Alexandru Ioan Cuza

Reformator al României moderne

Alexandru I. Cuza ,se trăgea dintr-o familie veche moldoveană din părțile Fălciului ţinutul de o
parte şi alta a Prutului spre S-E de ţinutul Iaşilor .Viitorul domn a văzut lumina zilei la Bârlad la 20
martie 1820 .A învăţat până in 1831 in pensionul francez a lui Victor Cuenin la Iaşi unde a fost coleg cu
Mihalache Kogălniceanu ,V. Alecsandri ,Ioan SI Panaite Docan viitori colaboratori ai săi

E trimis la Paris unde îşi ia bacalaureatul in litere-1835. Îl atrăgea medicina dar spectacolul din
sălile de disecţie l-au făcut să renunţe .S-a înscris la drept dar n-a terminat facultatea ,devenind membru
al ,,Societăţii economiştilor ,,din Paris .Reîntors in ţară intră în armată având grad de cadet in 15
septembrie 1837 dar in 1840 demisionează .În 1843 ajunge membru al judecătoriei ţinutului Corvului .
Îşi dă demisia din aceasta slujbă in 1845 si se căsătorește intre timp in 1844 cu Elena Rosetti fiica
postelnicului Iordache .In 1848 pe Cuza îl întâlnim in primele rânduri la Iaşi la adunarea de la Hotel
Petersburg în 27 martie cerând domnitorului Mihail Sturza înfăptuirea de noi reforme .Este arestat de
domnitor alături de alţi revoluţionari şi este rănit la picior . În drumul spre închisoarea din Turcia va
evada printr-un şiretlic mergând în Transilvania şi alăturându-se revoluţionarilor

Va peregrina prin Paris ,Viena ,Constantinopol unde se apropie de viitorul domn Grigore
Ghica ,om cu vederi liberale şi-l va numi preşedinte al Judecătoriei Corvului .Rămâne până în 1851
director al Ministerului de interne dar demisionează in 1852 . În aceste funcții s-a remarcat prin
onestitate ,respect fată de lege şi respect fată de țărănime În 1856 ,Gr. Ghicaî îl numește pârcălab de
Galați ,dar în tensiunile pentru alegerile unioniste este înlocuit cu un pretendent favorabil Turciei . Când
Balș moare este renumit pârcălab de Galați , ajunge treptat în gradul de maior

Noul caimacan Vogoride îl numește astfel pentru a-l atrage dar Cuza descoperă falsificarea
alegerilor şi demisionează din aceasta funcție, atrăgând atenția întregii Europe .În reorganizarea
alegerilor Cuza este ales deputat de Galați . În programul său obiectivul principal a fost desființarea
privilegiilor boierimii şi împroprietărirea țăranilor .Văzând adeziunea populației faţă de Cuza Vogoride îl
numește colonel si ajutor al hatmanului miliției .In 1859 este numit comandant al Armatei Moldovei
 Alexandru I. Cuza a fost ales domnitor al Moldovei şi Ţării Românești in zilele 5-24 Ianuarie
prin dubla alegere punând Europa in faţa faptului împlinit. Remarcabila politică a lui A.I. Cuza se
remarcă şi în domeniul afacerilor externe

În conducerea activității de politică externă a tânărului stat național roman A.I .Cuza a dat
dovadă de reale calități recunoscute atât de contemporanii săi români cât şi de străinii care l-au cunoscut

Meritul lui Cuza este cu atât mai mare cu cât așa cum afirma istoricul francez Paul Henry
,,pentru a face să se accepte reformele cele mai mărunte domnitorul a trebuit să lupte contra opoziției
turcilor, contra Europei ,,.

Domnitorul şi guvernele sale au practicat adesea politica faptului împlinit cu ajutorul căreia au
rezolvat cele mai de seamă probleme intene si externe ce stăteau in acea perioada în faţa societății
româneşti . Cea dintâi mare confruntare a domnitorului pe plan extern a fost recunoașterea dublei alegeri
pe care Poarta ar fi dorit s-o anuleze printr-o intervenție armată sau prin hotărârea unei conferințe
internaţionale .Turcia se opunea dublei alegeri pentru că ar fi fost un pas spre unirea deplină şi-apoi spre
independenţă S-a organizat in 26 martie 1859 o conferință la Paris unde s-a recunoscut dubla alegere ,
înafară de Turcia si Austria ,dar Cuza fost ferm si a declarat ,,Trebuie să vă atrag atenţia că dacă Turcia
își pierde vremea să vină în Muntenia pentru a ne împiedica să ne manifestăm nu ezit a vă spune că mă
voi plasa in fruntea poporului meu si daca va trebui sa cădem ,eu voi fi primul care îmi voi oferi pieptul,,

Poziția fermă a lui Cuza a anihilat intențiile agresive ale celor două imperii faţă de Principate şi
a influențat lucrările Conferinței de la Paris ceea ce a însemnat un pas spre realizarea unirii depline
.După recunoașterea unirii Cuza a activat in planul politico-administrativ pentru recunoașterea de către
puterile garante a unirii . În 1860 Cuza făcea un memoriu destinat Puterilor garante pentru recunoașterea
unificării depline a Principatelor Unite .A dat dovadă de tact diplomatic ,curaj si dârza hotărâre
nelăsându-se intimidat de presiunea puterilor străine

,,Ne trebuie unirea,,,a declarat consulului Austriei la București referindu-se la recunoașterea unirii
politico-administrative ,,dacă nu ne-o vor acorda-o puterile vom fi siliți să ne-o dobândim singuri ,,. A
reușit să smulgă Turciei recunoașterea unirii depline astfel încât in 11 decembrie 1861 Cuza declara
,,Unirea este îndeplinită naționalitatea romana este întemeiată ,,. Chiar dacă s-au impus niște clauze
Cuza le va ignora activând ca un suveran .
 După aceste două etape ale recunoașterii politicii externe Cuza a activat şi pentru consolidarea
autonomiei interne si limitarea amestecului puterii suzerane la conducerea Principatelor .Cuza n-a mai
tolerat violările de frontieră pe linia Dunării, când guvernul otoman ca şi cel austriac au refuzat să
recunoască pașapoartele românești pe titulatura ,,Principatele Unite,, Cuza a dat dispoziții ca autoritățile
române să adopte măsuri similare faţă de pașapoartele turcești si habsburgice ceea ce a silit cele două
state să renunțe la aceste măsuri discriminatorii

Pentru a reduce importanţa suzeranității in Principate a ordonat ca festivitățile de primire a

firmanelor de recunoaștere a dublei alegeri şi a unirii să se facă intr-un cadru restrâns În 1863 când Cuza
a hotărât secularizarea averilor mănăstirești în folosul națiunii sublinia ,,în aceasta chestiune eu nu sunt
principele românilor ,sunt România însăși ,, . Pe aceeași linie a înscris şi politica de limitare a jurisdicției
consulare ,turcii se bucurau conform unor tratate mai vechi de mai multe drepturi decât românii conform
principiului extrateritorialității .Cuza interzice dragomanilor turci prezenţa în tribunal şi desființa
privilegiile fiscale ale supușilor străini

Tot în sprijinul lărgirii autonomiei a încheiat convenții directe cu alte state fără intermediul Porții
,în 1860 un aranjament telegrafic româno-rus , convenția telegrafică cu Austria ,Serbia Turcia, de-
asemenea a refuzat recunoașterea valabilității tratatelor încheiate de Turcia cu alte state pe teritoriul
Principatelor în cadrul aceleiași preocupări de afirmare a unor atribute de suveranitate se înscriu şi
încercările făcute de Principatele Unite de a bate monedă şi de a institui o decorație națională .Turcia s-a
opus însa vehement şi Cuza a amânat aceste proiecte

Privită retrospectiv domnia lui Alexandru I. Cuza apare ca un moment dominant în istoria
relațiilor internaționale romanești. Deși vasală a imperiului Otoman şi sub tutela a șase mari puteri
europene, România a reușit să ducă o politica externă proprie caracterizată nu numai prin curaj
,demnitate si orgoliu național dar si printr-un orizont larg european . Domnitorul însuși a ilustrat cu
pregnanţă domeniul politicii externe .

Mihail Kogălniceanu a afirmat atunci când şi-a luat rămas bun la mormântul lui Cuza ,,Alexandru I.
Cuza nu are nevoie de istoriograf ,el singur şi-a scris istoria prin legi, prin actele cu care a făcut un
stat ,o societate alta decât aceea ce s-a fost dat când l-am proclamat domnitor,, ,,Nu greşalele lui l-au
răsturnat ci faptele cele mari ,amintirea lui nu se va șterge din inimile noastre şi ale fiilor noștri,, . A
murit la vârsta de 53 de ani la Heidelberg in Germania rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse in ţară la
Ruginoasa .

Realizat de prof, Bolchiş Maria

Școala cu cls I-VIII,,Dr. Victor Babeș,, Baia Mare