Wolfgang Puali

Wolfgang Ernst Friedrich Pauli, (născut la 25 aprilie 1900, Viena, Austria - decedat
la 15 decembrie 1958, Zürich, Elveția), este un fizician de origine Austriacă și
primitor al Premiului Nobel pentru fizică din 1945 pentru descoperirea sa în 1925
a principiului de excluziune (sau principiul Pauli), care afirmă că într-un atom, doi
electroni nu pot ocupa aceeași stare cuantică simultan. Pauli a adus contribuții
majore la mecanica cuantică, la teoria cuantică a câmpurilor și la fizica în stare
solidă și a creat ipoteza existenței neutrinului.

A urmat Gimnaziul Döblinger, Viena, apoi în 1918 a mers la Universitatea din

München, unde a primit diploma de doctorat în fizică teoretică, „summa cum
laude” în 1921. La sugestia lui Sommerfeld, a scris un articol despre teoria
relativității pentru Enciclopedia științelor matematice, inclusiv aplicațiile lor.

A fost asistentul lui Max Born la Universitatea din Göttingen în iarna dintre 1921 și
1922 și al lui Wilhelm Lenz la Universitatea din Hamburg pentru o vară, fiind apoi
invitat de Bohr la Universitatea din Copenhaga. Cercetările lui Pauli de aici asupra
efectului Zeeman au culminat in 1924 cu „Principiul Excluziunii”. Acest principiu a
fost stabilit ca rezultat al studierii sistemului periodic al lui Mendeleev și a teoriei
cuantice a lui Niels Bohr și permite înțelegerea proprietăților sistemelor atomice
și explică distribuția elementelor în sistemul periodic. Ulterior,Pauli a furnizat o
generalizare a acestui principiu, stabilind valabilitatea sa pentru orice particulă cu
spin întreg.

Între 1923 și 1928 a predat fizica la Universitatea din Hamburg . În aprilie 1928
devine profesor la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich și își
păstrează profesoratul până la moartea sa în 1958.

În 1930, Pauli a postulat existența neutrinului, o particulă elementară neutră cu

masa de repaus mult mai mică decât masa electronului (sau chiar nulă) și cu
spinul semi-întreg, fiind confirmată prin depistarea sa în experimentul de Clyde
Cowan și Fred Reines de la Los Alamos în 1956.
Tot lui Pauli îi aparține explicarea paramagnetismului gazului electronic în metale
și teoria spinului electronului.

Pauli a ajutat la punerea bazelor teoriei cuantice a câmpurilor și a participat activ

la marile progrese realizate în acest domeniu în jurul anului 1945. Anterior, el a
consolidat în continuare teoria câmpurilor, dând dovada relației dintre spin și
„statisticile” particulelor elementare. A scris multe articole despre probleme de
fizică teoretică, în mare parte din mecanica cuantică, în reviste științifice din
multe țări. Teoria sa a relativității apare în “Enciclopedia științelor matematice,
inclusiv aplicațiile lor” (1920), teoria sa cuantică(1926) și principiile sale despre
mecanica valurilor(1933) în „Manual de Fizică”.

Wolfgang Pauli s-a căsătorit cu Franciska Bertram pe 4 aprilie 1934.

Pauli a fost membru străin al Societății Roiale din Londra, membru al Societății
Elvețiene de Fizică, al Societății Americane de Fizică și al Asociației Americane
pentru Avansarea Științei. A primit medalia Lorentz în 1930.

https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1945/pauli/biographical/

https://www.britannica.com/biography/Wolfgang-Pauli

http://library.cern/archives/Pauli_archive/biography

https://ro.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Pauli