CLASA a V-a

1. Ştiind că un număr natural, prin împărţirea la 95, dă restul 71, să se arate că restul împărţirii
numărului la 19, este divizibil cu 7.

Soluţie: Fie n numărul dat, rezultă că n=95c+71=5·19·c+3·19+14=19·(5c+3)+14= 19· M+14,

deci r =14, 14 este divizibil cu 7.

2. Fie şirul de numere raţionale: 1/ 1·2; 1/ 2·3; 1/ 3·4; …………..; 1/n·(n+1), n€ N*.
a) Determinaţi grupul de termeni consecutivi ai şirului a căror sumă să fie 1/3. Justificare.
b) Există în acest şir un număr finit de termeni consecutivi a căror sumă să fie 1/ 2?

Soluţie:a) Se ştie că 1/k(k+1) =1/k – 1/k+1, atunci 1/a(a+1) + 1/(a+1)(a+2)+………+1/(n-

1)n+ 1/n(n+1)= 1/a – 1/(a+1) + 1/(a+1) – 1/(a+2)+…………+1/(n-1) – 1/n +1/n – 1/(n+1)=
1/a – 1/(n+1)= (n+1-a)/ a(n+1). (n+1-a)/ a(n+1)=1/3, de unde a= 3- 9/(n+4), deci (n+4)€
{9,3,1}intersectat cu N*, rezultă n=5, a=2. Grupul căutat este 1/ 2·3; 1/ 3·4; 1/4·5; 1/5∙6.
b) (n+1-a)/a(n+1)=1/2 dacă şi numai dacă n=1 si a=1, deci singurul termen este 1/1∙2.

3.a) Arătaţi că : 2 n 1 - 2ⁿ =2ⁿ oricare ar fi n natural.

b) Calculaţi 2²º¹¹ - 2²º¹º - ……..- 2² - 2¹ - 1.
c) Numărul 2 ²º¹¹ - 3 este divizibil cu 5 ?

Soluţie: a) 2 n 1 - 2ⁿ = 2ⁿ ∙ 2 -2ⁿ = 2ⁿ ∙ (2 – 1)= 2ⁿ

b) 2²º¹¹ - 2²º¹º = 2²º¹º
………..
………..
2² - 2¹= 2
2 – 1= 1
c) 2¹ are ultima cifră 2
2² are ultima cifră 4
2³ are ultima cifră 8
………………….
2²º¹¹ are ultima cifră 8, iar ultima cifră a lui 2 ²º¹¹ - 3 este 5, deci nr. este divizibil cu 5.
 CLASA a VI-a

1. Să se calculeze valoarea expresiei E = [(-1)¹ + (-1)² + (-1)³+…….. +(-1)ⁿ] / 1/ 1·2+ 1/

2·3+ 1/ 3·4+ …………..+ 1/ 2010· 2011.

Soluţie: Calculul numărătorului presupune 2 cazuri:

n= 2k, (-1)¹ + (-1)² + (-1)³+…….. +(-1)ⁿ =0
n=2k+1, (-1)¹ + (-1)² + (-1)³+…….. +(-1)ⁿ = -1.
Numitorul poate fi scris 1- 1/2+ 1/2- 1/3 +……..+ 1/2010 – 1/2011 = 1 – 1/ 2011=
2010/2011. Deci E= 0, dacă n= 2k şi - 2011/ 2010, dacă n=2k+1.

2. Suma a 100 de numere este 100. Ele sunt invers proporţionale respectiv cu 2, 6,12, 20,
………10100. Câte numere dintre ele sunt subunitare?

Soluţie: X1/(1/1∙2)= X2/(1/2∙3)= X3/(1/3∙4)=……….= X100/(1/100∙101)= (X1+X2+X3+

….+X100)/(1/1∙2 +1/2∙3+….+1/100∙101)= 100∙ 101/100= 101, deciX1= 101/2, X2=101/6,
X3=101/12, ……. X9= 101/90, X10=101/110,……X100=101/10100. Supraunitare sunt
primele 9 numere şi subunitare restul de 91 numere.

3. Fie d1, d2, d3 trei drepte concurente în O. Pe d1 se iau punctele A şi A´ astfel încât
(OA)≡(OA´), pe d2 punctele Bşi B´ astfel încât (OB)≡(OB´), iar pe d3 punctele C şi C
´ astfel încât (OC)≡(OC´). Să se demonstreze că triunghiul ABC este congruent cu
triunghiul A´B´ C´.

Soluţie: (OA)≡(OA´),(OB)≡(OB´), <AOB≡<A´ O B´, rezultă că triunghiul AOB este

congruent cu triunghiul A´O B´, deci (AB)≡(A´B´),(1).
Analog triunghiul BOC este congruent cu triunghiul B´O C´, deci (BC)≡(B´C´),(2)
Triunghiul AOC este congruent cu triunghiul A´O C´, deci (AC)≡(A´C´),(3).
Din relaţiile (1), (2) şi (3), rezultă că triunghiul ABC este congruent cu triunghiul A´B´C´.

CLASA a VII-a
1.Comparaţi numerele a, b şi c, unde: a= 8 + 18 + 50 – 162 ; b= 2/ ( 3 -1)
– 6/ 3 + (-1) −²º¹¹ şi c= x-y + |x|- |y|- |x-y| +| |x|- |y| |, ştiind că: x=1- 2 , iar y= 2-
3.

Soluţie: a= 2 2 + 3 2 +5 2 - 9 2 = 2
b= 2( 3 +1)/2 - 2 3 - 1= (2 3 +2- 4 3 -2)/2 =- 3
c= 1- 2 - 2 + 3 +| 1- 2 | - | 2 - 3 | - | 1- 2 - 2 + 3 | + | | 1- 2 | - | 2 - 3 |
| =0
b<c<a

2. Să se demonstreze că: 2 /3 + 6 /5 + 12 /7 +………+ n( n  1) / 2n+1 < n/2, n€

N*.

Soluţie: aplicăm inegalitatea mediilor: mg  ma, rezultă ab  (a+b)/2 , 2 ab 

a+b, ab /a+b  1/2, deci n(n  1) / 2n+1= n(n  1) / n+(n+1)  1/2, rezultă
conform inegalităţii mediilor 2 /3 + 6 /5 + 12 /7 +………+ n(n  1) / 2n+1=
1 2
/(1+2) + 2  3 /(2+3) +……..+ n( n  1) / n+(n+1)  1/2∙n= n/2.

3. În patrulaterul convex ABCD avem (AB)≡(BC)≡(CD), AB ┴ BC şi măsura unghiului

BCD este de 150º. Arătaţi că:
a) (AD)≡(BD)
b) Perpendiculara în C pe CD, mediatoarea segmentului (BC) şi dreapta AD sunt
concurente.

Soluţie: a) ducem DE┴ BC, DM ║ BC, m(< BCD)= 150º, deci m(< ECD)= 30º.
ED=DC/2, (ED)≡(BM) şi (AM)≡(BM), deoarece BEDM dreptunghi. Rezultă că în
triunghiul ABD avem simultan DM mediană şi înălţime, deci triunghiul este isoscel,
rezultă că (AD)≡(BD).
b)Perpendiculara în C pe CD intersectează latura AD în P şi vrem să arătăm că ea aparţine
mediatoarei segmentului BC. Unghiul ECD este exterior triunghiului isoscel BCD, deci
m(<CDB)= m(< CBD)=15º. În triunghiul CDP avem m(<C)=90º şi m(<CDP)=45º, deci
triunghiul este isoscel, rezultă că (CD)≡(CP)≡(BC). Deci m(<BCP)= 180º - (90º +
30º)=60º rezultând câ triunghiul CPB este echilateral şi P se află pe mediatoarei
segmentului BC.

4. Se consideră trapezul oarecare ABCD, cu (AB)║(CD), AB=45 cm şi CD= 24 cm.Fie

punctele M,P€ (AB) astfel încât AM/MB=2/3 şi AP/PB=1/4, N €(DC), astfel încât
NC/ND=1/3 şi respective Q€ (DN) astfel încât QN/QC=3/5. Să se arate că :
a) Patrulaterul AMND este paralelogram;
b) Dreptele DP şi MQ împart segmentul (AN) în trei părţi congruente.
Soluţie: a) AM/ MB=2/3, rezultă că AM/ (AM+MB)=2/5; AM/45=2/5, AM=18.
AP/PB=1/4; AP/(AP+PB)=1/5, rezultă AP/45=1/5; AP=9.
NC/ND=1/3; NC/(NC+ND)=1/4, rezultă NC/24=1/4; NC=6.
QN/QC=3/5; QN/24=3/8, rezultă QN=9; DN=18
Din AM=DN=18 şi AM║DN rezultă AMND paralelogram.
b)Fie AN  DP={E} şi AN  QM={F}; AP║DN rezultă ∆AEP asemenea cu ∆NED,
AP/DN= AE/EN; 9/18=AE/EN; 1/2=AE/EN, deci AE=AN/3.
QN║AM rezultă ∆QFN asemenea cu ∆MFA, NF=AN/3.

CLASA a VIII-a
1. Se dau numerele : x= 1/( 11 +3) + 1/( 13 + 11 ) + 1/( 15 + 13 ) + 1/( 17 +
15 ) şi y=(3 3 +2 6 )∙(3 3 -2 6 ) +x. Calculaţi media aritmetică, media
geometrică şi media ponderată a numerelor x şi y ştiind că x are ponderea 5 şi y are
ponderea 8.

Soluţie: x=( 11 -3 + 13 - 11 + 15 - 13 + 17 - 15 )/2=( 17 -3)/2

y= (27-24)+x= 3+x= 3+( 17 -3)/2=( 17 +3)/2
ma= 17 ; mg= 2 ; mp=(13 17 +9)/26.

2. Fie x,y € R, astfel încât x- y+ 1=0 şi y € [1,3]. Arătaţi că :

x 2  y 2  2 y  1  x 2  y 2  4 x  6 y  13 =2 2 .

Soluţie: x 2  ( y  1) 2 + ( x  2) 2  ( y  3) 2 =2 2 ; 2( y  1) 2 + 2( y  3) 2 =2 2 ;
2 ∙|y-1| + 2 ∙|y-3|=2 2 ; y-1 este pozitiv, y-3 este negativ, egalitatea devine 2 ∙(y-1)
+ 2 ∙(3-y)=2 2 ; 2 ∙(y-1+3-y)=2 2 ; 2 2 =2 2 .

3. Fie semidreptele (OA, (OB şi (OC astfel încât OA┴ OB┴OC┴ OA şi OA= a, OB= b,
OC=c.
a) Determinaţi distanţa dintre dreptele AB şi OC.
b) Demonstraţi că perpendiculara dusă din punctul O pe planul (ABC) cade în
ortocentrul triunghiului ABC.

Soluţie: a) OC┴ OA┴OB┴ OC

OA  OB={O}
OA, OB  (OAB), rezultă din cele trei relaţii OC┴(OAB)
Dacă OM┴ AB; M€ AB rezultă că d(OC; AB)= OM= ab/ a 2  b 2
c) OM┴AB, CM┴AB rezultă AB┴(MOC)
Fie NB┴AC, N€ (AC), procedând ca la a) se arată că AC┴ (NOB). Dacă (MOC) 
(OBN)= OH, H € (ABC), atunci OH┴ (ABC), iar H este ortocentrul triunghiului ABC.

4. Se consideră triunghiul echilateral ABC, de latură AB=a(a >0). Prelungim segmentul

AB cu segmentul BD, astfel încât BD=AB=a. În punctul D se ridică perpendiculara pe
planul triunghiului ABC; [DE]┴(ABC); DE=a 6 . Se cer :
a) distanţele de la punctul E la vârfurile triunghiului ABC
b) distanţa de la punctul E la laturile triunghiului ABC
c) tangenta unghiului format de planele (EAC) şi (BAC).

Soluţie: a) d(E,B)=EB. În triunghiul BED, m(< D)=90º rezultă cf. teoremei lui Pitagora
BE=a 7 .
Analog în triunghiul EAD rezultă AE=a 10 .
Din [BD]≡[CB] şi m(<CBA)=60º rezultă m(<ADC)=30º şi cum m(<BAC)=60º, avem
m(<ACD)=90º. În triunghiul ACD aplicăm teorema lui Pitagora, rezultă CD=a 3 şi
CE=3a.
b)DE┴(ABC), AB  (ABC), rezultă DE┴AB, dar AB şi DE sunt coplanare, deci
d(E,AB)=ED=a 6 .
ED┴(ABC); DC┴AC; DC, AC  (ABC) rezultă cf. teoremei celor 3 perpendiculare că
d(E,AC)=EC=3a.
Ducem DP┴BC rezultă d(E,BC)=EP= 3a 3 /4.
c)(EAC)  (BAC)=AC
EC  (EAC); EC┴AC; DC  (BAC); DC┴AC rezultă că unghiul dintre planele (EAC) şi
(BAC) este ECD. Tg(<ECD)=ED/CD= a 6 /a 3 = 2 .