreme de mult in Canada cat si peste granite catre Statele Unite. In Europa
hocheiul apare oficial in anul 1908 la Paris, unde se infiinteaza Liga internationala de
hochei. La moentul actual federatia internationala de hochei cuprinde 64 de tari.
Dupa crearea ligii international, in anul 1910, apare si primul turneul european de
hochei castigat de Regatul Unit. La 7 ani distanta de la turneul european in Statele
Unite ia nastere cea mai prestigioasa liga de hochei NHL, National Hockey League.
Hocheiul pe gheata a devenit sport olimpic in anul 1924 la olipiada de iarna de la
Chamonix, Franta, cu 4 ani mai tarziu decat hocheiul pe iarba. Primele 4 olimpiade
au fost castigate categoric de canadieni, dupa era canadienilor, Uniunea Sovietica a
inceput sa isi impuna autoritatea pana in 1990. In 1994 Suedia reuseste ca castige
aurul olimpic , 4 ani mai tarziu medialia de aur fiind castigata de Cehia.In Romania,
privind volumul Sportului romanesc, hocheiul apare in anul 1910 la Bucuresti,
organizandu-se mai multe echipe de scolari dar acest sport nu prinde radacini in
Romania deoarece lipseste organizarea acest argument regasindu-se in Revista
Automobil. Hocheiul in Romania prinde popularitate in anul 1917 unde in Brasov se
organizeaza primele echipe de hochei. Primul turneu de hochei a fost organizat la
Brasov in anul 1925 castigat de echipa Brasovia . La acest prim turneu au participat
urmatoarele echipe: Brasov, Brasovia, Coltea, tenis Club Roman A si Tenis Club
Roman B, aceste 2 ultime echipe fiind din Bucuresti. Romania oarticpa prima data la
un campionat mondial in anul 1931 organizat in Polonia, insa nu a facut o figura
frumoasa pierzand toate meciurile cu SUA, Austria, Ungaria, Franta si Anglia,
Romania ocupand locul 9 la finanul campionatului. In anul 1932 Romania ajunge la
campionatul European de la Berlin dar fara success pierzand toate meciurile. La
campionatul mondial din 1933 organizat la Praga se vede evolutia Romaniei in
hochei terminand tot pe locul 9 dar castigant Cupa de consolare dupa victoriile in fata
Letoniei si a Belgiei. Prima partida de hochei televizata a fost pe 14 februarie 1896
din Canada, partida fiind transmisa de pe patinuarul Victoria din Montreal, fiind
20
meciul din finala cupei Stanley. Romania a avut si ea un castigator al cupei Stanley,
desi in 2019 Balazs Peter nu a fost selectat de nici o echipa in draftul nfl cu multi ani
in urma Lazarus Zeidel ii minuna pe canadieni si ne facea mandra tara. La data de 1
iunie 1928 in Canada la Montrea se naste Lazarus, acesta avand parintii romani de
origine evraica ce au emigrat in Canada. El nu a debutat din prima in NHL, el jucand
intre ani 1944 si 1951 in ligi minore. In anul 1952 acesta ajunge la echpa din Detroit
cu numele de Detroit Red Wings, acesta reusind, in primul sau an profesionist,
performanta de a castiga cupa Stanley. El a jucat pe postul de fundas fiind remarcat
pentru duritatea si agresivitatea pe care o avea in timpul jocului. Acesta era un
jucator de mana stanga care avea modul sau unic de a folosi crosa. The Rock cum
mai era numit a mai reprezentat si alte echipe profesioniste din NHL pe langa echipa
din Ditroit, asa ca intre ani 1953 si 1954 a reprezentat echipa Chicago Blackhawks
iar intre anii 1967 si 1969 jucand la echipa Philadelphia Flyers, astea fiind cele mai
importante din cariera sa. Un moment nefericit dar care a ramas in memoria ligii este
bataia dintre Zeidel si Eddi Shack, din anul 1968, fiind una dintre cele mai
sangeroase. El a mai obtinut inca un trofeu dar in divizia secunda a NHL, mai exact
AHL cu formatia Cleveland Barons castigand cupa Calder. In momentul retragerii
din lumea sportului din anul 1969 acesta a adunat 158 de partite, marcand 19 puncte
dintre acestea fiind 3 goluri si 16 pase decisive, avand si 198 de minute de
penalizare. Statisticele sale aratand mai bine in liga a 2 avand 706 partite marcand
286 de puncte dintre care 54 de goluri si 232 de pase decisive avand 1722 minute de
penalizare. Din pacate acesta a decedat la 17 iunie 2014 la varsta de 86 de ani din
cauza unor problem la inima. Un nume emeblematic in istoria Romaniei la hochei
este primul jucator canidian ce a evoult in tara tricolorului, in perioada interbelica
ajung sa joace la Bucuresti canadianul Bill Watters. Acesta si a petrecut tineretea in
NHL venind in Romania in ultimii sai ani de cariera. Acesta era remarcat pentru
tehnica pe care o avea in manuirea crosei si a pucului dar si pentru viteza deosebita
dar si forta si precizia pe care o avea in suture si pase, toate acestea umpland de
fiecare data tribuna patinuarului Otetelesanu din capitala, strang 1500 de spectator pe
21
meci. Astazi hocheiul romanesc nu este intr-o stare buna deorece nu este un sport asa
popular avand doar 6 echipe profesioniste in toata tara, dar si din punct de vedere al
patinuarelor unde avem un deficit. Cele 6 echipe din liga sunt Corona Brașov, Sport
Club Miercurea Ciuc, Steaua București, Progym Gheorghieni, Dunărea Galați și
Sportul Studențesc, prmele 2 evoluand si intr-o competitie externa la care mai
participa echipe din Ungaria si Slovacia. La momentul actual cele mai bune tari in
sportul pe gheata sunt: Canada, Finlanda, Rusia, SUA, Cehia, Suedia si Slovacia,
Canada fiind lider deoarece dooar in Quebec sunt legitimate peste 600000 de sportive
atat profesionisti cat si amatori, dintr-o populatie de aproximativ 8 milioane de
locuitori. La momentul actual acest sport pe gheata este unul dintre cele mai
importante dar nu cel mai important sport de iarna din lume deoarece atrage foarte
multi spectator datorita calitatii jocului si al vitezei care a crescut in timpul anilor din
cauza echipamenterol ce au suferit imbunatatiri.
22
MUSHING
Mushing a fost inițial o metodă de transport comună în unele țări nordice, în in
zilele noastre este si un sport de iarna format din curse de sanie Pentru câinii în
zăpadă, șoferul câinilor se numește Musher. Originile sale ca sport datează din 1925,
tot în Alaska, în cursa lui Ser Nome unde 20 de mushers și aproximativ 150 de câini
au călătorit peste o mie de kilometri până la obțineți un ser pentru a combate focarele
de difterie care afectau locuitorii din Nome. Ca un omagiu adus succesului lor, a fost
creată cursa de câini de sanie Iditarod Trail, o cursă anuală de sanie cu câini. La 40
de ani de la acest eveniment, în 1965, Elveția a început să efectueze teste de
mushing, care în curând a devenit popular în toată Europa. Astăzi, în Spania poți
exersa printre altele în Pirinei și Sierra Nevada. În prezent, există mai multe forme de
mushing, atât pe zăpadă, cât și pe uscat. 1. SLED: Este modalitatea principală și din
care derivă restul. Este format dintr-o sanie prevazut cu patine sau schiuri care iti
permit sa te deplasezi pe zapada si sa fii tras de caini. Există competiții de viteză și
distanță, iar cerințele acestora sunt următoarele: Poate include 2 până la 10 câini, în
funcție de clasă, câinii trebuie ținți în lesă la sanie cu o singură sau dublă aruncare.
Musherul sau șoferul trebuie să ghideze sau să propulseze sania și este Este esențial
ca toți câinii să termine cursa, fie trăgând sania, fie în cadrul acestuia. 2. PULKA:
Mod similar cu precedentul dar cu o sanie mai mica si, in general, din plastic dur,
tras de minim un câine și maxim patru. Din cauza lui dimensiune, pulka este situată
între musher și câini. Ca o curiozitate, inițial în Această sanie transporta accesorii și
articole pentru pescuit și vânătoare. 3. SKIJORING: În acest caz, musherul se
deplasează pe anumite schiuri trase de câini care sunt atașați de el prin intermediul
unei centuri și a unei frânghii cu o tracțiune care absorb șocul. În funcție de
categorie, concurezi cu unul sau doi câini care trebuie întotdeauna să meargă în fața
schiorului.4.CART: Modul teren unde vehiculul este special conceput pentru aceasta
practic si are trei (tricicleta) sau patru roti si ghidon care ii permite sa fie directionat.
Poate fi tras de 4, 6 sau 8 caini si, in functie de aceasta, caruciorul poate avea 3 sau 4
23
roti. 5. BIKEJORING: Este una dintre cele mai populare modalitati, alaturi de
canicross, datorita cerințele pe care trebuie să le îndepliniți. În principal, se face cu
bicicleta la care sunt supuşi câinii prin intermediul unui amortizor. În general, dacă
este efectuată cu a câine, musher-ul pedalează, în timp ce dacă se face cu mai mulți
câini, musher-ul poate merge tras de o bicicletă fără pedale (asemănător cu un
skateboard). 6. CANICROSS: În sfârșit, singurul care nu necesită niciun vehicul
special este canicross. Un sport în care musherul se mișcă alergând și este legat de un
singur câine printr-o linie de tragere și un amortizor. O mare importanță trebuie
acordată raselor de câini care sunt utilizate deoarece există o predispoziție asupra
raselor care rezistă mai bine la climatele reci din moment ce au multă muşchi şi
rezistenţă pentru a suporta distanţe lungi. De asemenea, trebuie să fie instruiți de la
vârsta de 6 luni. Din acest motiv, cursele nordice precum cea Husky siberian,
malamute din Alaska și samoiede, precum și eurodogs, încrucișări de câini de
vânătoare, oiuri și Alaskani. Unul dintre cei mai faimoși câini din lumea mushing
este Balto, unul dintre liderii cursei Nome Serum Race și pentru care este faimos în
lume traversează ultima secțiune a acesteia. Fapt pentru care, a fost onorat prin
înființarea unei statui al ei în Central Park și, chiar, numele lui a fost ales pentru
filmul de animație din Se spune povestea lui Nome și a epidemiei de difterie.
Antrenamentul câinilor de sanie începe când sunt căței. Primul Antrenamentul are loc
la naștere, când cățeii sunt manipulați și socializat astfel încât să se simtă confortabil
cu tovarășii lor umani, ei învață asociază hamul și echipamentul cu distracția. De
obicei, pun un cățel într-un ham pentru a trage un obiect mic. La șase sau mai mult
luni, cățelul se alătură unei echipe mici de câini mai în vârstă. Este esențial ca acest
lucru primul efort în curs este o experiență pozitivă. Scopul musherului este să
închidă Câinele se va bucura de comportamentul său instinctiv într-un mediu
sigur.Sania cu câini (Mushing) este practicată în toată lumea, dar mai ales în America
Europa de Nord și de Nord. Federația Internațională de Sporturi de Sanie cu Câini
(IFSS) și Asociația Internațională de Curse de Sănii pentru Câini (Isdra). Lucrând
pentru obținerea recunoașterii olimpice pentru mushing. PIRENA a fost unul dintre
24
cele mai importante evenimente de mushing din calendarul european. A fost un
eveniment de punctaj pentru Cupa Mondială IFSS (Federația Internațională Sleddog
Sport) și pentru Cupa Europeană ESDRA. A fost declarată competiție oficială a
Federația Catalană de Sporturi de Iarnă (FCEH) și Federația Regală Spaniolă din
Sporturi de iarnă (RFEDI). Este o competiție de sanie care se ține tot anii spre a doua
cincisprezece a lunii ianuarie. Cu un traseu de 300 de kilometri traversează Pirineii
între munți de la vest la est. Aragon, Catalonia, Andorra, Franța și se întoarce în
Catalunya, etapa finală este la La Molina. Turul incepe in Piedrafita, Pirineii
Aragonezi, trece prin Candanchú, Zapada Aragonului, Baqueira Beret, Port Ainè, Pas
de Casa, Gran Roig, Soldeu, La Rabassa, Plateau de Beille, Gran Valira, Soldeu
Tarter, La Molina. Pirena a fost activitatea de zăpadă cu cea mai mare proiecție
internațională din Spania și A avut sprijin instituțional și sponsori importanți precum
Affinity. Fără Cu toate acestea, investiția mare care a fost necesară pentru ca acesta
să iasă înainte – un milion euro, aproximativ- a făcut ca, odată cu venirea crizei
economice, cursa a dispărut în 2012.
25
SANIE
Proba de sanie face parte din sporturile de iarna, care are la bază alunecarea în pantă
descendentă, pe o pistă special amenajată. Sania este pentru una sau doua persoane,
pe care se aluneca in pozitie intinsa cu picioarele inainte spre pista. Din timpuri
stravechi, vichingii foloseau sania pentru doua persoane, pentru a calatori (sec. Ix).
Primele competiții consemnate, au fost din 1480 in Norvegia, dar prima competiție la
nivel internațional a avut loc in Elveția (12-02-1883), la Davos. In 1955 s-au
organizat primele Campionate Mondiale la Oslo, iar în 1957 s-a înființat Federația
Internațională de Luge (F.I.L). Ca probă sportivă sania a fost inclusă la Jocurile
Olimpice în 1964 ce s-au desfășurat la Inssburck. In 1924 se înființeaza Federația
Română de Bob si Sanie, (bob, skeleton și sanie sportivă. Când vorbim de sanie, se
vorbește de pista naturală, la nivel agonistic.Se poate afirma ca acest tip de
competitie sportiva e cea originala, inainte de infiintarea pistelor artificiale. Această
disciplină se caracterizează prin piste lungi și drepte și curbe parabolice. Pistele sunt
tubulare și sunt construite în zid, și răcite artificial. Pentru practicarea acestei sport,
se folosește o sanie în care lungimea și greutatea este variabilă. Sunt sanii omologate
pentru o persoana sau două în care limita este stabilita de federație. În regulamentul
F.I.L. se gasesc toate detalii specifice acestui sport.Sania pe pistele naturale este cel
mai original sport, dintre sporturile de iarna, care care a inceput si s-a dezvoltat in
paralel cu sania pe pista artificiala si a devenit o disciplina separata in anii „60 de la
Federatia Internationala de Sanie (F.I.L). Echipamentul: sportivii au echipament
specific care este, atât calitativ cât și protectiv, pentru siguranța sportivului pe
pistă.Costumul: este unic dintr-o singură bucata, este realizat pentru a fi aderent cât
mai mult posibil, aerodinamic și au o pereche de papuci aprobați de F.I.L.Casca:
esste obligatorie, trebuie sa fie omologată de F.I.L. Pe cască este aplicată o vizieră
din plastic transparent (sunt sportivi care preferă ca vizieră să fie colorata dar pentru
o vizibilitate bună, fără reflexia soarelui este indicată cea transparenta ă). Marca
26
folosita este Uvex.Manuși: toți sportivii au mănuși pentru a acoperi măinile, iar
aceste manuși au ținte de 5 milimetri lungime care ajuta sportivul la începutul cursei
să capete viteza necesară coborârii prin împingere.
Sosirea la start fără vreo componentă a echipamentului, (în afară de vizierî), atrage
după sine descalificarea sportivului.La start sportivul stă în poziția așezat, la
semnalul de începere împinge cu brațele, de câteva ori, iar după dobândirea vitezei
necesare el se lasă pe spate pe sanie cu picioarele înainte. Competițiile sunt de simplu
sau dublu (M și F).În proba la simplu: competițiile sunt împarțite, pentru M si F, se
concurează în două manșe (excepție Jocurile Olimpice, în care sunt 4 coborâri,
adunând timpii de la diferite probe se face departajarea). Singura diferență dintre M
și F este distanța, fiind mai scurte la F (se dă startul mai jos pe pistă). Distanța
minima la bărbați fiind de 1000m, iar la femei de 800m.În proba la dublu: pot
participa câte doi bărbați, câte două femei sau mixt. Fiind mai puternici, bărbații,
participanți la dublu, sunt mai grei, mai agili și prind o viteză mai mare. In competiții
sunt doua manșe, și pentru clasament se face suma timpilor. La femei se dă startul
mai jos pe pistă. Nu sunt admise schimbari între cele două coborâri.Din 2017 au
început să se țină și competiții pentru juniori. Această probă este acum oficială în
calendarul Campionatul Mondial la, categoria juniori 2018-2019.În 14.12.2019 în
timpul celui de al III lea Campionat Mondial la disciplina de dublu a avut loc, prima
participare de o copie feminină.În 1999 F.I.L. a redus numărul de competiții stabilind
că în fiecare echipa să fie clar M, F sau dublu. Începând cu 2008 rămân invariate
numărul de coborari, și s-a stabilit formula de concurs.Sprintul a fost introdus prima
data la Campionatele Mondiale în 2014-2015, aceasta specialitate sportiva prevede
probe de dublu, simplu M si F, și constă într-o singura coborare. Ca de obicei pentru
femei se pornește mai jos cu 100-150m față de linia de start. La concurs pot participa
primii 15 concurenți clasificați în Calificari, la simplu M si F, și dublu, disputate în
aceeași etapa de circuit în cupă. Pana in anii ”90 Italia si Austria erau natiunile
dominante in cursele internationale, alte tari ca Rusia, Germania, Noua Zeelanda,
Polonia, si Ucraina au acum succese meritorii.Și România a participat întotdeauna la
27
intrecerile olimpice de sanie începând cu anul 1980, de la Jocurile Olimpice, de la
Luke Placid.Dintre toate țările de est, România este singura țară care organizează
”Cupa Mondiala”. Deoarece are una dintre cele mai rapide și tehnice pârtii din
Europa și anume Pârtia Bucovina din Vatra Dornei. Pârtia este situata la 960 m
altitudine, iar în 2016 a avut loc Campionatul Mondial care s-a desfășurat la Vatra
Dornei, iar echipa României, formată din Anișoara Filimon, Bogdan Moroșan si
Ciprian Taslaoanu a ocupat venerabilul loc 4, dupa experții din Austria, Italia și
Rusia. In 2015 echipa Romîniei s-a clasat pe locul 3. Cea mai buna clasificare
românească a fost locul 4 la sanie și locul 2 , ocupat de IOAN APOSTOL și LIVIU
CEPOI, în 1992 la Jocurile Olimpice la Albetville. Putem aminti și marea noastra
sportiva RALUCA STRAMATURARU care a inceput participarea in 1996. Cu bune
rezultate la Cupa Mondiala de la Luge in 2007-2008 care ocupat locul 23. Raluca
este cea mai bine cotată, romancă, cu ocuparea locului 7 la Jocurile Olimpice de la
Pyeong Chang (Coreea de Sud), care s-au desfasurat in 2018. Alți sportivi care au
făcut cinste României, putem aminti pe IOAN APOSTOL, LIVIU CEPOI, ANDREI
ANGHEL, PAUL IFRIM, MIHAELA CHIRUS, și mulți alții.Atletul cel mai decorat
la mondiale este germanul Georg Hackl, cu 10 medalii de aur, 10 medalii de argint si
2 medalii de bronz. Italianul Armin Zoggeler are cele mai multe titluri mondiale,
urmat de neamtul Felix Loch cu 5 medalii de aur castigate la simplu, in timp ce la
dublu, Stefan Kraube, Jan Behrendt, Patric Leitner si Alexander Resch, cu 4 medalii
de aur fiecare se afla in fruntea clasamentului.In probele feminine palmaresul cel mai
bogat este al nemtoaicei Sylke Otto cu 6 medalii de aur, 3 medalii de argint si 3
medalii de bronz, daca consideram numai victoriile la simplu feminin cea ce cele mai
valoroase podiumuri este nemtoaica Margit Schumann, si aceeasi Otto cu 4 titluri
mondiale.
28
BOBUL
Bobsleigh sau bobul este recunoscut ca un sport olimpic. Concurenti trebuie sa
merga pe o pista de gheata cu o sanie speciala, el se mai numeste popular bila de foc
sau fasole. Denumirea lui din engleza se traduce ”sanius ciudat”. Bobul, ca sport, a
fost inventat spre finalul sec. XIX-LEA de catre elvetieni. Mai intai, talpile bobului
au fost confectionate din lemn, iar pentru a-i mari viteza lemnul a fost inlocuit cu
otel. Bobul e un sport de iarna, format dintr-o echipa de 2 sau 4 persoane care se
intrec pe o partie sinuoasa de gheata intr-un vehicul cu patine, el poate atinge o viteza
de peste 130 km/h. Lungimea unei piste de bob poate fi de 1500-2000m.Pana la
inceputul anului 1922, bobul a fost considerat un sport semi-profesionist, iar din anul
1923 a fost recunoscut oficial ca sport la Federatia Internationala de BOB si
Tobogganing. Echipajul de patru e format din pilot si scatter-breykmana (ceilalti trei
membri ai echipajului). Pilotul, care este si capitanu echipajului care conduce bobul
cu ajutorul rotirii primului pod. Oprirea bobului se face cu frana care e sub forma de
pieptane si se afla intre cele doua poduri. Echipamentul pentru bob ar trebui sa fie
lejer pentru a nu le impedica deplasarea, deoarece unii membri se ocupa cu
accelerarea bobului sau controlarea si franarea. Un element foarte important sunt
cizmele cu micro-varfuri care imbunatatesc aderenta la accelerare.Cerinta pentru
cleme: lungimea max. de 1 mm;latimea max. de 4 mm, iar distanta dintre cleme nu
trebuie sa depaseasca 3 mm.Costumul este necesar sa fie aerodinamic, adica special
pentru rezistenta la aer si frig, echipamentul mai e format din casca , ochelari si
manusi. Pilotul poate concura fara manusi, pentru a avea un control mai bun.
Costumele mai pot avea insertii suplimentare pentru a se proteja de vant.Bobul este
un corp pentru echipaj, care este instalat pe un sasiu de otel. In interiorul lui exista
locuri pentru scaunele pentru echipaj, in partea din fata este situat volanu si in parte
din spate parghia de franare.Dublu bob lungime - 2,7 m , greutatea 165 kg;
Cvadruplu bob lungime - 3,8 m , greutatea 200 kg; Greutatea toatala a echipajului de
2 persoane este de 200 kg; Greutatea totala a echipajului de 4 persoane este de 400
29
kg; Bob latime – 0,67 m; Viteza medie – 135 km/h. Pentru unele competitii, cum ar
fi campionatele nationale, europene sau JO trebuie sa indeplinesac unele cerinte.
Cursele se efectueaza in perechi de 2 sau 4 si pe diferite pante. Ca scop al cursei este
de a parcurge distanta in cea mai scurta perioada de timp.Pe parcursul competitiei,
participantii trebuie sa fac 2-4 coborari, iar rezultatele sunt rezumate. La start echipa
are la dispozitie 5-6 sec pentru accelerare, iar dupa accelerare sportivi se aseaza in
sanie si indeplinesc sarcinile care le-au fost atribuite. Avand in vedere regulile,
sincronizarea incepe dupa ce bobul trece linia de start.Reguli importante:Sportivi pot
schimba locul in sanie in timpul coborari. Nu poti participa daca nu ai echipamentul
adegvat. Nu este permisa sa lipiti reclame pe casca de protective. Interzicerea in orice
mod al participantilor. Bobul, ca sport, a fost inventat spre finalul sec. XIX-LEA de
catre elvetieni. Mai intai, talpile bobului au fost confectionate din lemn, dupa care,
pentru a-i mari viteza, lemnul a fost inlocuit cu otel. Bobul este un sport de iarna,
format din o echipa de 2 sau 4 persoane care se intrec pe o partie sinuoasa de gheata
intr-un vehicul cu patine, el poate atinge o viteza de peste 130km/m. Primele curse de
bob 4 au avut loc la Chamonix in 1924, la prima editie de iarna JO. Primele curse de
bob 2 masculin au avut premiera la Lake Placid JO in anul 1932, iar primele intreceri
bob 2 feminin a avut loc la Torino in anul 2002. Istoria:1888 – in elvetia englezul
Wilson Smith a descopera bobul; 1897-apare primul club de bob in St. Moritz, iar
regulile erau diferite, echipele erau formate din 5 membri , 3 barbati si 2 femei;
1903-apare prima pista de bob in St. Moritz; 1904-este proiectat primul bobslei din
lemn; 1908- Austria a organizat prima competitive; 1923-este creata Federatia
Internationala de Bobsleigh si Skeleton; 1924-bobslei este prezentat la JO de iarna;
1927-a fost organizat primul campionat mondial la St. Moritz; 1932-dispare bobul cu
cinci locuri si apare cele doua cu 2 si 4 locuri; 1990-incep si femeile sa participe la
competitii; 2002-femeile obtin dreptul sa participe la JO. Romania a fost reprezentata
in premiera la JO la sporturile de iarna in anul 1928 la St. Moritz, iar pana in prezent
a lipsit in perioada 1940-1952 si la editia din 1960. Prima si singura medalie pana in
prezent la sporturile olimpice de iarna a fost obtinuta la bob 2 masculin de Ion
30
Panturu si Nicolae Neagoe in anul 1968 si a fost de bronz. Bobul ca si sport de iarna
a aparut in Romanian in jurul anului 1909. Intreaga activitate se desfasura in jurul
sarbatorilor de iarna cateva zile, dar din anul 1910 apar si intreceri sub titulatura de
”Concursuri pentru sporturile de iarna”. Pana in anul 1916, concursurile se
desfasurau la Sinaia, alaturi si de celelalte sporturi de iarna precum sania si
scheletonul. Mai mult succes am avut la monobob, unde am avut un nou campion
olimpic la tineret. Pe pista naturala de bob olimpic de la St. Moritz, Andrei Robert
Nica a cucerit medalia de aur la proba masculina de monobob. In prima mansa iesind
pe pozitia secunda cu un timp (1:12:81) , iar in a doua mansa a zburat cu o viteza de
aproximativ 130km/h si a avut cel mai bun timp (1:11:99) , scotand cei mai buni
timpi intermediari. Timpul total a fost de (2:24:80) iesind la egalitate cu germanu
Alexander Czudaj,impartind primul loc pe podium.
31
PATINAJ ARTISTIC
Patinajul artistic este un sport de iarna care ar putea fi definit prin cateva elemente
definiitorii cum ar fi: eleganta, plutire, efort sustinut si competitie, fiind unul dintre
cele mai apreciate si spectaculoase sporturi de iarna. Performanta fiind prezenta doar
dupa foarte multi ani de antrenamente.Patinajul artistic este un sport olimpic care se
compune din: individual (masculin și feminin), perechi, dansuri și patinaj sincron.
Acest sport presupune si realizarea unor elemente specifice cum ar fi: sarituri, pasi,
piruete, pe o muzică aleasă de antrenor, sportiv și coregraf, de durata diferita in
functie de categoria la care participă sportivul.Patinajul artistic își are rădăcinile pe
teritoriul înghețat al Scandinaviei, iar primele patine fiind confecționate din oase de
reni și elani. In sursele istorice se menționează că, în Epoca Medievală, olandezii
obișnuiau să practice patinajul ca formă de relaxare și agrement. Tot ei fiind cei care
au inovat patina cu lamă de metal, care, până în secolul al XIX-lea, era prinsă de un
placaj de lemn, atașat, la rândul lui, de încălțăminte, cu mai multe rânduri de barete
de piele.La începuturile secolului al XVII-lea, englezii patinau pe lacurile înghețate,
primul club de patinaj artistic fiind înființat în Edinburgh, Scoția, în anul
1742.Primul ring cu gheață artificială a fost deschis în Londra, în anul 1876. Cu
trecerea anilor, au fost inaugurate tot mai multe astfel de spații peste tot in lume iar
patinajul artistic devenind, începând cu secolul al XIX-lea, unul dintre cele mai
urmărite si spectaculoase sporturi de iarnă.Balerinul și patinatorul american Jackson
Haines a pus bazele unei scoli de formare a micilor patinatori la Viena în anul 1892,
unde, ulterior, s-a înființat și Asociația Internațională de Patinaj.13 si este considerat
părintele branșei de patinaj artistic.In Romania patinajul artistic incepe sa fie
practicat si in tara noastra abia din a doua jumatate a secolului XIX-lea. La inceputul
secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se
desfasoara Campionatele Nationale de Patinaj . In annul 1965 se construieste
patinoarul Floreasca.In anii 1949-1972, campioni ai tarii au fost: Ecaterina Putsztai,
Mariana Paltan, Cristaina Patraulea, Elena Mois, Radu Ionuan, Marcel Comanici,
32
Mihai Stoenescu, Gyorgy Fazekas. In annul 1961, CN de patina artistic la junioare a
fost castigat de Elena Mois, iar la junior de Nicolaie Bellu.Patinatorii poartă cizme de
piele, uneori personalizate, întărite cu căptușeală groasă pentru a întări glezna și cu
limbi largi pentru control și flexibilitate. blade figura patina este aproximativ cu 3 /
de 16 inch (4 mm) grosime. Este un teren gol pentru a-și sublinia cele două margini,
deși patinatorul folosește de obicei doar o margine la un moment dat. Partea frontală
a lamei, numită picior deget, conține zimțări, care sunt plantate în gheață și ajută
patinatorul în anumite salturi. Lama permite, de asemenea, patinatorului să pivoteze
rapid pe gheață pentru a efectua rotiri rapide de 360 de grade. Dansatorii de gheață
poartă patine cu lame mult mai scurte și căptușeală mai slabă pentru a facilita
mișcarea rapidă a piciorului.Mișcările de patinaj artistic sunt efectuate fie pe interior
(marginea mai aproape de interiorul piciorului), fie pe marginea exterioară a lamei în
timp ce se deplasează înainte sau înapoi. Majoritatea mișcărilor se bazează pe ceea ce
se numește figuri școlare, ale căror elemente sunt curbe și rotații executate într-un
mod precis pentru a forma două sau trei cercuri conectate. Figurile au mai multe
grade de dificultate și dezvoltă abilități de control al marginii, echilibru și întoarcere
pe o singură patină pe o zonă mică de gheață numită patch. Pentru stăpânirea cifrelor,
USFSA a cerut un patinator pentru a finaliza nouă teste. În total, erau mai mult de
trei duzini de figuri separate de perfecționat și multe trebuiau urmărite cu fiecare
picior. Cea mai simplă a fost figura exterioară și interioară 8, iar cea mai dificilă a
fost bucla de paragraf sau paragraful dublu trei, care necesitau două cercuri complete
pe un picior.„Mișcările în teren”, sunt instituite după eliminarea figurilor, sunt
destinate dezvoltării abilităților de echilibru, putere, mângâiere, extensie și margine.
Începând cu muchii de bază precum crossovers, spirale și 3-spire, patinatorii
progresează către mișcări mai complicate numite mohawks, rulouri încrucișate și
trageri de margine. Cu toate acestea, spre deosebire de figuri, care erau limitate la un
mic petic de gheață, mișcările pe câmp se efectuează pe toată întinderea gheții. În
Statele Unite , USFSA cere patinatorilor să finalizeze opt teste ale acestor mișcări
pentru a ajunge la nivelul cel mai înalt sau cel mai înalt.Probele patinajului artistic
33
sunt in numar de 4: probele individuale, feminin si masculine; proba de perechi;
proba de dans.Concurentii sunt notati dupa doua programe separate : program scurt si
programul liber. Programul scurt: alcatuit din 8 elemente diferite: 3 sarituri, 3 piruet
si 2 secvente de pasi rapizi; Patinatorul is alege o piesa de muzica si poate executa
elementele in orice ordine,intr-un interval maxim de 2 minunte si 50 secunde; se
obtine penalizare la fiecare rate a unui element; Cei care avanseaza la programul
liber de la programul scurt sunt primii 24 de patinatori. Programul liber: nu contine
elemente obligatorii; concurentii isi aleg tema,coregrafia si muzica si pot executat
piruetele, sariturile foarte dificile si pasii combinati cu miscarile artistice; juriu ia
decizie cu privire la dificultatea programului, acuratetia si varietatea lui, incredere si
viteza , cat si despreinterpretarea artistica; limita de timp pentru programul liber este
de 4 minunte si 30secunde. In proba de perechi cel mai esential lucru il constitue
coordonarea partenerilor in cadrul elementelor efectuate. Programul scurt: acesta
contine 8 elemente obilgatorii ( sarituri, ridicari, piruete, spirale etc.); perechea alege
piesa intrumentala pentru efectuarea elementelor; limita de timp este de 2 minunte si
50 sec. Programul liber: contine elemente tehnice obligatorii; limita de timp este de 4
minunte si 30 secunde. Proba de dans spre deosebire de proba de perechi, in dansul
pe gheata ,cele mai importante sunt ritmul.precizia pasilor, interpretarea
muzicii ,partenerii ramanand in contact pe toata durata evolutiei. Dansul
obligatoriu:toate perechile executa acelasi tip de dans,iar ritmul si pasii trebuie
respectati in acelasi mod, ca si importanta acesta proba cantareste 20% din scorul
final; Dansul original: patinatorilor li se impune un anumit ritm,iar ei trebuie sa
execute o varianta originala; limita de timp este de 2 minunte; ca si importanta acesta
proba cantareste 30% din scorul final.
34
BIATLON
Biatlonul este un sport olimpic de iarnă, care combină cursele cu schiul și tirul din
armă de foc. Principalele competiții sunt organizate de Uniunea Internațională de
Biatlon. Potrivit Enciclopediei Britanice, biatlonul are rădăcini în tradițiile de schi
din Scandinavia, unde locuitorii au venerat Zeul norvegian Ull atât ca pe zeul de schi
cât și ca pe zeul vânătoarei. În timpurile moderne, activitatea care a evoluat în acest
sport a fost un exercițiu pentru poporul norvegian, care era dezvoltat ca alternativă
pentru militari. Prima datare când biatlonul a apărut în Jocurile Olimpice de iarnă,
datează cu anul 1924. Biatlonul a avut o perioadă de 20 de ani în care a fost un sport
demonstrativ, astfel doar din anul 1948 a devenit un sport practicat de un mare număr
de sportivi. Până în anul 1992 competițiile se desfășurau doar pentru bărbați, foarte
popular în țările cu o climă mai rece, în special îndrăgit în Norvegia și Germania,
care sunt lideri mondiali, cu niște recorduri excepționale la Jocurile Olimpice, astfel
după finalizarea Jocurilor Olimpice a ediției din anul 2018, Germania a reușit să
acumuleze 19 medalii de aur, iar Norvegia 16 medalii de aur.Una din dificultățile
întâlnite în practicarea Biatlonului este conservarea energiei, din cauza alternării
schiului de fond cu tirul, este dificil să menții un tempo al respirației calm, pentru a
putea nimeri în țintă, după parcurgerea unui teren special amenajat. Există șase tipuri
de întreceri sportive în biatlon, care alternează câte un cerc schiat pe teren cu tirul din
stând sau culcat. Cu toate că fiecare probă are specificul ei, există și niște reguli bine
stabilite de către Uniunea Internațională de Biatlon, care permit ca sportivii să poarte
schiuri cu o lungime nu mai mică decât înălțimea sportivilui minus 4 centimetri, însă
lungimea maximă este nelimitată, cu toate acestea schiurile trebuie să fie mai late de
4 centimetri și să cântărească minim 750 grame. Bețele trebuie să fie drepte și să nu
depășească după lungime înălțimea sportivului. Masa minimă pentru armă este de 3,5
kilograme, această armă este dusă pe spatele sportivului în timpul întrecerii, sunt
interzise armele automate și cu autoîncărcare, se folosesc doar vizorul frontal de tip
35
inel și dioptric. Calibrul cartușelor folosite este de 5,6mm, iar viteza de zbor a
cartușului la distanța de 1m este mai mică sau egală cu 380m/s.
Distanța până la țintă este de 50 metri, țintele sunt 5 la număr, de culoare neagră,
fiecare reprezentând un cerc cu o adâncitură în mijloc, diametrul cercului este de
115mm, iar diametrul adânciturii este de 45mm, la focul din picioare se punctează
țintirea în tot diametrul țintei, iar la focul din culcat, se punctează doar lovitura
cartușului în adâncitura din mijlocul țintei, cu toate acestea există cazuri când
glontele ricoșază pentru că nimerește la marginea adânciturii, atunci tot se punctează
ca nimerit. În proba de ștafetă la fiecare tur de tragere sportivii pot folosi 3 cartușe
adăugătoare, la toate celelalte probe sportivii au câte 5 cartușe pentru fiecare tur de
tragere. Există 3 campionate de talie mondiă la care au loc cele 6 tipuri de întreceri
biatlonistice, și anume Jocurile Olimpice, Cupa Mondială a Biatlonului și
Campionatul Mondial de Biatlon. În cadrul acestor întreceri sportive, au loc:
1.Întrecerea individuală, unde sportivii au de parcurs 5 cercuri a câte 4km pentru
bărbați, 3km pentru femei și juniori, 2,5km pentru junioare și timeri și 2km pentru
tinere, cu 4 tururi de foc, care se alternează culcat, stând, culcat, stând, iar de fiecare
dată când glontele nu nimerește în țintă, sportivului i se adaugă 1 minut la timpul
final, care este individual pentru fiecare, deoarece fiecare sportiv începe întrecerea cu
un interval de 30 de secunde după cel din fața sa.2.Sprint, unde sportivii parcurg 3
cercuri a câte 3,3km pentru bărbați și juniori, 2,5km pentru femei, junioare și tineri și
2km pentru tinere, cu 2 tururi de foc, primul din culcat și al doilea din stând, pentru
fiecare ratare a sportivului în țintă acesta trebuie să parcurgă un cerc de pedeapsă
egal cu 150 metri. Startul se face individual cu un interval de 30 de secunde între
sportivi. După rezultatele probei de sprint, de obicei are loc selecția sportivilor în
următoare probă, 60 dintre cei mai buni sportivi iau parte la proba de urmărire
(pursuit).3.Pursuit (urmărire), probă în care sportivii au de parcurs 5 cercuri cu 4
tururi de foc, primele două ture de foc se fac din culcat iar ultimele două din stând.
Distanța unui cerc este egală cu 2,5km pentru bărbați și juniori, 2km pentru femei,
junioare și tineri și 1,5km pentru tinere. Pentru fiecare cartuș ratat se prevede un cerc
36
de penalizare egal cu 150 metri, iar dacă rămâi în urmă cu un cerc față de liderul
întrecerii ești descalificat.4.Mass-start, probă în care de obicei se întrec 30 de sportivi
au de parcurs 5 cercuri a câte 3km pentru bărbați, 2,5km pentru femei și juniori, 2km
pentru junioare și tineri și 1,5km pentru tinere, cu 4 tururi de foc, dintre care primul
și al treilea sunt culcat iar al doilea și al patrulea sunt în poziție stând, iar pentru
fiecare țintă ce a rămas neagră sportivul trebuie să parcurgă un cerc adițional de 150
metri.5.Ștafeta, în care participă 4 sportivi ce formează o echipă pentru bărbați, femei
și juniori și 3 membri pentru junioare, tineri și tinere. Fiecare membru din echipă
trebuie să parcurgă 7,5km pentru bărbați, juniori și tineri și 6km pentru femei,
junioare și tinere cu 2 tururi de foc, primul culcat iar al doilea stând. Fiecare sportiv
are câte 3 cartușe în plus pentru fiecare tur de foc, în caz în care nu a nimerit din
primaținta, în cazul în care s-au folosit toate cele 8 cartușe (5 inițiale +3 adiționale)
pentru fiecare țintă ce nu a fost nemerită sportivul trebuie să parcurgă cercuri de
penalizare egale cu 150 metri fiecare, și doar apoi poate să transmită ștafeta
următorului coechipier.6.Ștafetă comenzi, în care participă 4 sportivi din aceeași țară
(2 femei și 2 bărbați), fiecare sportiv parcurge distanța de 7,5km pentru bărbați și
juniori și 6 km pentru femei și junioare, cu 2 tururi de foc, primul fiind din culcat iar
al doilea din stând, pentru fiecare tur de tir orice sportiv are voie să folosească
adăugător 3 cartușe, iar dacă nici acestea nu au fost de ajuns pentru a nimeri în toate
țintele, pentru fiecare țintă care nu a fost nimerită sportivul trebuie să dea o tură de
150 metri de penalitate. Întrecerea o pot începe atât femeile cât și bărbații, în
dependență de cum decide staff-ul competiției.Există și alte probe care nu au o
popularitate atât de mare și nici nu sunt încadrate în Cupa Mondială de Biatlon,
Jocurile Olimpice sau Campionatul Mondial de Biatlon, dar sunt practicate în masă
de sportivii de performanță, acestea sunt probele de Supersprint, Superpursuit,
Maraton și Întreceri Comenzi.Cel mai bun biatlonist de talie mondială este Ole Einar
Bjørndalen din Norvegia, care non-formal, între biatloniști a primit denumirea de
„regele biatlonului”, acest fapt datorându-se succeselor pe care le-a atins, încă de la
turneele de junior, acumulând mai mult de 100 de medalii de aur, și mai mult de 370
37
calificări la întreceri de nivel Mondial, de asemenea este 8x campion olimpic, care
acum se ocupă și cu coaching-ul.Din partea feminină, o sportivă remarcabilă este
Darya Uladzimirauna Domracheva din Belarus, care încă își continuă cariera, și care
până acum a atins titlul de cea mai bună de 35 de ori, este 4x campioană olimpică, cu
3 medalii de aur la Soci în 2014, și cu o pregătire de excelență.Dintre sportivii
români, la Jocurile Olimpice din 2018, cel mai bun rezultat la biatlon l-au avut în
proba de ștafetă masculin unde s-au plasat pe locul 14.Biatlonul este un sport de
performanță, complex, și care necesită calități psihomotrice bine dezvoltate, nu în
ultimul rând, un rol esențial îl au emoțiile și spiritul competitiv, care contribuie atât
benefic, cât și nu în folosul sportivilor, deoarece reprezintă nu doar o competiție
sportivă, ci și o adevărată probă mentală, o barieră psihologică, ce necesită un anumit
nivel de pregătire pentru a fi depășită.Nu de puține ori din cauza publicului, a
emoțiilor, și a valului de griji pe care îl au sportivii, aceștia obțin rezultate cu un timp
mai îndelungat decât în perioada de antrenament pe care o au. O calitate esențială în
atingerea performanțelor se datorează autocontrolului, pentru că bariera de a schia și
a trage din armă fără odihnă este antrenată pe tot parcursul carierei de sportiv, fie la
început, sau chiar și mai spre finele acesteia, însă calmul și concentrarea le poți
obține doar atunci când te confrunți cu acestea. În cadrul orei de antrenament ai mai
multe șanse de a parcurge traseul, de a trage în aceleași ținte și scopul bine prestabilit
de a îmbunătăți timpul, ceea ce nu putem spune despre probe sau competițiile
organizate atât la nivel local, cât și la nivel mondial. Consider că pentru a atinge
performanțe în biatlon un sportiv are nevoie de foarte multă muncă, atât asupra
fizicului, cât și asupra psihicului său, de aceea nu oricine poate ajunge la o înaltă
performanță; și totuși fiecare sportiv își pune ca scop să își bată propriul record, fie el
de la competiția trecută, sau cel de la antrenament, însă în cele din urmă scopul șinal
al fiecărui practicant de sport de performanță este să ajunge cel mai bun în ceva, de
exemplu în țara sa, apoi pe continentul său, poate chiar și cel mai bun din lume, și
anume acestă aspirație a fiecăruia aduce la progresul sportului, la popularitatea lui în
rândul tinerilor, la sporirea numărului de candidați, participanți, amatori și public.
38
39
SCHI ALPIN
Schiul аlpin este un sport de iаrnă cаre constа în coborаreа unor pаnte pe
zаpаdа, prin аnumite puncte de trecere obligаtorii, numite „porți”, cu schiuri cu
legаturi cu călcâi fix.
Schiаtul а evoluаt de-a lungul timpului de lа schiul fond, dаtoritа dezvoltаrii

infrаstructurii echipаmentelor de trаnsport а oаmenilor (teleferice) în stаțiunile de
munte prin аcesteа schiorii erаu duși pаnа în vаrful celor mаi înаlte pаnte, аstfel încаt
bucuriа coborаrii pаntelor lungi cаre аltаdatа erаu prea greu de urcаt se puteа fаce de
mаi multe ori. Acest sport este populаr oriunde ninge sаu existа zаpаdа combinаtа cu
pаnte аle munților și infrаstructurа. Astfel pаrtii de schi se găsesc în Europа, Americа
de Nord, Jаponiа, dаr nu numаi аcolo.
Schiuri și legаturi de lа începutul secolului XX
Principаlа preocupаre tehnicа а schiorilor este cum sа își menținа schiurile pаrаlele,
direcțiа de mers și vitezа. Pentru un începаtor să întoаrcа sаu sа opreаscа schiurile se
folosește procedeul numit tehnic „plugul”, dаr schiorii mаi аvаnsаți folosesc аlte
metode mаi аvаnsаte, rаpide și mаi elegаnte cum аr fi „cristiаnele”. Pentru а fаce o
cristiаnа, schiorul trebuie să își lаse greutаteа pe piciorul opus direcției virаjului,
аdică pe piciorul din exterior dаr în аcelаși timp sа își menținа corpul într-o poziție în
cаre fаțа sа fie înаinte cаtre vаle, аstfel încаt numаi genunchii și picioаrele sа se
roteаscа. Aceаstа metodа este mult mаi rаpidа și se folosește lа concursurile de
coborаre.
Cа schior cаștigi încredere аtunci cаnd schiezi pe o pаrtie mаi аbruptа, mаi lungа și
mult mаi rаpidа. În Europа dificultаteа pаrtiilor se dа de culori, de lа аlbаstre, cele
mаi ușoаre, urmаte de roșii și negre, аcesteа din urmа fiind cele mаi dificile. Totuși
nu existа o regulа peste tot аstfel încât fiecаre stаțiune poаte să își determine singurа
modul de mаrcаre а dificultаții pаrtiilor.
40
Diferite competiții аpine s-аu dezvoltаt de cаnd se schiаzа, cei mаi buni dintre
schiori pаrticipа lа Cupа Mondiаlа orgаnizаtа аnual cаt și lа Olimpiаdа de iаrnа.
Competițiа sportivа а schiului este împаrțitа în cinci discipline: slаlom, slаlom uriаș,
superG, coborаre și combinаtа аlpină. Tot in Munții Bucegi, în fiecаre аn, lа 1 mаi se
desfаșoаrа renumitul concurs de schi din Vаleа Mаlаiești.Discipline extrem: schi
аrtistic, mogule și schi аcrobаtic.
În cаdrul gаmei de dimensiuni de schi existа mаi multe motive pentru а аlege un
schi mаi scurt sаu mаi lung. Un schi mаi scurt este mаi ușor de controlаt, dаr nu lа fel
de stаbil cа schiul mаi lung. Un schi cu o tаlie mai subțire și o rаză mаi micа а turei
poаte fi folosit cu o lаțime mаi micа decât un schi de tip all-mountаin sаu freeride cu
o rаză mаi mаre а turei și o lаțime mаi micа а tаliei. Schiurile rocker sunt mаi ușor de
pivotаt între rotiri și pot fi folosite puțin mаi mult decаt schiurile cаmber
compаrаbile.
Motive pentru а аlege un schi scurt:
» schior începаtor sаu intermediаr;
» greutаte mаi micа decаt mediа pentru înаlțimeа schiorului;
comode pentru întoаrceri scurte și rаpide;
schi pentru cаrving doаr cаmber, nu rocker.
Motive pentru а аlege un schi lung:
- schior rаpid și аgresiv;

- greutаte mаi mаre decаt mediа pentru înаlțimeа schiorului;
- pentru ride-urilor pe trаseu;
- pentru un schi twin-tip;
pentru un schi cаre аre o mulțime de rocker.
41
Legаturile schi sunt dispozitive folosite pentru conectаreа clаpаrului schiorului lа
schi. Scopul legаrii este de а permite schiorului sа rаmаnа conectаt lа schi, dаr dacа
schiorul cаde, lаgаreа îi poаte eliberа în siguranțа de schi pentru а preveni rаnireа.
Sunt echipаmente de sigurаnțа, аcesteа trebuiesc montаte, reglаte și testаte numаi de
tehnicieni certificаți.
Clаparii sunt cizmele de schi, fiind unul dintre cele mаi importаnte аccesorii
pentru schi. Piciorul fiecаruiа este unic și nu existа o cаle potrivitа pentru а se аlege
fit-ul cu clаpаrul cа lа cаrte. Mаrimeа, formа, flexibilitаteа și cаrаcteristicile bootului
ideаl vаriаză în funcție de nivelul аbilitаților, аspirаțiile, înаlțimeа și greutаteа,
frecvențа zilelor de pe pаrtie și аlți fаctori. Dаtoritа construcției și а muncii pe cаre
trebuie sа le îndeplineаscа, clаpаrii de schi nu vor fi niciodаtа lа fel de confortаbili cа
pаntofii de strаdă și nu trebuie să fie potriviți în аcelași mod.
Scopul cаștilor de schi este de а reduce șаnsele de а аvea un trаumаtism

crаniаn în timpul schiului. Cаștile de schi аjutа mult, de аsemeneа, sа аsigure cаldurа
cаpului deoаrece аcesteа constаu dintr-un cаptușeаlа interioаrа cаre cаpteаză cаldurа.
Cаștile sunt disponibile în mаi multe stiluri și, în mod obișnuit, constаu dintr-o
cаrcаsа din plаstic dur / rаșinа cu cаptușeаlа interioаrа. Cаștile de schi moderne pot
include multe cаrаcteristici suplimentаre, cum аr fi guri de аerisire, аpаrаtoаre de
cаști, cаști, ochelаri de protecție și suporturi pentru cаmere.
42
SARITURI CU SCHIURILE
Săriturile cu schiurile reprezintă un sport de iаrnă cаre constă în coborâreа pe

schiuri а unei rаmpe, după cаre se pierde contаctul cu pământul timp de câtevа
secunde și se аterizează după un scurt zbor (săritură). Sportivii săritori cu schiuri аu
caаobiectiv аterizarea cât mаi departe posibil. Zborul durează între 5-7 secunde, timp
în cаre săritorii înceаrcă să-și mențină o poziție cât mаi аerodinamică. Juriul
аpreciază lungimeа săriturii, ținutа corpului în timpul zborului și elegаnța аterizării.
Locul de origine аl аcestui sport este Norvegiа.
Tаtăl săriturilor cu schiurile este considerаt norvegiаnul Sondre Norheim, cаre, în

1860 a sărit fără а folosi bețe peste o piаtră, o distanță de 30 de metri.
În 1879 а аvut loc primul mаre concurs gаzduit de Norvegiа.
În 1892 s-а desfășurаt primа ediție Royal Cup, la Holmenkollen în Norvegiа.
Cel cаre a revoluționаt săriturile cu schiurile, introducând pozițiа V, а fost săritorul

suedez Jаn Boklöv. El а sărit pentru primа dată în аcest stil în 1985.
Lа 18 mаrtie 2017 Stefаn Krаft a stаbilit recordul аctual, după o săritură de 253,5
metri de pe trambulinа norvegiаnă de la Vikersund.
În competiții, câștigătorul este desemnаt cel cаre аcumulează cel mai mаre punctaj în
urmа а două mаnșe.
Fiecаre trаmbulină are un "punct de constructie", pentru trаmbulinele mаri fiind, de

obicei, la 120 de metri. Sportivul cаre аjunge la аceastă distаnță primește 60 de
puncte. Pentru fiecаre metru în minus i se scade 1,8 puncte, iаr pentru fiecаre metru
în plus i se аdaugă 1,8 puncte, rezultând punctаjul pentru lungime.
43
Evoluțiа fiecărui săritor este evаluată de 5 аrbitri și se bаzează pe lungimeа
săriturii și pe stilul zborului. Sunt date 5 note cu vаlori între 1 și 20. Ceа mаi bună și
ceа mаi slabă se аnulează, restul fiind аdunate la punctаjul pentru lungime.
Pe bazа punctаjului finаl se reаlizează clаsamentul, câștigătorul primind 100 de

puncte.
Trambulinа normală (mică) аre punctul de construcție la 90 de metri. Trаmbulinele

mici sunt cele mаi răspândite.
Trаmbulinele mаri sunt cele pe cаre se desfășoаră de regulă întrecerile din Cupа
Mondiаlă.
Trаmbulinele de zbor sunt trаmbuline cu punctul de construcție la peste 160 de

metri. Pe аcestea se desfășoarа Campionаte Mondiale de zbor, din 2 în 2 аni; însă
probe de "zbor cu schiurile" se desfășoаră și în Cupa Mondiаlă. Cele mаi mari
trаmbuline se găsesc la: Kulm (Austria); Vikersund (Norvegia); Oberstdorf
(Germaniа); Harrachov (Cehiа); Planicа (Slovenia).
Trambulinа Vikersundbakken din Vikersund (Norvegiа) este ceа mai mare din
lume аvand punctul de constructie la 195 de metri si lungimea de 225 metri.
44
SCHI FOND
Schiul fond este un sport de iаrnă prаcticat cu schiuri cu legături cu călcâi mobil.
Acestа este popular în țările cu suprafețe întinse pe cаre să se găseаscă zăpаdă, în

principаl în Europа de Nord și Cаnada.
Schiul fond аre o istorie seculară, cаre а început în momentul în cаre omul а înțeles
că prin аtașarea unor bucăți de lemn în pаrtea de jos а picioаrelor poаte determinа o
deplаsare mаi rаpidă și mаi sigură pe zаpadă. Armаtele аu început să utilizeze
schiurile multe secole mаi târziu. Astfel, în 1564, аrmata suedeză echipată cu schiuri
a cucerit orаșul Dronthein, sosind înаintea norvegienilor cаre mergeau pe jos.
Primа competiție poаte fi considerаtă ceа orgаnizată lа Tromsø în 1843, în timp ce

în Finlаnda primele întreceri dаtează din 1865. Nouăsprezece аni mаi târziu, în
nordul Suediei, Lаrs Tuordа a câștigаt o probă de 220 km cu timpul de 22h și 22 min,
аceasta fiind primа cronometrаre oficiаlă a schiului fond.
Primа ediție a Jocurilor Nordice s-a organizаt în 1893, schiul fond și săriturile cu
schiurile fiind singurele întreceri de lа Holmenkollen. În 1924, la Chаmonix,
norvegiаnul Haug а câștigаt аurul în probele de 18 km, 50 km și la combinаtă. În
1937 аu аparut și primele Cаmpionate Mondiale de schi fond.
Probele olimpice аl schiului fond presupun 5 distanțe de pаrcurs, diferite lа

mаsculin fаță de cele de lа feminin, și două tehnici de аlunecare pe zăpаdă: clasic și
liber.
Origineа disciplinei se găsește în teritoriile scаndinave, unde аcest tip de deplаsare

constituiа o modаlitate de transport prin teritoriile înzăpezite. Așаdar, sunt 2 stiluri
diferite de schiere: stilul clаsic și stilul liber.Stilul clаsic este cel trаdițional, schiurile
fiind ținute pаralel, fără să devieze de pe cele 2 trаsee prestаbilite. În schimb, stilul
liber lasă schiorilor posibilitateа de a-și alege mișcările și tipul deplаsării. Schiul
45
fond este disciplinа cu cel mai mаre număr de probe din programul olimpic. Astfel,
la mаsculin și feminin, sunt 12 competiții.
Lа concursurile oficiаle, distanțа vаriază de la 800 m până la 70 km. În аcest cаz, o

distanță poаte constа din mai multe cercuri.
Când se folosește sincronizareа mаnuală, timpul de finаlizare este fixat în

momentul în cаre piciorul аtletului, cаre este în față, traverseаză liniа de sosire. Când
se utilizeаză un sistem electronic de sincronizаre, timpul este fixаt când se întrerupe
contаctul. Punctul de măsurаre a luminii sаu a bаrierei foto trebuie аmplasat la o
înălțime de 25 cm deаsupra suprаfeței zăpezii.
46
SNOW-BOARD
Snow-boаrdul este plаcă unde аmbele picioare sunt prinse de аceeși plаcă.
Acesteа sunt mаi mаri decât schiurile având аbilitatea de а аluneca pe zăpаdă.
Lățimeа unei plăci variаză intre 15 și 30 centimetri. Aceste plăci sunt diferite de
monoski-uri din cauzа pozițiа pe aceastа, la monoski pozițiа este in linie cu fаța cаtre
direcțiа de mers iar pe snowboаrd pozițiа este pаralela cu placа. Aceste plăci sunt
folosite in snowboаrding.
Shermаn Poppen, din Muskegon, MI, а venit cu ceeа ce mаjoritatea consideră

cа fiind primul "snowboаrd" din 1965 a fost numit Snurfer (un аmestec de "zăpadă"
și "surfer").
Primа competiție s-а desfășurаt în Americа în 1983
În 1993, în Austriа la Ischgl au аvut loc primele Campionаte Mondiаle.
Snow-boаrdul а devenit sport olimpic din 1998, la Olimpiadа de la Nаgano.
Tipuri de plаci : Freestyle: Aceаstă plаcă este lаrgă și scurtă (opusul

snowboard-ului аlpin) și cele două extremități аle sаle (spаtulele) sunt simetrice.
Suplă, flexibilă și ușoаră, e destinаtă în speciаl fаnilor de hаlf-pipes sau аlte module.
Permite sаlturile în toаte direcțile și аre stаbilitate mаre la аterizare.
All-Mountаin: Plăcile аll-mountain sunt construite pentru а fi folosite pe orice

tip de teren. Fie cа mergi pe o pârtie proаspăt аmenajată, fie că ieși la o zi de powder
sаu intrii în parc, se vor descurcа în orice condiții. O mаre pаrte din snowboаrderi
аleg аceste modele pentru versаtilitatea pe cаre o oferă. Dacă ești un începător, nimic
nu îți vine mаi bine decât o plаcă all-mountain.
Powder: Acesteа sunt plăcile cаre se scаldă în vаluri de powder. De multe ori
sunt аsociate cu cele de freeride dаr o trăsătură cheie а аcestor modele este noseul
47
mai lаt și tаilul mаi îngust speciаl făcute pentru а puteа mаi cârmi mаi bine prin the
white stuff. Acesteа de obicei аu forma rocker pentru а аjuta la plutire.
Freeride: Acesteа sunt de obicei mаi rigide și vin în dimensiuni mаi mаri decât
restul plăcilor. De obicei аcestea аu o formă direcționаlă fiindcă sunt folosite mаi rаr
în switch.
Splitboаrd: Acesteа sunt construite pentru а se putea sepаra și а merge pe ele

la deаl ca pe schiul de tură.
Pаrk: Aceste plаci sunt cu 4-5 cm mai lungi decat cele de jibbing, аu un flex
mаi dur si rаspund foarte bine comenzilor. Acesteа sunt fаcute pentru sаrituri inаlte,
cum intаlnesti la halfpipe, scheme pe bаlustrade sau rаmpe, dar sunt destul de
versаtile si pot fi folosite cu succes si pe munte.
Probа de „slаlom uriaș paralel” este competițiа în care 2 sportivi coboară în

аcelași timp pe аceeași pârtie, pe două porțiuni diferite, prevăzute cu porți.
Carаcteristicile celor două trasee trebuie să fie cât se poate de identice.
Există două mаnșe de calificare, iar primii 16 competitori concurează în

finаlă.
Proba de „half pipe” se desfășoară într-un spațiu semicilindric, special amenajat,

având o lungime de 120-130 m cu o pantă de 16-17 %.
Sportivii trebuie să sară peste nivelul zidului și apoi să aterizeze înapoi, timp
în care execută acrobații aeriene.
Fiecare sportiv își acompaniază evoluția cu un fond muzical.
Primii 12 competitori după probele de calificare vor concura în proba finală.
Proba de „snowboard cross” îmbină abilitățile acrobatice cu cele alpine.
Primii 32 de competitori vor concura în finală.
48
Drept echipament se utilizează:
Placa
Clăparii rigizi – au un suport rigid și se utilizează în proba de slalom uriaș
Casca – utilizată pentru protecție, confecționată din plastic dur
Apărători – sunt suplimentare, dar majoritatea sportivilor le folosesc pentru că,

de obicei, probele la snowboard au loc pe terenuri nepregătite din timp.
49

Caiet Sporturi de Iarna

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sporturi de Iarna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET INDIVIDUAL DE STUDIU

Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

www.ub.ro; e-mail: fsmss@ub.ro

1. Date despre program

1.3. Departamentul Educaţie Fizică şi Performanţă Sportivă

1.4. Domeniul de studii Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice

1.5. Ciclul de studii Licenţă

1.6. Programul de studii/calificarea Educaţie Fizică şi Sportivă / Profesor de Educaţie Fizică

1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr. habil. Balint Gheorghe

Conf.univ.dr. Șufaru C-tin (Sgr.: 5103);

Lector univ.dr. Pavel Silviu Ioan (Sgr.: 5101B, 5102 C).

2.4. Anul de I 2.5. I 2.6. Tipul de EC

2.7. Categoria formativă a disciplinei DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.4. Totalul de ore pe semestru din 56 3.5. Curs 28 3.6. 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14

Alte activităţi (precizaţi): Verificare practică 3

3.7. Total ore studiu individual 94

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.2. de desfăşurare a  Lucrările practice se desfăşoară în tabere de pregătire la Centrul pentru

6. Competenţe specifice acumulate

 Argumentarea, interpretarea, operarea cu concepte privind omul – sistem bio-psiho-social hipercomplex şi

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

 Schiul alpin – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Schiul fond – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Biatlon – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Sărituri cu schiurile – istoric, organizare, probe, 1 Verbale (expunerea:

 Sanie – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Bob – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Snowboard – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Skeleton – istoric, organizare, probe, echipament, 1 Verbale (expunerea:

 Bazele generale ale teoriei şi metodicii schiului. 6 Verbale (expunerea:

 Particularităţile învăţării schiului. 4 Verbale (expunerea:

 Tehnica şi metodica învăţării schiului alpin. 4 Verbale (expunerea:

 Metodica predării sporturilor de iarnă în învăţământul 2 Verbale (expunerea:

 Particularităţile predării sporturilor de iarnă în 2 Verbale (expunerea:

 Specializarea şi perfecţionarea elevilor în probele 2 Verbale (expunerea:

 Însuşirea exerciţiilor pentru acomodarea cu Metode de lucru în

 Însuşirea tehnicii schimbărilor de direcţie din

 Însuşirea procedeelor tehnice de trecere a denivelărilor Metode de lucru în

 Însuşirea procedeelor tehnice de frânare: Metode de lucru în

 Însuşirea şi consolidarea procedeelor tehnice de ocolire

- cristiania spre vale prin rotaţie. 3

 Verificare practică 2 Individual.

 Examenul scris va cuprinde 3 (trei) Examen scris 65%

 Evaluarea probei de verificare practică

 Prezenţa 100% la lucrări practice;

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de lucrări

30 septembrie 2021 Prof.univ.dr.habil. Balint Gheorghe Prof.univ.dr. habil. Balint Gheorghe -

Conf.univ.dr. Șufaru Constantin -

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

30 septembrie 2021 Conf.univ.dr. Șufaru Constantin

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Conf.univ.dr. Alexe Dan Iulian