Institutiile publice sunt diferite, in functie de sectorul administrat.

Astfel, avem organe centrale ale

administratiei de stat din care fac parte guvernul si ministerele, organe locale precum primariile si
consiliile locale, dar exista si institutii publice la nivelul agentilor economici, la nivelul unitatilor de
diferite profiluri din care fac parte academiile, institutiile de invatamant superior, scolile, etc. Prin
urmare, si structura, dar si forma de organizare, importanta la nivelul socialului, numarul de functii
si atributiile lor difera in functie de tipul de organizatie.
Secretariatul este “baza de date”, “procesorul” oricarei institutii. Toate actele unei institutii, vazuta
ca o colectivitate ierarhizata, trec prin secretariat, unde sunt centralizate, analizate, arhivate, etc.
Birotica a aparut ca o nevoie de o organizare eficienta, clara a datelor. Este evident ca absolut
orice tip de activitate trebuie administrata. Calitatea muncii de secretariat a crescut odata cu
perfectionarea tehnicilor de comunicatie.
Secretariatul, motorul institutiilor publice, indeplineste mai multe functii: preia informatiile,
se documenteaza, asista direct conducerea, asigura functia de aprovizionare, de filtru si legatura
pentru solicitarile de contacte, etc. Secretariatul este nucleul impozibil de eliminat intrucat el
presupune tot felul de activitati, atributii, sarcini complexe, cu un impact esential, decisiv pentru
buna desfasurare a activitatii institutiei.
Desi nu se mai numesc secretare ci assistent manager, aceste functionare isi distribuie
activitatea intre cele mai importante procese de la nivelul institutiei: cele informationale si cele
decizionale.
Referatul de fata este structurat in 2 capitole si are o prezentare in Power Point cu 16 slide-
uri.