MD Moldova Nation

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE ADAPTARE LA

SCHIMBĂRILE CLIMATICE
PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
PROIECT PENTRU CONSULTĂRI
Chişinău
Noiembrie, 2011
Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru Republica Moldova a fost elaborată în cadrul
Proiectului PNUD Moldova „Suport pentru Protecţia Mediului şi Utilizarea Durabilă a Resurselor Naturale”,
activitate implementată de către Oficiul Schimbarea Climei al Ministerului Mediului cu suportul financiar al
Biroului Regional pentru Europa şi Comunitatea Statelor Independente (RBEC) al Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare (PNUD) şi oficiului de ţară PNUD Moldova.
Tabel de referinţe
Titlul: Strategia Naţională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru Republica
Moldova.
Coordonatori: Anna KAPLINA, Analist de program (Schimbarea Climei), Biroului Regional pentru
Europa şi Comunitatea Statelor Independente (RBEC) al Programului Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
Nadja VETTERS, Manager de Program Mediul şi Energia, PNUD Moldova
Dr. Vasile SCORPAN, Manager, Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului
Autori Courtenay CABOT VENTON, Consultant Internaţional în domeniul schimbărilor

principali: climatice şi dezvoltării durabile, Boston, Statele Unite ale Americii
Dr. Lilia ŢĂRANU, Consultant principal în domeniul vulnerabilităţii şi adaptării la
schimbările climatice, Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului
Contribuitori: Prof., dr. hab. Valerian CERBARI, Pedolog, Institutul de Pedologie, Agrochimie şi
Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”
Dr. Valeriu CAISÂN, Inginer forestier, Rezervaţia de stat “Codrii”
Andrei CUCULESCU, Inginer în domeniul transporturilor, Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova
Iurii TORCUNOV, Economist, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
Mag. Sergiu ROBU, Inginer energetician, Institutul de Energetică al AŞM
Prof., dr. hab. Nicolae OPOPOL, medic, Universitatea de Stat de Medicină şi
Farmacie “Nicolae Testimiţeanu” din Republic a Moldova
Versiunea Acest document este disponibil la adresa: <http://www.clima.md>

internet:
Comentarii: Comentarii la acest document pot fi expediate către:
Dr. Vasile Scorpan, Manager, Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului,

#156A, Str. Mitropolit Dosoftei, biroul 37, MD 2004, Chişinău, Republica
Moldova, tel./fax: +373 22 232247, e-mail: <clima@mediu.gov.md>
Ministerul Mediului PNUD Moldova

Adresa: Adresa:
#9, Str. Cosmonauţilor, MD 2005, # 131, Str. 31 August 1989, MD 2012,
Chişinău, Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova
Tel.: +373 22 200547 Tel.: +373 22 220045
Fax: +373 22 226858 Fax: +373 22 220041
e-mail: egreta@mediu.gov.md e-mail: registry.md@undp.org
Web: http://www.mediu.gov.md Web: http://www.undp.md
© Ministerul Mediului al Republicii Moldova

© Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, oficiul de ţară PNUD Moldova
SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 2

Conţinut
LISTA DE ABREVIERI ...................................................................................................................... 4
1. INTRODUCERE .......................................................................................................................... 5
2. ANALIZA SITUAŢIEI ................................................................................................................... 7

2.1. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA IMPACTURILOR SCHIMBĂRII PROIECTATE A CLIMEI ÎN MOLDOVA......................... 7
2.1.1. DESCRIEREA VARIABILITĂŢII CLIMATICE CURENTE...................................................................................... 7
2.1.2. EVALUAREA RISCURILOR CLIMATICE VIITOARE .......................................................................................... 8
2.2 IMPACTURILE PE SECTOARE .......................................................................................................... 10
2.2.1. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA AGRICULTURII ......................................................................... 10
2.2.2. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA RESURSELOR ACVATICE ............................................................. 16
2.2.3. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA SĂNĂTĂŢII .............................................................................. 19
2.2.4. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA PĂDURILOR ............................................................................ 22
2.2.5. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA SECTORULUI ENERGETIC ........................................................... 26
2.2.6. IMPACTURILE SCHIMBĂRII CLIMEI ASUPRA SECTORULUI TRANSPORTURILOR ................................................ 30
2.3 SCHIMBAREA CLIMEI, ADAPTAREA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ .............................................................. 33
2.3.1. DESCRIEREA LEGĂTURILOR-CHEIE DINTRE IMPACTURILE DE SCHIMBARE A CLIMEI, ADAPTARE ŞI DEZVOLTAREA
DURABILĂ ................................................................................................................................................. 33
2.3.2. EXAMINAREA PRIORITĂŢILOR ŞI POLITICILOR-CHEIE DE DEZVOLTARE PENTRU REZILIENŢA CLIMATICĂ ............... 39
3. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR, CARE NECESITĂ INTERVENŢIA GUVERNULUI ÎN IMPLEMENTAREA

POLITICILOR CORESPUNZĂTOARE ............................................................................................... 44
4. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE .......................................................................................... 45
5. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI ŞI REZULTATELOR

ANTICIPATE ................................................................................................................................ 46
6. CHELTUIELI ANTICIPATE DE IMPLEMENTARE ŞI ETAPELE IMPLEMENTĂRII................................. 49
7. PROCEDURI DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE ....................................................................... 51
ANEXA A. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE EVALUARE A RISCURILOR/OPORTUNITĂŢILOR ........... 53
ANEXA B: NECESITĂŢILE DE CERCETARE ...................................................................................... 59
ANEXA C: REZUMATUL ACTIVITĂŢII DE ADAPTARE DESFĂŞURATE PÂNĂ ÎN PREZENT ÎN REPUBLICA

MOLDOVA ................................................................................................................................. 63
ANEXA D: RECOMANDĂRI DE INTEGRARE ................................................................................... 74
ANEXA E. BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 77
SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 3

Lista de abrevieri
CONUSC Convenţia Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei
CET Centrala Termoelectrică
DCN A Doua Comunicare Naţională
GLI Grupul de Lucru Inter-ministerial asupra Schimbării Climei
MGC Model General de Circulaţie
MOS Materia Organică din Sol
ODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
PCN Prima Comunicare Naţională
PIB Produsul Intern Brut
RNDU Raportul Naţional de Dezvoltare Umană
RSSE Raportul Special privind Scenariile de Emisie
SP Sistem de Preîntâmpinare
UE Uniunea Europeană

1. Introducere
Moldova este o ţară extrem de vulnerabilă la variabilitatea şi schimbarea climei. Conform unui şir de
studii, inclusiv conform celei de-a Doua Comunicări Naţionale a Republicii Moldova (DCN) faţă de
Convenţia Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC)1 şi Raportului
Naţional de Dezvoltare Umană (RNDU, 2009)2, se anticipă că impacturile schimbării climei se vor
intensifica pe măsură ce schimbările temperaturii si precipitaţiilor vor afecta activitatea economică
(mai multe detalii cu privire la impacturile anticipate sunt descrise in compartimentele următoare).
Mai mult decât atât, este înaltă şi vulnerabilitatea socio-economică la aceste schimbări. Moldova
este una dintre cele mai puţin avansate ţări din regiune. În 2005 Moldova s-a plasat pe locul al
patrulea de la urmă conform indicelui dezvoltării umane printre cele 20 de ţări din regiune3.
Economia s-a aflat în declin până în anul 1991, procesul fiind intensificat odată cu destrămarea
URSS4, iar economia Moldovei a avut de suferit în urma crizei economice recente. Impacturile
schimbării climei asupra agriculturii prezintă o preocupare deosebită, agricultura fiind o sursă majoră
de venit în Moldova. Peste jumătate din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale şi circa o treime din
forţa de muncă este angajată în agricultură.5
Costurile socio-economice ale calamităţilor naturale asociate cu clima, aşa ca seceta, inundaţiile şi
grindina sunt semnificative. Se anticipă, că, atât intensitatea ,cât şi frecvenţa acestora va creşte în
rezultatul schimbării climei. În perioada 1984-2006, pierderile economice anuale medii ale Moldovei
cauzate de calamităţile naturale au constituit circa 61 milioane USD, sau 2,13 procente din PIB.
Evenimentele mai recente au avut un impact semnificativ: seceta din 2007 a cauzat pierderi estimate
la circa 1,0 miliarde USD; inundaţiile din 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120
milioane USD.6 Conform estimărilor, cele mai recente inundaţii din 2010 au avut un impact economic
advers asupra PIB-ului în valoare de circa 0,15 procente, daunele şi prejudiciile totale fiind estimate
la aproximativ 42 milioane USD. Inundaţiile au afectat, preponderent, regiunile rurale şi agricole ale
ţării.7
Schimbarea climei este tot mai pe larg recunoscută ca fapt de importanţă naţională, însă până la
momentul actual în cadrul strategic naţional nu există măsuri integrate de atenuare sau adaptare.
Astfel, este necesar un cadru strategic la nivel naţional pentru a asigura un proces calitativ, eficace şi
1
A Doua Comunicare Naţională a Republicii Moldova faţă de Convenţia Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind
Schimbarea Climei / Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu; coord. Violeta Ivanov, George Manful. Echipa de Sinteză:
Vasile Sorpan, Marius Taranu, Petru Todos, Ilie Boian.– Ch.: “Bons Offices” SRL, 2009. – 316 p.
2
PNUD, 2009/2010 Raportul Naţional de Dezvoltare Umană, “Schimbarea climei în Moldova: Impactul socio-economic şi
opţiunile de politicii pentru adaptare.
3
Şi anume 20 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) şi Comunitatea Statelor Independente (CSI).
4
A Doua Comunicare Naţională, 2009.
5
PNUD, 2009/2010.
6
World Bank, “Project Appraisal Document on a Proposed Credit to the Republic of Moldova for a Disaster and Climate
Risk Management Project”, July 6, 2010 (Banca Mondială, “Act de Evaluare a Proiectului cu privire la creditul propus
Republicii Moldova pentru gestionarea riscului calamităţilor şi climei ”, 6 iulie 2010).
7
Guvernul Republicii Moldova. “Evaluarea Necesităţilor Asociate cu Calamităţile, Inundaţiile din 2010.” Susţinut de Uniunea
Europeană, ONU şi Banca Mondială, cu susţinerea Facilităţii Globale pentru Reducerea Riscului de Dezastre şi Acţiuni de
Recuperare (GFDRR), 2010.
coerent de adaptare la schimbarea climei. Împreună cu Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse (în
proces de elaborare), acesta va prevedea un cadru cuprinzător de politici, care ar dirija provocările
asociate cu schimbarea climei.
Schimbarea climei afectează toate aspectele de dezvoltare. Ea nu se limitează doar la un singur

sector; prin urmare, pentru o activitate reuşită, este necesar să se ţină cont de riscurile, pe care le
poate crea schimbarea climei în toate activităţile de dezvoltare. Adaptarea la schimbarea climei
necesită coordonare în continuare, precum şi un mediu instituţional şi legislativ încurajator. Anume
într-un asemenea context are loc elaborarea Strategiei Naţionale de Adaptare la Schimbarea Climei.
Aceasta are menirea de a servi drept strategie-umbrelă, care ar crea un mediu oportun pentru ca
sectoarele şi ministerele de ramură să-şi elaboreze propriile planuri concrete de acţiuni de adaptare.
Prezenta Strategie a fost elaborată sub egida Ministerului Mediului al Republicii Moldova, procesul
fiind ghidat de Grupul de Lucru Inter-ministerial cu susţinere din partea Programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare. Procesul de elaborare a strategiei a implicat o consultare largă cu persoanele
interesate, ministerele relevante, instituţiile de cercetări ştiinţifice, organizaţiile donatoare, ONG-uri
şi societatea civilă.
Această strategie constituie un element esenţial al aspiraţiilor Republicii Moldova de aderare la

Uniunea Europeană (UE). Implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto şi ale Convenţiei-
cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei a fost deja inclusă ca unul din
obiectivele Planului de Acţiuni UE-Moldova. Schimbarea climei constituie unul din capitolele
Acordului de Asociere, care se negociază în prezent între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

2. Analiza situaţiei
2.1. Privire generală asupra impacturilor schimbării proiectate a
climei în Moldova
2.1.1. Descrierea variabilităţii climatice curente
În Republica Moldova, informaţia despre climă, îndeosebi schimbările de temperatură şi precipitaţii,
a fost măsurată prin reţeaua de monitorizare hidro-meteorologică începând cu anul 1886.
Înregistrările arată o creştere evidentă atât a valorilor medii anuale ale temperaturii, cât şi a
precipitaţiilor (Tabela 2-1):
 În perioada din 1886 până la 2007, temperaturile medii anuale au crescut cu aproximativ 10C.
 În aceeaşi perioadă, precipitaţiile au crescut cu 60 mm, sau cu circa 11 procente.
Tabelul 2-1: Dinamica temperaturii medii anuale şi a volumului precipitaţiilor la Staţia Meteorologică
de la Chişinău8&9
Perioada Temperatura aerului Şirul temporal Volumul precipitaţiilor
0
1886-1960 +0,5 C 1891-1960 +40 mm (+8%)
0
1960-2007 +0,5 C 1960-2007 +20 mm (+3%)
0
1886-2007 +1,0 C 1891-2007 +60 mm (+11%)
Atât schimbările temperaturii, cât şi cele ale precipitaţiilor, au prezentat diferenţe sezoniere pe
parcursul celor 100 ani precedenţi. Temperaturile au arătat cea mai ridicată creştere iarna, cu sporuri
medii de circa 1,30C, iar cea mai mică creştere - toamna, cu sporuri de doar 0,20C (Tabelul 2-2).
Schimbarea volumului de precipitaţii pe parcursul ultimilor 100 ani a prezentat cea mai ridicată
creştere toamna (cu 32 mm), în timp ce primăvară s-a înregistrat o reducere cu 5 mm (Tabelul 2-2).
Tabelul 2-2: Dinamica temperaturii medii a aerului şi a precipitaţiilor medii anuale din ultimii 100 de
ani la Staţia Meteorologică de la Chişinău10
Anotimp Temperatura aerului Volumul precipitaţiilor
0
Iarnă +1,3 C +9 mm (+9%)
0
Primăvară +0,9 C -5 mm (-4%)
0
Vară +0,7 C +20 mm (+11%)
0
Toamnă +0,2 C +32 mm (+30%)
0
Anual +0,8 C +56 mm (+12%)
O analiză a datelor oferite de Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice pentru perioada de

înregistrări instrumentale (1890-2007) a arătat că seceta afectează Moldova în mod recurent. Pe
parcursul unei perioade de 117 ani, 22 ani au fost marcaţi de secete serioase în timpul perioadei
vegetative (aprilie - septembrie), iar 18 ani au fost marcaţi de condiţii apropiate de secetă (secetă
slabă). Conform datelor hidrometeorologice naţionale, frecvenţa medie a secetelor în Republica
8
Întrucât Chişinău este situat în centrul ţării, aici condiţiile climaterice constituie media pentru întreaga ţară. Staţia
meteorologică de la Chişinău cuprinde, de asemenea, cea mai îndelungată perioadă de observaţii instrumentale din
Republica Moldova şi, astfel, este deseori utilizată ca situaţie de referinţă pentru observaţiile vremii.
9
Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2005. Sursele şi rezervoarele gazelor cu efect de seră din Republica Moldova.
Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale, UNEP, coord.: Violeta Ivanov, George Manful. Authors: Marius Taranu, Vasile
Scorpan, Elena Bicova et. al. 2009.352p.
10
Ibid.
Moldova într-o perioadă de 10 ani constituie 1-2 secete la nord; 2-3 secete în partea centrală şi 5-6
secete - la sud.
Mai mult decât atât, frecvenţa secetei sporeşte, ceea ce produce impacturi semnificative asupra
vieţii şi bunăstării oamenilor. În perioada 1990–2007, 9 ani11 au fost marcaţi de secete de intensitate
diferită, ceea ce a condus la reducerea semnificativă a recoltelor. În anii 1990, 1992 şi 2003, secetele
au continuat pe parcursul întregii perioade vegetative (aprilie - septembrie), în timp ce în alţi ani
secetele au avut loc pe timp de vară. Seceta dezastruoasă din 2007 a afectat peste 80 procente din
teritoriul ţării, aceasta fiind cea mai gravă secetă din întreaga perioadă de înregistrări
instrumentale12.
Inundaţiile, de asemenea, afectează Moldova în mod recurent. În ultimii 70 de ani, au fost raportate
10 inundaţii majore în zona râurilor mari din Moldova (Nistru şi Prut), iar trei din acestea au avut loc
în deceniul actual (2006, 2008 şi 2010). Inundaţiile mari a râurilor mai mici din ţară sunt, de
asemenea, destul de frecvente.13 Costurile socio-economice cauzate de calamităţile naturale
asociate cu clima sunt semnificative, cel mai mare impact venind din partea secetelor şi
inundaţiilor (vezi, Figura 2-1 de mai jos).
Torential rain and strong
Torrential rain, 58,769 wind, 123,524
Torrential rain and hail,
231,758
Torential rain, strong
wind and hail, 155,535
Lengthy rain, 2,000

Floods, 51,848
High underground water,
8,994
Strong winds, 22,047
Large hail, 95,843
Snow storms, 0
Frosts, 268,605
Drought, 2,100,183
Figura 2-1: Pierderile economice (milioane MDL) cauzate de calamităţile asociate cu vremea, 1998-
2005, în baza datelor SDES (adaptate din Raportul Băncii Mondiale, “Productivitatea rurală din
Moldova. Gestionarea vulnerabilităţii naturale”, 2007).
2.1.2. Evaluarea riscurilor climatice viitoare
11
1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003 şi 2007
12
Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2005. Sursele şi rezervoarele gazelor cu efect de seră şi din Republica Moldova.
Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale, UNEP, coord.: Violeta Ivanov, George Manful. Authors: Marius Taranu, Vasile
Scorpan, Elena Bicova et. al. 2009.352p.
13
Datele hidrometeorologice naţionale, http://www.meteo.md/pavodok2010/pavodok2010.htm

Studiile realizate până în prezent pentru evaluarea riscurilor climatice viitoare în Republica Moldova
s-au axat pe perioada de 30 de ani, din 1961 până în 1990 ca referinţă şi au studiat influenţa climei
asupra sectoarelor relevante în cadrul a trei orizonturi de timp: 2010-2039, 2040-2069 şi 2070-2099.
Pentru evaluarea vulnerabilităţii şi adaptării din Prima şi a Doua Comunicare Naţională (PCN, 1998-
2000 şi DCN, 2005-2009) ale Republicii Moldova în baza CONUSC14 au fost utilizate trei Modele
Generale de Circulaţie atmosferă-ocean (MGC)15. În RNDU 2009/2010 pentru Republica Moldova s-a
făcut uz de rezultatele a şase experimente MGC bazate pe scenariile marcherilor A2 şi B2 a
Raportului Special privind Scenariile de Emisie (RSSE) pentru a extrapola proiecţiile climatice pentru
Moldova.
În general, Republica Moldova va avea ierni mai calde şi mai umede şi veri şi toamne mai fierbinţi şi mai
uscate. Se anticipă, că în timpul apropiat, temperaturile vor creşte cu 1,7 - 2,0°C, iar până la finele
secolului, creşterea poate atinge în mediu 4,1–5,4°C. În dependenţă de experimentul MGC, aceste
valori variază de la 1°C până la 6°C. Odată cu încălzirea, se aşteaptă o scădere anuală continuă a mediei
precipitaţiilor. Se anticipă că în Republica Moldova, cea mai mare încălzire va avea loc pe timp de iarnă şi în
anotimpurile de tranziţie (primăvară şi toamnă). Creşteri moderate ale precipitaţiilor se aşteaptă pe timp
de iarnă şi primăvară, în timp ce tendinţele precipitaţiilor pe timp de vară şi toamnă sunt,
preponderent, negative (descreştere de 20-30 procente până în 2080).16
Fenomenele meteorologice extreme vor deveni, probabil, mai frecvente în viitor. Proiecţiile
pentru Moldova sugerează că ceea ce se considera a fi fenomene extreme şi rare de temperaturi
maxime absolute în clima de referinţă (34-35°C), vor deveni, probabil, temperaturi maxime medii
de vară. Proiecţiile mai generale pentru Europa arată că riscul de inundaţii sporeşte în Europa de
Nord, Centrală şi de Est şi că secetele din prezent, care au loc odată la 100 de ani, se vor repeta la
fiecare 50 de ani (sau mai des) în Europa de Sud şi Sud-est (inclusiv în Moldova)17.
Procesul de aridizare a climei se poate accelera considerabil în viitor. În prezent, cea mai mare parte
din teritoriul Republicii Moldova se caracterizează printr-o climă uscată sau sub-umedă. Se prezice,
că aridizarea, care duce la incidenţa înaltă a secetei, se va intensifica considerabil până în 2040 în
comparaţie cu perioada 1961-1990. Ariditatea va fi mai pronunţată în perioada vegetaţiei plantelor,
iunie-octombrie18.
14
Utilizând scenariul IS92a.
15
CSIROMk2 – elaborat de Organizaţia Ştiinţifică şi Industrială a Regatului Australian; HadCM2 – elaborat de Centrul Hadley
al Regatului Unit pentru Prognozarea şi Cercetarea Climei; şi ECHAM4 – elaborat de Centrul German de Cercetare a Climei.
16
PNUD, 2009/2010
17
Lehner, B., P. Döll, J. Alcamo, H. Henrichs and F. Kaspar, 2006: Estimating the impact of global change on flood and drought
risks in Europe: a continental, integrated analysis. (Estimarea impactului schimbării globale asupra riscurilor de inundaţii şi
secetă din Europa: o analiză continentală, integrată). Climatic Change, 75, 273-299.
18
A Doua Comunicare Naţională, 2009.
2.2 Impacturile pe sectoare
În următorul compartiment se descriu impacturile proiectate ale schimbării climei pe sectoare pentru
Republica Moldova. În fiecare compartiment, adăugător la descrierea implicaţiilor fizice şi socio-
economice pe sectoare, se mai include şi analiza de risc a acelor riscuri şi oportunităţi, care sunt
generate de schimbarea climei în regiuni concrete ale ţării. Această analiză s-a realizat pentru a ajuta
la identificarea „punctelor fierbinţi” de riscuri climatice, în care sunt necesare acţiuni imediate întru
adaptarea la aceste impacturi.
Pe scurt, metoda de apreciere a riscurilor a inclus identificarea riscurilor şi oportunităţilor,ce ţin de

schimbarea climei, pe sectoare, pe baza literaturii de specialitate existente; stabilirea legăturii dintre
proiecţiile pentru viitor ale variabilelor asociate cu clima şi aceste riscuri şi oportunităţi; evaluarea
modului,în care fiecare proiecţie de acest gen ar putea afecta riscul, utilizând o pondere de 1, 2, sau 3
(scăzut, mediu, ridicat) şi, în final, amalgamarea constatărilor pentru a evalua calitativ şi a defini
riscurile cheie pentru fiecare sector pe baza raţionamentului de expert. În acest mod, atât
probabilitatea, cât şi impactul potenţial al schimbării climei, au fost luate în calcul la evaluarea
riscurilor. Metodologia aplicată pentru evaluarea riscurilor este descrisă mai detaliat în Anexa A.
Acest compartiment este, de asemenea, suplimentat de Anexa B, care conţine o prezentare scurtă a
necesităţilor de cercetare identificate, pe sectoare, pentru a contribui la facilitarea unei adaptări
eficace.
Nivelurile diferite de risc sunt definite în felul următor:

 ÎNALT – probabilitatea înaltă de risc datorită schimbării posibile a climei cere o atenţie
urgentă din partea decidenţilor pentru a elabora măsuri urgente de adaptare;
 MEDIU – probabilitatea medie de risc datorită schimbării posibile a climei trebuie
monitorizată; şi
 SCĂZUT – probabilitatea scăzută de risc datorită schimbării posibile a climei trebuie
monitorizată. Se aşteaptă că măsurile de adaptare existente vor fi suficiente şi nu va fi nevoie
de acţiuni suplimentare, dacă circumstanţele vor rămânea neschimbate.
Ierarhizarea oportunităţilor generate de schimbarea climei a fost realizată conform unei metode şi a
unor definiţii similare:
 ÎNALT – probabilitate sporită a oportunităţii ca rezultat al schimbării climei pentru
dezvoltarea unor noi direcţii în regiune;
 MEDIU – probabilitatea medie a oportunităţii apărute din schimbarea climei, trebuie
monitorizată; şi
 SCĂZUT – probabilitate scăzută a oportunităţii datorită schimbării posibile a climei.
2.2.1. Impacturile schimbării climei asupra agriculturii
Agricultura este sectorul dominant de muncă din Moldova. În rezultatul reformelor de privatizare
întreprinse în deceniul trecut, circa 85% din familiile din Moldova deţin în prezent terenuri agricole.
Majoritatea fermelor (400.000) sunt mici cu dimensiuni medii ale terenurilor de doar 1,6 - 1,8

hectare. În total acestea reprezintă 45 procente din pământul utilizat şi produc circa 72 procente din
producţia agricolă totală.19
În Moldova s-a înregistrat un declin cardinal al producţiei agricole, în mare parte, datorită schimbării
în sistemul de subsidii şi în accesul la pieţe, care erau asigurate în era sovietică, precum şi ca rezultat
al modificărilor în structura gospodăriilor agricole (cotă înaltă de subzistenţă din contul agriculturii
comerciale), reformei funciare şi declinului productivităţii asociat cu degradarea solului şi lipsa unei
infrastructuri de irigare. Condiţiile climaterice nefavorabile, în special, secetele grave din anii 2003 şi
2007, au avut, de asemenea, efecte negative asupra producţiei. Aceste condiţii vor persista şi se vor
intensifica chiar şi fără schimbarea climei. În 2008, producţia agricolă totală a constituit 16,50
miliarde MDL în preţuri curente, sau doar 63 procente din nivelul anului 199020. Contribuţia
sectorului agricol la PIB a scăzut de la 31,2 procente până la 7,3 procente în 2008. Conform Biroului
Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 31,1 procente din populaţia activă este angajată în
agricultură.21
Impactul posibil al schimbării climei asupra agriculturii

Schimbările climei de termen lung în combinaţie cu frecvenţa sporită a fenomenelor climatice
extreme, poate avea impacturi adverse asupra sectorului agricol, iar aceste schimbări au deseori
efecte secundare la nivel macro-economic. De exemplu, impacturile directe asupra producţiei
agricole şi recoltele tot mai mici ca rezultat a sporirii problemelor asociate cu dăunătorii şi bolile
plantelor, ar putea duce, la rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi la schimbarea culturilor.
Efectul combinat al schimbărilor regimului de apă ar putea conduce la insuficienţa de apă pentru
irigare şi la concurenţă înaltă pentru apă, ceea ce, în ultima instanţă, ar avea ca consecinţă preţuri
înalte şi presiuni de reglementare. Seceta va duce la degradarea solului, ceea ce reprezintă o
ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare şi poate prejudicia abilitatea agriculturii
Moldovei de a se adapta cu succes la schimbarea climei. Salinitatea sporită poate conduce la
abandonarea terenurilor, pe măsură ce acestea devin inadecvate pentru cultivare.
În prezentul compartiment se scot în evidenţă impacturile directe ale schimbării climei şi

consecinţele socio-economice potenţiale, care sunt relevante pentru agricultură. Ele sunt prezentate
ca rezumat în Tabelul 2-3. Acestea includ: schimbările de temperatură şi efectele stresului termic;
schimbările volumului de precipitaţii, intensitatea şi distribuirea sezonieră; şi o creştere a
fenomenelor climaterice extreme şi potenţial dăunătoare.
Se anticipă că schimbarea climei va aducă atât avantaje, cât şi dezavantaje pentru culturile agricole
din Republica Moldova. Deşi temperaturile mai ridicate ar extinde sezonul de vegetaţie, acestea ar
putea, de asemenea, spori prejudiciile cauzate de stresul termic, schimbările în regimul de
precipitaţii, şi problemele cu dăunătorii. Impacturile ar putea varia la nivel regional şi în dependenţă
de tipul culturii cultivate. Productivitatea grâului de iarnă poate descreşte de la 14,3% (modelul
HadCM2) până la 17,8% (ECHAM4); a sfeclei de zahăr cu 6,1% – 6,5% (pe baza tuturor modelelor
climaterice evaluate), iar în cazul florii soarelui poate avea loc o descreştere uşoară de la 0,6%( model
HadCM2) până la 1,6% (ECHAM4) până în anul 2039. Însă, conform modelului CSIRO-Mk 2, este
posibilă chiar o mică creştere a productivităţii cu 2,8% în comparaţie cu productivitatea înregistrată
19
Suter, Rene (2008). ). “Relief and Technical Assistance Response to the Drought in Moldova”. Programme Review
Mission Report, UNDP/BCPR (Reacţia la seceta din Moldova prin ajutor şi asistenţă tehnică”.
20
Biroul Naţional de Statistică (2009), Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2009.
21
Ibid.
în perioada de referinţă22. Există şi câteva beneficii potenţiale. Sezonul mai lung de vegetaţie va spori
potenţial productivitatea ierburilor, în timp ce temperaturile ridicate vor spori potenţialul pentru
creşterea leguminoaselor furajere. Sezonul mai lung de creştere ar trebui, de asemenea, să reducă
costurile de întreţinere a animalelor în încăperi. Ar putea, de asemenea, exista beneficii pentru
horticultură, atât în legătură cu reducerea costurilor pentru producţia în spaţii acoperite, cât şi din
cauza unei game mai mari de culturi horticole, care pot fi crescute în aer liber23.
Totuşi, se prevede că, în Republica Moldova, o mare parte din impacturile asupra agriculturii vor fi
adverse. Modelele de cultivare din Moldova s-au modificat în dependenţă de declinul din industrie,
cu o diminuare a producţiei de calitate înaltă aşa ca fructele şi carnea şi cu extinderea suprafeţelor
însămânţate cu grâu, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr. Temperaturile de vară ridicate şi riscul de
secetă ar putea face dificilă atingerea sporirii potenţiale a recoltelor datorită concentraţiilor ridicate
de CO224 şi ar putea ameninţă nivelurile actuale de productivitate. Unele culturi vor fi mai vulnerabile
la verile mai fierbinţi şi mai uscate.
Tabelul 2-3. Sumar al impactului socio-economic al schimbării climei asupra agriculturii din Moldova
Categoria Impactul asupra agriculturii Impactul social/economic
impactului
climei
Temperaturi Schimbări în necesităţile de apă Cerere ridicată de irigaţie;
ridicate, stres Recolte reduse a culturilor; şi
termic schimbări (pozitive şi negative) în distribuire, introducerea
soiurilor noi de culturi.
Schimbări în dăunătorii şi bolile Calitate redusă a apei din cauza utilizării sporite a
agricole pesticidelor;
Recoltă redusă şi calitate redusă a culturilor;
Risc economic ridicat; şi
Pierderea venitului rural.
Schimbări ale condiţiilor de creştere a Poluarea prin scurgeri de îngrăşăminte;
culturilor Pierderea soiurilor autohtone de plante; şi
Schimbări (pozitive şi negative) în producţia seminţelor şi
cerinţele faţă de materialul săditor.
Schimbări ale condiţiilor optime pentru Schimbări în sistemele agricole optime şi
producţia animalieră Pierderea venitului rural.
Schimbări în distribuirea culturilor Schimbări în activităţile de producţie a culturilor şi
animalelor; Reamplasarea industriei de procesare a
produselor agricole;
Pierderea venitului rural; şi
Riscul economic înalt.
Schimbarea Schimbarea regimului hidrologic; Riscurile degradării calităţii apei;
regimurilor de Deficitul sporit de apă. Riscul înalt de salinizare a solului;
precipitaţii Conflicte între utilizatorii de apă;
Extragerea sporită a apelor subterane, epuizarea apei; şi
reducerea calităţii apei.
22
DCN, 2009
23
Adaptation to Climate Change in the Agricultural Sector. AEA Energy & Environment and Universidad de Politйcnica de
MadridAGRI/2006-G4-05.Report to European Commission Directorate - General for Agriculture and Rural Development,
December, 2007 (Adaptarea la schimbarea climei în sectorul agricol. Energia & Mediul AEA şi Universidad de Politйcnica de
MadridAGRI/2006-G4-05. Raportul pentru Directoratul General al Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, decembrie, 2007)
24
Alexandrov, V. A., şi Hoogenboom, The impact of climate variability and change on crop yield in Bulgaria. Agricultural
and Forest Meteorology, G. 2000, (Impactul variabilităţii climei şi schimbarea recoltei culturilor din Bulgaria. Meteorologie
agricolă şi forestieră), 104.P. 315-327).

Categoria Impactul asupra agriculturii Impactul social/economic
impactului
climei
Fenomene Schimbări ale fertilităţii solului, Reducerea calităţii apei din cauza scurgerilor de
extreme – salinizare şi eroziune a solului; îngrăşăminte;
secete, Eşuarea culturilor; Venit redus din culturi;
inundaţii, Reducerea recoltelor; Abandonarea pământului;
furtuni cu Concurenţa pentru apă; şi Cheltuieli sporite pentru acţiuni de urgenţă şi
grindină Riscul înalt de deşertificare. remediere;
Securitate alimentară redusă în regiunile cu dezvoltare re are
economică redusă; şi
preţuri înalte la alimente.
Recoltele de legume şi cartofi, ambele culturi fiind irigate frecvent în condiţiile actuale, posibil că se
vor reduce mai mult decât recoltele de cereale. Creşterea de vară a culturilor furajere se pare că, de
asemenea, va fi redusă. O frecvenţă sporită a fenomenelor climaterice extreme ar putea, de
asemenea, duce la deteriorarea sau eşecul culturilor25. Ar putea, de asemenea, apărea probleme
legate de introducerea unor noi dăunători şi boli. O proporţie mare din solurile din zonele agro-
climatice ale Moldovei îl constituie cernoziomul. Aceste soluri au un conţinut ridicat de materie
organică, iar dezintegrarea Materiei Organice din Sol (MOS) ar putea spori odată cu temperaturile
mai calde. Deşi această dezintegrare va spori fertilitatea solului pe termen scurt (prin eliberarea
substanţelor nutritive), pe termen lung fertilitatea solului, probabil, se va reduce26. Rezultatele unei
cercetării de termen lung realizate la nivel naţional27 arată, că pe parcursul a 100 de ani conţinutul de
MOS în solurile arabile din Republica Moldova s-a redus, în timp ce temperatura anuală a aerului a
crescut în aceeaşi perioadă de timp28.
Schimbările în frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme (de ex., secete, inundaţii şi ploi
puternice) au fost identificate ca cea mai mare provocare, pe care o va înfrunta industria agricolă în
rezultatul schimbării climei. Fenomenele extreme, care sunt dificil de prognozat şi pentru care este
greu de a face pregătiri, pot devasta lucrările agricole, ceea ce a fost demonstrat în repetate rânduri
în trecut. S-a dovedit că seceta şi căldura extremă, de asemenea, pot afecta lucrările de creştere a
animalelor. Proiecţiile modelelor şi tendinţele observate sugerează că încălzirea va fi mai înaltă în
lunile de iarnă. Deşi iernile mai calde ar reduce stresul cauzat de frig, acestea ar spori de asemenea
riscul de dăunare de către dezgheţul de iarnă şi ar putea reduce mărimea învelişului protector de
zăpadă. Se anticipă, de asemenea, că încălzirea climei va spori frecvenţa zilelor extrem de fierbinţi,
care, conform dovezilor, pot să prejudicieze în mod direct sectorul agricol. Schimbările viitoare în
disponibilitatea umezelii prezintă o îngrijorare-cheie în sectorul agricol. Se anticipă, în general, că
schimbarea climei va reduce disponibilitatea apei pe durata sezonului de creştere, odată cu creşterea
simultană a cererii. Adăugător la problemele directe cauzate de deficitul de apă, beneficiile
schimbărilor potenţial pozitive, inclusiv temperaturile mai calde şi un sezon de creştere mai
25
Cuculeanu, V., P. Tuinea, and D. Balteanu, 2002, Climate change impacts in Romania: Vulnerability and adaptation
options. (Impacturile schimbării climei în România: Vulnerabilitatea şi opţiunile de adaptare). GeoJournal, 57.P. 203-209.
26
Adaptation to Climate Change in the Agricultural Sector. (Adaptarea la schimbarea climei în sectorul agricol). AEA Energy
& Environment and Universidad de Politйcnica de MadridAGRI/2006-G4-05.Report to European Commission Directorate -
General for Agriculture and Rural Development, December, 2007.
27
Ursu, A. ,2000, Degradarea solurilor şi deşertificarea . Chisinau, 307p.
28
Taranu, M., Scorpan, V., Bicova, E. et. al. ,National Inventory Report: 1990-2005. Greenhouse Gas Sources and Sinks in the
Republic of Moldova. (Raportul Naţional de Inventariere: 1990-2005. Sursele şi depozitele gazelor cu efect de seră în
Republica Moldova. Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale). Ministry of Environment and Natural Resources/ UNEP,
2009. 352p

îndelungat, vor fi limitate dacă nu va fi disponibilă apa suficientă. Se anticipă, că deficitul de apă va fi
problema principală în câteva regiuni ale Moldovei în viitor.
Evaluarea mărimii riscurilor şi oportunităţilor schimbării climei în agricultură

O descriere agro-climatică a Republicii Moldova a fost utilizată pentru a diferenţia riscurile şi
oportunităţile potenţiale provenite din schimbarea climei în agricultură prin caracterizarea Moldovei
pe zone agro-climatice (Tabelul 2-4). Sistemele agricole determină capacitatea de adaptare la
schimbarea climei şi opţiunile optimale de politici. Sistemele agricole se bazează pe tipologia
proprietăţii agricole: culturi cerealiere de câmp, animale de păşunat, horticultură şi culturi
permanente. Acestea au fost selectate, întrucât ele reprezintă structura tipică de raportare statistică
naţională. Identificarea sistemelor agricole ajută la discutarea riscurilor, oportunităţilor şi opţiunilor
de adaptare pentru fiecare zonă.
Conform evaluării vulnerabilităţii în materie de riscuri/oportunităţi asociate cu schimbarea climei în

producţia agricolă, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Moldova în raport cu schimbarea climei
vor fi Sudul (Podişul Moldovei de Sud, terasele din partea inferioară a Râurilor Prut şi Nistru) şi parţial
Centrul (Sub-zona II-a, Podişul Moldovei Centrale şi regiunea Codrii, şi Sub-zona II, Terasele râurilor
Nistru, Prut, Răut, Prut, Bîc, Botna etc.), pentru care, în rezultatul raţionamentelor de expert, s-a
descoperit cea mai mare parte din riscuri cu probabilitate înaltă, ce ţin de schimbarea climei (vezi,
Tabelul 2-4).
Pentru agricultura din Republica Moldova se consideră că cinci dintre riscurile identificate în Tabelul
2-4 ar avea o prioritate înaltă:
 Riscul înalt de secetă şi deficit de apă;
 Necesităţi sporite de irigare;
 Eroziunea, salinizarea solului, deşertificarea;
 Riscul înalt de apariţie a dăunătorilor, bolilor agricole şi buruienelor; şi
 Reducerea producţiei de grâu şi porumb.
Trei din aceste riscuri se referă la consecinţele schimbărilor potenţiale ale regimului de precipitaţii, cu
ploi mai abundente pe timp de iarnă şi disponibilitate redusă de apă în timpul verii. Astfel, vor trebui
examinate unele strategii pentru a conserva cât mai multă apă posibil în timpul iernii, pentru a
menţine aprovizionarea pe timp de vară. O mare parte din cercetările de adaptare în sectorul agricol
trebuie să fie axate pe strategii, ce se referă la deficitul de apă din viitor. Aşa adaptări, cum ar fi
măsurile de conservare a apei şi ajustarea perioadelor de plantare şi recoltare, ar putea avea un rol
esenţial în reducerea pierderilor asociate cu limitările de umiditate din viitor.
Alte opţiuni de adaptare studiate includ introducerea de noi soiuri şi hibrizi, de exemplu, cu
rezistenţă mai mare la secetă şi căldură, şi elaborarea politicilor şi practicilor de sporire a flexibilităţii
sistemelor agricole. Unele definiţii mai bune pentru pragurile climatice critice vor fi, de asemenea,
benefice pentru planificarea adaptării. Din cele două oportunităţi prezentate în tabel, potenţialul
pentru producţia sporită a unor anumite culturi, fie în rezultatul potenţialului înalt de recoltă în baza
noilor regimuri climatice sau din cauza sporului realizat în zonele, în care ar putea fi crescute culturi
noi, a constituit cea mai mare prioritate. Astfel, se va acorda atenţie promovării culturilor, care au
potenţial de reuşită în condiţiile schimbate.

Tabelul 2-4. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru zonele agro-climatice din Republica Moldova
Nord (moderat fierbinte, semi- Sud (fierbinte-
Centru (fierbinte, semi-umedă)
umedă) aridă)
Sub-zona I,
Sub-zona II-a, Sub-zona II, Podişul Moldovei
Detalii cu privire la mărimea riscurilor/oportunităţilor Podişul
Sub-zona I-a, Podişul Moldovei Terasele râurilor de Sud, terasele
Moldovei de
Podişul Moldovei Centrale şi Nistrul, Prut, inferioare ale
Nord, colinele
de Nord * regiunea Raut, Bâc, Botna râurilor Prut şi
de pe malul
Codrii*** etc. **** Nistru *****
Nistrului **
Schimbările ale suprafeţelor de culturi, care se vor diminua din cauza
SCĂZUT SCĂZUT MEDIU MEDIU RIDICAT
degradării condiţiilor agricole optime
Reducerea recoltei de grâu şi porumb SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
1
Reducerea generală a recoltelor viilor. SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU
Reducerea generală a recoltelor de fructe SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Risc înalt al apariţiei dăunătorilor, bolilor agricole şi buruienelor RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Reducerea calităţii culturilor SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
Risc înalt de secetă şi deficit de apă SCĂZUT SCĂZUT MEDIU MEDIU RIDICAT
Necesitate mare de irigare MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Eroziunea, salinizarea solului, deşertificarea SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Deteriorarea condiţiilor pentru zootehnie SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Risc
2 3 4
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU
Schimbări în distribuirea culturilor pentru sporirea condiţiilor agricole
RIDICAT RIDICAT MEDIU MEDIU SCĂZUT
optime
Creşterea gamei de culturi horticole, care vor putea fi crescute în aer liber RIDICAT RIDICAT MEDIU MEDIU SCĂZUT
Oportunitate
Sporirea productivităţii culturilor MEDIU MEDIU

Sporirea calităţii viţei de vie MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Costuri mai scăzute la energie pentru sere MEDIU MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU
*Sub-zona I-a, Podişul Moldovei de Nord include raioanele: Ocniţa, Briceni, Edineţ, Donduşeni. * *Sub-zona I, Podişul Moldovei de Nord, colinele de pe malul Nistrului include raioanele Râşcani, parţial Glodeni,
municipiul Bălţi, Drochia, Sângerei, Soroca, Floreşti, Şoldăneşti, Rezina. 1 În prezent viţa de vie creşte în Râşcani,Glodeni, Sângerei şi Soroca.2 Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: scăzută - Râşcani şi Drochia;
ridicată - Sângerei. *** Sub-zona II-a, Podişul Moldovei de Sud şi regiunea Codrii include raioanele Ungheni, Nisporeni, Străşeni, Hânceşti. **** Sub-zona II, Terasele râurilor Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna etc. includ
raioanele: Sud–vest Glodeni, Făleşti, Ungheni, Nisporeni, Străşeni, Teleneşti, Orhei, Ialoveni, Dubăsari, Criuleni, Hânceşti, Anenii Noi, Cimişlia de Nord. Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: medie - Glodeni,
Făleşti, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Cimişlia şi scăzută - Dubăsari. ***** Podişul Moldovei de Sud, terasele inferioare ale râurilor Prut şi Nistru includ raioanele: Căuşeni, Ştefan Vodă, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Leova,
Cantemir, Cahul, UTA Găgăuzia şi Cimişlia de Sud. 4 Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor: ridicată – Leova, scăzută – Stefan-Voda.
2.2.2. Impacturile schimbării climei asupra resurselor acvatice
Resursele acvatice din Republica Moldova sunt reprezentate de apele de suprafaţă şi de cele subterane. În
ceea ce priveşte apele de suprafaţă, există două bazine majore ale râurilor în Republica Moldova: Nistru
(cel mai mare) şi Prut (al doilea după mărime). Regimul natural al apelor din râuri în aceste bazine a fost
modificat prin construirea barajelor şi rezervoarelor, create cu scopul prevenirii inundaţiilor, captării
sedimentelor, şi asigurării apei pentru consum agricol, industrial şi casnic, precum şi pentru piscicultură.
Apele subterane destinate pentru uz centralizat de către gospodării casnice şi pentru uz industrial sunt
extrase din zece complexe acvifere.29
Reţeaua de ape subterane include circa 112.000 izvoare şi fântâni (publice şi private) şi peste 3.000 fântâni
arteziene funcţionale. Apele subterane constituie sursa principală de asigurare cu apă potabilă în Republica
Moldova, pentru 100 procente din populaţia rurală şi 30 de procente din populaţia urbană, sau 65 procente
din întreaga populaţie a ţării. Cele 35 procente de populaţie rămase întrebuinţează apele de suprafaţă ca
sursă de apă potabilă.30 Aproximativ 44 procente din populaţia ţări nu are acces la apă potabilă sigură. În
prezent toate oraşele şi municipiile şi peste 65 procente din localităţile rurale au sisteme centralizate de
aprovizionare cu apă potabilă, însă doar 50 de procente dintre asemenea sisteme se află în condiţie tehnică
satisfăcătoare. Restul necesită reparaţii capitale sau trebuie reconstruire.
Conform RNDU(2009), din 1990, din cauza declinului economic, declinului industriei grele şi utilizării
scăzute a apei în industrie şi agricultură, calitatea resurselor acvatice s-a îmbunătăţit în majoritatea
bazinelor râurilor, apele râurilor Nistru şi Prut fiind considerate a fi curate şi moderat poluate. Însă, apele
râurilor mici sunt extrem de poluate. Apele subterane nu corespund standardului naţional pentru apa
potabilă; deseori duritatea apei din fântâni depăşeşte standardele de 2-5 ori sau chiar mai mult. Mai mult,
aproape 90% din probele luate din acviferele neîngrădite depăşesc concentraţiile maxime admisibile la
capitolul nitraţi, fapt care este atribuit, în mare parte, producţiei sporite de animale din gospodării.
Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor acvatice din Moldova

Schimbarea climei constituie doar unul din factorii, care vor determina viitorii indici de disponibilitate şi
utilizare a apei. Factorii non-climatici ar putea agrava sau atenua efectele adverse ale schimbării climei
asupra disponibilităţii şi calităţii apei. Ei, de asemenea, ar putea avea o influenţă semnificativă asupra
cererii de apă. Creşterea poluării şi dezvoltarea economică (şi, implicit, schimbările modului de viaţă şi de
consum) vor juca un rol dominant (după cum s-a evidenţiat mai sus, declinul economic este un factor
semnificativ în stabilitatea resurselor de apă în prezent, şi, astfel, se anticipă că volumul de apă extras va
spori odată cu recuperarea economică). Conform ţintei cu utilizare intensivă a apei, asociate cu dezvoltarea
economică naţională, asigurarea cu apă sigură pentru toţi utilizatorii de apă va fi ameninţată de schimbarea
resurselor de apă asociată cu schimbarea climei deja în 2020, când intensitatea utilizării apelor de suprafaţă
se va apropia de 100 procente. Totuşi, luând în calcul şi rezervele de apă subterană, momentul când
deficitul de apă va deveni un impediment pentru dezvoltare va surveni, probabil, după anul 203031.
Impacturile non-climatice ar putea fi generate de câteva domenii, începând cu politicile şi legislaţia şi
29
UNDP, 2009/2010.
30
Comunicarea Naţională Doi, 2009.
31
PNUD, 2009/2010.
terminând cu tehnologiile şi infrastructura, modelele de utilizare a pământului şi activităţile
agricole/irigaţia32.
Impacturile directe principale ale schimbării climei şi consecinţele lor socio-economice potenţiale în
Republica Moldova, care sunt relevante pentru resursele acvatice, sunt prezentate în Tabelul 2-5:
Tabelul 2-5. Sumar al impacturilor potenţiale ale schimbării climei asupra resurselor acvatice
Categoria Impactul asupra resurselor acvatice Impactul social/economic
impactului climei
Temperaturi Reducerea anuală a debitului; Disponibilitate redusă a apei pentru întrebuinţarea
ridicate, valuri de Adâncirea pânzei apelor subterane; şi de către oameni;
căldură Schimbări în calitatea apei*. Creşterea cererii de irigare;
Poluarea sporită a apei;
Efectele adverse asupra sănătăţii în zonele cu
venituri mici; şi
Cerinţe de tratare suplimentară a apei
pentru băut.
Schimbarea Schimbările regimului hidrologic; Riscul pierderii calităţii apei;
regimului de Reducerea fluxului râurilor mici; şi Riscul înalt al salinizării apei; şi
precipitaţii Deficitul înalt de apă. Conflicte între utilizatorii de apă.
Fenomene Diluarea sporită a sedimentelor şi volum de Eroziunea sporită;
extreme: sedimente mai mare; şi Deteriorarea infrastructurii, abandonarea
inundaţii**, Sporirea volumului substanţelor nutritive, pământului; şi
secete*** patogenilor şi toxinelor transportate cu apa. Cheltuieli sporite pentru acţiuni de urgenţă şi
remediere.
Fluxurile scăzute reduc capacitatea de diluare; Înmulţirea sporită a algelor, conţinutul sporit de
oxigen dizolvat redus; şi bacterii şi fungide afectează sănătatea omului,
deficitul sporit de apă agricultura, ecosistemele, şi asigurarea cu apă; şi
Riscul înalt de deşertificare.
*Iarna, şi, în special, lunile de tranziţie, vor fi cele mai afectate de creşterea temperaturii apei. Deja până în anul 2020, sporul temperaturii apei în
râul Nistru ar putea depăşi 65 procente în martie (conform scenariului SRES B2). Lunile de vară (în special luna august) sunt cele mai vulnerabile la
oxigenul dizolvat (OD). Reducerea nivelurilor de OD, în combinaţie cu creşterea temperaturii apei, afectează compoziţia ecosistemului permiţând
invazia noilor specii termofile şi bacteriilor periculoase.33
**Coeficientul variaţiei fluxului râurilor va creşte, conducând la creşterea instabilităţii fluxului anual şi sporirea pe timp de primăvară a inundaţiilor
bruşte (cea mai severă inundaţie bruscă din august 2008 pare să confirme aceste evaluări). Aceste rezultate sunt confirmate, de asemenea, de
evaluările europene34: inundaţiile bruşte ale râurilor mari vor spori, ca extindere a tendinţei atestate în Europa Centrală; stresul de apă va creşte ca
o tendinţă comună pentru Europa de Sud-est.
*** Rezultatele modelării climatice35 arată că secetele vor deveni mai lungi şi mai severe (seceta din 2007 este caracteristică în acest sens).
Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbării climei asupra resurselor acvatice

Deşi râurile mari constituie principala sursă de apă în Moldova, accesul la apă nu este egal. Cea mai mare
distanţă dintre o localitate şi cea mai apropiată sursă de apă în Moldova constituie circa 6 km. Aproximativ
un sfert din populaţie (1,03 milioane persoane) locuiesc în zona-tampon de 6 km a râurilor Nistru şi Prut;
32
World Bank, Water and Climate Change: Understanding the Risks and Making Climate-Smart Investment Decisions (Banca
Mondială, Apa şi schimbarea climei. Înţelegerea riscurilor şi luarea deciziilor de investiţii înţelepte din punct de vedere al climei”),
2009. 174p
33
Raportul RNDU 2009/2010
34
Bates B., Kundzewicz Z.W., Wu S., Palutikof J. (eds.), 2008: Climate change and water. Technical paper of the Intergovernmental
Panel on Climate Change. (Schimbarea climei şi apa. Actul tehnic al Comisiei Interguvernamentale privind Schimbarea Climei). IPCC
secretariat, Geneva, 210 p.
35
Modelarea climatică realizată pentru raportul RNDU 2009/2010. Mai mult decât atât, alte evaluări arată că în iulie condiţiile
meteorologice de semi-deşert prevalează pe întreg teritoriul ţării. Astfel, conform concluziei autorilor, procesul de deşertificare
deja a început în Moldova (Constantinov T., Nedealcov M., 2008: Evaluarea fenomenelor climatice nefavorabile. In: T.Constantinov
(ed.). Republica Moldova. Hazardurile naturale regionale. Chişinau, p. 57-68.

această zonă constituie o cincime din teritoriul naţional şi cuprinde 23 procente din numărul total de
localităţi.
Restul ţării şi a populaţiei (circa 3 milioane persoane) sunt nevoiţi să se bazeze pe diverse sisteme de
aprovizionare cu apă destinate pentru transferul de apă din aceste râuri, sau se bazează pe resursele locale
de calitate mai proastă. Partea nordică a ţării ( şi partea centrală, într-o anumită măsură) este, în prezent,
mai mult sau mai puţin asigurată cu apă, în timp ce partea de sud suferă de un deficit natural de apă. În
acelaşi timp, sistemele de transfer a apei de distanţă medie sau lungă sunt practic inexistente la sud.
Această regiune este printre cele mai expuse la deficitul de apă.
Mai mult decât atât, resursele acvatice de suprafaţă de la sud (şi, mai rar, în partea centrală a ţării) riscă cel
mai mult să fie epuizate în anii de secetă (cum ar fi 2007, când un număr de rezervoare de pe râul Işnovăţ
au secat). Aşadar, amplasarea geografică a utilizatorilor de apă va juca cel mai decisiv rol în viitor în
asigurarea accesului la resurse de apă sigure. Regiunea cu deficit de apă, pe măsură ce se extinde spre
nord, a ajuns deja la cele mai populate zone, ceea ce pune o presiune maximă pe resursele de apă şi
utilizează apa în cel mai intensiv modi36.
Conform evaluării vulnerabilităţii privind mărimea impacturilor asupra resurselor de apă cu probabilitate de
risc din cauza schimbări climei, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Moldova vor fi Sudul, Centrul, şi
Mun. Chişinău, pentru care, în urma raţionamentului de expert, s-a descoperit cel mai mare nivel de risc cu
probabilitate înaltă în legătură cu schimbarea climei (vezi, Tabelul 2-6).
Pentru resursele acvatice din Republica Moldova, opt din riscurile identificate sunt considerate a fi
prioritare:
 Riscul înalt de secetă şi deficit de apă;
 Cerinţe înalte de irigare;
 Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor;
 Reducerea disponibilităţii apei din sursele de apă de suprafaţă sau ape subterane;
 Schimbările în cererea de apă;
 Calitatea apei afectată de temperaturile mai ridicate ale apei şi variaţiile fluxului;
 Poluarea sporită a apei cu pesticide şi îngrăşăminte cauzată de spălarea sporită a solului; şi
 Schimbările fluxurilor râurilor, atât în sensul sporirii, cât şi al diminuării.
Tabelul 2-6. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru resursele acvatice

Detalii cu privire la mărimea Mun.
Nord Centru Sud
riscurilor/ oportunităţilor Chisinau
Calitatea apei afectată de temperaturile mai ridicate ale apei şi
SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT
variaţiile debitului
Schimbările în cererea de apă (sporită ca rezultat al creşterii
numărului populaţiei, dezvoltării economice şi necesităţilor de MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
irigare)
Schimbările în fluxurile râurilor, atât în sensul sporirii, cât şi al
MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
reducerii
Riscul înalt de secetă şi deficit de apă MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Necesităţi sporite de irigare MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Risc
Reducerea disponibilităţii apei atât din sursele de suprafaţă, MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
36
Sîrodoev I.G., Knight C.G., 2007: Vulnerabilitatea la deficitul de apă în Moldova: Identificarea regiunilor. Buletinul Academiei de
Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. 3 (303): 159-166.

Detalii cu privire la mărimea Mun.
Nord Centru Sud
cât şi din apele subterane
Poluarea sporită cu pesticide şi îngrăşăminte cauzată de
spălarea mai mare a solului
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor MEDIU RIDICAT RIDICAT SCĂZUT
În acest caz, nu au putut fi identificate oportunităţi asociate cu impacturile climei asupra resurselor de apă.
Clima din Moldova s-a deplasat ferm spre condiţii mai uscate începând cu anul 1990. Au fost înregistrate
nouă perioade uscate sau de secetă semnificative din 1990, inclusiv seceta catastrofală din 2007, care a
cauzat pierderi de până la 75% pentru asemenea culturi importante ca grâul, porumbul şi floarea-soarelui.
Seceta devine endemică în multe părţi ale ţării şi afectează tot mai mult nivelul de viaţă şi dezvoltarea
rurală. Măsurile de adaptare pentru impacturile inundaţiei şi secetei includ operarea eficientă a barajelor,
digurilor şi canalelor deschise; protejarea zonelor umede (una din funcţiile principale pozitive ale zonelor
umede constă în permiterea alimentării suplimentare a apelor subterane şi reducerea revărsărilor maxime
în cursul inferior); măsurile de protecţie a infrastructurii de irigare contra inundaţiilor; tehnici de
îmbunătăţire a texturii, agregării solului, conţinutului de materie organică şi a învelişului solului pentru a
gestiona utilizarea apei în perioadele uscate; prognozarea mai bună a inundaţiilor; instalarea sistemelor de
alertă despre ruperea digurilor; asistenţă tehnică prin instruire de extensiune în combinaţie cu
modernizarea irigaţiei, pentru a asigura distribuirea printre fermieri a tehnicilor de minimizare a
vulnerabilităţii fermelor agricole la fenomenele climatice; şi dezvoltarea colaborării eficace dintre Moldova,
Ucraina şi România pentru a monitoriza revărsarea apelor, îmbunătăţi prognozarea vremii/inundaţiilor şi a
asigura avertizarea timpurie pentru toate ţările din cursul inferior al apelor37.
2.2.3. Impacturile schimbării climei asupra sănătăţii
Speranţa de viaţă este, în general, acceptată ca indicator-cheie a stării generale a sănătăţii naţiunii. În ceea
ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, Moldova este în prezent într-o situaţie puţin mai bună decât în
perioada de pre-tranziţie. În acelaşi timp, speranţa de viaţă în regiunile rurale este mai scurtă decât în cele
urbane (68,2 ani şi respectiv 71,2 ani). Acest fapt e legat de un şir de factori, inclusiv niveluri mai scăzute de
acces la îngrijirea sănătăţii, calitate scăzută a apei, sărăcia şi factorii culturali din zonele rurale. În timp ce
starea generală de sănătate a populaţiei moldoveneşti au avut tendinţă de îmbunătăţire în ultimul deceniu,
statisticile comparative arată că situaţia din majoritatea ţărilor de tranziţie s-a îmbunătăţit într-o măsură
mai mare decât în Moldova.38
În 2008 numărul de paturi în spitale constituia circa 21,8 mii sau 61,1 paturi la fiecare 10.000 persoane;
numărul total de medici constituia 12,7 mii, sau 35,5 medici la fiecare 10.000 persoane. Cheltuielile pentru
îngrijirea sănătăţii în 2008 constituiau circa 14,4% din bugetul de stat. Cele mai frecvente tipuri de boli (ca
diagnoză primară la fiecare 1000 persoane pentru 2008) au fost: (i) bolile respiratorii (88,6 cazuri), (ii)
complicaţii de sarcină, naştere sau post-natale (46,4 cazuri), (iii) traume, intoxicaţii şi alte consecinţe a unor
cauze externe (45,5 cazuri), (iv) boli infecţioase sau parazitare (38,3 cazuri), şi (v) boli de piele şi hipodermie
(21,6 cazuri). Alte boli prevalente ţin de sistemul digestiv şi bolile de circulaţie a sângelui. Cele mai
37
Millennium Challenge Account –Moldova: Transition to high value agriculture project. Environment and Social Assessment.
(Corporaţia Provocările Mileniului – Moldova: Proiect de tranziţie la agricultura cu valoare înaltă. Evaluarea socială şi de mediu).
Project mission September 28-October 17, 2008. Authors: Sergiu Budesteanu, Jessica Ebbeler, Iurie Gotisan, Rita Klees. Version-
final (21 December 2008, 43 p.
38
PNUD, 2009/2010

importante cauze de deces din ţară sunt bolile de circulaţie a sângelui, traumele şi intoxicaţiile, tumorile
maligne, precum şi bolile sistemului digestiv.39
Impacturile posibile ale schimbării climei asupra sănătăţii în Moldova

Este clar că schimbarea climei şi fenomenele climaterice extreme au un impact direct asupra sănătăţii.
Totuşi, acestea pot, de asemenea, afecta silvicultura, agricultura şi economia, ceea ce ar cauza probleme ce
ţin de securitatea alimentară şi condiţiile sanitare proaste care pot duce, la rândul lor, la efecte serioase de
durată medie şi lungă asupra sănătăţii. Efectele secetei asupra sănătăţii ar putea, de exemplu, cauza o
descreştere a producţiei de alimente şi duce la probleme de alimentaţie în rândul populaţiei, făcându-i pe
oameni mai vulnerabili la boli. În cadrul unui sondaj UNICEF realizat în Republica Moldova40, conducătorii
locali au anticipat că cel mai mare impact al secetei din 2007 va fi efectul asupra sănătăţii populaţiei. De
fapt, opt din zece respondenţi (şi 91% din personalul medical intervievat) consideră că aceasta şi-a făcut
deja efectul. Totuşi, efectele de termen lung ale secetei pot fi şi mai devastatoare. Concurenţa sporită
pentru terenurile arabile poate duce, eventual, la migrarea către oraşe şi peste hotare, precum şi la
conflicte, odată cu diminuarea resurselor41.
În acest compartiment se scot în evidenţă impacturile directe ale schimbării climei şi consecinţele lor socio-
economice potenţiale, care sunt relevante pentru sănătate. Acestea sunt prezentate în Tabelul 2-7.
Tabelul 2-7. Sumar al impactului socio-economic al schimbării climei asupra sănătăţii în Moldova
Categoria Impact asupra sănătăţii Impact social/economic
impactului Climei
Temperaturile Mortalitate excesivă*; Creştere economică redusă;
extreme ale Stare de sănătăţii mai rea a persoanelor Număr sporit de boli şi afecţiuni,
aerului şi valurile cu boli cronice; inclusiv boli transmise prin apă;
de căldură Schimbări în modelul bolilor cauzate de Deplasarea
cauzate populaţiei;
alimentaţie; Număr sporit de deficienţe mentale şi de şi de comportament
Schimbarea distribuirii bolilor infecţioase; şi din cauza stresului; şi
Creşterea frecvenţei bolilor respiratorii. Pierderea oportunităţilor de educaţie.
Inundaţii Număr sporit de decese şi vătămări; şi Vezi mai sus
Număr sporit de boli transmise prin apă.
Secetă Sporirea fenomenului de foamete şi Vezi mai sus
subnutriţie.
*Informaţia cu privire la valurile de căldură din 2007 în Chişinău a fost utilizată la realizarea studiului despre legăturile dintre temperaturile ridicate
şi mortalitatea excesivă cauzată de aceste evenimente. Autorii (Opopol, Corobov, 2010)42 au depistat că mortalitatea a sporit în aprilie-septembrie
cu 190 decese, sau 6,5% comparativ cu perioada analogică a anilor de referinţă (2000-2008). Numărul mediu zilnic de decese în exces, înregistrat în
zilele cu temperaturi, care depăşeau limita temperaturilor fierbinţi (circa 25°C, 31°C şi 19°C pentru temperaturile zilnice medii, maxime şi minime,
respectiv) a alcătuit 2,0-4,4% pentru fiecare spor de temperatură de 1°C. Relaţia temperatură–mortalitate în exces devine tot mai puternică în timp;
efectele maxime au fost determinate după una-trei zile de impact al căldurii.
39
Biroul Naţional de Statistică, 2009.
40
UNICEF Moldova, “Drought after-effects upon population of the Republic of Moldova.” (UNICEF Moldova,(Efectele secetei asupra
populaţiei din Republica Moldova) Chisinau, 2007.
41
World Health Organization, “Assessment of health security and crisis management capacity”, (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii,“Evaluarea securităţii sănătăţii şi capacitatea administrării crizei”),The Republic of Moldova, 2008.
42
N. Opopol, R. Corobov, Excess mortality in Chisinau during the hot summer of 2007. (Mortalitate excesivă la Chişinău în perioada
verii fierbinţi din 2007). The Proceedings of the National Conference: Health in relation to the environment. Chisinau, 15 October
2010, p.22-33

Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor impacturilor schimbării climei asupra sănătăţii
Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul riscurilor/oportunităţilor schimbării climei asupra sănătăţii,
cele mai vulnerabile regiuni ale Republicii Moldova care vor fi afectate de posibila schimbare a climei, vor
fi municipiul Chişinău, sudul, şi parţial centrul, pentru care, în baza raţionamentului de expert, s-a
identificat cel mai mare număr de riscuri cu probabilitate înaltă ce ţin de schimbarea climei (vezi Tabelul 2-
8).
Se consideră că în Republica Moldova , şase dintre riscurile identificate ar avea prioritate înaltă:
 Sporirea numărului deceselor cauzate de valuri de căldură;
 Sporirea numărului bolilor cauzate de poluarea aerului;
 Riscul înalt de afecţiuni alergice;
 Riscul înalt de secetă şi deficit de apă; şi
 Sporirea cazurilor de boli transmise prin apă şi prin alimente.
În acest caz, există şi o oportunitate asociată cu impacturile climei asupra sănătăţii: reducerea mortalităţii
din cauza frigului pe timp de iarnă.
Totuşi, în cadrul acestor regiuni, analiza trebuie să ţină cont de faptul că schimbarea climei nu le afectează
pe diferite grupuri de persoane în aceeaşi măsură: unele grupuri sunt, evident, mai vulnerabile decât
altele. De exemplu, infrastructura pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii este mult mai puţin accesibilă în
zonele rurale, iar populaţia de la sate are un număr mai mare de persoane, care nu sunt înregistrate la
medicul de familie (62% din numărul total ale persoanelor neînregistrate) precum şi o cotă mult mai mare
de persoane care nu deţin poliţă de asigurare medicală obligatorie (27,3% din populaţia rurală comparativ
cu 19,9% din populaţia de oraşe). Mai mult decât atât, fiecare a treia persoană, care nu deţine o poliţă de
asigurare medicală face parte din cea dea cincia, cea mai săracă, chintilă. În al doilea rând, populaţia rurală
(circa 60% din numărul total) este mult mai dependentă de aprovizionarea descentralizată cu apă, decât
populaţia de la oraşe, iar declinul calităţii apei va afecta populaţia rurală (unul din cele mai vulnerabile
grupuri la bolile intestinale sunt copiii).
Altă vulnerabilitate importantă este riscul subnutriţiei, care apare atunci când factorii climatici severi, aşa
ca seceta, inundaţiile şi grindina ar putea ruina culturile, lăsând fermierii mici fără mâncare şi venituri, ceea
ce înseamnă că populaţia rurală va înfrunta riscuri nutriţionale serioase.43
Oficiul Regional al OMS pentru Europa44 declară că prevenirea efectelor schimbării climei asupra sănătăţii şi
reacţia la acestea va necesita un set de acţiuni la diferite niveluri: de la pregătirea sistemului de sănătate în
coordonare cu sistemele de avertizare meteorologică timpurie până la consultarea oportună publică şi
medicală şi îmbunătăţiri ale încăperilor de locuit şi planificării urbane. Acţiunile în domeniul sistemului
sănătăţii ar putea include: (1) întărirea protecţiei sănătăţii; (2) susţinerea aspectelor de sănătate în alte
sectoare; (3) împărtăşirea bunelor practici în acţiuni intersectoriale; (4) dezvoltarea capacităţilor
personalului medical; (5) asigurarea informaţiei; şi (6) prezentarea unui exemplu prin “înverzirea” serviciilor
medicale.
43
RNDU, 2009/2010
44
Menne B et al., eds. “Protecting Health in Europe from Climate Change.” Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2008
(“Protejarea sănătăţii de schimbarea climei în Europa.”)
(http://www.euro.who.int/Document/GCH/Protecting_health.pdf?language=French, accessed on 8 August 2008).

Tabelul 2-8. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sănătate
Detalii despre mărimea Mun.
Nord Centru Sud
Mai multe decese din cauza valurilor de căldură SCĂZUT MEDIU RIDICAT RIDICAT
Mai multe boli din cauza poluării aerului MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
Schimbări în fazele fenologice şi risc înalt de afecţiuni
MEDIU MEDIU MEDIU RIDICAT
alergice
Risc înalt de secetă şi deficit de apă * SCĂZUT MEDIU RIDICAT SCĂZUT
Sporirea frecvenţei şi intensităţii inundaţiilor ** MEDIU RIDICAT RIDICAT SCĂZUT
Sporirea cazurilor de boli transmise prin apă şi prin
Riscuri
MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU

alimente
tunitate
SCĂZUT
Opor-
Reducerea mortalităţii cauzată de frig pe timp de iarnă RIDICAT MEDIU MEDIU
*Seceta reduce disponibilitatea apei pentru igienă; seceta sporeşte riscul incendiilor forestiere; seceta reduce disponibilitatea de alimente pentru
populaţia, care depinde în mare măsură de productivitatea agricolă a gospodăriilor şi/sau este slabă din punct de vedere economic.
**Inundaţiile întrerup aprovizionarea cu apă şi sistemele de canalizare şi pot deteriora sistemele de transport şi infrastructura de asistenţă
medicală; inundaţiile pot forma condiţii potrivite pentru răspândirea ţânţarilor şi conduce la epidemii de boli; inundaţiile pot spori afecţiunile legate
de stresul post-traumatic.
Pe scurt, acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în sectorul sănătăţii în Republica

Moldova ar putea include: transpunerea procedurilor anterioare discutate la conferinţe într-o evaluare
naţională structurată a riscurilor medicale ale schimbării climei şi aducerea lor la cunoştinţa elaboratorilor
de politici; discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru a fi utilizate de sectorul medical la
identificarea riscurilor de sănătate asociate cu clima din ţară; selectarea unui organ de conducere, care va
coordona pregătirea de schimbare a climei în aspectul de sănătate publică şi reacţia la aceasta; definirea
rolurilor şi responsabilităţilor; revederea şi fortificarea sistemelor existente de supraveghere a bolilor cu
scopul includerii unor consecinţe de sănătate cauzate de climă, aşa cum ar fi morbiditatea şi mortalitatea
asociate cu căldurile; identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a grupurilor de risc şi a populaţiei
vulnerabile; elaborarea protocoalelor de tratament pentru problemele medicale cauzate de climă;
sensibilizarea specialiştilor medicali şi a publicului; instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferirea
consultanţei populaţiei cu privire la măsurile, ce urmează a fi întreprinse în timpul fenomenelor climaterice
extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi seceta; crearea unui sistem de monitorizare şi a unui
mecanism de evaluare, pentru a aprecia eficacitatea pregătirii şi măsurile necesare; examinarea costului (şi
volumului) energiei şi emisiilor de CO2 utilizate pentru condiţionarea aerului şi susţinerea metodelor
alternative de răcire în rândul populaţiei; menţinerea cooperării internaţionale şi regionale45.
2.2.4. Impacturile schimbării climei asupra pădurilor
Ecosistemele forestiere (reprezentate de zona forestieră şi altă vegetaţie forestieră) acoperă doar 456.000
ha, sau circa 13,5% din teritoriul Moldovei46, şi joacă un rol extrem de important în protecţia bazinelor
hidrografice, asigurând, în acelaşi timp, un şir de beneficii economice şi de mediu directe şi indirecte pentru
comunităţile rurale: lemnul de foc, produse ne-lemnoase, stabilizarea ravenelor, amenajarea peisagistică şi
alte beneficii. Lemnul de foc este deosebit de important pentru familiile mai sărace, care nu îşi pot permite
cheltuielile energetice ridicate pentru gaz şi electricitate.
45
World Health Organization, “Assessment of health security and crisis management capacity”, (“Evaluarea securităţii medicale şi
capacităţii de gestionare a crizei”), The Republic of Moldova, 2008
46

Pădurile din ţară sunt amplasate preponderent în regiunile centrale (60% din spaţiul forestier), cu acoperire
mai mică în regiunile de nord şi de sud (26 şi 14 %, respectiv).47
Tabelul 2-9. Distribuirea pădurilor în Republica Moldova pentru la 01 ianuarie 2006

Zona geografică Suprafaţa totală a zonei, mii Suprafaţa acoperită cu păduri, Gradul de împădurire, %
ha mii ha
Nord 1149,4 92,9 8,1
Centru 1448,8 209,4 14,5
Sud 786,9 60,4 7,7
Total pe ţară 3385,1 362,7 10,7
În ţară sunt reprezentate următoarele tipuri principale de păduri: păduri de stejăriş, păduri de gorun,
păduri de fag, lunci şi păduri de specii amestecate. Ecosistemele forestiere sunt populate de circa 860 specii
de plante, care constituie 43 procente din diversitatea biologică florală spontană totală din ţară. Dintre
toate speciile de animale vertebrate şi nevertebrate, circa 60 procente pot fi găsite frecvent în comunităţile
biotice forestiere. Este, de asemenea, important ca peste 50 de procente din toate speciile vegetale şi
animale incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, fac parte din biocenoza forestieră.
După cum se afirmă în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Silviculturii (2001), funcţia principală a resurselor
forestiere este de a menţine echilibrul ecologic, însă suprafaţa zonelor împădurite este insuficientă pentru a
garanta protecţia eficace a mediului. Împădurirea scăzută a constituit o cauză majoră a nivelului ridicat de
eroziune a solului, alunecărilor de teren şi a degradării resurselor acvatice; acest fapt, de asemenea,
intensifică secetele. Cauzele principale ale degradării pădurilor sunt: (1) sporirea defrişării ilicite din cauza
preţurilor ridicate la lemn şi combustibil; (2) lipsa controlului eficient din partea administraţiilor locale; (3)
nivelul redus de cunoştinţe şi de cultură ecologică; şi (4) păşunatul excesiv şi lipsa unei gestionări forestiere
adecvate48. Tendinţa de despădurire de lungă durată, de 100 ani, a fost inversată în ultimii 50 de ani, iar
politica forestieră curentă din Moldova îndeamnă spre o creştere a acoperirii forestiere prin împădurire şi
gestionare mai bună a pădurilor comunitare pentru consum direct şi protecţia bazinelor hidrografice.
Protecţia pădurilor poate asigura “câştiguri triple”, prin i) sporirea producţiei şi productivităţii alimentelor,
(ii) ajutorul în scoaterea oamenilor din sărăcie, şi, în acelaşi timp, (iii) susţinerea mediului global prin
stocarea carbonului şi conservarea diversităţii biologice.
Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor forestiere

Cercetătorii anticipă că, chiar şi cele mai mici schimbări ale temperaturii şi precipitaţiilor ar putea afecta în
mare parte creşterea şi supravieţuirea pădurilor în viitor, în special în zonele de periferie şi tranziţie ale
ecosistemelor, cum sunt pădurile Moldovei.
Schimbarea climei ar influenţa asupra condiţiilor viitoare de umiditate în păduri prin schimbarea atât a
temperaturii, cât şi a precipitaţiilor. Odată cu creşterea temperaturii, creşte pierderea de apă prin evapo-
transpiraţie, ceea ce duce la condiţii mai uscate. Temperaturile ridicate, de asemenea, tind să reducă
eficienţa utilizării apei de către plante. În unele zone ale Republicii Moldova, reducerea în viitor a
47
Comunicarea personală a expertului naţional, Dl Ion TALMACI, Director Interimar al Institutului de Gestionare Forestieră şi
Cercetare
48
World Bank, “Integrating Environment into Agriculture and Forestry Progress and Prospects in Eastern Europe and Central Asia”,
.(Banca Mondială, “Integrarea mediului în progresele şi perspectivele sectorului forestier in Europa de Est şi Asia Centrală”),
Volume II, Country Review, November 2007.

precipitaţiilor va accentua stresul de umiditate cauzat de încălzire. Schimbările în caracterul sezonier al
precipitaţiilor şi fenomenele extreme, aşa ca seceta şi ploile abundente, vor avea, de asemenea,
importanţă.
De exemplu, analiza creşterii inelelor copacilor de stejar şi frasin din centrul Moldovei a arătat că reducerea
creşterii inelelor cu 50% din mărimea înregistrată în anul precedent şi în comparaţie cu media multianuală a
ultimilor 10 ani a fost asociată cu seceta din 200749.
În prezentul compartiment se evidenţiază impacturile principale directe ale schimbării climei şi consecinţe
socio-economice potenţiale în Republica Moldova, care sunt relevante pentru păduri, acestea fiind
prezentate în Tabelul 2-10.
Tabelul 2-10. Sumarul impacturilor socio-economice ale schimbării climei asupra sectorului forestier din
Republica Moldova
Categoria Impactul asupra sectorului forestier Impactul social/economic
impactului climei
Temperaturi Sezon de creştere mai îndelungat; Reducerea volumului de producţie a lemnului;
înalte, valuri de Consecinţe negative pentru speciile sensibile la Tranziţia la alte forme de energie; şi costuri adiţionale
căldură schimbările temperaturii; şi pentru populaţie.
Sporirea vulnerabilităţii la incendiile pădurii
Schimbarea Schimbarea stării fitosanitare* Modificarea capacităţii habitatului forestier de
indicilor de Schimbarea compoziţiei speciilor; şi menţinere a diversităţii biologice, protecţie a
precipitaţii Schimbările tipurilor şi incidenţei dăunătorilor şi mediului şi asigurare a funcţiilor socio-economice
bolilor. specifice.
Fenomene Creştere şi producţie redusă de biomasă; Pierderi economice în sectorul forestier.
extreme: secete, Creşterea numărului de incendii forestiere; şi
incendii, furtuni Rată sporită de mortalitate a seminţelor.
de vânt şi
inundaţii
*În cursul perioadei 2010-2039,se aşteaptă că starea fitosanitară (ex. sănătatea plantelor) se va schimba semnificativ în partea de nord a ţării, în
care zonele cu copaci care se usucă se vor extinde cu circa 15-25%. În 2040-2069, modificarea stării fitosanitare determinată de nivelul de uscare a
copacilor în partea de nord a ţării va stimula puternic extinderea către sud şi sud-est. Vor avea loc schimbări semnificative în acest aspect între anii
2070-2099. În partea de nord pădurile se vor usca intens50.
Evaluarea riscurilor/oportunităţilor schimbării climei în domeniul resurselor forestiere
Lipsa potenţială a precipitaţiilor de vară cu secete îndelungate este principalul factor limitativ al creşterii şi
productivităţii forestiere. Creşterea temperaturilor şi schimbarea precipitaţiilor sunt factorii principali, care
expun pădurile la acţiunea diferitor insecte dăunătoare şi boli fungice. Cererea de apă în perioada sezonului
de creştere este în mod normal mai mare decât cantitatea de ploaie. Aceasta arată că dacă ridicarea
temperaturii nu coincide cu ploi mai abundente, insuficienţa de apă ar putea limita creşterea într-o măsură
mai mare decât în prezent. Efectul schimbării climei asupra speciilor individuale poate fi pozitiv sau negativ,
în dependenţă de condiţiile amplasării lor şi de schimbările regionale ale climei.
Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul mărimii impactului cu probabilitate de risc din cauza
schimbării posibile a climei în sectorul forestier, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Moldova vor fi:
sudul (unde deja este cel mai scăzut nivel de împădurire, 7,7%) şi, parţial, centrul (unde în prezent se află
cea mai mare suprafaţă acoperită de păduri 209,4 mii ha, sau circa 14,5% din teritoriul total al zonei
49
50

geografice), pentru care, în baza raţionamentului de expert, s-a determinat cel mai mare risc de
probabilitate înaltă asociat cu schimbarea climei (vezi Tabelul 2-11).
Tabelul 2-11. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sectorul forestier

Detalii cu privire la mărimea riscurilor/oportunităţilor Nord Centru Sud
Schimbarea compoziţiei speciilor * SCĂZUT MEDIU RIDICAT

Creşterea posibilă a mortalităţii copacilor SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Modificări în concurenţa speciilor MEDIU MEDIU RIDICAT
Consecinţe negative pentru speciile sensibile la
SCĂZUT MEDIU RIDICAT
schimbarea temperaturii
Schimbarea ratei de regenerare MEDIU RIDICAT RIDICAT
Schimbările sensibilităţii speciilor la deficitul de apă MEDIU RIDICAT RIDICAT
Schimbările densităţii individuale a copacilor MEDIU RIDICAT RIDICAT
Creşterea distrugerilor abiotice cauzate de incendii, furtuni de
SCĂZUT MEDIU MEDIU
vânt, inundaţii şi secetă
Risc
Schimbarea condiţiilor fitosanitare MEDIU RIDICAT RIDICAT

Oportu-
nitate
Schimbarea producţiei de biomasă ** RIDICAT MEDIU SCĂZUT
* Reducerea zonelor forestiere mezofile (arboret de copaci de fag, arboret de copaci de gorun şi arboret de copaci de stejar) în favoarea pădurilor
termofile de gorun cu copaci de scumpie şi păşuni xerofile.51
**Printre speciile amestecate carpenul şi frasinul ar putea fi cele mai vulnerabile specii în condiţiile climei noi determinate de schimbarea climei. În
prima jumătate a ciclului de producere, începând cu 2010, frasinul poate prezenta o reducere de 20-40% din creşterea biomasei.52
Pentru sectorul forestier din Republica Moldova, şapte dintre riscurile identificate în Tabelul de mai jos sunt
considerate că având prioritate înaltă:
 Consecinţele negative pentru speciile sensibile la schimbările temperaturii;
 Schimbarea ratei de regenerare;
 Schimbarea sensibilităţii speciilor la deficitul de apă;
 Schimbarea densităţii individuale a copacilor;
 Schimbarea condiţiilor fitosanitare;
 Schimbarea compoziţiei speciilor;
 Creştere posibilă a mortalităţii copacilor.
În acest caz există o oportunitate asociată cu impacturile climei asupra sectorului forestier: creşterea
producerii de biomasă. Arborele de arţar alb şi tei comun ar putea acumula cu peste 30% mai multă
biomasă, decât volumul obişnuit până în 2040, după care va urma o reducere în continuare a biomase
totale în condiţiile schimbării mediului, din cauza reducerii populaţiilor ca rezultat a degradării speciilor; de
asemenea gorunul ar putea acumula cu 10-20% mai multă biomasă decât volumul obişnuit până în 204053.
Rezultatul evaluării vulnerabilităţii pentru sectorul forestier este prezentat în Tabelul 2-10.
Măsurile de adaptare în zona bioclimatică continental-temperată54, care, de asemenea, include pădurile din
Republica Moldova, sunt foarte diverse. Cercetările, care au loc în prezent şi cele planificate, includ aşa
51
52
Ibid.
53

teme ca puieţi adaptaţi, daune biotice şi abiotice, diversitatea biologică, în special diversitatea genetică,
prelucrările silvicole, şi funcţiile de protecţie ale pădurilor. Măsurile la nivel de arboret (regenerarea
pădurilor, şi rărirea arboretului, recoltarea) au scopul de a reduce riscurile distrugerilor abiotice, aşa ca
incendiul, vântul, seceta, precum şi distrugerile biotice, aşa ca dăunătorii şi bolile patogene. Construirea
unor păduri stabile şi diversificate constituie o măsură continuă şi este planificată pentru îmbunătăţirea
stabilităţii arboretului prin selectarea speciilor, originii şi genotipurilor corespunzătoare.
2.2.5. Impacturile schimbării climei asupra sectorului energetic
Cea mai mare parte din capacităţile energetice instalate sunt învechite, iar ineficienţa energetică este
înaltă. Pierderile de energie (electrică şi termică) prin transmisie şi distribuţie au fost excesive în trecut şi
sunt considerabile ca fiind considerabile şi în prezent, ceea ce afectează în mod nefavorabil eficienţa
energetică a sectorului. Datorită măsurilor organizaţionale şi tehnice, pierderile reţelelor de distribuţie a
electricităţii s-au redus de la peste 40% în 2001 până la 11,1-14,0% în 200955. Pierderile de căldură la
Chişinău şi Bălţi ajung până la 19–21%. Reducerea pierderilor de energie din reţelele energetice rămâne a fi
o prioritate pentru sectorul energetic şi corespunde principiilor UE.
Din cauza capacităţii limitate de generare a energiei în ţară, Moldova se bazează,în mare parte, pe
importuri pentru nevoile sale energetice. În 2007 importurile au constituit până la 90% din energia totală a
Moldovei. Aceasta face ca Moldova să fie foarte vulnerabilă la întreruperi de livrare şi sporiri ale preţurilor
în cadrul furnizărilor de energie din străinătate. Aceasta poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării
umane.56
Distribuirea consumului de energie finală după sectoare în 2008 era dominată de sectorul rezidenţial (44,4
procente), sectorul transporturilor (23,5 procente), sectorul industrial (9,8 procente), sectoarele comercial
şi instituţional (8,5 procente) şi sectorul agricol (3,6 procente). Distribuirea consumului de combustibil final
după tip în 2008 a fost dominată de gaze naturale (41,7 procente), combustibil diesel (17,3 procente),
electricitate (10,9 procente), benzină (10,5 procente), cărbune (8,3 procente), gaze naturale lichefiate (2,9
procente) şi lemne de foc (2,9 procente)57. Republica Moldova are potenţialul să utilizeze o cotă mai mare
de resurse regenerabile, inclusiv biomasa, energia solară, eoliană, hidraulică şi geotermală, acestea fiind
gestionate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Resurselor Regenerabile de Energie (2003-2010).58
Impactul posibil al schimbării climei asupra sectorului energetic

Odată cu încălzirea globală, consumul de energie în sectoarele sensibile la climă se poate schimba. Efectele
posibile ale încălzirii, care ar putea fi relevante pentru Moldova, includ: (1) diminuarea cantităţii de energie
consumată în încăperile locative, comerciale şi industriale pentru încălzirea spaţiilor şi creşterea volumului
de energie utilizat pentru răcirea spaţiului; (2) diminuarea volumului de energie utilizat direct în anumite
procese, cum ar fi încălzirea apei în spaţiile locative, comerciale şi industriale şi creşterea volumului de
energie utilizat pentru răcire în spaţiul rezidenţial şi comercial şi în procesele industriale (de ex.,
termocentrale); (3) creşterea cererii de energie utilizate pentru generarea altor resurse pentru procesele
sensibile la climă, aşa ca pomparea apei pentru agricultura irigată şi întrebuinţări municipale; (4)
schimbarea bilanţului utilizării de energie între formele de livrare şi tipurile de combustibil, ca între
55
www.anre.md. Raport cu privire la activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică pentru anul 2009.
56
PNUD, 2009/2010
57
NBS (2009), Bilanţurile energetice ale Republicii Moldova, Colecţii statistice, 2008.
58
UNDP, 2009/2010

electricitatea utilizată pentru condiţionarea aerului şi gazul natural utilizat pentru încălzire; şi (5)
schimbarea consumului de energie în sectoarele economice-cheie sensibile la climă, aşa ca transportul,
construcţiile, agricultura şi altele.59
Ar putea avea loc, de asemenea, schimbări în aprovizionare. Fenomenele extreme, temperaturile extreme
ar putea deteriora infrastructura de aprovizionare cu energie, iar dezvoltarea surselor de energie
regenerabilă depinde foarte mult de potenţialul apei, vântului şi biomasei, toate urmând a se schimba
odată cu schimbarea climei.
Impacturile principale directe ale schimbării climei şi consecinţele social-economice potenţiale ale acestora
în Republica Moldova, care sunt relevante pentru sectorul energetic, sunt prezentate în Tabelul 2-12.
Tabelul 2-12: Sumar al impactului socio-economic al schimbării climei asupra sectorului energetic în
Republica Moldova
Categoria Impactul asupra energiei Impactul social/economic
impactului
climatic
Temperaturi Cerere sporită de electricitate pentru Accesul la aerul condiţionat este disponibil doar
ridicate şi valuri condiţionarea aerului. pentru persoanele cu venituri mai ridicate.
de căldură Temperaturile ridicate reduc eficienţa de Cerere ridicată şi cerinţe în momentele de vârf,
generare termică impozitarea sistemelor de transmisie şi distribuţie
Volum redus de energie generată
Eficienţă a bateriilor solare redusă de
temperaturile ridicate
Necesităţi sporite de apă pentru termocentrale
Fenomene Deteriorare sporită a reţelelor de furnizare. Pericole pentru transmisia şi distribuirea electricităţii*.
extreme Alternarea în distribuirea frecvenţei şi vitezei Incertitudine sporită privind producţia energiei
vânturilor
Secete Producţie redusă de energiei hidroelectrică Generarea energiei hidroelectrice poate fi afectată
serios de secetă, se aşteaptă că se va genera cu 10-
30% mai puţină electricitate.
Reducerea producţiei de biomasă Pericole de reducere a producţiei energiei din
biomasă.
Concurenţa potenţială între culturile energetice şi cele
non-energetice pentru resursele funciare şi cele
acvatice
Temperaturi Deteriorarea liniilor de transportare a Pierderea electricităţii; şi
scăzute şi Îngheţ electricităţii cheltuieli pentru reparaţia liniilor de transmisie.
Înnorare scăzută Potenţial sporit de producţie a energiei electrice Diversificarea furnizării de energie; şi
fotovoltaice (FV) Poluare redusă.
Sporirea vitezei Generare sporită de energie eoliană Diversificarea furnizării de energie; şi

vântului Poluare redusă.
*Aproape 300 de localităţi au suferit de pe urma deconectărilor de la reţelele electrice în ianuarie 2009 din cauza vânturilor
60
puternice şi fenomenelor asociate .
59
Synthesis and Assessment Product 4.5. Report by U.S. Climate Change Science Program and the Subcommittee on Global Change
Research: Effects of Climate Change on Energy Production and Use in United States. . (Produs de sinteză şi de evaluare 4.5, Raport
realizat de Programul Ştiinţific de Schimbare a Climei al SUA şi Sub-comitetul privind Cercetarea Schimbării Globale: Efectele
schimbării climei asupra producţiei şi utilizării energiei în Statele Unite) Authors: Thomas J. Wilbanks, Vatsal Bhatt, Daniel E. Bilello
et.al. February, 2008. - 85p
60
RNDU 2009/2010

Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbării climei în sectorul energetic
Deşi Moldova îşi acoperă necesităţile energetice din importuri, Strategia Energetică Naţională 2020 vizează
fortificarea capacităţilor de producere locală prin modernizarea şi îmbunătăţirea Centralelor Electrice şi
Termice existente (CET 1, CET 2 şi CET Nord) precum şi prin construirea unor mini-centrale termoelectrice
noi. Un alt domeniu de concentrare a eforturilor va fi producţia sporită de energie din surse regenerabile,
cum ar fi biomasa, energia solară şi eoliană. Totuşi, proiecţiile privind clima şi disponibilitatea apei arată că
o parte din aceste planuri ar putea fi periclitate conform unor scenariilor climatice. În prezent de la 65 până
la 70% din apa totală se utilizează la încălzirea şi răcirea industrială şi producţia hidro-energetică. Totuşi, din
câte s-a demonstrat, volumul de apă în Moldova este foarte sensibilă la efectele schimbării climei. Astfel,
deficitul de apă va începe să afecteze în mod advers obiectivele de dezvoltare naţională până în 2020, dacă
s-ar conta doar pe apele de suprafaţă. Dacă se adaugă apele subterane, deficitul de apă va deveni un
obstacol pentru dezvoltare către 2030. Mai mult, unul din efectele schimbării climei asupra aprovizionării
cu apă va fi instabilitatea crescândă a debitului anual de apă: supra-aprovizionare sporită de scurtă durată
primăvara şi inundaţii bruşte şi deficit cauzat de secete mai lungi şi mai severe. Astfel, deficitul înalt de apă
ar putea deveni bariera principală în calea sporirii producţiei energiei hidroelectrice şi de cogenerare. În
plus, proiecţiile climatice arată că înrăutăţirea anticipată a condiţiilor de umiditate şi aridizarea în
permanentă creştere ar putea duce la deteriorarea condiţiilor ecologice climatice pentru creşterea
plantelor până la finele secolului. În cele din urmă aceasta reprezintă o ameninţare serioasă pentru
producţia energiei din biomasă.
Conform RNDU, creşterea anticipată a numărului de zile cu temperaturi ce depăşesc 10°C va însemna, că
încălzirea locuinţelor va fi necesară pentru un număr mai mic de zile (la Chişinău, sezonul încălzirii
centralizate începe atunci când temperatura zilnică este mai mică de 8°C). În acelaşi timp, se aşteaptă că
verile şi toamnele vor deveni mai fierbinţi şi mai uscate. Astfel, cererea de electricitate necesară pentru a
asigura răcirea aerului în încăperi ar putea spori. Chiar şi fără a se ţine cont de efectele schimbării climei, se
anticipă că consumul de electricitate va creşte cu peste 15 procente în perioada din 2006 până în 2020.
Dacă ţinem cont de efectele schimbării climei asupra cererii, am putea anticipa că cererea de electricitate
va spori şi mai mult.
Conform evaluării vulnerabilităţii în aspectul impacturilor cu probabilitate de riscuri cauzate de schimbarea

posibilă a climei asupra sectorului energetic, cele mai vulnerabile regiuni din Republica Moldova vor fi:
municipiul Chişinău, nordul şi, parţial, sudul, pentru care, conform raţionamentului de expert, va exista cel
mai înalt risc cu probabilitate sporită de schimbare a climei (vezi Tabelul 2-13).
Tabelul 2-13. Riscuri şi oportunităţi prioritare pentru sectorul energetic

Detalii privind mărimea Mun.
Nord Centru Sud
riscurilor/oportunităţilor, Chişinău
Sporirea deteriorării reţelelor de furnizare care prezintă pericole
RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
pentru transmisia şi distribuţia electricităţii
Sporirea energiei utilizate pentru răcirea spaţiilor locativ şi comercial
RIDICAT MEDIU MEDIU RIDICAT
şi răcirea în procesele industriale
Schimbarea bilanţului utilizării energiei între tipurile de combustibil RIDICAT MEDIU MEDIU RIDICAT
Deficitul de apă crescând ar putea deveni cel mai mare obstacol în
calea îmbunătăţirii producţiei energiei hidroelectrice şi de RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
cogenerare
Risc
Reducerea producţiei de biomasă MEDIU MEDIU RIDICAT

Nord Centru Sud
riscurilor/oportunităţilor, Chişinău
Reducerea energiei utilizate pentru încălzirea apei locative,

comerciale şi industriale
Viteza şi direcţia vântului (potenţialul şi eficienţa de generare a

Oportunitate
MEDIU MEDIU RIDICAT MEDIU

energiei vântului)
Durata timpului noros (potenţial de generare a energiei solare) MEDIU MEDIU RIDICAT RIDICAT
Pentru sectorul energetic din Republica Moldova, se consideră că cinci dintre riscurile identificate în Tabelul
de mai jos ar avea prioritate înaltă:
 Sporirea energiei utilizate pentru răcirea spaţiilor locative şi comerciale şi răcirea în procesele
industriale;
 Sporirea deteriorării reţelelor de furnizare, care prezintă pericole pentru transmisia şi distribuţia
electricităţii;
 Schimbarea bilanţului utilizării energiei între tipurile de combustibil;
 Deficitul de apă crescând ar putea deveni cel mai mare obstacol pentru îmbunătăţirea producţiei
energiei hidroelectrice şi de cogenerare; şi
 Reducerea producţiei de biomasă.
În acest caz, există trei oportunităţi asociate cu impacturile climei în sectorul energetic: reducerea energiei
utilizate pentru încălzirea apei locative, comerciale şi industriale în municipiul Chişinău, centru şi sud; viteza
şi direcţia vântului ar putea spori potenţialul şi eficienţa de generare a energiei vântului cu probabilitate
înaltă în sud şi mai puţin în centru şi nord; şi durata timpului solar, ar putea spori potenţialul de generare a
energiei solare în sud şi municipiul Chişinău.
Rezultatul evaluării vulnerabilităţii pentru sectorul energetic este prezentat în Tabelul 2-12. outcom
În sumar, ca exemple de măsuri de adaptare la schimbarea climei pentru reducerea pierderilor/riscurilor în

sectorul energetic ar putea servi următoarele:
 APROVIZIONARE:
(i) Resursele fosile (inclusiv combustibil şi gaz, energia termoelectrică). Exemplele ar putea
include înlocuirea sistemelor de răcire cu apă prin sisteme de răcire cu aer, răcire uscată,
sau sisteme de recirculare; îmbunătăţirea construcţiei turbinelor de gaz (palete culisante de
ghidare, voaluri de aer, filtre de aer, tehnici de spălare a lamelor compresoarelor, etc.);
(re)amplasarea în regiuni cu risc redus de inundaţie/secetă; construcţia barajelor pentru
inundaţii, fortificarea pereţilor şi acoperişurilor; adaptarea regulamentelor în aşa fel, încât
să fie permisă o temperatură de descărcare mai ridicată; examinarea posibilităţii utilizării
repetate a apei şi integrarea tehnologiilor la rafinării.
(ii) Energia hidroelectrică: Exemplele ar putea include: construirea porţilor de deznămolire;
mărirea înălţimii digurilor; construirea digurilor mici în bazinele superioare; adaptarea
capacităţii la regimul de debit (dacă este mărit); adaptarea funcţionării uzinelor la
schimbările debitului râurilor; complementarităţi operaţionale cu alte surse (de ex., gaz
natural);
(iii) Eoliană:(re)amplasarea bazată pe schimbările aşteptate în viteza vântului.
(iv) Solară: (re)amplasarea bazată pe schimbările aşteptate în durata solară; şi

(v) Biomasa: introducerea culturilor noi cu toleranţă mai mare la stresul de căldură şi deficitul
de apei; substituirea surselor de combustibil; sisteme de avertizare timpurie (despre
temperatură şi ploi); susţinere pentru recoltarea de urgenţă a biomasei; ajustarea
gestionării culturilor şi schemelor de asolament; ajustarea datelor de plantare şi
recoltare; introducerea practicilor de conservare a umidităţii solului.
 CERERE: investiţii în infrastructuri şi echipamente de eficienţă înaltă; investiţii în generarea
descentralizată a energiei cum ar fi generatoare FV pe acoperişuri; utilizarea eficientă a energiei
prin practici bune de operare.
 TRANSMITERE ŞI DISTRIBUIRE: îmbunătăţirea durabilităţii conductelor şi a altor infrastructuri de
transmisie şi distribuire; îngroparea sau re-evaluarea cablurilor reţelei electrice; planificare de
urgenţă; inspectarea regulată a infrastructurii vulnerabile, cum ar fi stâlpii de lemn61.
2.2.6. Impacturile schimbării climei asupra sectorului transporturilor
Infrastructura transporturilor este esenţială pentru dezvoltarea umană, întrucât oferă un sprijin pentru
serviciile de livrare-cheie şi pentru accesul la pieţe. Sectorul transporturilor joacă un rol semnificativ în
economia naţională a Republicii Moldova, contribuţia curentă a acestuia la Produsul Intern Brut constituind
circa 12,2 procente. Acest sector creşte permanent (de la 4,8 procente în 1990, până la 12,2 procente în
2008). Sectorul transporturilor asigură locuri de muncă pentru 71 mii de persoane, sau 5,7 procente din
populaţia angajată a ţării.62
Sectorul transporturilor al Republicii Moldova constă din următoarele segmente: transportul rutier,
transportul feroviar, transportul aerian şi naval. Deoarece Moldova este o ţară mică din punct de vedere
geografic şi nu are acces la mare, drumurile constituie o formă-cheie a infrastructurii. În prezent 95
procente din pasageri şi 30 procente din încărcături se transportă pe drumuri.63
Totuşi, un şir de indicatori ne prezintă un standard de dezvoltare foarte scăzut şi o calitate proastă a
drumurilor. Doar 5.800 km din totalul de 10.500 km de drumuri au acoperire rigidă (fie beton, fie asfalt).
Restul au o aşa-numită „pavare uşoară” şi reprezintă în special drumurile locale64. Conform unui raport al
Băncii Mondiale, din cauza condiţiei inadecvate a reţelei de drumuri, circa 40 de localităţi nu au acces pe
întreg parcursul anului la reţeaua de drumuri naţionale şi, în timpul întregului sezon ploios şi de iarnă, sunt,
de fapt, izolate de restul ţării65.
Valurile de căldură de lungă durată pot înrăutăţi sau chiar distruge pavajul de asfalt al drumurilor naţionale.
Acest fenomen a fost deja confirmat atât în 2003, cât şi în 2007, când s-au înregistrat perioade mai
îndelungate de temperaturi ridicate. Cel mai serios prejudiciu a fost adus magistralei Chişinău - Bălţi. Chiar
şi pe magistrala naţională recent reconstruită Chişinău – Leuşeni, porţiuni lungi de drum au fost deformate.
Drumurile din Râbniţa şi Rezina au fost, practic, distruse în întregime de camioanele ce duc ciment de la
fabricile locale.
Ploile abundente de vară au stopat, practic, circulaţia vehiculelor în centrul Chişinăului în 2005, 2008, şi
61
WB, “Climate Impacts on Energy Systems: Key Issues for Energy Sector” BM, (“Impacturile climei asupra sistemelor energetice.
Problemele-cheie pentru sectorul energetic” ) Authors: Jane Edinger, Walter Vergara, Irene Leino. January 28, 2011. 225p.
62
NBS, 2009.
63
PNUD, 2009/2010
64
Expert-Group, “State of the Country Report” (Raport despre situaţia în ţară), 2008
65
World Bank, “Moldova: Transport Strategy Update with Emphasis on the Road Sector”, (Banca Mondială, “Moldova.
Actualizarea Strategiei transporturilor cu accent pe sectorul drumurilor”), December 2002.

2009, cauzând prejudicii suplimentare pavajului străzilor orăşeneşti, care şi aşa se află în stare proastă.
Sistemul de colectare a apei de ploaie este învechit şi nu este capabil să facă faţă ploilor abundente66.
Impactul posibil al schimbării climei asupra sectorului transporturilor din Moldova

Sectorul transporturilor cuprinde drumurile, calea ferată, porturile şi transportul aerian, cu diferite tipuri şi
vechime a infrastructurii. Sectorul transporturilor este vulnerabil la creşterea prezisă a frecvenţei şi
intensităţii furtunilor (vânt, ploaie, ninsori), care ar putea duce la preturi ridicate privind construcţia,
întreţinerea şi operarea infrastructurii transporturilor şi a vehiculelor. În plus, cheltuielile de întreţinere vor
spori pentru anumite tipuri de infrastructură, deoarece aceasta se deteriorează mai repede la temperaturi
de peste 32°C. Cheltuielile de construcţie ar putea creşte, întrucât echipele de lucru ar putea fi inapte să fie
deplasate în timpul fenomenelor extreme de căldură, iar durabilitatea betonului este afectată de
temperatura la care acesta se întăreşte. Creşterea temperaturilor zilnice ar putea afecta funcţionarea
avioanelor şi lungimea pistelor , deoarece pistele trebuie să fie mai lungi atunci când temperaturile sunt
ridicate (toate celelalte lucruri rămânând neschimbate)67.
Tabelul 2-14 scoate în evidenţă impacturile directe ale schimbării climei şi consecinţele socio-economice
potenţiale ale acestora în Moldova, care sunt relevante pentru sectorul transporturilor.
Tabelul 2-14: Sumar al impactului socio-economic al schimbării climei asupra sectorului transporturilor
Categoria Impactul asupra transportului Impactul social/economic
impactului
climei
Temperaturi Schimbări ale integrităţii pavajului, de ex., Deteriorare accelerată a infrastructurii transporturilor;
ridicate şi valuri înmuiere, brăzdare cauzată de trafic, migrarea Transportare restricţionată a încărcăturilor grele, limite de
de căldură asfaltului lichid; Deformarea liniilor de cale viteză;
ferată; şi Consum înalt de combustibil;
Supraîncălzirea vehiculelor. Limitarea pe perioade a activităţii de construcţii; şi
Cheltuieli sporite atât pentru investiţiile capitale cât şi
pentru operare şi întreţinere în sistemele de transport.
Sporirea Sporirea cazurilor de întârziere din cauza Prejudicierea infrastructurii transporturilor şi
numărului de vremii; restricţionarea deplasării. Venit redus din activităţile de
evenimente de Creşterea numărului întreruperilor de trafic; transport;
precipitaţii Întreruperea activităţilor de construcţii; şi Întreruperea furnizării bunurilor; şi
intense Întreruperea operaţiunilor de securitate şi Cheltuieli ridicate pentru întreţinerea şi operaţiunile de
întreţinere. transport.
Reducerea Umiditate redusă a caldarâmului, în special pe Risc redus de alunecări de teren şi eroziune a solului;
precipitaţiilor timp de primăvară şi iarnă; şi Circulaţia navelor prejudiciată;
Dezvoltare restricţionată a transportării pe Cheltuieli operaţionale sporite; şi
râu. Necesitatea lucrărilor inginereşti suplimentare pentru
adaptare.
Mai puţine Efectul asupra drumurilor locale care nu sunt Cheltuieli mai joase pentru măsurile de control a zăpezii şi
precipitaţii şi acoperite cu o suprafaţă de asfalt şi au gheţii pe unele drumuri; şi
temperaturi terasament subţire. Comunităţile rurale devin izolate de celelalte localităţi ale
mai ridicate ţării în sezonul de iarnă sau perioadele ploioase.
iarna
66
PNUD, 2009/2010
67
National Research Council (U.S.). Committee on Climate Change and U.S. Transportation.
Potential impacts of climate change on U.S. transportation (Impacturile potenţiale ale schimbării climei asupra transportului din
SUA )/ Committee on Climate Change and U.S. Transportation, Transportation Research Board and Division on Earth and Life
Studies, National Research Council of the National Academies, 2008.

Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbării climei în sectorul transporturilor
Proiecţiile schimbării climei relevă probabilitatea unui impact deosebit de semnificativ asupra infrastructurii
transporturilor, deoarece sistemul de transport al Republicii Moldova a fost proiectat pentru condiţii
climaterice specifice, iar schimbările anticipate ale extremelor climatice ar putea scoate condiţiile de mediu
în afara limitelor, pentru care a fost proiectat sistemul. Toate modurile de transport sunt vulnerabile la
schimbarea climei. Impacturile vor varia în dependenţă de amplasare, regimul şi starea infrastructurii
transporturilor. De exemplu, regiunile de la sud vor fi supuse unor riscuri mai mari, cum ar fi brăzdarea
asfaltului de pe magistrale, riscuri pentru sănătate şi siguranţă de la stresul cauzat de căldură pentru
personalul de întreţinere a magistralei şi pasageri, precum şi supraîncălzirea motoarelor diesel, pe când
regiunile nordice ar putea fi supuse unor riscuri mai mici (Tabel 2-15).
Tabelul 2-15. Riscuri şi oportunităţi prioritare pentru sectorul transporturilor

Nord Centru Sud
riscului/oportunităţii Chişinău
Formarea adânciturilor în asfalt pe magistrale RIDICAT RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Risc de sănătate şi siguranţă cauzat de stres de căldură la
SCĂZUT MEDIU RIDICAT MEDIU
cadrele de întreţinere a şoselei şi pasageri
Niveluri scăzute de apă la căile navigabile din ţară SCĂZUT MEDIU MEDIU
Lungime mai mare a pistei aeroporturilor şi mai mult
MEDIU MEDIU
combustibil necesar din cauza aerului mai puţin dens
Curbarea căii ferate din cauza defecţiunilor şi funcţionării
proaste a detectoarelor căii şi a celor de semnalare, mai mult SCĂZUT MEDIU MEDIU MEDIU
timp pentru călătorie din cauza restricţiilor de viteză
Extinderea termică a podurilor, întreruperi de trafic SCĂZUT SCĂZUT SCĂZUT SCĂZUT
Supraîncălzirea motoarelor diesel MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
Deteriorarea infrastructurii, întârzieri ale călătoriilor şi de orar,
pierderea de vieţi omeneşti şi proprietăţi, riscuri înalte pentru MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
securitate
Inundarea drumurilor, căilor ferate, pistelor aeroporturilor,
sistemelor de conducte, căilor pentru biciclişti şi trotuarelor MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
(frecvenţa şi mărimea va creşte)
Pierderea vizibilităţii din cauza zăpezii deplasate, pierderea
manevrabilităţii, obstrucţii ale căilor, tratarea cu chimicale MEDIU MEDIU MEDIU MEDIU
Risc
pentru dispersie
Din cauza temperaturilor mai ridicate, cheltuielile pentru
tunitate
Opor-
dezgheţarea avioanelor şi deszăpezirea pistelor s-ar putea MEDIU RIDICAT RIDICAT RIDICAT
reduce substanţial
În sumar, exemple de măsuri de adaptare pentru reducerea pierderilor/riscurilor în sectorul

transporturilor68 la schimbarea climei ar putea fi următoarele:
În cazul temperaturilor ridicate şi valurilor de căldură:
 Crearea unor materiale de pavare noi, rezistente la căldură;

 Utilizare sporită a străzilor tolerante la căldură şi protecţia peizajistică a magistralelor;
68
National Research Council (U.S.). Committee on Climate Change and U.S. Transportation.
Potential impacts of climate change on U.S. transportation (Impacturile potenţiale ale schimbării climei asupra transportului din
SUA)/ Committee on Climate Change and U.S. Transportation, Transportation Research Board and Division on Earth and Life
Studies, National Research Council of the National Academies, 2008.

 Design/construcţie adecvate, şlefuirea crăpăturilor drumurilor;
 Acoperirea drumurilor cu asfalt mai rezistent la crăpare;
 Întreţinere curentă sporită;
 Deplasarea orarelor lucrărilor de construcţie spre partea mai rece a zilei;
 Proiectarea pentru temperaturi maxime mai ridicate la construcţiile noi sau cele de înlocuire; şi
 Adaptarea sistemelor de răcire.
În cazul sporirii numărului de fenomene de precipitaţii intense:
 Îmbunătăţirea protecţiei contra inundaţiilor;

 Realizarea evaluărilor riscului pentru toate drumurile noi;
 Modernizarea sistemelor de scurgere a drumurilor;
 Canelarea şi taluzarea pavajului;
 Amestecuri de asfalt şi beton mai bune;
 Utilizare sporită a senzorilor de monitorizare a nivelului apelor;
 Sporirea standardelor pentru capacitatea de drenare pentru infrastructură nouă a transporturilor
şi proiecte majore de reabilitare; şi
 Soluţii inginereşti, sporirea avertizărilor şi modernizarea centrelor de dispecerat, echipelor şi
staţiilor.
2.3 Schimbarea climei, adaptarea şi dezvoltarea durabilă

2.3.1. Descrierea legăturilor-cheie dintre impacturile de schimbare a climei,
adaptare şi dezvoltarea durabilă
„Dezvoltarea durabilă” necesită o abordare faţă de dezvoltare, care să satisfacă nevoile generaţiei actuale,
fără a compromite capacitatea viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi. Atingerea dezvoltării
durabile în condiţii de schimbare a climei este o provocare. Aceasta nu doar cere o trecere la căi de
dezvoltare asociate cu conţinut scăzut de carbon, dar, de asemenea, prezintă obstacole noi, pe măsură ce
clima în schimbare inversează beneficiile dezvoltării şi afectează sectoarele economice cheie.
Schimbarea climei prezintă pericole semnificative pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului (ODM), în special a acelor, ce ţin de eliminarea sărăciei şi foamei şi promovarea durabilităţii
mediului. Atingerea ODM-urilor poate fi văzută ca o foaie de parcurs pentru dezvoltarea umană durabilă,
iar schimbarea climei are potenţialul să submineze şi chiar să inverseze progresele în multe dintre realizările
obţinute până acum.
Unul din cele mai evidente exemple constituie inversarea beneficiilor de dezvoltare, care ar putea apărea în
rezultatul fenomenelor extreme, cum ar fi inundaţiile. Se estimează, că inundaţiile din Moldova din vara
anului 2010 au cauzat prejudicii şi pierderi totale de 537 milioane MDL, sau 42 milioane USD. Această cifră
reprezintă daunele aduse activelor şi proprietăţii, precum şi pierderile indirecte, cum ar fi diminuarea
producţiei şi veniturile reduse. Din cauza acestor inundaţii, sectorul de infrastructură a suferit 66% din
pierderile totale, iar sectorul de producţie - 25% din pierderile totale. Se consideră, că consecinţe
inundaţiilor vor fi resimţite şi peste mult timp după 2010.69
69
Guvernul Republicii Moldova, “Evaluarea necesităţilor în urma dezastrelor. Inundaţii 2010”. Susţinut de Uniunea Europeană,
Naţiunile Unite, şi Banca Mondială.

Tabelul 2-16 scoate în evidenţă ţintele Republicii Moldova de a atinge ODM-urile şi descrie căile, prin care
schimbarea climei ar putea împiedica progresele spre aceste ţinte. Tabelul ne arată că ar putea fi mai greu
de atins toate ODM-urile, nu doar prin limitarea avansării spre cele, care nu au fost atinse, dar şi anihilând
progresele pentru acele, care au fost deja atinse. De exemplu, epuizarea resurselor naturale,
disponibilitatea redusă a apei potabile, productivitatea agricolă redusă şi calamităţile mai serioase asociate
cu schimbarea climei ar putea conduce la distrugerea infrastructurii pentru sănătate şi educaţie,
subminarea activelor de trai ale oamenilor săraci, plasarea unei poveri suplimentare pe sănătatea şi sarcina
de lucru a femeilor, ceea ce va submina abilitatea acestora de a obţine egalitatea şi va spori mortalitatea în
rândul copiilor şi problemele de sănătate ale mamelor.

Table 2-16: Implicaţii posibile ale schimbării climei pentru atingerea ODM-urilor în Moldova
Obie Ţintă Tendinţă Implicaţii posibile ale schimbării climei

ctiv
 Reducerea proporţiei de persoane, a căror consum e  În 2006, circa 1 milion de persoane din Moldova (30,2%) trăiau sub limita  Schimbările sistemelor naturale şi infrastructurii vor:
Obiectiv 1: Eradicarea sărăciei extreme
mai mic de $4,3 pe zi/persoană (în condiţii PPP) de la sărăciei absolute şi circa 150.000 (4.5%) de persoane trăiau în sărăcie (i) Reduce mijloacele de trai ale oamenilor
34,,5% în 2006 până la 29% în 2010 şi 23% în 2015. extremă. săraci;
 Reducerea proporţiei de persoane sub limita sărăciei  În 2007 segmentul populaţiei sărăcite a scăzut cu circa 16.000. (ii) Modifica calea şi rata creşterii economice
absolute de la 30,2% în 2006 până la 25% în 2010 şi  Totuşi, scenariul din 2005 s-a repetat în 2008. Rata sărăciei a crescut din naţionale; şi
20% în 2015. cauza veniturilor agricole reduse din 2007 (rezultatele din agricultură au un (iii) Submina securitatea alimentară.
 Reducerea proporţiei de persoane sub limita extremă impact întârziat asupra ratei de sărăcie).  Insecuritatea economică din cauza sporirii extremelor
a sărăciei de la 4,5% în 2006 până la 4% în 2010 şi 3,5%  Este important să menţionăm că în 2009, în ciuda declinului economic sever, climatice.
în 2015. sărăcia absolută nu a crescut, în timp ce incidenţa sărăciei extreme s-a redus  Pierderea diversităţii biologice şi accesul mai mic la
şi mai mult. resursele naturale vor avea impact asupra celor mai
şi foamei
 În ceea ce priveşte sărăcia extremă, în 2007-2009 Moldova atinsese deja săraci oameni, care se bazează pe aceste resurse
atât ţinta intermediară pentru 2010, cât şi pe cea finală pentru 2015. pentru lemne de foc, mijloace de trai.
 Asigurarea oportunităţilor pentru ca toţi copiii să  În pofida eforturilor autorităţilor de a introduce copiii în sistemul  Schimbarea climei ar putea conduce la reducerea
Obiectiv 2: Asigurarea accesului la
frecventeze şcoli medii generale. Sporirea ratei brute educaţional, cuprinderea învăţământului obligatoriu general s-a aflat în abilităţii copiilor de a participa la educaţia deplină
de înmatriculare în învăţământul mediu general de la continuă descreştere (de la 95,1 procente în 2002 - la 90,7 în 2009). cauzând:
94,1% în 2002 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015.  Cu nivelul curent de alfabetizare de 99,6 procente pentru tineri, atingerea (i) Distrugerea infrastructurii (aşa ca şcolile);
 Menţinerea ratei alfabetizării pentru populaţia de 15- celei de-a doua ţinte, de menţinere a ratei ridicate de alfabetizare este reală (ii) Pierderea mijloacelor de trai (necesitate
24 ani la nivelul de of 99,5%. atât pentru 2010 cât şi 2015, însă în termen lung există multe riscuri, care ar sporită ca copii să fie implicaţi în activităţi de
 Creşterea ratei de înmatriculare în programele putea apărea din cauza renunţării la înmatricularea în educaţia obligatorie. câştig a banilor, timpul dedicat pentru a-şi
preşcolare pentru copiii de 3-6 ani de la 41,3% în 2002  Numărul de copii cu educaţie preşcolară este în continuă creştere (de la 44,1 asigura accesul la mâncare, apă);
până la 75% în 2010 şi 78% în 2015, şi pentru copiii de procente în 2000 la 75,5 procente în 2009). (iii) Deplasarea şi migrarea familiilor;
6-7 ani de la 66,5% în 2002 până la 95% în 2010 şi 98%  Informaţiile arată că copiii din regiunile rurale, copiii cu dizabilităţi şi copiii (iv) Sănătatea proastă din cauza schimbării climei
educaţie
în 2015, precum şi reducerea cu până la 5% a romi au o rată mult mai scăzută de înmatriculare în învăţământul preşcolar. ce conduce la reducerea frecventării.
discrepanţelor dintre regiunile rurale şi cele urbane,  Atingerea ţintei intermediare de sporire a înmatriculării preşcolare este
dintre grupurile dezavantajate şi cele cu venituri medii. posibilă, însă perspectiva pentru ţinta finală este mai puţin certă.
ctiv
 Sporirea reprezentării femeilor în procesul de luare a  În 2005 femeile deţineau doar 20,7% din locurile de membri ai  Epuizarea resurselor naturale, reducerea disponibilităţii
Obiectiv 3: Promovarea egalităţii de gen şi
deciziilor: (i) în consiliile locale de la 26,5% în 2007 Parlamentului. Deşi această cifră este mai mare decât în 1998 şi 2001 (8,7% apei potabile, reducerea productivităţii agricole şi
până la 40% în 2015; (ii) în consiliile raionale de la şi, respectiv, 15,8%), acest nivel de reprezentare nu este suficient pentru a sporirea dezastrelor climatice ar putea:
13,2% în 2007 până la 25% în 2015; (iii) primari femei asigura un număr egal de funcţii deţinute de bărbaţi şi femei. (i) Plasa poveri suplimentare pe sănătatea
de la 18% în 2007 - la 25% în 2015; (iv) femei membre  La nivel administrativ legislativ, structura curentă este mai favorabilă pentru femeilor; şi ar spori sarcina de lucru a
ale Parlamentului de la 22% în 2005 - la 30% în 2015. femei. Numărul angajaţilor-femei a crescut de la 22% în 2005 până la 24,7 % femeilor;
 în 2009. (ii) Limita timpul femeilor pentru participarea în
împuternicirea femeilor
Reducerea inegalităţii de gen la angajarea în câmpul

muncii.  Femeile din Moldova sunt, în mare parte, angajate la funcţii plătite mai prost cadrul proceselor de luare a deciziilor şi
 Reducerea inegalităţii de gen în piaţa muncii prin şi ocupă poziţii mai joase din punct de vedere ierarhic la locul lor de muncă. activităţilor de câştig a veniturilor;
reducerea diferenţei de salarii dintre femei şi bărbaţi În 2008 salariul mediu lunar al femeilor constituia 73,3% din salariul mediu al (iii) Reduce mijloacele de trai pentru femei.
cu cel puţin 10% din 2006 până în 2015 (salariul mediu bărbaţilor, ceea ce a semnificat o creştere cu 0,7 % în comparaţie cu 2007.  Femeile depind mai mult de subzistenţă şi resurse
al femeilor a constituit 68,1% din cel al bărbaţilor în  Discrepanţele dintre salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor s-au redus în anii naturale pentru venituri şi sunt, astfel, afectate
2006). recenţi, salariul mediu al femeilor constituind 76,4 procente din salariul neproporţional de schimbarea climei.
mediu al bărbaţilor în 2009.
 Reducerea mortalităţii în rândul copiilor de la 18,5 (la  În 2009, rata mortalităţii copiilor (12,1 cazuri din 1000 născuţi vii), precum şi  Se anticipă, că fenomenele induse de schimbarea climei
Obiectiv 4: Reducerea
1000 copii născuţi vii) în 2006 până la 16,3 în 2010 şi rata mortalităţii copiilor sub 5 ani (14.3 cazuri din 1000 copii născuţi vii) era vor eroda sănătatea şi vor contribui la mortalitatea
13,2 în 2015. semnificativ mai bună decât în 2000 (18,3 şi, respectiv, 23,2 cazuri la 1000 sporită a copiilor, sănătatea proastă a mamelor şi
mortalităţii copiilor
 Reducerea ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani de la copii născuţi vii). subminarea sănătăţii nutritive necesare persoanelor
20,7 (la 1000 copii născuţi vii) în 2006 până la 18,6 în  Ţintele pentru 2010 şi 2015 pentru ambii indicatori au fost deja atinse şi este pentru combaterea HIV:
2010 şi 15,3 în 2015. importantă menţinerea progreselor. (i) Fenomene climatice extreme;
Menţinerea proporţiei copiilor cu vârsta sub 2 ani  Chiar dacă în 2007 rata de imunizare a atins 96,9 procente, proporţia de (ii) Creşterea prevalenţei anumitor boli transmise
vaccinaţi împotriva rujeolei la cel puţin 96% până în copii sub vârsta de doi ani care erau vaccinaţi împotriva rujeolei a scăzut în vectorial sau prin apă;
2010 şi 2015. 2008 (94,4 procente). (iii) Mortalitate cauzată de căldură;
 Reducerea ratei de mortalitate a mamelor de la 16 (la  În 2008, pentru prima dată în cinci ani, mortalitatea maternă s-a ridicat de la (iv) Reducerea securităţii alimentare;
1000 naşteri de copii vii) în 2006 până la 15,5 în 2010 15,8 până la 38,4 cazuri la 100.000 naşteri, însă în 2009 s-a micşorat din nou (v) Reducerea disponibilităţii apei potabile.
şi 13,3 în 2015. (17,2 cazuri la 100.000 naşteri).  Impacturile asupra sănătăţii vor afecta deosebit de mult
Obiectiv 5: Îmbunătăţirea sănătăţii mamelor
 Menţinerea numărului de naşteri asistate de personal  În pofida micşorării mortalităţii materne în 2009, în comparaţie cu nivelul copiii şi mamele întrucât aceste categorii sunt deosebit
medical calificat în 2010 şi 2015 la 99%. ridicat de mortalitate din 2008, nu se ştie sigur dacă ţinta pentru 2010 va fi de vulnerabile la bolile cauzate de dezastre, calitatea
atinsă. apei şi foamete.
 Realizarea ţintei din 2015 depinde, în mare parte, de asigurarea finanţării  Impacturile asupra sănătăţii oamenilor, care deja sunt
constante pentru acest domeniu de îngrijire a sănătăţii, pentru a fortifica bolnavi, deoarece au o vulnerabilitate mai mare la
măsurile de identificare timpurie a cazurilor de risc. schimbarea climei.
 Privitor la cea de-a doua ţintă de menţinere numărului mare de naşteri  Sporirea mortalităţii cauzate de căldură şi a bolilor
asistate de personal medical calificat, Moldova a făcut progrese bune. În cauzate de extremele climatice (în special, valurile de
2007-2008 proporţia de naşteri asistate de personal calificat medical era de căldură).
99,5 procente, în timp ce în 2009 s-a ridicat la 99,8 procente.
 Faptul că acest procent a fost menţinut la aşa nivel ridicat cu o tendinţă de
creştere arată că ţintele pentru 2010 şi 2015 vor fi atinse cu succes dacă vor
fi alocate regulat surse financiare pentru îngrijirea medicală a mamelor şi
copiilor.

ctiv
 Stabilizarea răspândirii infecţiei HIV/SIDA până în  Incidenţa de HIV/SIDA a crescut de la 4 cazuri la 100.000 locuitori în 2000 –
2015. Reducerea incidenţei HIV/SIDA până la 9,6 cazuri până la 19,4 cazuri la 100.000 locuitori în 2008, şi s-a redus puţin până la
Obiectiv 6: Combaterea HIV/SIDA, malariei şi altor boli
pe 100 mii locuitori până în 2010 şi - la 8 cazuri în 17,2 cazuri pe 100,000 locuitori în 2009.
2015.  O situaţie deosebit de alarmantă este atestată în Transnistria, regiunea din
 Reducerea incidenţei HIV/SIDA la 11,2 cazuri pe 100 Estul Moldovei. Deşi s-a îmbunătăţit puţin în 2009, situaţia rămâne
mii locuitori până în 2010 şi - la 11 cazuri până în 2015 complicată, cu un indicator de incidenţă de 42,25 cazuri la 100.000 locuitori,
la grupa de vârstă 15-24 ani. în comparaţie cu 12,42 cazuri la 100.000 locuitori în partea dreaptă a
 Stoparea până în 2015 şi începerea reducerii Moldovei.
tuberculozei. Reducerea ratei mortalităţii asociate cu  Creşterea epidemiei în 2009 nu ne permite să ajungem la concluzia că ţinta
tuberculoza de la 15,9 (la 100.000 locuitori) în 2002 intermediară pentru 2010 poate fi atinsă. Ţinând cont de natura variabilă a
până la 15,0 în 2010 şi 10,0 în 2015. acestui indicator, incidenţa HIV/SIDA la populaţia cu vârsta între 15 şi 24 ani
ar putea creşte din nou în termen scurt şi lung.
 Situaţia nu este cu mult mai bună în ceea ce priveşte cea de-a treia ţintă de
reducere a mortalităţii cauzate de tuberculoză. Rata deceselor cauzate de
tuberculoză a scăzut în 2008 pentru prima dată în trei ani (de la 20,2 cazuri
la 100.000 locuitori în 2007 - la 17,4 cazuri la 100.000 locuitori în 2008), însă
aparent, aceasta a fost mai mult un episod scurt, iar în 2009 mortalitatea
cauzată de tuberculoză a crescut din nou, deşi nesemnificativ (18 cazuri la
100.000 locuitori).
 Integrarea principiilor dezvoltării durabile în politicile  În prezent, pădurile acoperă 11% din teritoriul Moldovei.  Schimbarea climei va avea impact direct asupra
şi programele ţării şi reducerea degradării resurselor  Din 2005 până în 2007 procentul terenurilor împădurite era constant, durabilităţii mediului deoarece aceasta:
naturale. Sporirea împăduririi de la 10,3% în 2002 la constituind 10,7%, în timp ce în 2008 această cifră a crescut uşor până la (i) Cauzează modificări fundamentale în relaţiile
12,1% în 2010 şi 13,2% în 2015. 10,9% din teritoriul total al ţării. ecosistemelor;

Obiectiv 7: Asigurarea durabilităţii mediului
Creşterea suprafeţei ariilor protejate pentru  În 2008 rata populaţiei cu acces constant la surse de apă îmbunătăţite (ii) Schimbă calitatea şi cantitatea resurselor
conservarea diversităţii biologice de la 1,96% în 2002 - constituia 53%, inclusiv 92,2% din populaţia urbană şi 26,7% din populaţia naturale;
la 4,65% în 2010 şi 4,65% în 2015. rurală. În 2009 numărul de persoane cu acces la surse de apă a mai (iii) Reduce productivitatea şi serviciile
 Creşterea numărului de persoane cu acces permanent crescut, atingând valoarea de 55% din ecosistemelor.
la surse de apă sigură de la 38,5% în 2002 până la 59% populaţie.  Deficit sporit de apă în rezultatul schimbărilor
în 2010 şi 65% în 2015.  Dacă acest ritm de dezvoltare şi asigurare a accesului la apă sigură se va indicatorilor de ploaie, perioadelor mai îndelungate de
 Înjumătăţirea numărului de persoane fără acces la menţine, aşa încât să se repete succesul din 2008-2009, ţinta intermediară secetă, pierderii diversităţii biologice şi ecosistemelor, şi
sisteme de canalizare şi sanitare mai bune. Creşterea pentru 2010 ar putea fi atinsă. degradării mediului din cauza variaţiilor temperaturii şi
cotei persoanelor cu acces permanent la surse de apă  Cota populaţiei, care avea acces mai bun la condiţiile sanitare în 2008 precipitaţiilor.
sigură de la 31,3% în 2002- la 50,3% în 2010 şi 65% în constituia 45,9%, o creştere nesemnificativă de la 45,4 %.
2015.  Avansarea lentă a acestui indicator sugerează că ţinta intermediară pentru
 Sporirea numărului de persoane cu acces la sisteme 2010 nu va fi atinsă.
sanitare de la 41,7% în 2002 la 51,3% în 2010 şi 71,8%
în 2015.

ctiv
 Dezvoltarea în continuare a unui sistem comercial şi  La finele anului 2009 numărul total de abonaţi la telefonia fixă constituia  Schimbarea climei ar putea conduce la conflicte privind
Obiectiv 8: Elaborarea unui parteneriat global de
financiar transparent, previzibil şi non-discriminatoriu 1,13 milioane, sau 32 procente din populaţie. diminuarea resurselor naturale, subminând în mod
bazat pe reguli prin promovarea exporturilor şi  Numărul abonaţilor la internet este în permanentă creştere. Astfel, cota direct perspectivele cooperării şi parteneriatului global.
atragerea investiţiilor. abonaţilor la Internet a crescut de la 1,2 utilizatori la 100 persoane în 2000  Schimbarea climei ar putea, de asemenea, afecta
 Soluţionarea problemelor asociate cu statutul până la 37 utilizatori la 100 persoane în 2009. comerţul internaţional şi sistemul financiar global prin:
Moldovei ca ţară fără ieşire la mare prin îmbunătăţirea  Numărul computerelor personale este, de asemenea, în creştere. În timp (i) Rata sporită de frecvenţă şi severitate a
infrastructurii de transport şi vamale. ce în 2000 existau 1,3 computere personale la 100 persoane, în 2009 acest fenomenelor climatice grave;
 Monitorizarea problemei datoriilor externe. număr a crescut până la 20,5. (ii) Pierderea productivităţii agricole în unele
 Elaborarea şi implementarea strategiilor pentru  În 2009, în 33 procente din gospodăriile casnice existau computere regiuni;
tineret. Reducerea şomajului în rândul tinerilor la 15 personale. Numărul utilizatorilor de internet creşte în paralel cu numărul (iii) Pierderea resurselor naturale.
procente în 2010 - la 10 procente în 2015. computerelor personale, şi, deşi ratele de creştere diferă puţin, ambii  Schimbarea climei limitează capacitatea Moldovei de a
 Asigurarea accesului la servicii medicale de bază. indicatori au crescut până în 2009 de circa 1,5 ori în comparaţie cu 2007. produce şi comercializa produse agricole primare pe
 Construirea unei societăţi informaţionale. Dublarea În cazul menţinerii acestor rate de creştere, ţinta de creştere anuală de 15 piaţa mondială.
numărului de abonaţi la telefonia fixă şi mobilă din procente a numărului computerelor personale şi utilizatorilor de internet  Mai mult, sporirea costurilor de atenuare şi adaptare
2006 până în 2015 şi sporirea numărului de computere va fi atinsă. va mări datoriile Moldovei.
dezvoltare
personale şi abonaţi la Internet cu cel puţin 15% în  Gestionarea costurilor dezastrelor climatice ar putea
fiecare an. afecta Produsul Intern Brut, nivelul de îndatorare,
starea finanţelor publice, şi investiţiile.
Sursă: adaptat pe baza Raportului Naţional conceptual “Raport privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului: provocări noi – obiective Noi”, RNDU 2009/2010
http://www.undp.md/mdg/MDG1/poverty.shtml, http://www.endpoverty2015.org

2.3.2. Examinarea priorităţilor şi politicilor-cheie de dezvoltare pentru rezilienţa
climatică
În pofida faptului că schimbarea climei este un fapt recunoscut de importanţă globală, cadrul strategic
naţional din Republica Moldova nu cuprinde măsuri integrate pentru atenuarea schimbării climei sau
adaptarea la efectele acesteia.
O analiză a politicilor naţionale relevante, inclusiv a Strategiei Naţionale de Dezvoltare, precum şi a

politicilor relevante de sector, a relevat că rareori se ţine cont de schimbarea climei. Aceasta sugerează că
activităţile întreprinse ca parte a acestor politici ar fi supuse riscurilor asociate cu schimbarea climei.
Strategia Naţională de Dezvoltare este cel mai solid dintre aceste documente de politici, menţionând
explicit impacturile schimbării climei asupra ţintelor, iar Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a
Agriculturii, de asemenea, pare să demonstreze legăturile dintre obiectivele sale şi schimbarea climei.
Examinarea realizată a acestei strategii reflectă constatările RNDU 2009/2010. RNDU a inclus o analiză a
strategiilor curente şi a cadrului legal actual şi a ajuns la concluzia, că Moldova trebuie să elaboreze urgent
măsuri de adaptare, care ar reduce impactul negativ potenţial al schimbării climei asupra dezvoltării
ulterioare. În cadrul examinării strategiei, s-a constatat, de asemenea, că unele dintre impacturile
schimbării climei sunt menţionate sporadic şi în contexte diferite, însă legătura între acestea şi schimbarea
climei precum şi consecinţele lor complexe sunt, în mare parte, omise. În continuare, s-a ajuns la concluzia,
că schimbarea climei este o problemă, care trebuie să fie încadrată în diverse domenii de politici:
energetică, transport, agricultură sau silvicultura, etc. Astfel, o mare importanţă revine elaborării oportune
a strategiilor naţionale de adaptare şi integrării aspectelor schimbării climei în cooperarea de dezvoltare
precum şi în politicile naţionale de sector70.
Tabelul de mai jos prezintă politicile şi strategiile guvernamentale-cheie pentru domeniile de rezilienţă
climatică. Fiecărei politici examinate i se atribuie un scor după cum urmează: 1) verde = demonstrează
progrese privind rezilienţa climatică; 2) galben = necesită amendamente; şi 3) roşu = este necesară mai
multă informaţie.
70
2009/2010 RNDU
Tabelul 2-17: Analiza politicilor şi strategiilor guvernamentale-cheie de rezilienţă climatică
Obiective-cheie Comentariu privind rezilienţa climatică a politicii
ÎnAspecte generale
Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) pentru 2008-2011
 Asigurarea unei calităţi mai bune a vieţii prin Dovadă a rezilienţei climatice: În analiza SWOT a situaţiei actuale din Republica Moldova expusă în strategie
fortificarea bazei pentru o creştere economică stabilă, se menţionează că odată cu intensificarea efectelor schimbării climei, frecvenţa şi severitatea dezastrelor
durabilă şi incluzivă. naturale, cum ar fi seceta, grindina, precum şi eroziunea solului vor spori. Se declară, de asemenea, că
 Aspiraţia la conformarea Moldovei cu standardele înrăutăţirea stării mediului din Republica Moldova are un impact negativ asupra sănătăţii umane, precum şi
Uniunii Europene şi, prin urmare, la realizarea asupra dezvoltării rurale şi producţiei agricole. Sunt scoase în evidenţă ODM-urile (inclusiv ODM 7:
obiectivului de integrare europeană. Asigurarea durabilităţii mediului).
Dovadă a riscului climatic: Totuşi, trebuie menţionat, că din cele cinci obiective generale principale, doar
ultimul, dezvoltarea regională, implică lucrul cu mediul însă nu reacţionează nici la una dintre problemele,
71
pe care se bazează schimbarea climei şi nici la impacturile anticipate ale acesteia .
Agricultură
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agricol din Republica Moldova pentru 2008-2015 (Hotărârea Guvernului Nr. 282 din 11.03.2008.
Monitorul Oficial Nr. 57-60, 21.03.2008)
Asigurarea creşterii durabile a sectorului agricol şi Dovadă a rezilienţei climatice: Unul din motivele elaborării acestei Strategii este vulnerabilitatea excesivă a
industriei de prelucrare alimentară, şi o îmbunătăţire sectorului agricol la schimbarea climei. Strategia recunoaşte că schimbarea climei poate afecta securitatea
consecventă a calităţii vieţii în zonele rurale prin sporirea alimentară prin eroziunea solului, secete şi inundaţii, care ar putea conduce la reducerea cardinală sau la
productivităţii şi concurenţei sectorului. colapsul producţiei agricole din cauza dezastrelor naturale. Mai mult, Strategia include un şir de măsuri de
adaptare integrate în Capitolul 4 „Diminuarea vulnerabilităţii agricole asociate cu factorii de risc şi protecţia
mediului’, inclusiv măsuri de combatere a eroziunii solului şi secetei, diminuarea riscurilor de inundaţii, şi
opţiuni de transfer de risc.
Sănătate
Politica Naţională cu privire la Sănătate a Republicii Moldova (Hotărârea Guvernului Nr. 886 din 06.08.2007)
Crearea condiţiilor preliminare optime pentru realizarea Dovadă a rezilienţei climatice: Nu există recomandări de politici axate direct pe variabilitatea şi schimbarea
maximă a potenţialului de sănătate al fiecărei persoane pe climei.
parcursul întregii vieţi şi atingerea unor standardelor Recomandări: Ar trebui de explorat, împreună cu OMS, căile de asigurare a supravegherii şi controlului
adecvate a calităţii vieţii populaţiei. adecvat al impactului schimbării climei asupra sănătăţii, cum ar fi supravegherea epidemiologică, controlul
72
bolilor infecţioase şi efectul fenomenelor extreme.
Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate pentru 2008-2017 (Hotărârea Guvernului Nr. 1471 din 24.12.2007)
71
2009/2010 RNDU
72
WHITE PAPER on Adapting to climate change: Towards a European Framework for action. (CARTEA ALBĂ privind adaptarea la schimbarea climei: spre un cadru european pentru acţiune). COM (2009)147 of 1.4.
2009.16p.
 Fortificarea performanţei sistemului medical şi Vezi mai sus
îmbunătăţirea continuă a sănătăţii, protecţia
cetăţenilor de riscuri financiare, ce le-ar reduce
accesul la serviciile medicale.
 Reducerea inegalităţilor în utilizarea şi distribuirea
serviciilor medicale şi satisfacerea beneficiarilor.
Apă
Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) pentru 2008-2011
Creşterea numărului de persoane cu acces permanent la Dovada rezilienţei climatice: Nu există recomandări de politici orientate direct spre variabilitatea şi
surse de apă sigură de la 38,5% în 2002 până la 59% în schimbarea climei.
2010 şi 65% în 2015 (Ţinta 10). Recomandări:
Înjumătăţirea numărului de persoane fără acces la  Multe instrumente de politici, cum ar planificarea terenurilor, protecţia şi monitorizarea mediului, şi
canalizaţie mai bună şi sisteme sanitare. Sporirea gestionarea sănătăţii se bazează pe scenarii stabile şi „vechi” ale climei, care nu iau în considerare
numărului de persoane cu acces permanent la surse de apă variabilitatea şi schimbarea acesteia. Prin urmare, politicile durabile la nivel local, naţional şi
sigură de la 31,3% în 2002 până la 50,3% în 2010 şi 65% în transfrontalier ar trebui să includă adaptarea la noile scenarii actuale şi de termen lung.
2015. Sporirea numărului de persoane cu acces la  Râurile internaţionale creează provocări de gestionare deosebite din cauza intereselor naţionale
sistemele sanitare de la 41,7% în 2002 până la 51,3% în potenţial competitive. Astfel, adaptarea necesită o abordare transfrontalieră, bazată pe bazine
2010 şi 71,8% în 2015 (Ţinta 11). hidrografice şi regiuni bio-geografice. Realizarea efectivă şi durabilă a majorităţii măsurilor de adaptare
73
necesită coordonare şi cooperare la nivel de bazine transfrontaliere ale râurilor.
Programul de Stabilizare şi Reabilitare a Economiei Republicii Moldova pentru 2009-2011 a fost aprobat la 01 decembrie 2009
Mobilizarea fondurilor externe pentru întreţinerea şi Vezi mai sus
reparaţia drumurilor, precum şi pentru infrastructura
apelor reziduale şi reţelelor de gaze.
Program de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare în Comunităţile din Republica Moldova până în 2015 (Hotărârea Guvernului Nr. 1406 din 30 decembrie 2005, Decret Nr.
662 din 13 iunie 2007)
 Prevederea necesităţii reconstrucţiei urgente, Vezi mai sus
renovării tehnice, şi dezvoltării aprovizionării
municipale cu apă şi cu sisteme de canalizare pentru
realizarea ţintelor Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului până în 2015.
73
UNECE, WHO Regional Office for Europe. Draft Guidance on Water and Climate Adaptation (UNECE, Oficiul Regional al OMS pentru Europa. Instrucţiune privind Adaptarea Climatică)
Acest act a fost pregătit pentru atelierul privind apa şi adaptarea la schimbarea climei; Amsterdam, 1-2 iulie 2008. 45p.
 Implementarea planurilor pentru asigurarea siguranţei
apei potabile şi corespunderii calităţii apei potabile cu
cerinţele impuse în Directiva UE 98/83.
 Reducerea cu 50% a bolilor transmisibile prin apă.
 Prelucrarea apei reziduale urbane în conformitate cu
prevederile Directivei UE 91/271/EEC.
 Protecţia mediului pentru dezvoltarea durabilă.
Păduri
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Sectorului Forestier (2001)
Funcţia eco-protectoare a pădurilor se manifestă mai Dovada rezilienţei climatice: Contribuţia directă a sectorului forestier la dezvoltarea durabilă a Republicii
puternic doar dacă gradul de împădurire depăşeşte 15% Moldova va fi realizată prin două direcţii strategice de bază: regenerarea potenţialul bio-eco-protector al
din teritoriul ţării. pădurilor şi regiunilor cu extindere forestieră. Obiectivele specifice pentru realizarea acestor direcţii
Din acest motiv, suprafaţa împădurită a Republicii Moldova strategice ţine cont în mod explicit de riscurile climatice: (i) atenuarea efectului distructiv al schimbării
trebuie să se extindă cu circa 150 000 hectare. climei, secetelor şi altor factori climatici negativi; (ii) reducerea degradării solului prin eroziunea solului,
Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Sectorului care afectează peste 80% din terenurile agricole şi conduce la pierderii de 40-60% a fertilităţii solului; (iii)
Forestier, pentru perioada 2003-2020 se planifică plantarea reducerea şi stoparea alunecărilor de teren; (iv) îmbunătăţirea calităţii resurselor acvatice; (v) reducerea
pădurilor noi pe 73 000 ha. emisiilor de gaze cu efect de seră prin îndepărtarea carbonului; (vi) conservarea diversităţii biologice,
întrucât vegetaţia forestieră asigură refugiu şi habitate pentru diverse specii de plante şi animale sălbatice,
care se află în pericol în rezultatul impactului antropogen; (vii) sporirea potenţialului de resurse şi a
volumului produselor secundare din lemn.
Programul de Stat pentru Regenerarea şi Împădurirea Terenurilor Fondului Forestier pentru perioada 2003-2020
Cuprinde măsuri concrete axate pe regenerarea naturală a Vezi mai sus
pădurilor, asistând la regenerarea naturală a pădurilor,
precum şi plantarea pădurilor noi. În cadrul perioadei
2003-2020 au fost planificate lucrări de regenerare a
pădurilor pe o suprafaţă totală de 95 100 ha
Programul privind Utilizarea Noilor Suprafeţe şi Sporirea Fertilităţii Solului pentru 2003-2010 (2003)
Implică împădurirea terenurilor agricole degradate, Vezi mai sus
reconstrucţia fâşiilor forestiere de protecţie de-a lungul
drumului şi căii ferate, reconstruirea fâşiilor forestiere
existente şi plantarea celor noi pentru a proteja terenurile
agricole, lacurile şi bazinele de apă pe o suprafaţă totală de
133 100 ha.
Energie

Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr 958 din data 21.08.2007
Orientată spre o industrie energetică mai eficientă, mai Dovada rezilienţei climatice: Strategia conţine un şir de propuneri privind investiţiile asociate cu schimbarea
competitivă şi de nădejde, asigurând, în acelaşi timp, climei. Exemple de investiţii includ modernizarea infrastructurii energetice, eficienţă energetică mai bună şi
securitatea energetică a ţării, modernizarea infrastructurii utilizarea surselor de energie regenerabilă, promovarea eficienţei energetice în clădiri şi utilizarea
energetice, o eficienţă energetică mai bună şi utilizarea produselor verzi.
surselor de energie regenerabilă, şi integrarea acesteia în Recomandări: Îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii existente a transporturilor şi a reţelelor energetice
piaţa energetică europeană. necesită o abordare comună şi coordonată pentru evaluarea vulnerabilităţii infrastructurii esenţiale la
Prevede o creştere a cotei surselor de energie regenerabile evenimentele climaterice extreme. Aceasta asigură o bază pentru alegeri strategice privind reţele, back-up-
în bilanţul energetic al ţării până la 6 procente în 2010 şi uri şi securitatea energetică, şi pentru întreţinerea unor reţele şi servicii stabile de transport. Adaptarea se
20 procente în 2020. va lua în considerare în procesul de examinare a politicilor strategice şi a cadrului de reglementare.
Proiectele de infrastructură trebuie să ţină cont de aspectul climei pe baza unor metodologii, ce urmează a
fi elaborate. Se vor explora implicaţiile unei eventuale decizii, care ar face ca evaluarea impactului climei să
fie o condiţie pentru investiţiile publice şi private, la fel ca şi fezabilitatea incorporării criteriilor de
74
durabilitate, inclusiv ţinând cont de schimbarea climei, în standardele armonizate pentru construcţii .
Transporturi
Strategia Infrastructurii Transportului Rutier pentru 2008-2017, aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 85 din 01.02.2008
Axată pe 3 direcţii prioritare: (i) reconstrucţia Dovada rezilienţei climatice:Nu există menţiuni privind impacturile climatice asupra îmbunătăţirii
infrastructurii; (ii) cadrul instituţional; şi (iii) dezvoltarea drumurilor.
infrastructurii. Implementarea Strategiei Infrastructurii Recomandări: Îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii existente a transportului şi a reţelelor energetice
Transportului Rutier pentru 2008-2017 va avea un impact necesită o abordare comună şi coordonată de evaluare a vulnerabilităţii infrastructurii esenţiale la
pozitiv important asupra sănătăţii şi securităţii publice, fenomenele climatice extreme. Aceasta ar asigura o bază pentru opţiuni strategice privind reţelele, back-up-
reducând numărul de accidente şi nivelurile de poluare a urile şi securitatea energetică, şi pentru menţinerea reţelelor şi serviciilor stabile de transport. Adaptarea
aerului în rezultatul menţinerii mai constante a vitezei de trebuie examinată în cadrul proceselor de reexaminare a politicilor şi reglementărilor. Proiectele de
trafic pe anumite porţiuni ale drumurilor reconstruite. infrastructură trebuie să ţină cont de verificarea aspectului climei pe baza unor metodologii, care urmează a
fi elaborate. Trebuie explorate implicaţiile impunerii condiţiei de evaluare a impactului climei pentru
investiţiile publice şi private, la fel ca şi fezabilitatea incorporării criteriilor de durabilitate, inclusiv luarea în
75
considerare a schimbării climei, în standardele armonizate pentru construcţii .
74
CARTEA ALBĂ privind Adaptarea schimbării climei: Spre un Cadru European pentru acţiune. COM (2009) 147 din 1.4. 2009.16p.
75
Ibid.

3. Identificarea problemelor, care necesită
intervenţia guvernului în implementarea
politicilor corespunzătoare
Se prevede că schimbarea climei va avea o gamă largă de impacturi asupra tuturor sectoarelor de
dezvoltare din Republica Moldova, cu efecte deosebit de profunde asupra agriculturii şi apei, ambele fiind
esenţiale pentru dezvoltarea umană şi economică. Implicaţia constă în faptul că Republica Moldova ar
putea fi inaptă să-şi atingă ţelurile de creştere a economică şi ţintele ODM. Costul inacţiunii ar putea fi
devastator. Dezastrele naturale deja aduc Moldovei pierderi medii de 61 milioane USD anual. În
compartimentul anterior se sugerează că, în condiţiile schimbării climei, aceste pierderi se vor mări.
Reacţia la riscul impus de schimbarea climei va cere un efort coordonat şi concentrat din partea Guvernului
Republicii Moldova în abordarea acelor probleme, care necesită intervenţie. Va fi nevoie de acţiuni la toate
nivelurile:
 La nivel naţional, guvernul trebuie să creeze o structură instituţională puternică şi un mediu, care ar
permite facilitarea adaptării la schimbarea climei în toate sectoarele şi la toate nivelurile de
implementare.
 Acest cadru poate apoi oferi decidenţilor stimulentele şi structurile cuvenite necesare, pentru a
incorpora adaptarea în strategiile şi procesele de sector. Fiecare minister va trebui să realizeze un
proces de identificare a riscurilor, pe care le impune schimbarea climei acţiunilor şi obiectivelor
acestuia, şi a reacţiilor necesare pentru integrarea adaptării în activităţile existente şi planificate.
 Un cadru puternic de adaptare la nivel naţional, însoţit de politici şi planuri de sector reziliente la climă,
va ajuta la stimularea şi susţinerea adaptării la nivel local, asigurându-se că inovaţiile din partea altor
actori întru reacţia la schimbarea climei nu se vor ciocni cu bariere instituţionale sau de reglementare.
Această strategie este concentrată asupra primului punct; obiectivele şi activităţile prezentate în
următoarele compartimente au ca scop construirea şi consolidarea cadrului la nivel naţional pentru
iniţierea planurilor de acţiuni de sector şi stimularea unor acţiunii eficace de adaptare în comunităţi.
Această strategie are ca scop abordarea următoarelor probleme, care necesită intervenţia guvernului:
• Mecanismele de colectare şi răspândire a informaţiei despre climă sunt slabe. Există un şir de
necesităţi de cercetare (vezi Anexa B), şi nu există mecanisme pentru utilizarea informaţiei cu
scopul sensibilizării decidenţilor şi influenţării asupra procesului de luare a deciziilor.
• Nu există o structură instituţională, care ar aborda şi ar încorpora riscurile climatice în ţintele şi
stimulentele de politici. Reexaminarea politicilor expusă în Compartimentul 2 arată că foarte puţine
politici iau în considerare riscurile climatice.
• Mecanismele de coordonare asociate cu schimbarea climei în rândul persoanelor interesate şi în
cadrul guvernului trebuie să fie consolidate şi să asigure un nivel înalt de reprezentare a tuturor
părţilor.
• Sunt necesare mecanisme pentru identificarea şi mobilizarea finanţării naţionale şi internaţionale
pentru adaptare, şi asigurarea faptului că fluxurile de finanţare spre nivelul local vor facilita acţiuni
de adaptare.
• Este necesar un cadru eficace de reducere a riscurilor şi realizare a acţiunilor de adaptare, precum şi
mecanisme de încurajare a adaptării autonome de către populaţie.
4. Obiective generale şi specifice
Obiectivul general al acestei strategii constă în:
A asigura situaţia, în care dezvoltarea socială şi economică a Republicii Moldova ar fi rezilientă la

impacturile schimbării climei, prin crearea unui mediu puternic de abilitare şi stabilirea unei
direcţii clare pentru un proces eficace şi coerent de adaptare la schimbarea climei, care va avea
loc în toate sectoarele relevante.
Acest obiectiv general este susţinut de următoarele trei obiective specifice:
Obiectivul 1: Îmbunătăţirea gestionării şi distribuirii informaţiei privind riscurile de dezastre şi climatice

din Moldova.
Argumentare: În punctul iniţial de promovare a rezilienţei climatice este necesară cunoaşterea pericolelor şi
impacturilor climatice, precum şi a vulnerabilităţilor fizice, sociale, economice şi de mediu la aceste
impacturi, pentru a întreprinde acţiuni eficace şi oportune. Deciziile trebuie să fie luate în lumina celei mai
bune informaţii disponibile, pentru a se asigura că orice acţiune este rezilientă la climă. Există un şir de
iniţiative în curs de desfăşurare în Moldova în acest sens, care pot servi ca bază.
Obiectivul 2: Asigurarea că adaptarea la schimbarea climei este o prioritate naţională şi locală cu o bază
instituţională puternică.
Argumentare: Un cadru puternic de politici, legislativ şi instituţional pentru gestionarea riscurilor climatice
este necesar pentru a susţine capacitatea de implementare a măsurilor specifice de sector în Moldova, în
baza unei înţelegeri rezonabile a riscurilor (Obiectivul 1). O bază instituţională puternică va crea platforma
pentru dezvoltarea capacităţilor şi consolidarea coordonării inter-sectoriale, precum şi eliminarea barierelor
pentru inovaţie şi acţiuni eficace de adaptare.
Obiectivul 3: Dezvoltarea rezilienţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării în sectoarele
prioritare.
Argumentare: Rezilienţa climatică poate fi realizată nu doar prin introducerea activităţilor specifice de
adaptare, dar şi printr-o reexaminare detaliată a activităţilor existente şi a celor planificate, care pot integra
riscurile climatice cu scopul evitării adaptării nereuşite şi a asigurării că investiţiile planificate sunt cât mai
profitabile.
Varianta finală a SNA pentru consultări. 26 aprilie 2011 45

5. Măsurile necesare pentru atingerea
obiectivelor Strategiei şi rezultatelor
anticipate
Măsurile specifice necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei, expuse în compartimentul anterior,
sunt evidenţiate mai jos, de rând cu rezultatele anticipate ale acestora. Adaptarea la schimbarea climei este
un proces continuu; din acest motiv, este necesar ca fiecare minister afectat să-ţi elaboreze propriul Plan de
Acţiuni de adaptare la schimbarea climei pentru abordarea riscurilor climatice în cadrul politicilor şi
activităţilor planificate ale acestuia. Obiectivul general al Strategiei este ca guvernul să creeze un mediu de
abilitare, în care aceste activităţi ar putea fi realizate.
Obiectivul 1: Îmbunătăţirea gestionării şi proliferării informaţiei privind riscurile asociate cu

calamităţile şi clima în Moldova.
Rezultate anticipate: Vor exista instrumente, informaţie şi sisteme de susţinere adecvate, pentru a asigura
consolidarea continuă a cunoaşterii riscurilor climatice şi punerea la dispoziţia decidenţilor a întregului
volum de informaţie necesară pentru a elabora politici şi planuri eficace (vezi, Obiectivul 2).
Activitatea 1.1: Formarea capacităţilor de colectare, analiză şi distribuire a informaţiei privind riscurile
climatice, inclusiv a informaţiei despre vreme, modelarea climei şi evaluarea impacturilor
 A crea un organ comun de cercetare, al guvernului şi al comunităţii ştiinţifice, care ar consta din
reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldovei, Academiei de Ştiinţe, Observatorului Dezastrelor
Naţionale, Serviciului Hidrometeorologic de Stat şi ai altor instituţii, care se ocupă de ştiinţa climatică, şi
evaluarea impacturilor, pentru a identifica nevoile şi completa lacunele.
 A forma capacităţi în cadrul instituţiilor de cercetare relevante din Moldova, pentru a executa
modelarea climatică şi realiza studii de evaluare a impactului, de exemplu, prin facilitarea călătoriilor de
studiu şi vizitelor de cercetare la centrele internaţionale de modelare a climei, pentru a elabora
cererilor de granturi şi susţinere pentru organizaţiile academice întru pregătirea noilor cercetători în
domeniul climatic.
 A crea capacităţile necesare pentru a realiza evaluarea regulată a riscurilor climatice, inclusiv
elaborarea hărţilor pentru a identifica zonele de risc din Moldova cu scopul întreprinderii de acţiuni
prioritare.
Activitatea 1.2: Crearea mecanismelor de sensibilizare privind riscurile schimbării climei şi măsurile de
adaptare
 A utiliza această informaţie pentru a elabora o strategie clară de comunicare a guvernului privind
impacturile schimbării climei şi reacţiile posibile la acestea. Strategia ar trebui să includă realizarea unei
campanii de sensibilizare a publicului utilizând mijloacele potrivite de informare în masă cu scopul
distribuirii informaţiei privind impacturile probabile şi importanţa gestionării riscurilor climatice şi
adaptare pentru Moldova, în special accentuând impacturile de sector.
 A incorpora cunoştinţele privind reducerea riscurilor de calamităţi şi climatice în programul şcolar la
toate nivelurile, pentru ca tineretul şi copiii să aibă acces la informaţia privind riscurile de calamităţi şi
climatic şi reacţia potrivită de urgenţă, precum şi opţiunile de adaptare de durată mai lungă.
Activitatea 1.3: Crearea unui organ regional de coordonare cu Ucraina şi România pentru a stabili

legătura între activităţile de gestionare a riscurilor de calamităţi şi climatice
 A studia organele existente, care coordonează activităţi în cele trei ţări, pentru a identifica, dacă oricare
dintre acestea ar fi potrivite pentru extindere că să includă aspectele de schimbare a climei, cum ar fi
inundaţiile şi extragerea apei.
 A participa la discuţii cu omologii din Ucraina şi România, pentru a identifica punctele iniţiale potrivite
pentru coordonare şi crearea unui mecanism de coordonare şi stabilirea modalităţilor de lucru.
Obiectivul 2: Asigurarea situaţiei, în care adaptarea la schimbarea climei ar fi o prioritate

naţională şi locală cu o bază instituţională puternică
Rezultate anticipate: Vor exista mecanisme, care ar face că guvernul de toate nivelurile să poată înţelege în
mod eficace şi să abordeze riscurile climatice şi să poată utiliza această informaţie pentru a încorpora
adaptarea în politicile şi practicile instituţionale existente.
Activitatea 2.1: Consolidarea coordonării inter-sectoriale prin dezvoltarea capacităţilor Grupului de Lucru
Inter-Ministerial (GLI) pentru Schimbarea Climei (sau a altui organ corespunzător), ca acesta să devină
organ de implementare a strategiei
 A elabora un protocol de lucru al GLI, care ar include rolurile şi responsabilităţile, datele şedinţelor
ordinare şi mecanismele specifice pentru activităţile de coordonare între ministere.
 A elabora şi realiza o strategie de comunicare pentru distribuirea informaţiei privind implementarea
SNA printre ministerele relevante, inclusiv un mecanism de legătură inversă, aşa încât fluxul de
informaţie să fie bidirecţional.
Activitatea 2.2: Formarea capacităţilor guvernului pentru gestionarea şi integrarea adaptării la

schimbarea climei în politici şi practici atât la nivel local cât şi naţional
 A realiza o evaluare a necesităţilor de capacităţii la nivel local şi naţional, pentru a identifica acele
domenii, în care capacităţile sunt puternice şi acele domenii, în care lipsesc capacităţile de gestionare a
riscurilor climatice (de ex., capacităţile ar putea include nivelul de cunoştinţe despre climă, capacităţile
de gestionare pentru a reacţiona la schimbarea climei, capacităţile financiare de întreprindere a
acţiunilor şi mecanismele de coordonare).
 A elabora şi realiza un program de instruire întru constituirea capacităţilor privind integrarea riscurilor
climatice şi de calamităţi în politici şi practici adaptat la nevoile de nivel local şi naţional şi la problemele
specifice de sector, în mod corespunzător.
Activitatea 2.3: Realizarea unei scanări privind riscurile climatice ale politicilor şi planurilor relevante
naţionale de dezvoltare
 A elabora o listă de politici şi strategii naţionale de dezvoltare cheie, care ar putea fi expuse riscurilor de
schimbare a climei.
 A realiza o analiză a politicilor şi strategiilor-cheie pentru identificarea domeniilor de risc în aspectul
schimbării climei şi a punctelor principale de intrare pentru modificare/intervenţie.
 A iniţia un proces de amendare/modificare/revedere a politicilor în modul cuvenit.
Activitatea 2.4: Crearea unui mecanism de integrare a riscurilor climatice în toate politicile/planurile
viitoare.
 A crea un mandat ca în procesul de reexaminare/elaborare a politicilor noi, acestea să fie supuse unui
proces de scanare din punct de vedere a schimbării climei.
 A crea un cadru de scanare climatică, în care fiecare obiectiv/activitate cheie propusă în politicile şi
planurile noi/amendate să fie evaluat în aspectul impactului potenţial al schimbării climei asupra
rezultatului.
 A iniţia un proces de amendare/modificare/reexaminare a acestor activităţi/obiective.
Obiectivul 3: Dezvoltarea rezilienţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării în

sectoarele prioritare
Rezultatul anticipat: Guvernul Republicii Moldova este capabil să întreprindă acţiuni prioritare de adaptare
cheie, fie prin finanţare, fir prin realizare directă sau prin acte legislative relevante.
Activitatea 3.1: Realizarea unei analize privind activităţile de adaptare curente, care au loc în Moldova,
pentru a găsi răspunsurile la întrebările “cine, ce, unde” despre activităţile existente şi identifica cele mai
bune activităţi, care au potenţialul de multiplicare.
 Aceste activităţi ar putea fi calificate în mod specific ca proiecte de adaptare, sau ar putea fi proiecte de
dezvoltare/din sectorul privat care incorporează informaţia privind riscurile asociate cu clima sau
calamităţile.
 Această analiză ar trebui să includă informaţia privind agenţia de implementare (guvern, donator sau
ONG), activităţile planificate, centre focale regionale/tematice, buget alocat, orarul activităţilor şi ea ar
trebui făcută publică fiind accesibilă prin internet sau alte mecanisme corespunzătoare.
Activitatea 3.2: Elaborarea Planurilor de Acţiuni de adaptare la schimbarea climei pentru fiecare
minister/sector cu risc ridicat de impacturi climatice
 A identifica acele ministere, care au activităţi cu risc ridicat de impacturi climatice.
 A elabora un mandat pentru aceste ministere, ca ele să identifice activităţile de risc înalt în aspectul
schimbării climei şi să elaboreze planuri de acţiuni pentru diminuarea riscurilor şi adaptarea la
schimbarea climei.
 Acţiunile trebuie să fie fixate în limite de timp şi măsurabile şi să aibă indicate persoanele şi entităţile
responsabile.
 Ca parte din acest plan de acţiuni, fiecare minister trebuie să elaboreze o listă de opţiuni de adaptare
fără regrete-cu regrete mici, în care aceste opţiuni ar fi ierarhizate după prioritatea de implementare.
Activitatea 3.3: Realizarea unei examinări a actelor legislative relevante şi revederea acestora
 A reexamina toate actele legislative relevante pentru a identifica domeniile, care nu permit realizarea
activităţilor de adaptare existente sau potenţiale (de ex., planificarea utilizării pământului).
 A modifica legislaţia în modul cuvenit, pentru a face ca ea să faciliteze adaptarea la toate nivelurile,
inclusiv adaptarea autonomă a persoanelor fizice, comunităţilor şi sectorului privat.
Activitatea 3.4: Realizarea unui plan de finanţare pentru gestionarea riscurilor climatice/adaptare
 A identifica surse de fonduri pentru finanţarea adaptării, inclusiv fonduri din ţară, precum şi fonduri din
partea donatorilor şi a comunităţii internaţionale.
 A asigura că există mecanisme pentru facilitarea fluxului de resurse financiare de la nivel naţional la
nivel local pentru acţiuni de adaptare. Fondurile trebuie să fie direcţionate spre domeniile prioritare
(care au fost identificate prin cartografierea riscurilor, ca riscuri înalte în aspectul schimbării climei în
termen apropiat).

6. Cheltuieli anticipate de implementare şi
etapele implementării
In acest compartiment se prezintă o sugestie privind organizaţia responsabilă, orarul lucrărilor şi cheltuielile
anticipate asociate cu obiectivele şi măsurile propuse în Compartimentele 4 şi 5. Strategia este divizată în
două etape de implementare, după cum urmează:
 Termen apropiat, 2012-2013: Aceste activităţi sunt necesare pentru a crea baza implementării
strategiei şi trebuie să aibă prioritate pentru implementare imediată.
 Termen mediu, 2013-2015: Aceste activităţi nu sunt considerate ar fi implementate în formă finală,
însă ar trebui să fie implementate, fiind revăzute şi îmbunătăţite cu timpul.
Această strategie corespunde cu, şi susţine, Programul Guvernamental “Integrarea Europeană: Libertate,
Democraţie, Prosperitate”, care propune un cadru politic pentru conducerea Republicii Moldova pentru anii
2012-2014. În mod specific, această Strategie de Adaptare Naţională susţine direct următoarele priorităţi
guvernamentale expuse în programul guvernului:
 Această strategie susţine obiectivele guvernului pentru protecţia mediului ambiant şi va ajuta la
reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului, resurselor naturale şi sănătăţii
populaţiei; modernizarea sistemului naţional de monitoring al condiţiilor hidrometeorologice; şi
diminuarea riscurilor calamităţilor naturale şi sensibilizarea privind protecţia sporită.
Strategia mai susţine şi obiectivele specifice de sector din programul guvernului, de exemplu:
 Reducerea susceptibilităţii agriculturii la condiţiile climatice şi stoparea degradării resurselor funciare; şi

sporirea responsabilităţii cetăţenilor pentru propria sănătate, prevenirea factorilor de risc, protecţia şi
promovarea sănătăţii.

Tabelul 6-1: Cheltuieli anticipate de implementare şi etape de implementare
Nr. Cheltuieli
Obiective şi activităţi Organizaţia responsabilă Interval de timp
anticipate
ÎMBUNĂTĂŢIREA GESTIONĂRII ŞI DISTRIBUIRII INFORMAŢIEI PRIVIND
1
RISCUL DE CALAMITĂŢI ŞI CEL CLIMATIC ÎN MOLDOVA.
A forma capacităţi de colectare, analiză şi distribuire a informaţiei privind Ministerul Mediului; şi
1.1 riscul climatic, inclusiv date despre vreme, modelarea climatică şi evaluarea Academia de Ştiinţe a Moldovei 2012-2015 300.000 USD
impacturilor.
Ministerul Mediului; Ministerul Educaţiei;
A crea mecanisme pentru sensibilizare privind riscul schimbării climei şi Academia de Ştiinţe a Moldovei; Ministerul
1.2 2012-2015 200.000 USD
măsurile de adaptare. Tineretului şi Sportului; Autorităţile publice
locale; şi organizaţii non-guvernamentale
A crea un organ de coordonare regional cu Ucraina şi România pentru a Ministerul Mediului; şi Nu este necesară
1.3 asigura legătura dintre activităţile privind gestionarea riscurilor de calamităţi Cancelaria de Stat 2012-2013 acoperire
şi climatice. financiară
ASIGURAREA CĂ ADAPTAREA LA SCHIMBAREA CLIMEI ESTE O PRIORITATE
2
NAŢIONALĂ ŞI LOCALĂ CU O BAZĂ INSTITUŢIONALĂ PUTERNICĂ.
A consolida coordonarea inter-sectorială prin formarea capacităţilor Grupului
Autorităţile publice centrale; şi
2.1 de Lucru Inter-Ministerial pentru Schimbarea Climei (sau alt organ relevant) ca 2012-2013 100.000 USD
Cancelaria de Stat
acesta să fie organul de implementare a strategiei.
A forma capacităţile guvernului pentru gestionarea şi integrarea adaptării la Autorităţile publice centrale; şi
2.2 2012-2015 500.000 USD
schimbarea climei în politici şi practici atât la nivel local, cât şi naţional. Autorităţile publice locale
A realiza o scanare de risc climatic a politicilor şi planurilor naţionale de

2.3 Autorităţile publice centrale 2012-2013 100.000 USD
dezvoltare.
A crea un mecanism de integrare a riscurilor climatice în toate Autorităţile publice centrale; şi
2.4 2012-2013 150.000 USD
politicile/planurile viitoare. Autorităţile publice locale
FORMAREA REZILIENŢEI CLIMATICE PRIN REDUCEREA RISCURILOR ŞI
3
FACILITAREA ADAPTĂRII ÎN SECTOARELE PRIORITARE.
Autorităţile publice centrale; şi
3.1 A realiza o analiză a activităţilor de adaptare curente, care au loc în Moldova. 2012-2013 100.000 USD
Academia de Ştiinţe a Moldovei
A elabora planuri de acţiuni de adaptare la schimbarea climei pentru fiecare
3.2 Autorităţile publice centrale 2013-2015 300.000 USD
minister/sector cu risc înalt la impacturile climei.
Autorităţile Publice Centrale; şi
3.3 A realiza o analiză a actelor legislative relevante şi a le revedea 2012-2013 300.000 USD
Autorităţile Publice Locale
Autorităţile Publice Centrale; şi
3.4 A elabora un plan de gestionare a riscurilor climatice/adaptare. 2013-2015 100.000 USD
Cancelaria de Stat
COSTURI TOTALE: 2.150.000 USD
7. Proceduri de raportare şi monitorizare
Un cadru de monitorizare şi evaluare asigură un mecanism de monitorizare a progreselor comparativ
cu un set de indicatori pentru a confirma că obiectivele Strategiei sunt realizate la timp şi în mod
adecvat. Această Strategie nu a fost concepută ca un proces linear, ci, mai degrabă, ca un proces
iterativ, şi ea trebuie să fie actualizată şi revăzută imediat apare informaţie nouă şi pe baza lecţiilor
învăţate, odată cu avansarea procesului. Tabelul de mai jos prezintă în detalii indicatorii recomandaţi
pentru fiecare Obiectiv Specific expus în strategie; aceşti indicatori trebuie să fie revăzuţi şi aprobaţi
de GLI ca organ de implementare. Ei sunt elaboraţi ca indicatori de termen scurt şi, evident, ei vor
trebui modificaţi şi actualizaţi pentru a reflecta progresele realizate.
Tabelul 7-1: Indicatori potenţiali pentru Planul M&E

Nr. Obiective şi activităţi Indicatori posibili
1. ÎMBUNĂTĂŢIREA GESTIONĂRII ŞI DISTRIBUIRII INFORMAŢIEI PRIVIND RISCURILE DE CALAMITĂŢI ŞI
CELE CLIMATICE DIN MOLDOVA.
 A fost creat un organ de cercetare
guvernamental-ştiinţific comun.
 Au fost organizate 3-4 călătorii de studiu şi
Formarea capacităţilor de colectare, analiză şi vizite de cercetare cu centrele internaţionale
distribuire a informaţiei privind riscurile relevante pentru evaluarea climei.
1.1
climatice, inclusiv a informaţiei despre vreme,  Au fost generate hărţi ale riscurilor pentru cele
modelarea climatică şi evaluarea impacturilor. trei regiuni ale ţării (sud, centru, nord), şi pe
sectoare.
 Au fost identificate şi ierarhizate după priorităţi
regiunile cu risc înalt.
 A fost elaborat programul şcolar privind
riscurile climatice şi implementat în toate şcolile
Crearea mecanismelor pentru sensibilizarea din regiunile cu risc înalt şi există un plan clar
1.2 privind riscurile schimbării climei şi măsurile de pentru a fi implementat în toate şcolile din ţară.
adaptare.  A fost elaborat un plan de sensibilizare a
publicului, care include acţiuni specifice, orarul
activităţilor şi organizaţiile responsabile.
Crearea unui organ regional de coordonare cu  Au avut loc discuţii şi au fost identificate
Ucraina şi România pentru a face legătura dintre
1.3 mecanisme de coordonare cu Ucraina şi
activităţile privind gestionarea riscurilor de
România.
calamităţi şi cele climatice.
2. ASIGURAREA FAPTULUI CĂ ADAPTAREA LA SCHIMBAREA CLIMEI ESTE O PRIORITATE NAŢIONALĂ ŞI
LOCALĂ CU O BAZĂ INSTITUŢIONALĂ PUTERNICĂ.
Consolidarea coordonării inter-sectoriale prin  A fost elaborat un protocol clar de lucru pentru
formarea capacităţilor Grupului de Lucru Inter- GLI, acesta fiind votat de toţi membrii.
2.1 Ministerial pentru Schimbarea Climei (sau alt  GLI se întruneşte cu regularitate, toţi membrii
organ relevant), care va fi organul de participând regulat la şedinţe.
implementare a strategiei.
 A fost realizată evaluarea nevoilor de
Formarea capacităţilor guvernului pentru constituire a capacităţilor la nivel naţional şi
gestionarea şi integrarea adaptării la schimbarea local.
2.2
climei în politici şi practici, atât la nivel local, cât  A fost elaborat programul de instruire pentru
şi naţional. formarea capacităţilor, acesta fiind realizat în
regiunile cu risc înalt, cu plan clar, cu termene
51
Nr. Obiective şi activităţi Indicatori posibili
concrete pentru implementarea în toate
regiunile.
 A fost elaborată o metodologie de scanare a

riscurilor climatice, aceasta fiind aplicată în
raport cu trei planuri cheie de dezvoltare
Realizarea unei scanări de risc climatic a naţională.
2.3
politicilor şi planurilor naţionale de dezvoltare.  A fost pregătit şi distribuit un raport de scanare,
care identifică regiunile cheie cu riscuri
climatice existente şi au fost propuse modificări
la politici.
 A fost realizat şi aprobat un plan clar de
Crearea unui mecanism de integrare a riscurilor
2.4 modificare a politicilor pe baza scanării
climatice în toate politicile/planurile viitoare.
riscurilor climatice.
3. FORMAREA REZILIENŢEI CLIMATICE PRIN REDUCEREA RISCURILOR ŞI FACILITAREA ADAPTĂRII ÎN
SECTOARELE PRIORITARE.
 A fost elaborată şi pusă la dispoziţia populaţiei
Realizarea unei analize a activităţilor actuale de baza de date a activităţilor de adaptare
3.1
adaptare, care au loc în Moldova. existente.
Elaborarea planurilor de acţiuni de adaptare la  Au fost elaborate şi aprobate planuri de

3.2 schimbarea climei pentru fiecare minister/sector adaptare pentru 5-6 sectoare.
cu risc înalt la impacturile climei.
 A fost realizată examinarea legislaţiei şi a fost
Realizarea unei analize şi revederea actelor elaborat un plan clar de schimbări de termen
3.3
legislative relevante scurt.
Elaborarea unui plan de finanţare pentru  A fost elaborat planul de finanţare.

3.4
gestionarea riscurilor climatice/adaptare.  Au fost identificate 4-5 surse cheie de finanţe.
Mia mult decât atât, GLI trebuie să elaboreze un plan de monitorizare şi evaluare, ca una din primele
sale sarcini conform acestei strategii. Planul trebuie să expună în detalii cât de des va avea loc
monitorizarea, modul în care vor fi raportate constatările, persoanele în faţa căror se va face
raportarea, şi mecanismul specific de reacţie la constatări (de ex. dacă conform unui indicator nu se
atestă progrese, care este procesul concret aprobat pentru a decide ce acţiuni vor fi întreprinse, cine
le va implementa etc).
Ca principiu general, monitorizarea şi evaluarea ar trebui să aibă loc în mod regulat:

 Progresele vor fi monitorizate comparativ cu obiective şi activităţi specifice şi înregistrate într-un
raport la fiecare trei – şase luni. Atunci când un obiectiv este atins sau completat, acest fapt
trebuie notat ca atare.
 Constatările monitorizării trebuie incorporate în planificarea viitoare şi utilizate pentru a
identifica activităţile şi acţiunile, care nu arată progrese semnificative, care ar necesita
investigaţii şi schimbări mai mari ale activităţilor, pentru a asigura atingerea obiectivelor.
52
Anexa A. Descrierea metodologiei de
evaluare a riscurilor/oportunităţilor
Pentru a evidenţia sectoarele şi regiunile economice cheie, care sunt cele mai vulnerabile la
schimbarea climei (vezi Compartimentul 2.2 din raportul principal), a fost realizată o matrice de
vulnerabilitate, care face legătură între driverii climatici şi riscurile prioritare. Analiza riscurilor a fost
realizată de către experţii naţionali în trei paşi, după cum urmează.
Pasul 1: Riscurile şi oportunităţile, ce ţin de schimbarea climei, au fost identificate prin analiza
literaturii internaţionale şi naţionale de specialitate şi a studiilor în curs de desfăşurare. Riscurile şi
oportunităţile prioritare au fost selectate în conformitate cu tendinţele climatice istorice şi
vulnerabilitatea curentă la riscurile şi oportunităţile identificate în diferite regiuni ale Republicii
Moldova.
Pasul 2: Proiecţiile de viitor ale variabilelor climatice cheie au fost specificate şi asociate cu riscurile şi
oportunităţile selectate pentru cele cinci zone agro-climatice pentru sectorul agricol, în conformitate
cu stipulările Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agricol al Republicii Moldova
pentru 2008-2015; sau pentru patru regiuni de dezvoltare economică (de ex., Nord, Centru, Sud şi
Municipiul Chişinău) pentru alte sectoare, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de
Dezvoltare pentru anii 2008-2011 (analiza se referă la intervalul de timp 2010-2040).
Pasul 3: Proiecţiile de viitor ale variabilelor climatice au fost apoi analizate, pentru a vedea cum
acestea din urmă afectează riscurile prioritare, utilizând ponderea 3, 2, sau 1 pentru a denota
mărimea ridicată, medie sau scăzută a impactului cu probabilitatea apariţiei acestuia (vezi exemplele
de mai jos: o matrice de vulnerabilitate, care leagă driverii climatic cu riscurile prioritare pentru
sectorul agricol). Constatările au fost apoi combinate, pentru a realiza evaluarea calitativă şi a defini
riscurile-cheie pentru fiecare sector, pe baza raţionamentului de expert, întrebuinţând următoarea
clasificare:
 RISC RIDICAT – probabilitate ridicată a riscului cauzat de schimbarea posibilă a climei, care
necesită atenţie urgentă din partea decidenţilor pentru a elabora măsuri imediate de
adaptare;
 RISC MEDIU – probabilitate medie de risc cauzat de schimbarea posibilă a climei care trebuie
examinată constant;
 RISC SCĂZUT – probabilitate scăzută a riscului cauzat de schimbarea posibilă a climei care
trebuie examinată constant. Se anticipă că măsurile de adaptare existente vor fi suficiente şi
nu vor fi necesare acţiuni viitoare, cu excepţia cazului, în care circumstanţele se vor schimba.
Ierarhizarea oportunităţilor generate de schimbarea climei au urmat o metodă şi definiţii similare:
 OPORTUNITATE RIDICATĂ – probabilitate înaltă de oportunitate în rezultatul schimbării
climei pentru a dezvolta direcţii noi într-o regiune;
 OPORTUNITATE MEDIE – probabilitate medie că oportunitatea va fi generată din schimbarea
climei, care trebuie examinată constant; şi
 OPORTUNITATE SCĂZUTĂ – probabilitate scăzută că oportunitatea va fi cauzată de
schimbarea posibilă a climei.
53
Tabelul A-1:Matricea vulnerabilităţii care leagă driverii climatici cu riscurile prioritare pentru Sub-zona I-a, Platoul Moldovei de Nord
Agricultură: Sub-zona I-a, Podişul Moldovei de Nord
dăunători, boli şi
Condiţii mai rele

Schimbări legate
Cerinţe înalte de
Recolte mai mici
Recolte mai mici
secetă şi deficit
Calitate joasă a
Matricea vulnerabilităţii, care
Forţă motrice
de reducerea
Erozi. saliniz.
deşertificare
Risc înalt de
Risc înalt de
Reducere a
agriculturii
leagă driverii climatici (pe
producţiei
de grâu şi
zootehnie
culturilor
buruiene
de fructe
porumb
verticală) cu riscurile prioritare
viticole
optime
de apă
irigare
(pe orizontală)
11
Ploaie medie 1 1 1 3 1 1 1 1 1
13
Ploaie, extreme 1 1 1 3 2 1 1 2 1
11
Secetă 1 1 1 2 1 1 2 1 1
11
Temperatură medie 1 1 1 3 1 1 1 1 1
12
Temperatură maximă 1 1 1 3 1 1 2 1 1
10
Temperatură minimă 1 1 1 2 1 1 1 1 1
11
Umiditate 1 1 1 2 1 1 2 1 1
11
Evaporare 1 1 1 2 1 1 2 1 1
10
Irigare 1 1 1 2 1 1 1 1 1
1
Vânt 1
Vulnerabilitate totală 9 10 0 9 22 10 9 13 10 9
Ridicat (21-30)
Mediu (11-20)
Scăzut (1-10)
Tabelul A-2: Matricea vulnerabilităţii, care leagă driverii climatice cu riscurile prioritare pentru Sub-zona I, Podişul Moldovei de Nord, colinele de pe malul Nistrului
Agricultura: Sub-zona I, Podişul Moldovei de Nord, colinele de pe malul Nistrului
Schimbări legate
Cerinţe înalte de
Recolte mai mici
Recolte mai mici
Calitate joasă a
secetă şi deficit
dăunători, boli
rele zootehnie
Forţă motrice
de reducerea
Erozi. saliniz.
deşertificare
Condiţii mai
Risc înalt de
Risc înalt de
Reducere a
şi buruiene
agriculturii
producţiei
de grâu şi
culturilor
de fructe
porumb
viticole
optime
de apă
irigare
(pe orizontală)
Ploaie medie 1 1 1 1 3 1 1 3 2 2 16
Ploaie, extreme 1 2 1 2 3 3 1 1 2 2 18
Secetă 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 12
Temperatură medie 1 2 1 2 3 2 1 3 2 2 19
Temperatură maximă 1 2 1 2 3 2 1 3 2 2 19
Temperatură minimă 1 1 3 2 2 2 1 2 1 1 16
Umiditate 1 2 1 2 2 1 1 3 1 1 15
Evaporare 1 2 1 2 2 1 1 3 1 1 15
Irigare 1 2 2 2 1 1 2 1 1 13
Vânt 1 1 1 1 1 5
Ridicat (21-30)
Mediu (11-20)
Scăzut (1-10)
55
Tabelul A-3: Matricea vulnerabilităţii, care leagă driverii climatici cu riscurile prioritare pentru Sub-zona IIa Centrală, Podişul Moldovei Centrale şi regiunea Codrii
Agricultura, Sub-zona IIa Centrală, Podişul Moldovei Centrale şi regiunea Codrii
secetă şi deficit
mici de grâu şi
dăunători, boli
rele zootehnie
Calitate joasă
mici de fructe
Forţă motrice
Cerinţe înalte
Erozi. saliniz.
deşertificare
Condiţii mai
Risc înalt de
Risc înalt de
Recolte mai
Recolte mai
Reducere a
şi buruiene
a culturilor
agriculturii
reducere a
Schimbări
producţiei
de irigare
porumb
viticole
optime
de apă
(pe orizontală)
Ploaie medie 2 2 2 1 3 2 2 3 3 2 22
Ploaie, extreme 2 3 2 2 3 3 1 1 3 2 22
Secetă 2 2 2 1 2 2 2 2 2 1 18
Temperatură maximă 2 2 2 2 3 2 3 3 3 2 24
Temperatură minima 1 1 2 1 2 2 1 2 1 1 14
Umiditate 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 19
Evaporare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 19
Irigare 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 17
Vânt 1 1 1 1 1 1 6
Ridicat (21-30)
Mediu (11-20)
Scăzut (1-10)
56
Tabelul A-4: Matricea vulnerabilităţii, care leagă driverii climatici cu riscurile prioritare pentru Sub-zona II Centrală, Terasele râurilor Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna
etc.
Agricultura, Sub-zona II Centrală, Terasele Râurilor Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna etc.
Condiţii mai rele

Cerinţe înalte de
Recolte mai mici
Recolte mai mici
Calitate joasă a
secetă şi deficit
dăunători, boli
Forţă motrice
Erozi. saliniz.
deşertificare
Risc înalt de
Risc înalt de
Reducere a
şi buruiene
agriculturii
reducere a
producţiei
de grâu şi
zootehnie
Schimbări
culturilor
de fructe
porumb
viticole
optime
de apă
irigare
(pe orizontală)
Ploaie medie 2 2 2 1 3 2 2 3 3 2 22
Ploaie, extreme 2 3 2 2 3 3 1 1 3 2 22
Secetă 2 2 2 1 2 2 2 2 2 1 18
Temperatură maxima 2 2 2 2 3 2 3 3 3 2 24
Temperatură minimă 1 1 2 1 2 2 1 2 1 1 14
Umiditate 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 19
Evaporare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 19
Irigare 2 2 2 2 2 1 1 12
Vânt 1 1 2 1 1 1 7
Ridicat (21-30)
Mediu (11-20)
Scăzut (1-10)
57
Tabelul A-5: Matricea vulnerabilităţii, care leagă driverii climatici cu riscurile prioritare pentru Sud, Podişul Moldovei de Sud, terasele cursurilor inferioare ale
râurilor Prut şi Nistru
Agricultura: Sud, Podişul Moldovei de Sud, terasele cursului inferior al râurilor Prut şi Nistru
Condiţii mai rele

Schimbări legate
Cerinţe înalte de
Recolte mai mici
Calitate joasă a
secetă şi deficit
mici de grâu şi
dăunători, boli
Forţă motrice
de reducerea
Erozi. saliniz.
deşertificare
Recolte mai
Risc înalt de
Risc înalt de
Reducere a
şi buruiene
agriculturii
producţiei
zootehnie
culturilor
porumb i
de fructe
viticole
optime
de apă
irigare
(pe orizontală)
Ploaie, medie 3 3 2 2 3 2 3 3 3 2 26
Ploaie, extreme 3 3 3 3 3 3 1 1 3 3 26
Secetă 3 3 2 3 3 3 3 2 2 3 27
Temperatură, medie 3 3 2 3 3 2 2 3 3 3 27
Temperatură, maximă 3 3 2 2 3 2 3 3 3 3 27
Temperatură, minimă 1 1 1 1 3 2 1 2 1 1 14
Umiditate 3 3 2 2 2 2 3 3 2 3 25
Evaporare 3 3 2 2 2 2 3 3 2 3 25
Irigare 3 3 2 3 3 3 3 1 3 24
Vânt 2 1 3 1 1 1 9
Ridicat (21-30)
Mediu (11-20)
Scăzut (1-10)
58
Anexa B: Necesităţile de Cercetare
În prezenta Anexă se identifică domeniile, în care cercetările suplimentare ar consolida baza de
cunoştinţe pentru a determina riscurile şi oportunităţile asociate cu schimbarea climei şi pentru a
elabora politici eficace de adaptare pentru fiecare sector discutat în cadrul strategiei principale. În
Anexă sunt reflectate punctele de vedere ale fiecărei Echipe Naţionale implicate în elaborarea
prezentei strategii.
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în agricultură

1. În ceea ce priveşte efectele schimbări climei, necesităţile de cercetare trebuie să abordeze nu
doar schimbarea temperaturii şi a precipitaţiilor şi impactul asupra agriculturii, dar şi
interacţiunea cu pericolele, care rezultă direct sau indirect din condiţiile atmosferice, precum ar fi
inundaţiile, ploile, îngheţurile, seceta, grindina, valurile de căldură, schimburile sezoniere (durata
perioadei de vegetaţie, înmugurirea, aspectele de calitate), şi schimbările în tipurile de dăunători
şi boli.
2. Ar trebui realizate evaluări specifice pentru culturi, pentru a determina schimbările în dezvoltarea
sezonieră, caracteristicile de producţie, metodele de cultivare, etc., în conformitate cu
schimbarea climei.
Modelele de culturi sunt necesare pentru a evalua efectele schimbării climei şi a concentraţilor
sporite de CO2 în atmosferă asupra diferitelor culturi, păşuni şi asupra şeptelului. Mai mult,
modelele de simulare a culturilor trebuie să aibă interfeţe cu Sistemele de Informaţii Geografice
(GIS), pentru ca aceste modele să poată fi aplicate pentru planificarea regională şi analiza
politicilor.
3. În plus, ar trebui aplicate diferite instrumente pentru a examina impactul socio-economic al
schimbării climei. Ar fi necesar de aplicat un şir de abordări, cum ar fi modelele de regresie
economică, modelele microeconomice şi macroeconomice şi modelele fermelor agricole.
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în domeniul sănătăţii

1. Datele disponibile privind evaluarea riscurilor, inclusiv efectele pe termen scurt, mediu şi lung ale
schimbării climei asupra sănătăţii publice, trebuie să fie bine analizate şi luate în consideraţie
înainte de elaborarea unui program naţional şi a planurilor de pregătire şi reacţie la crize. Este
important, că toate datele statistice cu privire la sănătate (date privind bolile transmisibile, bolile
netransmisibile, chemările ambulanţei, spitale, etc.) trebuie să fie utilizate la evaluarea riscurilor
şi identificare vulnerabilităţilor în sectorul sănătăţi151i.
2. Sunt necesare cercetări cantitative, pentru a identifica regiunile din Republica Moldova cu cea
mai mare vulnerabilitate la efectele adverse ale schimbării climei asupra sănătăţi. Aceste
domenii vor necesita măsuri direcţionate de adaptare, inclusiv centre clinice medicale şi
instrumente mai bune, educaţia populaţiei în aceste domenii cu privire la modul, în care oamenii
pot face faţă noilor preocupări de sănătate.
151
World Health Organization. Assessment of health security and crisis management capacity. (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. Evaluarea securităţii sănătăţii şi capacităţilor de gestionare a crizei) The Republic of Moldova, 2008
59
3. Ministerul Sănătăţii ar putea dori să transpună lucrările conferinţelor anterioare şi articolele
ştiinţifice privind schimbarea climei într-o evaluare oficială a riscurilor asociate cu schimbarea
climei şi să stabilească criteriile pentru elaborarea unui plan de acţiuni legat de căldură-sănătate,
inclusiv un sistem de avertizare căldură-sănătate.152
4. Estimările îmbunătăţite ale poverii bolilor trebuie să fie realizate pe baza ultimelor modele
climatice pentru a estima (i) datele statistice despre mortalitate legate de căldură pe baza
datelor existente la nivel naţional şi în oraşele principale din Republica Moldova privind
mortalitatea şi populaţia; (ii) impacturile schimbări anticipate a climei, luând în consideraţie
diferite forme de aclimatizare; şi (iii) relaţiile climă – apă şi boli transmise prin apă şi alimente,
folosind datele publice despre venituri şi sănătate pentru a proiecta decesele asociate cu cauze
concrete şi ratele despre anul de viaţă ajustat la disabilitate (ratele DALY) după grupurile
demografice.
5. Ar fi utile nişte studii aprofundate cu privire la evaluarea socio-economică a schimbării climei în
sectorul sănătăţii, inclusiv: (i) costurile de „prejudiciu” cauzat sănătăţii de către schimbarea
climei conform diferitor scenarii de atenuare; şi (ii) costurile de prevenire a deceselor, bolilor, şi
prejudiciilor în conformitate cu diferite scenarii de atenuare (de exemplu, măsuri de adaptare).
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în domeniul apei

1. Schimbarea climei reprezintă o ameninţare pentru bazinele transfrontaliere. Dovezile sugerează
că provocările şi conflictele între statele riverane depind de gradul de variabilitate şi incertitudine
asociată cu disponibilitatea resurselor. Schimbările anticipate conform proiecţiilor variabilităţii
resurselor de apă din cauza schimbării climei pot avea un impact asupra echilibrului de apă şi, în
consecinţă, asupra echilibrului hidro-politic în bazinele transfrontaliere. Ar trebui examinate aşa
instrumente administrative pentru bazine transfrontaliere, cum ar fi tratatele şi acordurile pentru
a determina impactul schimbării climei asupra acestor tratate.
2. Este necesară şi o evaluare a efectelor schimbării climei asupra resurselor de apă, care s-ar axa
pe: (i) definirea unor praguri critice în resursele de apă; (ii) îmbunătăţirea capacităţilor de a
calibra modelele actuale de spălare a solului datorită precipitaţiilor; (iii) înţelegerea impactului
economic şi social al schimbării climei asupra volumului de apă, aprovizionării cu apă, şi ofertei
de apă, inclusiv asupra irigării, aprovizionării cu apă potabilă, agrementului/turismului, asupra
hidroenergiei şi industriei şi asupra pierderilor în sisteme.
3. Este necesară consolidarea capacităţilor de a elabora şi implementa sisteme de evaluare hidro-
economică la nivel de bazin al râului, pentru a evalua dezvoltarea ulterioară a resurselor de apă
şi viabilitatea dezvoltării asociate, cum ar fi dezvoltarea hidro-electrică, tratarea deşeurilor şi
agricultura irigată.
4. Sunt necesare studii de fezabilitate curente sau studii de pre-fezabilitate planificate pentru
proiecte de irigare şi utilizare a terenurilor şi trebuie să existe obligaţia ca acestea să includă o
evaluare a impacturilor fizice şi economice a schimbării climei.
5. Este necesară îmbunătăţirea capacităţilor instituţiilor şi structurilor de gestionare a apei, pentru
ca ele să facă faţă schimbării anticipate a climei, precum şi beneficiilor şi costurilor sociale,
economice şi de mediu ale adaptărilor viitoare. Adaptările structurale, cum ar fi rezervoare noi,
izolarea canalelor şi extragerea apelor subterane, pot fi analizate cu ajutorul modelelor de
152
Ibid
60
simulare. În plus, pot fi evaluate şi adaptarea operaţională, priorităţile schimbate de alocaţii şi
structura tarifelor.
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în sectorul forestier

Până în prezent, cercetările schimbării climei în Republica Moldova legate de sectorul forestier erau
concentrate, în primul rând, asupra impacturilor biofizice; mult mai puţină atenţie s-a acordat
impacturilor socio-economice şi capacităţilor managerilor forestieri de a se adapta la schimbarea
climei. Necesităţile de cercetare includ:
1. Combinarea datelor economice despre resurselor agricole, forestiere şi de mediu pentru
realizarea unor studii de impact socio-economic al schimbării climei.
2. Stabilirea pragurilor climatice, care corespund limitelor de distribuţie a unui tip de pădure sau a
unei specii forestiere şi elaborarea unui model bioclimatic pentru a prezice distribuţiile forestiere
viitoare fără intervenţii în conformitate cu un şir de scenarii plauzibile ale schimbării climei.
3. Colectarea analogiilor istorice şi informaţiei despre ciclurile de viaţă, pentru a estima cât timp ar
putea dura migrarea fâşiei periferice forestiere la o anumită distanţă, şi utilizarea acestei
informaţii pentru a face presupuneri despre ceea ce se poate întâmpla în timpul perioadei de
tranziţei şi a modifica prognozele fără intervenţii, în cazul în care este puţin probabil că
prognozele se vor realiza în perioada de evaluare.
4. Calibrarea unui model biogeochimic pentru a prezice schimbările în productivitatea carbonului şi
în stocurile de carbon pentru fiecare tip de pădure, cu şi fără efecte ale concentraţiilor sporite de
CO2 (şi, dacă este cazul, cu depozitarea azotului), iar apoi utilizarea unui model economic şi
demografic pentru a efectua proiecţii ale cererii de produse forestiere şi privind suprafaţa
terenurilor, care, probabil, vor fi disponibile.
5. Îmbunătăţirea înţelegerii capacităţilor de adaptare, inclusiv a capacităţilor de adaptare inerente
ale arborilor şi ale sistemelor forestiere, precum şi a factorilor socio-economici, ce determină
capacitatea de a pune în aplicare măsurile planificate de adaptare.
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în sectorul energetic

Deoarece multe componente ale sectorului energetic sunt intensive din punct de vedere al
capitalului şi necesită o planificare pe termen lung, ar putea exista implicaţii financiare semnificative,
care decurg din schimbările în materie de consum şi producţia energiei, cauzate de schimbarea
climei. Estimările schimbărilor în consumul energiei ca reacţie la schimbarea climei sunt necesare
pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii cererii de energie şi pentru a permite elaborarea
politicilor de adaptare, care ar putea preveni, reduce, sau împărţi mai echitabil pierderile cauzate de
schimbarea climei:
1. Evaluarea efectelor posibile (atât pozitive cât şi negative) ale schimbării climei asupra
consumului de energie: (i) efectele încălzirii climatice asupra consumului de energie pentru
încălzirea încăperilor; (ii) efectele încălzirii climatice asupra consumului de energie pentru răcirea
încăperilor; (iii) pătrunderea pe piaţă a aerului condiţionat şi a pompelor de căldură (încălzirea şi
răcirea exclusiv pe baza electricităţii), şi a schimbările în umiditate.
2. Realizarea studiilor efectelor posibile (atât pozitive, cât şi negative) asupra producţiei de energie
şi livrării energiei: (i) evaluarea impactului temperaturilor sporite şi a secetei asupra potenţialului
hidro-energetic; (ii) impactul schimbării climei asupra producţiei energiei din biomasă; (iii)
modificarea resurselor de vânt (intensitatea şi durata); şi (iv) transmiterea şi distribuirea energiei
electrice.
61
3. Realizarea cercetărilor privind eficienţa utilizării energiei în contextul încălzirii climatice, cu
accent pe tehnologii şi practici, care economisesc energia de răcire şi reduc sarcina electrică
maximă.
4. Evaluările ar trebui să se concentreze asupra relaţiilor şi legături inverse dintre efectele
schimbării climei, adaptare şi atenuare; legăturile dintre efecte la diferite scări geografice;
precum şi relaţiile dintre efectele energetice posibile şi alte modificări posibile economice, de
mediu şi instituţionale.
Necesităţile de cercetare pentru a consolida baza de cunoştinţe în transporturi

Experţii din domeniul transporturilor elaborează planuri, de obicei, pentru 20-30 de ani în viitor.
Multe decizii luate astăzi, în special cu privire la amplasarea infrastructurii, ajută la formarea
modelelor şi pieţelor de dezvoltare, care dăinuie încă mult timp după finalizarea acestor orizonturi
temporale. În mod similar, deciziile cu privire la utilizarea terenurilor, cartografiere şi dezvoltare de
multe ori creează o cerere de investiţii de termen lung în transporturi. Astfel, este important pentru
factorii de decizie din transporturi să ia în consideraţie impacturile potenţiale ale schimbării climei
acum, când fac aceste alegeri privind investiţiile, deoarece aceste impacturi vor afecta modul în care
infrastructura va reacţiona la schimbarea climei. Impacturile schimbării climei asupra infrastructurii
au fost cercetate limitat în Moldova, iar multe dintre aceste recomandaţii sunt axate pe măsurile
iniţiale de îmbunătăţire a înţelegerii în acest sector. Necesităţile de cercetare includ:
1. Instituirea unui proces pentru o comunicare mai bună între specialiştii din transporturi, experţii
climatologi şi din alte discipline ştiinţifice relevante, precum şi a unui birou de cliring pentru
informaţii relevante pentru transporturi privind schimbarea climei, cu scopul de a facilita
evaluările mai detaliate.
2. Examinarea impacturilor pe termen lung ale schimbării climei asupra sectorului transporturilor în
lumina proiecţiilor schimbării climei pentru a determina dacă, unde şi când impacturile ar putea
avea consecinţe, în special ţinând cont de orizonturile de planificare de termen lung pentru
infrastructura de transport.
3. Analiza opţiunilor pentru adaptare la aceste impacturi, inclusiv necesitatea posibilă de a modifica
ipotezele despre proiectarea şi funcţionarea infrastructurii, abilităţile de a încorpora
incertitudinile în procesul decizional cu perspective de termen lung, precum şi capacităţile
instituţiilor de a planifica şi de a acţiona asupra strategiilor de atenuare şi de adaptare la nivel de
stat şi regional.
4. Identificarea punctelor de intrare pentru încorporarea informaţiei despre schimbarea climei în
planurile de renovări capitale de termen lung, proiectările instalaţiilor, practicele de întreţinere,
operaţiuni şi planuri de reacţie de urgenţă.
62
Anexa C: Rezumatul activităţii de adaptare desfăşurate până în
prezent în Republica Moldova
Tabelul C-1: Rezumatul activităţii de adaptare desfăşurate până în prezent în Republica Moldova
Organismul de
Denumirea proiectului punere în Total fonduri/ani Elemente esenţiale
aplicare
Aspecte generale
 Constatări generalizate: (i) studiu al poluării aerului; (ii) elaborarea primului inventar al
Activităţi de abilitare pentru GES; (iii) modele naţionale şi regionale a schimbării climei; (iv) vulnerabilitatea şi
1997-2000, 0,315
pregătirea Primei Comunicări PNUD/GEF adaptarea ecosistemelor naturale şi artificiale la schimbarea climei, etc.
milioane USD
Naţionale în cadrul UNFCCC  Constatările au fost folosite pentru a prognoza schimbarea climei, aceste prognoze
servind ca bază a recomandărilor de atenuare.
 A fost inclus un inventar naţional al emisiilor antropice după surse şi eliminarea după
stocuri a tuturor GES, care nu sunt controlate de Protocolul de la Montreal pentru
Activităţi de abilitare pentru perioada 1990-2005, precum şi o descriere generală a măsurilor prevăzute pentru
pregătirea celei de-a Doua 2005-2009, punerea în aplicare a Convenţiei.
UNEP/GEF
Comunicări Naţionale în cadrul 0,405 milioane USD  În abordarea problemelor urgente şi imediate legate de schimbarea climei, se ţine cont
UNFCCC în măsură deplină de necesităţile de consolidare a capacităţilor din Republica Moldova
în diverse domenii tematice, cum se evidenţiază în Decizia 2/CP.7 şi, prin urmare, în
toate activităţile recomandate se includ elemente de consolidare a capacităţilor.
Raportul Naţional de Dezvoltării  S-a axat pe impactului schimbării climei asupra mediului, societăţii şi economiei
Umană , 2009/2010 Schimbarea Moldovei.
2009,  S-au discutat opţiunile de adaptare şi sinergiile potenţiale ale acestora cu obiectivele de
Climei în Republica Moldova,
PNUD 0,100 milioane dezvoltare generale ale ţării.
impactul socio-economic şi
USD  S-au evidenţiat domeniile, în care sunt necesare acţiuni de adaptare la schimbarea
opţiunile de politici pentru
climei şi s-au explicat implicaţiile pentru politicile de dezvoltare sectoriale şi inter-
adaptare sectoriale.
Proiectul regional ”Sprijin  S-au promovat activităţi de eficienţă energetică şi utilizarea mai pe larg a mecanismelor
pentru implementarea flexibile ale Protocolului de la Kyoto.
UE TACIS Început în 2008.
Protocolului de la Kyoto”  Au fost adoptate strategii de adaptare la schimbarea climei şi de atenuare.
 S-au consolidat capacităţile locale şi s-a sensibilizat opinia publică.
63
Organismul de
aplicare
Agricultură
S-a axat pe oferirea produselor de servicii financiare rurale relevante pentru grupul ţintă al
IFAD, de rând cu asistenţa tehnică complimentară şi susţinere pentru dezvoltarea
întreprinderilor rurale.
Din 1999, IFAD a A ajutat la extinderea a circa 411 întreprinderi rurale, crearea de 6000 de locuri de muncă
1).Finanţare rurală şi finanţat patru suplimentare.
dezvoltarea întreprinderilor proiecte cu o Întreprinderile susţinute de proiect au arătat rate de creştere de până la cifra
mici (RFSEDP); contribuţie de 48,2 impresionantă de 9% anual, demonstrând performanţă de implementare sănătoasă şi
2). Proiectul de revitalizare a milioane USD: durabilitate.
agriculturii; (RFSEDP) 8 S-au îmbunătăţit serviciile agricole şi accesului la pieţe pentru un număr mare de persoane
IFAD
3). Programul de dezvoltare a milioane USD; din localităţile rurale.
afacerilor rurale (PDAR) (PRA) 14.5 milioane Au fost create oportunităţi de locuri de muncă şi de generare a veniturilor prin activităţi de
4). Programul de servicii USD; (PDAR) 13 producţie, agricole şi non-agricole, pentru reducerea sărăciei rurale în ţară.
financiare rurale şi marketing milioane USD; A fost consolidat lanţul de valori horticole din Moldova.
(PSFRM) (PSFRM) 18,95 A fost acordat sprijin serviciilor financiare rurale, dezvoltării infrastructurii rurale
milioane USD. comerciale şi s-au oferit servicii de extensiune a cunoştinţelor şi a expertizei tehnice
necesare pentru participarea la pieţele naţionale şi internaţionale, cu scopul de a face
profit.
S-a axat pe zonele cu cea mai mare concentraţie a persoanelor sărace rurale.
Faza I:
 Destinată încurajării creşterii economice post-privatizare în sectorul agricol prin
îmbunătăţirea accesului noilor fermieri privaţi şi afacerilor din mediul rural la statut
Faza I (2002-2006) juridic de proprietate, cunoştinţe şi finanţe.
19,69 milioane USD  Axată pe lipsa accesului la investiţii şi capital de lucru a noilor fermieri privaţi,
Investiţii şi servicii rurale
BIRD/AID/SIDA Faza II (2006-2010) antreprenori rurali şi familii rurale.
26,42 milioane  În perioada 2000-2004, portofoliul sectorului bancar a crescut cu 144 la sută în
USD. agricultură şi cu 120 la sută în agro-industrie.
 Aproximativ 300.000 de fermieri au fost implicaţi în 540.000 activităţi de extensiune
printr-o reţea de 35 de prestatori de servicii private şi peste 400 de
consultanţi/consilieri locali.
64
Organismul de
aplicare
Faza II:
 S-au continuat intervenţiile prioritare în reformele politice, juridice şi de reglementare,
consolidarea capacităţilor instituţionale, asistenţă tehnică şi investiţii.
 S-a facilitat dezvoltarea activităţilor de afaceri pentru mai mult de 1600 viitori
antreprenori; s-a deschis o linie de credit pentru fermierii privaţi şi antreprenorii rurali,
cu acces limitat sau inexistent pentru sectorul bancar comercial, precum şi s-au finanţat
1200 de sub-împrumuturi, majoritatea dintre ele fiind acordate celor ce luat credit
pentru prima oară.
S-a îmbunătăţit cadrului de reglementare, agricultura ecologică, cele mai bune practici
agricole de către fermieri şi a industriei agricole, cu scopul de a reduce poluarea Dunării şi
Mării Negre cu îngrăşăminte din surse agricole.
S-au acordat granturi antreprenorilor şi întreprinderilor rurale pentru a investi în practicile
agricole durabile şi a-i instrui pe prestatorii de servicii de consultanţă în managementul
îngrăşămintelor, lucrări agricole de conservare a solului, asolament şi plantarea fâşiilor-
tampon.
A fost acordată susţinere pentru gestionarea gunoiul de grajd şi practici agro-forestiere,
restaurarea zonelor umede, precum şi pentru monitorizarea calităţii solului şi a apei.
S-a acordat asistenţă Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) şi Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) în elaborarea unui Cod de practici agricole bune
2004-2009, 10,95 şi consolidarea capacităţilor instituţiilor guvernamentale de a promova agricultura
Controlul poluării în agricultură
BIRD/GEF ecologică şi gestiona utilizarea terenurilor.
milioane USD
Sub supravegherea Institutului de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Solurilor „N.Dimo”, au fost înfiinţate câmpuri demonstrative pentru a monitoriza impactul
practicilor agricole prietenoase pentru mediu, cum ar fi asolamentul,, gestionarea
îngrăşămintelor şi a gunoiul de grajd, lucrări agricole de conservare, amplasarea culturilor
în fâşii, canale înierbate şi fâşii-tampon în vii.
Au fost create micro-terase între viile plantate pe terenuri în pantă, pentru a le proteja de
eroziunea solului. A fost semănată iarbă pentru a fixa solul şi a păstra umiditatea în micro-
terase.
Au fost adoptate practici de gestionare a gunoiului de grajd cu sprijinul asociaţiilor locale
ale fermierilor. Se anticipă, că preţul gunoiului de grajd compostat va creşte şi, prin urmare,
acesta va genera venituri suplimentare pentru fermieri.
A fost abordată dezvoltarea agro-forestieră prin plantarea a 132 ha de fâşii-tampon.
65
Organismul de
aplicare
Au fost înregistrate progrese în restaurarea zonelor umede şi monitorizarea calităţii solului.
Restaurarea zonelor umede a inclus introducerea filtrării îngrăşămintelor prin practici de
intensificare hidrologică, îmbunătăţirea monitorizării calităţii apei, precum şi un program
de plantare a arborilor pe o suprafaţă de 6,6 ha.
Au fost instalate şapte staţii de măsurare a spălării solului şi a pierderii îngrăşămintelor pe
loturile de testare/demonstrative.
S-a axat pe restaurarea terenurilor agricole degradate pentru utilizarea lor productivă, în
prima etapă prin împădurirea a 20.300 de hectare (ţintă deja finalizată până la sfârşitul
lunii mai 2006); gestionarea terenurilor comunitare; sechestrarea carbonului şi reducerea
concentraţiilor gazelor cu efect de seră.
Cele 1891 de terenuri selectate pentru împădurire sunt situate în 383 de sate şi 11 raioane
din toata ţara (cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale de pe malul stâng al Nistrului).
Început în Au fost plantaţi arbori şi arbuşti adaptaţi la condiţiile locale (soluri sărace) pe o suprafaţă
Agenţia pentru octombrie 2002, de 14 495 hectare de păşuni degradate şi au fost consolidate capacităţile comunităţilor de
a gestiona 5 400 ha din aceste terenuri.
Silvicultură Proiectul este
În perioada 2005-2006, pădurile plantate au sechestrat o sumă brută estimată de 78.401
“Moldsilva” în programat pe o tone de CO2, iar aproximativ 56.000 tone de CO2 au fost prezentate pentru plată la Fondul
Proiectul Conservarea solului în cadrul perioadă de 21 de Prototip al Carbonului (PCF).
Republica Moldova
Mecanismului de ani. În timpul fazei următoare, proiectul presupune împădurirea a 19 768 ha de terenuri
Dezvoltare Curată Costul reducerii degradate de stat şi terenuri agricole ale comunităţilor pe întreg teritoriul ţării cu scopul de
al Protocolului de unei tone în a restaura terenurile agricole degradate şi a îmbunătăţi produsele forestiere pentru
comunităţile locale.
la Kyoto echivalent CO2 este
Astfel, în anii 2002-2007, Agenţia pentru silvicultură „Moldsilva” a plantat mai mult de
de 5,3 USD. 40.000 ha de păduri noi. Reducerile totale ale emisiilor GES atinse ca rezultat vor alcătui
circa 3,6 milioane tone în echivalent CO2 (în primii 20 de ani), inclusiv 1,9 milioane deja
contractante de către Banca Mondială, Fondul Prototip al Carbonului, şi Fondul BioCarbon
pentru 2004-2017.
Valoarea tranzacţiilor este de aproximativ 7 milioane USD, ceea ce va acoperi 37 la sută din
nevoile de investiţii totale (19 milioane USD) pentru realizarea Proiectului, iar suma rămasă
va fi finanţată de către Agenţia „Moldsilva”.
Sănătate
Proiectul pentru servicii A sporit accesului la servicii de sănătate eficiente şi de calitate cu scopul diminuării
BM 07 iunie 2007
medicale şi asistenţă socială mortalităţii şi invalidităţii premature pentru populaţia locală.
66
Organismul de
aplicare
(HSSAP) 31 august 2011 S-a îmbunătăţit direcţionarea transferurilor şi serviciilor sociale către cei săraci, în
44,36 milioane USD conformitate cu Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) pentru 2007-2009.
În mod specific, două intervenţii vor avea un impact de atenuare pozitivă a şocurilor
creşterii preţurilor la produsele alimentare: (i) intervenţii pentru a reduce vulnerabilitatea
nutriţională pentru femeile însărcinate în situaţii de risc, mamele care alăptează, pentru
sugari şi copii mici, prin acordarea suplimentelor nutriţionale; şi (ii) un transfer temporar de
numerar instituţiilor sociale care oferă alimente copiilor, bătrânilor, persoanelor cu
handicap mental sau fizic şi altor grupuri vulnerabile, pentru a compensa creşterea
preţurilor la produsele alimentare în timpul sezonului de iarnă 2008/2009.
Proiectul HSSAP actual a dedicat resursele donatorilor pentru o reforma sistemică de scară
mare pe termen mediu şi pentru elaborarea politicilor, precum şi consolidarea instituţiilor,
în timp ce finanţarea suplimentară va permite depăşirea constrângerilor impuse de
angajamentele deja făcute şi va aborda situaţia actuală extraordinară.
În timp ce proiectul existent susţine consolidarea sistemelor generale de sănătate şi
protecţie socială, în el nu se prevăd măsuri specifice pentru a ajuta la protejarea familiilor
sărace, femeilor şi copiilor în cazul apariţiei unor crize acute şi persistente a preţurilor la
produsele alimentare.
Cu toate acestea, angajamentul Băncii Mondiale atât în domeniul protecţiei sănătăţii, cât şi
în cel al protecţiei sociale în Republica Moldova oferă o bază strategică solidă şi un cadru,
cu care se va susţine alocarea de resurse financiare suplimentare pentru a reacţiona la
criză.
Resursele acvatice
Îmbunătăţirea infrastructurii actuale de irigare;
Corporaţia Asigurarea accesului durabil la resursele de apă;
Provocările 2010, Facilitarea productivităţii agricole şi a veniturilor cuprinzătoare.
Mileniului (MCC) 102 milioane USD Asigurarea susţinerii Moldovei în tranziţia spre o agricultură cu valoare înaltă pentru a spori
SUA productivitatea fructelor şi legumelor cu valoare adăugată prin: irigarea îmbunătăţită,
acces la finanţe şi asistenţă tehnică/dezvoltarea capacităţilor.
Programul de susţinere a În 2009 a semnat A consolida eforturile tuturor participanţilor în sectorul de aprovizionare cu apă şi
Comisia canalizare prin asigurarea interacţiunii mai bune la selectarea domeniilor prioritare şi
politicilor sectoriale (PSPS) în un acord cu GRM
Europeană crearea unei baze de date comune a proiectelor implementate.
sectorul gospodăririi apelor de 45 milioane EUR
Programul Naţional de Banca Mondială Un împrumut de Reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu apă :
67
Organismul de
aplicare
Aprovizionare cu Apă şi 14 milioane USD Bălţi, Cahul, Moldova, Floreşti, Orhei, Soroca, Ungheni (8 milioane USD);
Canalizare Sisteme de aprovizionare cu apă în 50 de sate (4 milioane USD);
Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Ministerului Mediului şi Agenţiei Apele
Moldovei (1 milion USD);
Eficienţa sectorului energetic (1 milion USD).
Proiectul Infrastructurii Banca Mondială, 2007- 2011 Oferit pentru construcţia unei staţii de epurare a apelor reziduale în Soroca.
Mediului GEF 4.562 milioane USD
Banca Mondială, Oferit pentru construcţia unei staţii de epurare a apelor reziduale în Orhei.
Proiectul Infrastructurii 2009-2012
Comisia
Mediului 2,8 milioane euro
Europeană
Dezvoltarea infrastructurii AAC (reabilitarea sistemului);
Proiectul Fondului de Investiţii 2009 Beneficiarii au inclus oraşele Briceni şi Durleşti, precum şi satele Molovata, Steţcani,
Banca Mondială
Sociale (FIS) 8,9 milioane USD Samalia, Pojăreni, Recea, Cruglic, Soldăneşti, Decebal, şi Gornoe.
Cuprinde regionalizarea companiilor de aprovizionare cu apă prin extinderea activităţilor

lor în localităţile vecine.
Susţinerea întreprinderilor Structurat ca investiţii prioritare axate pe întreprinderile de aprovizionare cu apă.
Un împrumut în E destinat să ajusteze tarifele şi să introducă recuperarea costului companiilor de
comunale municipale în
BERD valoare de 10 aprovizionare cu apă şi pentru a asigura viabilitatea lor financiară.
municipalităţile cele mai
milioane euro A consolida întreprinderile comunale municipale pentru a asigura la aprovizionarea
receptive la reforme adecvată cu apă potabilă şi a îmbunătăţi staţiile de epurare a apelor reziduale cu beneficii
de protecţie a mediului pentru bazinele râurilor Prut şi Nistru, iar în final pentru Marea
Neagră.
Administraţia  Proiectul de aprovizionare cu apă potabilă în oraşul Ciadîr-Lunga, etapa a II-a (Gagauz
Proiect de aprovizionare cu apă Turcă pentru Yeri).
6,56 milioane USD
potabilă Cooperare şi
Dezvoltare (TICA)
Dezvoltarea sistemelor AAC. Agenţia Elveţiană  Zonele prioritare sunt raioanele Nisporeni, Hânceşti, Străşeni, Călăraşi, Ialoveni şi
Din anul 2000
Lista proiectelor implementate pentru Dezvoltare Leova.
aproximativ 1  Sporirea accesului la apă potabilă sigură şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor în satele
sunt: Apă şi salubrizare în şi Cooperare
milion euro anual Iurceni (Nisporeni), Mireşti (Hânceşti), Goleşti (Nisporeni);
zonele rurale „WATSAN” (SDC)
68
Organismul de
aplicare
 Epurarea apelor reziduale acumulate în zona umedă Rusca/Închisoare;
 Staţia de epurare a apei reziduale în satul Negrea, Sărata, şi Galbena (raionul Hînceşti);
 Îmbunătăţirea protecţiei mediului şi securităţii surselor de aprovizionare cu apă;
 Raţionalizarea tarifelor pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare.
Agenţia Austriacă  Proiectele finalizate sunt: reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă în Cantemir,
Dezvoltarea sistemelor AAC Faza I; reabilitarea sistemului de aprovizionare cu apă în Cantemir, Faza II.
pentru Dezvoltare
 În prezent, se implementează un proiect de aprovizionare cu apă potabilă în oraşul
(ADA)
Nisporeni.
Fondul Kuwaitian  Reabilitarea sistemelor AAC ( Străşeni, Hînceşti, şi Taraclia, precum şi pentru satele
pentru Dezvoltare din 2004 Sărata Veche, Risipeni, şi Carbalia)
Reabilitarea sistemelor AAC
Economică Arabă un împrumut de 6,5
(KFAED) milioane USD
oficial aproximativ  Protecţia surselor de captare a apei în oraşul Iargara;
Asistenţa de dezvoltare. Republica Cehă  Construcţia staţiei de epurare a apei reziduale în oraşul Leova;
900 mii euro pe an
 Monitorizarea sistematică a calităţii surselor de apă.
Sectorul forestier
 Contribuirea la asigurarea durabilităţii activităţilor de plantare a pădurilor
Dezvoltarea pădurilor
 Îmbunătăţirea bunăstării populaţiei în zonele rurale prin o gestionare mai bună a
comunităţilor
pădurilor din comunitate şi a păşunilor orientată spre pădurile de stat din 50 de
Valoarea totală a extragerilor 2004-2007 comunităţi participante.
nete din implementarea Agenţia pentru  Se anticipă că va exista un impact pozitiv asupra pădurilor şi păşunilor din comunităţile
Grant din partea
Grantului respectiv va fi de circa Silvicultură respective, o capacitate de gestionare mai bună, beneficii economice şi de mediu.
guvernului Japoniei
260 mii tone în echivalent CO2. “Moldsilva”.  Activităţi implementate: (i) îmbunătăţirea productivităţii a 2000 ha de păşuni deţinute
919.900 USD
de comunităţile locale; (ii) reconstrucţia şi/sau restaurarea a 340 ha de păduri şi altor
Costul pe tonă de reducere în
tipuri de vegetaţie forestieră deţinute de comunităţile locale; (iii) dezvoltarea de 5900
echivalent de CO2 este de 5,3 ha de păduri administrate şi altor tipuri de vegetaţie forestieră pe terenurile deţinute
USD. de comunităţile locale.
Proiectul Dezvoltarea sectorului BM/Agenţia Început în  Crearea pădurilor comunitare şi perdelelor forestiere de protecţie pe 10.600 ha prin: (i)
forestier al comunităţilor din pentru noiembrie 2006, Împădurirea terenurilor erodate şi a celor neproductive, (ii) aplicarea practicilor agro-
Republica Moldova Silvicultură 28,2 milioane USD, forestiere, sechestrarea carbonului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, (iii)
îmbunătăţirea pădurilor locale şi regionale şi resurselor de păşune,
Moldsilva cu un credit pe o
69
Organismul de
aplicare
perioadă de 30 de  Reducerea eroziunii prin: (i) stabilizarea alunecărilor de teren şi îmbunătăţirea regimului
ani hidrologic, (ii) creşterea accesului la resurse cum ar fi cherestea, lemn de foc şi la produsele
nelemnoase ale pădurii, (iii) crearea unei baze pentru dezvoltarea durabilă la nivel local şi
regional.
 Introducerea unor practici participative de gestionare a pădurilor şi păşunilor în aproximativ
320 de comunităţi (aproximativ 380 mii persoane).
 Costul pe tonă de reducere emisiilor în echivalent CO2 este de 7,4 USD.
 Reducerile totale ale emisiilor de GES obţinute în rezultat vor alcătui 3,8 milioane în
echivalent cu CO2. Agenţia pentru Silvicultură Moldsilva a semnat deja un acord (26 mai
2009) cu Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale pentru cumpărarea a 550 mii tone de
reduceri în echivalent CO2.
 Asigurarea durabilităţii pădurilor comunale nou create prin: (i) consolidarea
capacităţilor pentru gestionarea pădurilor şi activităţilor de reîmpădurire la nivel local,
2009-2013, (ii) programul special de gestionare integrată a pădurilor şi intervenţie care vizează
Grant a împădurirea terenurilor agricole degradate, plantarea perdelelor forestiere pentru
975.900 USD,
Guvernului protecţia mediului şi crearea unei reţele locale de mediu;
Programul de susţinere a dintre care 600.000
Japoniei/Agenţia  Asigurarea beneficiilor la nivel mondial prin intermediul: (i) sechestrării carbonului şi
comunităţilor locale pentru USD vor fi alocate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, (ii) generării de venituri pentru
pentru
managementul durabil şi pentru a susţine comunităţile locale din produsele forestiere, pentru a contribui la reducerea sărăciei în
Silvicultură
integrat al pădurilor şi pentru comunităţile locale zonele rurale.
Moldsilva,
sechestrarea carbonului prin în realizarea  Activităţile prevăzute sunt: (a) îmbunătăţirea productivităţii a 800 ha de păşuni
Institutul de comunale; (b) reconstrucţia şi/sau restaurarea a 1200 ha de păduri şi de alte tipuri de
împădurire durabilităţii
Cercetări şi vegetaţie forestieră deţinute de către comunităţile locale; (c) dezvoltarea a 3200 ha de
pădurilor nou
Amenajări Silvice păduri gestionate pe terenurile deţinute de către comunităţile locale.
sădite.
 Reducerile totale ale emisiilor de GES obţinute în rezultat vor fi de 102 mii de tone în
echivalent de CO2. Costul pe tonă de reducere a emisiilor în echivalent de CO2 este de
9,6 USD.
 Îmbunătăţirea eforturilor de conservare a diversităţii biologice de-a lungul Nistrului de
Conservarea diversităţii
2002-2005, 975 mii Jos.
biologice în regiunea Nistrului
de Jos
BM/GEF  Crearea unui parc naţional în bazinul Nistrului Inferior.
USD
 Dezvoltarea capacităţilor locale de gestionare a parcului naţional şi promovarea
gestionării durabile a pădurilor şi păşunilor în zona protejată.
70
Organismul de
aplicare
 Susţinerea protecţiei zonelor umede transfrontaliere în regiunea deltei Nistrului prin
îmbunătăţirea colaborării cu Ucraina.
 Includerea eforturilor de împădurire şi reîmpădurire cum ar fi crearea de coridoare
ecologice între pădurile fragmentate şi terenurile pilot prin managementul resurselor
comunităţii.
 Facilitarea implicării comunităţilor în luarea deciziilor şi includerea utilizării durabile a
resurselor în activităţile proiectului (şi anume, prin micro-credite finanţate pentru afacerile
mici verzi).
Transporturi
 Reducerea costurilor de transport rutier pentru utilizatorii drumurilor prin
îmbunătăţirea stării şi calităţii reţelei de drumuri şi modului de gestionare a acestora.
 Aceasta se va realiza prin: (1) un component de reparaţie a reţelei de drumuri, prin
Proiectul de susţinere a 29 martie 2007 care se vor restabili aproximativ 400 km de benzi de drumuri magistrale (echivalent a
Programului în Sectorul BM/ BERD 30 iunie 2011 aproximativ 160 - 200 km de drum principal) şi reducerea, în acest mod, a costurilor
Drumurilor 48,7 milioane USD pentru utilizatori pe termen scurt; (2) componentul instituţional de consolidare, prin
care se vor îmbunătăţi capacităţile Administraţiei de Stat a Drumurilor în gestionarea
eficientă a reţelei de drumuri şi întreţinerea drumurilor, reabilitare şi programe de
investiţii într-un mod transparent.
Sectorul energetic
Împrumutul iniţial  Modernizarea sistemului de energie electrică: îmbunătăţirea contorizării în reţeaua de
oferit pentru transmisie a energiei electrice;
 Reabilitarea şi modernizarea distribuţiei în sistemul energetic şi al telecomunicaţiilor;
perioada 2004-
Modernizarea echipamentului substaţiilor: este la etapa de finalizare, acest component
BM, SIDA, 2008 a fost de 35 include modernizarea substaţiilor de operare de 110 şi 330 kV a Moldelectrica;
BIRD/AID şi milioane USD, iar  Reabilitarea prioritară a reţelei de transmisie: acest component se referă la necesitatea
Proiectul energetic-II în
Ministerul aprobarea finanţării de reparaţie urgentă a unui şir de linii de înaltă tensiune (110-kV şi 330-kV), care au fost
Republica Moldova
Economiei şi suplimentare deteriorate de o furtună cu gheaţă în noiembrie 2000 şi de vânturile puternice de la
Comerţului pentru perioada începutul lunii martie 2002 şi din alte motive;
2009-2012 este de  Modernizarea de mediu în sistemul de transmisie: este finalizată în proporţie de 95%,
acest component constă din măsuri de atenuare fizică prin eliminarea corespunzătoare
11 milioane USD
a condensatoarelor vechi cu bifenili policloruraţi;
 Îmbunătăţirea accesului la încălzire în timpul sezonului de încălzire (cca 120 zile pe an)
71
Organismul de
aplicare
pentru aproximativ 35 instituţii (inclusiv şcoli, spitale, grădiniţe (instituţii preşcolare),
orfelinate) şi 37 de blocuri locative;
 Îmbunătăţirea accesului la căldură a fost asigurată pentru 8.400 elevi, aproximativ 1
milion de pacienţi şi vizitatorii ai policlinicilor şi spitalelor şi aproape 2.130 de familii
ale căror locuinţe au fost conectate la noile centrale termice în ultimele două sezoane
de încălzire (2006/2007 şi 2007/2008).
 Finanţarea suplimentară în valoare de 11 milioane USD aprobată pentru perioada
2009-2012 va fi utilizată pentru a asigura un acces îmbunătăţit la încălzire pentru circa
18 instituţii publice şi centre de asistenţă socială situate în 10 unităţi administrative
(raioane) din Republica Moldova.
 Acordarea de asistenţă tehnică în implementarea Componentului Termic Extins al
Proiectului Energetic II (Colet B8 şi B9 – finanţat de Banca Mondială prin Acordul
La 27 iulie 2009. Adiţional de Finanţare din 16 martie, 2009);
Proiectul privind eficienţa
SIDA
Grant în valoare de  Realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru reconstrucţia sistemelor de încălzire,
energetică 16 milioane de ventilare, ACM, ARM şi canalizare la Centrul Medical al Mamei şi Copilului;
coroane suedeze  Instalarea unei centrale termice noi, substaţii termice şi ACM, reconstrucţia
conductelor de distribuţie, încălzirea internă şi sistemele ACM la Centrul
ftiziopneumologic (tuberculoză) pentru copii din satul Târnova.
 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sectorului industrial din Moldova pentru a
reduce impactul asupra mediului global şi spori competitivitatea.
Aprobat de  Elaborarea politicilor, cadrului legal şi de reglementare, care să promoveze şi să
Reducerea emisiilor gazelor cu Consiliul GEF în mai sprijine eficienţa energetică industrială durabilă şi să stimuleze crearea unei pieţe
efect de seră prin eficienţa 2010, 4.252.500 naţionale pentru serviciile şi produsele EEI.
UNIDO/GEF  Adoptarea în măsură tot mai mare a tehnologiilor de eficienţă energetică şi a
îmbunătăţită a energiei în USD, dintre care
managementului energetic ca parte integrantă a practicilor de afaceri de către
sectorul industrial 960.000 USD sunt industriile din Moldova.
oferite de GEF  Adoptarea accelerată şi în măsură mare a practicilor şi tehnologiilor de eficienţă
energetică de către industriile din Moldova ca urmare a expunerii cazurilor de succes şi
diseminării proiectelor naţionale EEI de succes.
72
Organismul de
aplicare
BM/GEF, Unitatea 2005-2008,  Utilizarea eficientă pe scară largă a biomasei, care ar trebui să înlocuiască combustibilul
consolidată 2,63 milioane USD fosil importat şi să declanşeze introducerea şi promovarea deşeurilor agricole primare
pentru (biomasă), pentru generarea de căldură pe baza tehnologiilor eficiente.
implementarea şi  Eliminarea obstacolelor din calea popularizării tehnologiilor de procesare a biomasei,
arătând exemple de practici bune (au fost instalate şi acreditate 11 sisteme model cu
monitorizarea
Energia regenerabilă din capacitatea totală de 2720 kW) a utilizării sistemelor energetice bazate pe biomasă ca
deşeuri agricole proiectelor în alternativă la combustibilul fosil şi ca soluţie durabilă la problema asigurării cu energie
domeniul a comunităţilor rurale şi a societăţilor agricole;
agriculturii  Încurajarea dezvoltării pieţii de baloturi de paie şi reproducerea post-proiect a
(UCIMPA) producţiei de biomasă şi a afacerilor de distribuţie între companiile agricole;
 Creşterea numărului de clădiri publice, care au trecut la sisteme de încălzire pe bază de
biomasă, ca urmare a lecţiilor învăţate în rezultatul implementării proiectului.
 Promovarea unei campanii de sensibilizare cu privire la utilizarea surselor regenerabile
de energie, extensiune în rândul publicului şi promovarea strategiei de replicare.
Propunere de proiect: CDM/ Durata preconizată  Reducerea emisiilor de GES şi utilizarea mai eficientă a surselor primare de energie în
Construcţia unei instalaţii de Întreprinderea de a proiectului este generarea energiei electrice şi termice (inclusiv: pentru a asigura calitatea şi fiabilitatea
cogenerare cu o capacitate de Stat “Tirotex” de 25 de ani (2009– aprovizionării cu energie electrică);
31 MW la Întreprinderea de Tiraspol, din 2034)  Renunţarea la echipamentul învechit în secţiunea termică a întreprinderii menţionate
mai sus; reducerea consumului de combustibil în întreprindere şi reducerea costurilor
Stat ”Tirotex” din Tiraspol, Republica
asociate; reducerea emisiilor de GES din arderea combustibilului fosili pentru
Moldova este în prezent Moldova. generarea de energie electrică).
examinată de autoritatea  Reducerea medie anuală a emisiilor de GES va varia între 47.640 şi 54.760 tone în
naţională desemnată echivalent CO2 . Costul pe tonă de reducere în echivalent CO2 va fi de 10 EUR.
Propunere de proiect: CDM/ Südzucker Data cea mai  Pentru reducerea emisiilor de GES, care provin din dezintegrarea borhotului presat al
Producţia de biogaz din borhot Moldova S.A., o apropiată a sfeclei de zahăr se va utiliza un digestor anaerob, în care borhotul presat al sfeclei de
presat de sfeclă de zahăr la societate pe începerii proiectului zahăr va fi transformat în biogaz, care, la rândul său, va fi captat şi utilizat pentru a
genera căldura.
Fabrica de Zahăr Südzucker din acţiuni moldo- este anul 2012, în
 Înlocuirea generării termice din combustibil fosil cu generarea căldurii din biogaz.
Drochia, Republica Moldova în germană timp ce primul an
 Valoarea totală a reducerilor de emisii anticipate pentru perioada de 10 ani de
prezent examinată de anticipat de livrare creditare este de 203 660 t CO2eq, din contul reducerii emisiilor de metan.
Autoritatea Naţională a CER este 2013.
Desemnată
73
Anexa D: Recomandări de integrare
Introducere
Pentru a reacţiona la riscul reprezentat de schimbarea climei va fi necesar un efort coordonat şi

concertat din partea Guvernului Republicii Moldova. În mod particular, la nivel naţional, cadrul de
politici va trebui nu doar să susţină, dar, de asemenea, să stimuleze şi să sporească reacţia eficace la
schimbarea climei la toate nivelurile. Prezenta Strategie Naţională de Adaptare are menirea de a
servi drept strategie-cadru, care creează un mediu de abilitare, pentru ca anumite sectoare şi
ministere să poată „integra” adaptarea la schimbarea climei şi managementul riscurilor în strategiile
lor existente şi viitoare, precum şi în planurile de acţiuni.
Ce înseamnă „integrarea schimbării climei”?
Ministerele din cadrul Guvernului sunt, de obicei, organizate pe sectoare: agricultură, sănătate etc.
Cu toate acestea, există mai multe aspecte transversale, care afectează capacitatea mai multor
ministere de a-şi atinge obiectivele, precum şi capacitatea guvernului în ansamblu de a-şi atinge
obiectivele sale de dezvoltare durabilă şi de realizare a ODM-urilor. Schimbarea climei reprezintă
una dintre aceste probleme transversale. Ea poate submina în mod semnificativ planificarea
sectorială, dacă nu va fi inclusă sau integrată în planurile şi priorităţile ministerelor.
Integrarea riscurilor de schimbare a climei şi a adaptării în cadrul naţional necesită câţiva paşi,
pentru a asigura că informaţia despre riscurile legate de climă, vulnerabilitate şi opţiunile de
adaptare este încorporată în planificarea şi luarea deciziilor în sectoarele cheie precum şi în
evaluările şi planurile de acţiuni de nivel naţional. În general, aceşti paşi includ:
 Înţelegerea riscurilor climatice şi a cunoştinţelor existente privind adaptarea;

 Evaluarea implicaţiilor instituţionale şi politice ale pericolelor-cheie generate de schimbarea
climei (aşa cum sunt identificate în pasul anterior); şi
 Modificarea politicilor existente şi elaborarea de politici şi planuri sectoriale noi, care ar fi
reziliente în aspectul schimbării climei.
Prezenta Anexă este o notă de orientare, care oferă o prezentare foarte succintă a argumentelor şi a
tipurilor de activităţi, care ar putea fi întreprinse în fiecare dintre aceşti paşi. Unele lucrări iniţiale au
fost deja finalizate ca parte a elaborării acestei strategii şi ele pot fi utilizate ca platformă pentru a
construi un proces participativ şi consultativ, care să faciliteze integrarea aspectelor de schimbare a
climei de către ministerele relevante din Republica Moldova.
Paşii-cheie pentru integrare
Nu există nici o formulă pentru integrare, aceasta fiind diferită în funcţie de ţară şi în dependenţă de
riscurile climatice-cheie cu care se confruntă ţara, de gradul, în care schimbarea climei este deja
încorporată în politici şi planuri, precum şi de factorii instituţionali, cum ar fi guvernarea şi voinţa
politică. Totuşi, aceşti paşi pot ajuta la ghidarea acestui proces.
74
1) Înţelegerea riscurilor climatice şi a cunoştinţelor existente privind adaptarea
Argumentare: Este puţin probabil că politicile, programele şi priorităţile guvernului vor conduce la
acţiuni, care să prevină sau să reducă efectele schimbărilor climatice, dacă acestea nu se bazează pe
o înţelegere clară a principalelor riscuri generate de schimbarea climei şi pe includerea lecţiilor
învăţate din măsurile de adaptare care deja au fost realizate.
Acţiuni cheie:
 A implica părţile interesate relevante, cum ar fi instituţiile de cercetări ştiinţifice, pentru a

înţelege ideile recente privind riscurile climatice şi zonele cheie periculoase (pe baza analizei,
care este deja inclusă în această strategie şi pe baza cercetărilor relevante, pe măsura
realizării acestora);
 A cartografia programele existente de adaptare pentru a înţelege „unde, ce, cum” privitor la
activităţile curente, precum şi la lecţiile învăţate şi oportunităţile de extindere.
2) Evaluarea implicaţiilor instituţionale şi politice ale pericolelor-cheie generate de schimbarea
climei.
Argumentare: Abordarea generală naţională de gestionare a riscurilor climatice, atât în planurile

naţionale de dezvoltare, cât şi în politicile sectoriale mai specifice, creează o platformă şi un cadru de
acţiuni la nivel mezo şi micro, şi este esenţială pentru crearea unui mediu de abilitare, care să
permită adaptarea în comunităţi. Cadrul de politici la nivel naţional poate fi consolidat prin
identificarea obiectivilor şi priorităţilor existente, care pot fi periclitate de schimbarea climei, precum
şi prin modificarea acestor priorităţi pentru o rezilienţă sporită la schimbarea climei (vezi pasul 3).
Acţiuni cheie:
 A revedea politicile-cheie de dezvoltare şi sectoriale ale guvernului, precum şi proiectele şi

activităţile planificate, a evalua scopurile şi obiectivele acestora din punct de vedere climatic,
pentru a determina acele domenii ale politicilor/proiectelor actuale, care sunt cele mai
expuse riscurilor la schimbarea climei.
 A evalua capacităţile de gestionare a riscurilor climatice la nivel naţional şi local.
 A identifica şi evalua opţiunile de gestionare a riscurilor. A elabora opţiuni de management a
riscurilor întru susţinerea deciziilor şi priorităţilor de adaptare. Aceste opţiuni pot fi de nivel
politic, se pot referi la activităţi cum ar fi constituirea capacităţilor sau crearea structurilor
instituţionale şi/sau pot include activităţi de adaptare la nivel local.
3) Modificarea politicilor existente şi elaborarea de politici şi planuri sectoriale noi, care ar fi
reziliente din punct de vedere climatic.
Argumentare: Politicile şi planurile sectoriale, care ţin cont de impactul schimbării climei vor
conduce la acţiuni, care vor fi durabile şi viabile în condiţiile de schimbare a climei. În acest caz se va
asigura situaţia, în care bugetele de stat vor fi cheltuite pentru beneficii maxime şi pentru activităţi,
care ar fi viabile pe termen lung. Acest mediu de abilitare la nivel naţional este esenţial pentru
facilitarea adaptării autonome şi planificate la nivel local.
75
Acţiuni cheie:
 Pe baza celor doi paşi anteriori, a ierarhiza activităţile şi amendamentele la politici conform
priorităţilor şi a implica organismele / procesele corespunzătoare pentru a modifica politicile
şi planurile existente.
 A institui un proces de elaborare a politicilor, care ar include criterii climatice şi în care
politicile noi ar fi elaborate prin prisma schimbării climei.
 A pregăti planuri de implementare şi a identifica fonduri pentru adaptare, cu scopul
susţinerii modificărilor.
 A asigura existenţa mecanismelor de urmărire a performanţelor şi de realizare a ajustărilor.
Acest proces nu este liniar, de aceea el necesită integrarea continuă a informaţiei noi privind
riscurile climatice, precum şi a abordărilor de adaptare pentru a minimiza impacturile.
76
Anexa E. Bibliografie
1. AGRI/2006-G4-05. AEA Energy & Environment and Universidad de Politecnica de
Madrid Report to European Commission Directorate - General for Agriculture and
Rural Development 2007: Adaptation to Climate Change in the Agricultural Sector
(Adaptarea la schimbarea climei în sectorul agricol), December, 2007. - 245 pp.
2. AGRI-2007-G4-06. Report to the European Commission Directorate-General for
Agriculture and Rural Development: Impacts of Climate Change on European forests
and Option for Adaptation (Impacturile schimbării climei asupra pădurilor europene
şi opţiunile de adaptare), November, 2008. - 173pp.
3. Alexandrov, V. A., and Hoogenboom, G. 2000: The impact of climate variability
and change on crop yield in Bulgaria (Impactul variabilităţii şi schimbării climei
asupra recoltelor în Bulgaria). Agricultural and Forest Meteorology, 104. P. 315-
327.
4. Bates B., Kundzewicz Z.W., Wu S., Palutikof J. (eds.), 2008: Climate Change and
Water. Technical paper of the Intergovernmental Panel on Climate Change.
(Schimbarea climei şi apa. Raport tehnic al Grupului Interguvernamental în
Schimbarea Climei) IPCC secretariat, Geneva. - 210 pp.
5. Constantinov T., Nedealcov M., 2008: Evaluarea fenomenelor climatice
nefavorabile. In: T.Constantinov (ed.). Republica Moldova. Hazardurile naturale
regionale. Chișinau. P. 57-68.
6. Cuculeanu, V., P. Tuinea, and D. Balteanu, 2002: Climate change impacts in
Romania: Vulnerability and adaptation options. (Schimbarea climei în România.
Vulnerabilitatea şi opţiuni de adaptare), GeoJournal, 57.P. 203-209.
7. Federica Cimato, Michael Mullan, 2010: Adapting to Climate Change: Analysing
the Role of Government. (Adaptarea la schimbarea climei. Analiza rolului
guvernului). Defra Evidence and Analysis Series, Paper 1, January 2010 - 79pp.
8. Feenstra, J., I. Burton, J.B. Smith and R.S.J. Tol, Eds., 1998: Handbook on
Methods of Climate Change Impacts Assessment and Adaptation Strategies. (Manual
de metode de evaluare a impacturilor schimbării climei şi a strategiilor de adaptare).
United Nations Environment Programme, Vrije Universiteit Amsterdam, Institute for
Environmental Studies, Amsterdam. - 464 pp.
9. First National Communication of the Republic of Moldova under the UNFCCC,
2000: (Prima Comunicare Naţională a Republicii Moldova către UNFCCC),
UNDP Moldova / Ministry of Environment and Territorial Development of the
Republic of Moldova, Chisinau, 2000. – 74pp.
10. Government of the Republic of Moldova, 2010. “Post Disaster Needs Assessment,
Floods 2010.” (Evaluarea nevoilor după calamităţi. Inundaţiile din 2010). Supported
by the European Union, the United Nations, and the World Bank, with the support of
the Global Facility for Disaster Reduction and Recovery (GFDRR).
11. IPCC, 1994: IPCC Technical guidelines for assessing climate change impacts and
adaptations (Recomandări tehnice pentru evaluarea impacturilor schimbării climei şi a
adaptării). IPCC Special Report to the First Session of the Conference of the Parties to
the UN Framework Convention on Climate Change, Working Group II,
Intergovernmental Panel on Climate Change, T.R. Carter, M.L. Parry, S. Nishioka
and H. Harasawa, Eds., University College London and Center for Global
Environmental Research, National Institute for Environmental Studies, Tsukuba. - 59
pp.
77
12. IPCC, 2001b: Climate Change 2001: Impacts, Adaptation, and Vulnerability
(Schimbarea climei 2001. Impacturi, adaptare şi vulnerabilitate). Contribution of
Working Group II to the Third Assessment Report of the Intergovernmental Panel on
Climate Change, J.J. McCarthy, O.F. Canziani, N.A. Leary, D.J. Dokken and K.S.
White, Eds., Cambridge University Press, Cambridge, 1032 pp.
13. IPCC, 2007: "Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability.
(Schimbarea climei 2007. Impacturi, adaptare şi vulnerabilitate). Contribution of
Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on
Climate Change, 2007". M.L. Parry, O.F. Canziani, J.P. Palutikof, P.J. van der Linden
and C.E. Hanson (eds) Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom and
New York, NY, USA. - 976pp.
14. Lehner, B., P. Döll, J. Alcamo, H. Henrichs and F. Kaspar, 2006: Estimating the
impact of global change on flood and drought risks in Europe: a continental,
integrated analysis. (Estimarea impacturilor schimbării globale a climei asupra
riscurilor de inundaţii şi secetă în Europa. Analiză continentală integrată). Climatic
Change, 75. P.273-299.
15. Meer, P., Kramek, K. & Wjik, M. 2001: Climate change and forest ecosystem
dynamics. (Schimbarea climei şi dinamica ecosistemelor forestiere). Amsterdam,
RVIM Report, No. 410200069. - 130 pp.
16. Menne B et al., eds., 2008: “Protecting Health in Europe from Climate Change.”
(Protecţia sănătăţii de schimbarea climei în Europa), Copenhagen, WHO Regional
Office for Europe,
(http://www.euro.who.int/Document/GCH/Protecting_health.pdf?language=French,
accessed 8 August 2008).
17. Millennium Challenge Account – Moldova, 2008: Transition to high value
agriculture project. Environment and Social Assessment (Proiect pentru tranziţia la
agricultura cu valoare înaltă. Evaluarea de mediu şi socială). Project mission
September 28-October 17, 2008. Authors: Sergiu Budesteanu, Jessica Ebbeler, Iurie
Gotisan, Rita Klees. Version-final (21 December,). - 43pp.
18. National Bureau of Statistics, 2009: Annual Statistical Yearbook of the Republic of
Moldova (Anuarul statistic al Republicii Moldova), 2009.
19. National Bureau of Statistics, 2009: Energy Balances of the Republic of Moldova
(Balanţa energetică a Republicii Moldova), Statistical Collection, 2008.
20. National Inventory Report: 1990-2005, Greenhouse Gas Sources and Sinks in the
Republic of Moldova, 2009: (Inventarul Naţional 1990-2005. Surse şi stocuri al
gazelor cu efect de seră în Moldova). Ministry of Environment and Natural
Resources / UNEP, coord.: Violeta Ivanov, George Manful. Authors: Taranu M.,
Scorpan V., Bicova El., et. al. - 352pp.
21. National Research Council (U.S.). Committee on Climate Change and U.S.
Transportation (2008): Potential impacts of climate change on U.S. transportation
(Impacturile potenţiale ale schimbării climei asupra transporturilor în SUA) /
Committee on Climate Change and U.S. Transportation, Transportation Research
Board and Division on Earth and Life Studies, National Research Council of the
National Academies. - 280pp.
22. Opopol N., Corobov R., 2010: Excess mortality in Chisinau during the hot summer
of 2007 (Mortalitatea excesivă la Chisinau pe parcursul verii fierbinţi din 2007). The
Proceedings of the National Conference: Health in relation
to the environment. Chisinau, 15 October 2010. P.22-33.
78
23. Second National Communication of the Republic of Moldova under the United
Nations Framework, 2009 (A Doua Comunicare Naţională a Republicii Moldova
în cadrul Naţiunilor Unite 2009): Convention on Climate Change / United Nations
Environment Progr.; coord. Violeta Ivanov, George Manful. Synthesis Team: Vasile
Scorpan, Marius Taranu, Petru Todos, Ilie Boian. – 316 pp.
24. Sîrodoev I.G., Knight C.G., 2007: Vulnerability to Water Scarcity in Moldova:
Identification of the Regions (Vulnerabilitatea la deficitul de apă în Moldova.
Identificarea regiunilor). Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii.
3 (303): 159-166.
25. Synthesis and Assessment Product 4.5. Report by U.S. Climate Change Science
Program and the Subcommittee on Global Change Research: Effects of Climate
Change on Energy Production and Use in United States. (Efectele schimbării climei
asupra producţiei şi consumului de energie în Statele Unite). Authors: Thomas J.
Wilbanks, Vatsal Bhatt, Daniel E. Bilello et.al. February, 2008. - 85pp.
26. Suter, Rene (2008). “Relief and Technical Assistance Response to the Drought in
Moldova” (Asistenţă tehnică şi de urgenţă ca reacţie la seceta din Moldova).
Programme Review Mission Report, UNDP/BCPR.
27. UNDP, 2005: Adaptation Policy Frameworks for Climate Change: Developing
Strategies, Policies and Measures (Cadru de politici de adaptare la schimbarea
climei. Elaborarea strategiilor, politicilor şi acţiunilor). B. Lim, E. Spanger-
Siegfried, I. Burton, E. Malone and S. Huq, Eds., Cambridge University Press,
Cambridge and New York. - 258 pp.
28. UNDP, National Human Development Report 2009/2010: “Climate Change in
Moldova: Socio-economic Impact and Policy Options for Adaptation. (Schimbarea
climei în Moldova. Impacturi socio-economice şi opţiuni de politici de adaptare) ’’. –
224pp.
29. UNECE, WHO Regional Office for Europe, 2008: Draft Guidance on Water and
Climate Adaptation (Proiect de ghid despre apă şi adaptarea la schimbarea climei).
This document has been prepared for Workshop on Water and Adaptation to Climate
Change; Amsterdam, 1-2 July, 2008. - 45pp.
30. UNFCCC, 2004: Compendium of Decision Tools to Evaluate Strategies for
Adaptation to Climate Change (Compendiu de instrumente pentru luarea deciziilor
destinate evaluării strategiilor de adaptare la schimbarea climei). United Nations
Framework Convention on Climate Change, Bonn. - 49 pp.
31. UNICEF, 2007: Drought after-effects upon population of the Republic of Moldova.
(Consecinţele secetei pentru populaţia Republicii Moldova). Chisinau, Moldova.
32. Ursu, A., 2000: Degradarea solurilor şi deşertificarea. Chisinau. - 307pp.
33. WB, Integrating Environment into Agriculture and Forestry Progress and Prospects
in Eastern Europe and Central Asia (Integrarea mediului în progresele şi
perspectivele agriculturii şi sectorului forestier în Europa de Est şi Asia Centrală),
Volume II, Country Review, November 2007. - 25pp.
34. WHITE PAPER on Adapting to climate change, 2009: Towards a European
Framework for Action (Spre un cadru european de acţiuni). COM (2009) 147 of 1.4.
2009. - 16pp.
35. Wilbanks, T. V Bhatt, D. Bilello et.al. 2008: Synthesis and Assessment Product 4.5.
Report by U.S. Climate Change Science Program and the Subcommittee on Global
Change Research: Effects of Climate Change on Energy Production and Use in
United States (Efectele schimbării climei asupra producţiei şi consumului de energie).
79
36. World Bank, 2011: “Climate Impacts on Energy Systems: Key Issues for Energy
Sector”, (Impacturile climei asupra sistemelor energetice. Aspecte-cheie pentru
sectorul energetic), Authors: Jane Edinger, Walter Vergara, Irene Leino.
37. World Bank, 2010: “Project Appraisal Document on a Proposed Credit to the
Republic of Moldova for a Disaster and Climate Risk Management Project”,
(Document de evaluare privind un credit preconizat pentru Republica Moldova
pentru un proiect de management a riscurilor climatice şi de calamităţi).
38. World Bank, 2008: “Climate Change Adaptation in Europe and Central Asia: Draft
Report Disaster Risk Management”(Adaptarea la schimbarea climei în Europa şi
Asia Centrală. Proiect de raport în managementul riscurilor de calamităţi), June 22,.
- 59pp.
39. World Bank, 2009: “Water and Climate Change: Understanding the Risks and
Making Climate-Smart Investment Decision”. (Apa şi schimbarea climei. Înţelegerea
riscurilor şi luarea unor decizii înţelepte privind investiţiile, ţinând cont de climă). -
174pp.
40. World Bank, United Nations Food and Agriculture Organization, 2007: “Rural
Productivity in Moldova – Managing Natural Vulnerability”, (Productivitatea rurală
în Moldova. Gestionarea vulnerabilităţii naturii), Washington, World Bank.
41. World Bank, 2007: “Integrating Environment into Agriculture and Forestry
Progress and Prospects in Eastern Europe and Central Asia”, (Integrarea mediului
în progresele şi perspectivele agriculturii şi sectorului forestier din Europa de Est şi
Asia Centrală), Volume II, Country Review.
42. World Bank, 2002: “Moldova: Transport Strategy Update with Emphasis on the
Road Sector”, (Moldova. Strategia transporturilor actualizată cu accente pe
sectorul drumurilor).
43. World Health Organization, 2008: „‟Assessment of Health Security and Crisis
Management Capacity the Republic of Moldova‟‟ (Evaluarea securităţii sănătăţii şi a
capacităţilor de management a crizelor a Republicii Moldova). – 142pp.
44. www.anre.md. Report on the Activity of the National Agency on Energy Regulations
for 2009 year. (Raport de activitate a Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în
Energetică pentru anul 2009).
80

MD Moldova Nation

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD Moldova Nation

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE ADAPTARE LA

PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

PROIECT PENTRU CONSULTĂRI

Autori Courtenay CABOT VENTON, Consultant Internaţional în domeniul schimbărilor

Versiunea Acest document este disponibil la adresa: <http://www.clima.md>

Dr. Vasile Scorpan, Manager, Oficiul Schimbarea Climei, Ministerul Mediului,

Ministerul Mediului PNUD Moldova

© Ministerul Mediului al Republicii Moldova

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 2

2. ANALIZA SITUAŢIEI ................................................................................................................... 7

3. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR, CARE NECESITĂ INTERVENŢIA GUVERNULUI ÎN IMPLEMENTAREA

4. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE .......................................................................................... 45

5. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI ŞI REZULTATELOR

6. CHELTUIELI ANTICIPATE DE IMPLEMENTARE ŞI ETAPELE IMPLEMENTĂRII................................. 49

7. PROCEDURI DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE ....................................................................... 51

ANEXA A. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE EVALUARE A RISCURILOR/OPORTUNITĂŢILOR ........... 53

ANEXA B: NECESITĂŢILE DE CERCETARE ...................................................................................... 59

ANEXA C: REZUMATUL ACTIVITĂŢII DE ADAPTARE DESFĂŞURATE PÂNĂ ÎN PREZENT ÎN REPUBLICA

ANEXA D: RECOMANDĂRI DE INTEGRARE ................................................................................... 74

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 3

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 4

Schimbarea climei afectează toate aspectele de dezvoltare. Ea nu se limitează doar la un singur

Această strategie constituie un element esenţial al aspiraţiilor Republicii Moldova de aderare la

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 6

O analiză a datelor oferite de Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice pentru perioada de

Lengthy rain, 2,000

2.1.2. Evaluarea riscurilor climatice viitoare

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 8

Pe scurt, metoda de apreciere a riscurilor a inclus identificarea riscurilor şi oportunităţilor,ce ţin de

Nivelurile diferite de risc sunt definite în felul următor:

2.2.1. Impacturile schimbării climei asupra agriculturii

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 10

Impactul posibil al schimbării climei asupra agriculturii

În prezentul compartiment se scot în evidenţă impacturile directe ale schimbării climei şi

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 12

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 13

Evaluarea mărimii riscurilor şi oportunităţilor schimbării climei în agricultură

Conform evaluării vulnerabilităţii în materie de riscuri/oportunităţi asociate cu schimbarea climei în

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 14

Sporirea productivităţii culturilor MEDIU MEDIU

Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor acvatice din Moldova

Evaluarea mărimii riscurilor/oportunităţilor schimbării climei asupra resurselor acvatice

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 17

Tabelul 2-6. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru resursele acvatice

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 18

2.2.3. Impacturile schimbării climei asupra sănătăţii

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 19

Impacturile posibile ale schimbării climei asupra sănătăţii în Moldova

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 20

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 21

MEDIU RIDICAT RIDICAT MEDIU

Reducerea mortalităţii cauzată de frig pe timp de iarnă RIDICAT MEDIU MEDIU

Pe scurt, acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în sectorul sănătăţii în Republica

2.2.4. Impacturile schimbării climei asupra pădurilor

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 22

Tabelul 2-9. Distribuirea pădurilor în Republica Moldova pentru la 01 ianuarie 2006

Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor forestiere

SNACC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 23

SNASC, proiect pentru consultări, noiembrie 2011 24

Tabelul 2-11. Riscurile şi oportunităţile prioritare pentru sectorul forestier

Schimbarea compoziţiei speciilor * SCĂZUT MEDIU RIDICAT

Schimbarea condiţiilor fitosanitare MEDIU RIDICAT RIDICAT