Florea Andrei Cosmin

Grupa C28
Igiena Alimentatiei

Efectele secundare ale dietei Paleo

Dieta Paleo se concentrează pe acele ingrediente alimentare care în epoca paleolitică erau
capturate sau adunate direct de om, în viața pe care o desfășura în aer liber: carne, ouă, fructe de mare,
pește, legume, rădăcinoase, fructe, semințe și nuci.

Dr. Robin Wolf este un fost cercetător în biochimie și expert în nutriție paleolitică și autorul best
sellerului "Dietă Paleo, Soluția Originală pentru dieta umană". El consideră că se așteaptă că adoptarea
acestei diete să aducă oamenilor o stare de sănătate mai bună.

La urma urmei vorbim despre dieta pe care oamenii au consumat-o timp de mii de ani și care a
dus la evoluția inteligenței și structurării sociale actuale. În plus, autorul compară benefiicile acesteia în
raport cu o dietă modernă bogată în cereale, zaharuri și alimente procesate la care oamenii au apelat
mai recent și pentru o perioadă mult mai scurtă.

Însă trecerea de la o dietă foarte diversă din punct de vedere ingrediente alimentare la dieta
Paleo poate provoca unele reacții adverse sau neplăcute. Aspectele bune sunt reprezentatte bineînțeles
de abandonarea consumului de alimente procesate, zahăr, grăsimi hidrogenate, trans și alți produși
alimentari industrializati și îmbogățiți cu produse toxice și metale grele pe parcursul prelucararii. Însă
este important să verificați cu medicul dumneavoastră adoptarea unei diete Paleo a la longue. Iată care
pot fi efectele secundare ce se instalează după mai mult timp:

Gripa de tip “Low-carb”

Este improprie denumirea, însă simptomele sunt asemenatoare gripei. Unii oameni
experimentează letargie, oboseală, iritabilitate și tremurături la început atunci când elimină amidonul,
cerealele și leguminoasele din dietă lor, explică Sébastien Noel, Paleo Diet Lifestyle. “Cu toate că puteți
avea un aport de carbohidrați din plante în dietă Paleo, modificarea consumului total de carbohidrați
poate fi destul de dramatic în cazul în care în fostul regim alimentar aveați un consum mare de pâine,
paste și leguminoase, cartofi sau orez. Simptomele similare gripei prin cosnumul scăzut brusc de
carbohidrați, de obicei, durează cel mult trei pană la patru săptămani”, spune Noel. În acest timp,
metabolismul se schimbă prin arderea grăsimilor că sursă de combustibil în loc de carbohidrați. Puteți
reduce efectul de gripă “low-carb” prin scăderea treptată a consumului de carbohidrați, și nu brusc.

Respirația ketogenica

Pe măsură ce corpul trece de la arderea carbohidraților la arderea grăsimilor pentru energie, se

va mobiliza un proces numit cetoză. Acetona este un produs secundar de cetoză, și are un miros distinct.
“Acest lucru este normal și, de obicei, nu este un semn de ingrijorare”, notează Noel. Cantitatea exactă
diferă de la o persoană la altă, în funcție de mărimea și nivelul de activitate. Se renunță mai întâi la
cartofi, orez și boabe, deoarece acestea sunt mai bogate în carbohidrați și conțin mai puține substanțe
nutritive. Mestecând mentă, pătrunjel sau coriandru se poate anula respirația cetogenă.

Ca o paranteză, cetoză reprezintă momentul în care organismul s-a eliberat de orice depozit de
glicogen, iar creierul începe să folosească cetonele-rezultatul descompunerii grăsimilor, pentru a arde
grăsimile și a le folosi drept combustibil. Cetoză este un proces care aduce multe beneficii organismului,
după cum arată studiile. Cetoză stârnește îngrijorare doar fiindcă este confundată cu cetoacidoza, care
este cu totul altă condiție medicală într-adevăr periculoasă, de care suferă în special alcoolicii sau
pacienții cu diabet de tip 1, constând în încapacitatea organismului de a regla în mod adecvat producția
de cetone.

Hipotiroidia

Unii oameni ce adopta dietele sărace în carbohidrați pe termen lung raportează simptome
hipotiroidiene, cum ar fi oboseală, lentoare și sensibilitate la frig.

Dieta săracă în carbohidrați suprima poftă de mâncare, care resetează homeostazia

organismului pe modul “de foame”. Dacă pierdeți prea mult în greutate, corpul apelează la funcția
tiroidiană pentru a economisi energie. Puteți evita acest lucru prin consumul de cantități mai mari de
legume paleo-permise, rădăcinoase, nuci, semințe și fructe și frunze diverse, pentru a menține constant
un nivelul crescut de carbohidrați. De asemenea, persoanele care au un istoric familial cu afecțiuni
tiroidinee, tiroidite autominune, noduli etc. trebuie să apeleze la câteva investigații imagistice sau dozări
hormonale sanguine pentru a verifica dacă nu cumva dieta poate declanșa o afecțiune tiroidiană
incipientă.

Poftele și scăderea glicemiei

S-ar putea experimenta pofta acerbă de zahăr și alte opțiuni non-Paleo, cum ar fi cartofi prăjiți
sau chipsuri în timpul primelor două săptămani de la trecerea la o dietă Paleo, în conformitate cu Sarah
Fragoso, autor al cărtii "Dieat Paleo, zi de zi". Aici se recomandă consumul de fructe permise (fructe de
pădure, mere, pere, etc) care este întotdeauna urmat de o creștere în energie și claritate mentală.
Poftele incetează cu timpul și cei mai mulți oameni nu-și mai doresc cu disperare dulciuri dacă reușesc să
treacă cu voință peste acest sevraj al zahărului.

Excesul de proteine

Dieta Paleo include cantități mari de proteine animale-carne, fructe de mare, carne de pasăre,
ouă și pește. Cu excepția peștelui care are mai putină grăsime totală, aceste alimente sunt bogate în
grăsimi saturate și colesterol. Consumul în exces de proteine animale crește nivelurile sanguine de LDL
colesterol rău, scade nivelul colesterolului bun HDL, dar și acumularea toxinei homocisteina și fierului,
rezultate din carnea roșie și crește riscul de boli de inimă. În plus se înregistrează o suprasolicitare a
rinichilor ce prelucrează produsele rezultate în urma metabolismului proteic. Din cauza conținutului
ridicat de proteine din dietă Paleo, rinichii trebuie să lucreze mai greu pentru a elimina produsele
suplimentare de reziduuri metabolice.

Lista de alimente care susțin o dietă de tip Paleo, adaptată zilelor noastre:

 carne, roșie sau albă, carne vită, porc, pui, curcan, miel,vițel
 organe de animale (creier, măduvă, ficat)
 peștele de mare sau de ape curgătoare, preferabil peștele gras
 unele lactate, mai grase
 oul si mai ales, gălbenusul de ou,
 nuci și semințe cu conținut mare de grăsime, precum și uleiurile extrase din ele, dar si avocado,
măsline.
 frunze și legume cu conținut mic de carbohidrați, cu aport mare de fibre și effect alcalinizant :
spanac, pătrunjel, tulpini de telină, castraveți, dovlecei, fenicul, andive, broccoli, varză de
bruxelles, salată verde, fasole păstăi, iarbă de grâu

Se evita sarea și se recomandă plantele aromatice cu efect detoxifiant pătrunjel, busuioc,

rozmarin, cimbru, salvie, coriandru, ghimbir.Fructele cu indice glicemic scăzut, fructele de pădure,
precum zmeura, afine, cătină, merele verzi, gutuile.Rădăcinoasele de tip albituri-păstârnac sau telină,
sfeclă alba sau roșie ocazional pot fi introduse în dietă leguminoase de tip fasole, mazăre, linte, năut, dar
și ciupercile.De evitat sunt: zahărul, produsele ambulate și prelucrate industrial, mierea si siropurile
dulci chiar și de agave sau arțar, lactatele slabe, cerealele si derivatele din cereale, fructele, cartofii,
orezul, mălaiul.