Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
-Managementul integrat al pacientilor cu urgente abdominale- Abdomen acut.
1.Se asigura regim fizic si psihic bolnavului 2.Se aplica rece pe abdomen. 3.Se transporta de urgenta la spital
Se interzice:, 1.Adm.analgezicelor 2.Aplicarea caldului pe abdomen 3.Alimentarea bolnavului 4.Hidratarea bolnavului
5.Efectuarea spalaturii gastrice 6.Efectuarea clismelor
3.
-Managementul integrat al pacientilor cu urgente cardio-vasculare.Angor pectoral.
Sunati la 112 si incurajati victima sa isi pastreze calmul, asigurand-o ca totul va fi in regula.
- Ajutati pacientul sa se aseze intr-o pozitie confortabila, in care sa poata respira fara probleme (cu capul ridicat).
- Administrati victimei o aspirina, indrumand-o sa o mestece, pentru a-si face efectul rapid.
- In cazul in care pacientului i s-a recomandat de catre medic acest tratament, administrati-i sublingual nitroglicerina. Daca
durerea nu cedeaza in 20 de minute, puteti administra si cel de-al doilea comprimat.
- Asistati victima, monitorizati-i cu atentie respiratia si ritmul cardiac si asteptati sosirea ambulantei. Daca pacientul intra in stare
de inconstienta, incepeti resuscitarea cardio-respiratorie.
4.
-Managementul integrat al pacientilor cu soc hipovolemic.
masuri generale obiective
-corectarea pierderii si sustinerea TA; -corectarea pierderii - SF, Dextran, sange izogrup/izoRh; -sustinerea TA dupa umplerea
atului vascular.
-Dopamina 1-4 μg/kgc/min – doza cu effect vasodilatator si inotrop pozitiv
-Dopamina 4-20μg/kgc/min – doza inotrop +, fara tahicardie semnificativa, vasoconstrictor
-Dobutamina 1-40μg/kgc/min (INO +)
-Adrenalina 1-8 μg/kgc/min – effect vasoconstrictor si cronotrop +o asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii si oxigenoterapie
-masuri specifice in functie de etiologie
-monitorizarea diurezei
-prinderea a 2 linii venoase
-monitorizarea trataemntului clinic
16.
-Managementul integrat al pacientilor cu dispnee.
Este dificultatea de a respira in criza de astm bronsic este paroxi-respir provocata de stenoza functionala
spastica a bronhiilor.Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii edemului mucoasei bronsice
si hipersecretiei bronsice fenomene care duc la obstructia bronsica ce stinghereste in special eliminarea
aerului si respiratiei.
-Cauze:fact alergeni,praful de casa,polenul,par de animale.Fact nealergici:fact istiosi( bronsite
cronice,sinusite).fact eriditari,endocrini.Fact predispozanti: frigul,umezeala,fact emotionali.
-A/U: autonom-inlaturarea agentului,linistirea bolnavului,pozitia comoda pacientului,semisezinde,aflux
de aer curat,eliberarea cailor respiratorii,oxigenoterapia,sinapisme,ventuze in reg infeferioara a cutiei
toracice,bai fierbinti la picioare,bauturi sodice calde(lapte)folosirea inhalatorului de buzunar se
recomanda admin 2-4 doze in 24 h.Inhalatii frecvente mai mult de 10-15 provoaca supradozarea si act
toxica asupra muschiilor cardiaci.Supravegherea functilor vitale- PS,TA,TEMPERATURA,RS.
-DELEGATE:la indicatia medicului:va administra adrenomimetice pe cale
parenterala(efedrina,izadrina)bronhodilatatoare(Eufelina),preparate combinate(solutan).
-Atentie:adrenomimeticele sunt conraindicate la hipertensivi,coronanieni,hipertiroidieni.In stare de rau
asmatic bolnavul se va trata in sectia de terapie intensive,oxigenoterapia,aspirarea sputei cu aspirator
electric,respiratie dirijata,bronhoscopia curativa cu introducere prealabila a enidisiantelor si aspirarea
secretiilor bronice,bronholitice,antihistaminice in insuf cardiaca,antiagregante,diuretice in acidoza,sol
hidrocarbonat de Na in perfuzii.
-Conduita copilului bolnav cu infectii intestinale conform PCN.
-Diareea acuta se defineste clinic ca o eliminare frecventa de mase fecale lichide,ce duce la pierderea
spontana de apa si electroliti.
-Tratamentul la domiciliu in conditii de izolare.Tratament nemedicamentos.Regimul zilei:Regim la pat in
toate zilele febrile +2 zile afebrile,izolarea la domiciliu a pacientilor va dura pina la disparitia semnelor
clinice,alimentarea naturala cu alaotari frecvente.In caz de alimentatie artificiala <6 luni amesticuri
adaptate,a actiunii scazute a lactozei,lichide in baza produselor alimentatiei.
-Tratament medicamentos:Rehidrarea orala-plan A(deshidratare negativ) Rehidratare
orala(deshidratare moderata) planul B timp de 4 h. Analgetice,
antipiretice-paracetamol 500mg,10-15 mg/kg doza unica per os.
Ibuprofen-5-10mgmkg per os , dupa mese.
Antimicrobiene-Amoxicilina 30-60mg/kg zi fiecare 8 ore,5 zile.
Spasmolitice-Papaverina 10-20mg,2-3 ori pe zi , per os 2-3 zile
Vitamine -acid ascorbic 100 mg,de 2-3 ori pe zi,10-14zile.
Prebiotice-per os.
La domiciliu Supravegherea:termoterapia de 2 ori/zi,urmarirea scaunului,gradul deshidratarii la aparitia
complicatiilor-spitalizarea.
-Copii tratati la domiciliu/stationar vor fi supravegheati de medicul de familie,si sau infectionist timp de
2 saptamini,dupa externare/tratament su coprocultura negativ.In caz de coprocultura pozitiv-referire la
infectionist pnt deciderea tratamentului in continuare.Dupa 2 zile de la finisarea tratamentului-
efectuarea a 2 coproculturila interval de 2 zile.
-Rahitismul si profilaxia lui.
-Rahitismul este o boală a sistemului osos, ce afectează copiii şi este cauzată de deficienţa de vitamina
D, calciu sau fosfaţi din organism, aceşti nutrienţi fiind deosebit de importanţi în dezvoltarea osoasă .
-Rahitismul este întâlnit în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 36 de luni, durata bolii depinzând
de cât de repede este instituit tratamentul.
-Dacă este efectuat la timp, înaintea apariţiei deformărilor osoase ireversibile, afecţiunea are şanse mari
de vindecare completă.
-Profilaxia antenatală-Dozele de vitamina D administrate diferă în funcţie de perioada anului (400 U. I.
per os, zilnic). De asemenea, modul de administrare trebuie să ţină cont şi de viitoarea mama:se
administrează 4 000 U. I. pe săptămână, per os, la începutul lunii a şaptea de sarcină.
-Profilaxia postnatală-Aceasta vizează mai multe aspecte, dintre care cel mai important este respectarea
unor reguli igieno-dietetice:alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, iar în cazurile în care acest
lucru nu este posibil, uilizarea formulelor de lapte;diversificarea corectă a alimentaţiei, având în vedere
introducerea alimentelor bogate în vitamina D sau a suplimentelor de vitamina D şi fier, după primele
şase luni, în paralel cu prelungirea alimentaţiei la sân până la vârsta de un an;mobilizarea activă a
copilului precum şi expunerea moderată la soare şi la aer;suplimentarea alimentaţiei sugarului şi
copilului cu soluţie de vitamina D până la vârsta de 18 luni. Pentru copiii mai mari, sursele alimentare de
vitamina D sunt reprezentate de:peşte, în special tipurile cu un conţinut ridicat de grăsimi, precum
somonul sau sardinele;ouă;carnea de vită;alimente suplimentate cu vitamina D, cum ar fi grăsimile
vegetale si cerealele.In cazul copiilor ce au o dietă vegetariană, aportul de vitamine şi minerale
esenţiale este insuficient şi este recomandată introducerea suplimentelor alimentare.
-Ce documentatie operativa complecteaza medicul de familie pentru acordarea asistentei medicale
femeilor si copiilor.
Documentatia specifica in a/m primara:1. Document de evidenta primariain a/m a med. de familie; 2. Formulare de rapoarte a
med. de familie; 3. Registru de evidenta a internarilor; 4. Fisa medicala a bolnavilor; 5. Tichet statistic de evidenta al bolnavilor;
6. Lista de evidenta a vizitelor la domiciliu; 7. Zilnic de evidenta a medicului stationar de zi ; 8. Fisa de programare la medic; 9.
Registru de evidenta a vaccinelor; 10. Registru lunar al activitatilor de imunizare; 11. Certificat de vaccinare; 12. Registru
interventiilor de ambulatory; 13. Fisa medicala a bolnavilor cu TBC; 14. Fisa medicala a gravidei si lauzei; 15. Carnet de
dezvoltare a copilului; 16. Certificat medical; 17. Certificat de concediu medical; 18. Registru centralizat a morbiditatii; 19.
Registru centralizat annual; 20. Carnet prenatal.
25.
-Managementul integrat al pacientilor cu constipatii.
Constipatia este definita caa fiind o tulb a functiei sist dig. caract prin intirzierea scaunului peste 3 zile. Dupa
unii,intirzierea scaunului pt 48 de ore poate fi considerata deja constip. Persistenta intirzierii scaunului duce la const
cronica.
Cauze: datorate tumorii- ocluzie intest pri compresie,lezarea madyvei spinarii
Datorate efect sec ale bolii-aport alimentar insuficient ,dieta saraca in fibre
,deshidratare,inactivitate,confuzie,slabiciune,conditii improprii de toaleta.
Interv delegate: a efectua examenul rectal digital si a inlatura masele fecale,clisma evacuatoare.
Adm.remediilor emoliente a maselor fecale sau care sporesc volumul continutului intestinal. Initial este
recomandata adm laxativelor ce sporesc vol continutului intestinal, de ex tarita , 4 comprimate timp de 24 ore sau
seminte de patlagina cite 2,3 lingurite dizolvate in apa sau suc, consumate pina la 3 ori/24 ore. Macrogol,13, 125 g
,1-2 ori/zi. Bisacodil 5-15 mg pe noapte.
Interv autonome : a recomanda consumul frecv de lichide. A include in regimul alimentar mai multe fructe si
legume , terci din seminte de in, alimente moi.
A adm o lingura de ulei vegetal inainte de micul dejun. Intriducerea cu precautie in intest rect al pacientului a
vaselinei, in cazul in care acesta nu piate efectua acest lucru de sinte statator, a se utiliza manusi la efectuarea acestei
proceduri si ka oricare alt contact cu material potential infectat.
-Fumatul si dauna lui asupra sanatatii.
-Intr-o tigara sunt continute 43 de substante chimice care cauzeaza cancerul, desi exista zvonuri precum ca nicotina
nu este cancerigena indemnand fumatorii sa isi continuie acest obicei. Aceasta dependenta este toxica si letala in
doze mari. Cand isi iau doza de nicotina fumatorii inhaleaza alte patru mii de substante chimice. Multe dintre aceste
componente sunt active chimic si produc schimbari negative asupra corpului.
Efectele fumatului asupra sistemul respirator:
- iritatia traheei si a laringelui;
- reduce functionarea plamanilor si cauzeaza insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii areajului
plamanilor;
- cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele plamanilor;
- incapacitatea plamanilor de a curata si elimina substantele otravitoare se transforma in iritatii ale plamanilor.
Efectele fumatului asupra sistemul circulator:
- cresterea tensiunii arteriale si rata batailor inimii;
- strangerea vaselor de sange rezultand o scadere a temperaturii corpului;
- mai putin sange oxigenat in corp;
- sange aglutinant care este predispus la coagulare;
- vatamarea liniilor arteriale contribuind la artroscleroza (depuneri de grasime pe peretii arteriali);
- cresterea riscului de infarct datorita blocajelor in circulatia sangelui.
Efectele fumatului asupra barbatilor:
- reducerea nivelului de hormoni sexuali;
- impotenta cauzata de reducerea circulatiei sangelui in zona inghinala;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand si cancerul penian.
Efectele fumatului asupra femeilor:
- reducerea fertilitatii;
- scaderea apetitului sexual;
- reducerea nivelului de hormoni feminini;
- absenta menstruatiei sau ciclu menstrual neregulat;
- cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand cancer de col uterin, cancer la san
-Cercetarea in nursing si Nursingul bazat pe dovezi.
-In contextul mondial al revoluţiei cunoaşterii, informaţia şi cel ce o posedă alcătuiesc cuadevărat ,,puterea”.
Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul izvor de cunoaştere.In domeniul medical, strategiile ţărilor dezvoltate
vizează ca prioritate de necontestatatingerea unui standard inalt al stării de sănătate a populaţiei. Deşi această
prioritate seregăseşte şi in ţara noastră, constatăm că incă există o diferenţă sesizabilă intre vorbe şi fapte.Cercetarea
ştiinţifică este necesară in toate compartimentele activităţii umane in care setinde spre perfecţioare continuă.Este
nevoie de autocorectare in ingrijirea pacientului! Trecerea de la rutină la practica bazată pe evidenţa clinică şi dovezi
ştiinţifice, presupune informarea continuă şi cunoaşterea raţionamentelor activităţii de zi cu zi. Astfel practicienii işi
pot pune probleme legate de calitatea ingrijirilor acordate.
-Cercetarea reprezintă principala modalitate prin care noi cunoştinţe sunt descoperite şi puse în practică pentru a
îmbunătăţi îngrijirile medicale oferite de moaşe şi asistenţii medicali.
-Asistenţii medicali şi moaşele sunt în prezent recunoscuţi la nivel global ca membri esenţiali ai echipelor medicale
multidisciplinare, cu competenţe în acordarea îngrijirilor de sănătate, creşterea siguranţei pacienţilor şi a calităţii
îngrijirilor, desfăşurarea de programe de educaţie pentru sănătate, sprijinirea pacienţilor şi oferirea abilităţilor de
autoîngrijire, promovarea unei îmbătrâniri sănătoase, facilitarea accesului la servicii de sănătate de calitate.
Practicile bazate pe dovezi sunt utilizate în luarea deciziilor legate de îngrijire. Furnizarea îngrijirilor medicale
bazate pe dovezi înseamnă încorporarea celor mai bune cercetări disponibile, a opiniei specialiştilor şi a propriei
experienţe, ţinând cont de caracteristicile specifice pacientului
Efectele vaccinării:formarea imunităţii specifice antigripale la serotipurile de virus gripal incluse în vaccin
(recomandate de OMS pentru fiecare sezon epidemiologic);majorarea sintezei interferonului în organism;activarea
imunităţii specifice pentru alţi viruşi respiratori;stimularea policlonală a sistemului imun.
Factorii de risc prenatal:
-Tabagismul activ/pasiv în timpul gravidităţii.
-Sindromul de „abstinenţă alcoolică fetală”.
-Retardul în dezvoltarea intrauterină.
-Alimentaţia cu potenţial alergizant.
-Medicaţia (antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene).
Factorii de risc favorizanţi endogeni:
-Dermatita atopică, urticaria, diareea alergică.
-Prematuritatea.
-Focarele cronice de infecţie ORL: sinuzite, tonzilite, vegetaţii adenoide.
Factorii de risc predispozanţi:
-Antecedente alergologice familiale: astmul la părinţi, bunei, fraţi; rinita alergică, polinozele alergice în familie,
dermatita atopică la rude apropiate, hiperimunoglobulinemia E familială.
Factorii de risc ai mediului ambiant:
-Noxe atmosferice: gaze de eşapament, industriale, fum, vapori.
-Noxe alergizante: de origine vegetală (polenuri, arbori, arbuşti, etc); din industria chimică farmaceutică, a maselor
plastice, chimia casnică.
Noxe iritante (clorul, amoniacul, bioxidul de azot etc.).
Poluanţi toxici asfixianţi (monoxid de carbon, hidrogenul sulfurat).
Alergeni habituali: prafuri, blană, pene de păsări etc.
Indicaţii: copiii frecvent bolnavi (afecţiuni respiratorii recurente), din instituţiile preşcolare şi cei instituţionalizaţi.
Precauţii: copiii cu antecedente alergologice personale.
Contraindicaţii: alergie la proteina de ouă; infecţii acute.
29.
-Managementul integrat al pacientilor cu urgente cardio-vasculare. Infarct Miocardic Acut.
Au in IMA
-scop: -de a deprima dureres cardiaca acuta; -de a preveni complicatiile grave
-indicatii: -durere cardiaca acuta de lunga durata.
-materiale: tensiumetru; ace; seringi; vata; alcool; ecocardiograg; nitroglicerina.
-tehnica: 1.se va stabili localizarea, caracterul si durata durerii cardiace. 2.se culca pacientul in decubit
dorsal. 3. Se interzice orice miscare, effort. 4.supravegherea ps, ta. 5.calmarea si incurajarea pacientului.
6.se va chema ambulanza cardeologica. 7. Se adm sublingval o pastila de nitroglicerina 8. Se efectueaza
ecg. 9.la indicatia medicului se adm antalgice. 10. Transportarea de urgenta pe targa la spital.
medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singura daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele
necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
-Obligatiile personalului si cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, dupa cum
urmeaza:
a) obligatiile de etica si deontologie profesionala
b) obligatiile privind sanatatea publica
c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate
d) obligatiile privind relatiile de munca
e) obligatiile fata de pacienti
f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate
g) obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
h) obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta medicala
primara
-Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare in mod
optional si/sau in anumite conditii de organizare, precum:
a) servicii speciale de consiliere;
b) planificare familiala;
c) unele proceduri de mica chirurgie;
d) servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.
-Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati:
a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;
b) activitati de medicina preventiva;
c) activitati medicale curative;
d) activitati de ingrijire la domiciliu;
e) activitati de ingrijiri paliative;
f) activitati de consiliere;
g) alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare;
h) activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie, in cabinetele medicilor instructori formatori;
i) activitati de cercetare stiintifica;
j) activitati de suport.
-Activitatile medicale se pot desfasura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, in centrele de permanenta, in alte
locatii special amenajate si autorizate sau la locul solicitarii, in cazul interventiilor de prima necesitate in urgentele
medico-chirurgicale ori in caz de risc epidemiologic.
-Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse si servicii medicale
aditionale.
(1) Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenta al asistentei medicale
primare, care sunt oferite de toti medicii de familie in cadrul consultatiei medicale.
(2) Serviciile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;
b) asistenta curenta a solicitarilor acute;
c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicala activa pentru cele mai frecvente boli cronice,
prescriptii de tratament medicamentos si/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de catre
medici de alta specialitate decat cea de medicina de familie;
d) servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei, depistare activa a riscului
de imbolnavire pentru afectiuni selectionate conform dovezilor stiintifice, supraveghere medicala activa, la adulti si
copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de varsta si sex.