Către

Procurorul-șef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor

de Criminalitate Organizată şi Terorism,

Dosar 2122/DP/2019

Locotenent-colonel magistrat Pîrlog Bogdan Cipiran, prim-

procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul
Militar Bucuresti,

La data de 16.12.2019, am fost citat, cu încălcarea dispozițiilor art.

259 alin. 71 CPP (militarii se citează la unitatea din care fac parte, prin
comandantul acesteia), în calitate de martor, în cauza DIICOT nr.
2122/DP/2019.
În temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 4 lit. f CPP, administrarea probei
testimoniale constând în audierea subsemnatului ca martor este inadmisibilă,
fiind contrară legii, având în vedere că persoana propusă ca martor a avut
calitatea de organ de urmărire penală în cauză, s-a sesizat din oficiu în cauză,
a dispus începerea urmăririi penale și a administrat probe. În acest sens a se
vedea și încheierile din data de 04 septembrie 2018, respectiv 29 ianuarie
2019, pronunțate de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Secţia Penală în
dosarul nr. 2018/54/2016.

Procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză nu poate fi

audiat în calitate de martor în aceeași cauză, deoarece, detaliind categoriile de
participanți în procesul penal enumerate la art. 29 CPP, legiuitorul a inclus
procurorul în categoria „organele judiciare” (conform art. 30 CPP), spre
deosebire de martor, inclus în categoria „alți subiecți procesuali” (conform
art. 34 CPP). Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 29-34 CPP
rezultă, fără niciun dubiu, că pot fi audiate ca martori în primul rând persoane
care nu au altă calitate în cadrul procesului penal.

pag. 1 din 6
 Astfel, nu ar putea fi audiat ca martor în apel judecătorul care a
judecat fondul, chiar dacă acesta are cunoștință despre fapte sau împrejurări
de fapt care constituie probă, ori însuși inculpatul.
În cazurile în care legiuitorul a considerat că pot fi audiate ca martor
anumite categorii de participanți în procesul penal, care anterior au avut o altă
calitate, a stabilit expres acest lucru, cum ar fi în cazul de la art. 114 alin. 4
CPP, unde se prevede că pot fi audiați ca martori organele speciale de
constatare enumerate la art. 61 și 62 din CPP.
Procurorul însă, chiar și atunci când se sesizează din oficiu, rămâne,
potrivit legii, organ judiciar cu atribuții depline în ceea ce privește activitatea
de urmărire penală și nu devine un simplu „organ special de constatare”. De
altfel, și procesul-verbal de sesizare din oficiu al procurorului are un alt
caracter și un alt sediu al reglementării (art. 292 CPP.) decât procesele-verbale
încheiate de organele speciale de constatare (art. 61 și 62 din CPP).

Faptul că art. 114 alin. 1 CPP prevede că poate fi audiată în calitate

de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de
fapt care constituie probă în cauza penală nu permite organelor judiciare să se
audieze ca martori între ele sau chiar pe ele însele, principiul conținut de art. 5
alin. 1 CPP și dispoziția expresă a art. 104 CPP interzicând astfel de procedee.
Potrivit art. 292 CPP, faptul că un procuror află, în această calitate,
despre săvârșirea unei infracțiuni, pe altă cale decât cea a sesizării de către o
altă persoană, are drept consecință obligația sa de a se sesiza din oficiu
(omisiunea sesizării fiind infracțiune) și de a întocmi un proces-verbal în acest
sens (care nu este mijloc de probă, ci act de sesizare), aspectele constatate
urmând a fi probate apoi prin mijloacele de probă prevăzute de lege, nu prin
depoziția autorului procesului-verbal de sesizare din oficiu. Principiul rămâne
același și nu poate fi eludat – chiar și în cazul în care, ulterior, cauza este
repartizată altui procuror ori ajunge în altă fază a procesului penal – întrucât
procurorul află respectivele aspecte în calitate de organ de urmărire penală, nu
de persoană particulară, și îndeplinește în cauză un act procedural esențial,
care îi conferă efectiv și definitiv calitatea de organ judiciar în cauză.
Pentru un raționament similar, nu poate fi audiat în cauză în calitate
de martor nici procurorul care cunoaște anumite aspecte de fapt despre care a
aflat ca urmare a administrării de probe în cauză în calitate de organ de
urmărire penală.
Prin urmare, nu poate fi admis artificiul audierii în calitate de martor
a unui organ judiciar, în speță procuror, în condițiile în care art. 104 CPP

pag. 2 din 6
enumeră limitativ categoriile de participanți în procesul penal care pot fi
audiați în cauzele penale, iar organele judiciare nu se regăsesc între acestea.

Pentru aceste motive, proba cu audierea ca martor a procurorului

care s-a sesizat din oficiu și a efectuat acte de urmărire penală în cauză este
contrară legii, fiind inadmisibilă, potrivit art. 100 alin. 4 lit. f CPP.

Mai mult, dacă aș fi avut calitatea de martor în cauză, atunci m-aș fi

regăsit în starea de incompatibilitate reglementată la art. 65 alin. 1 rap. la art.
64 alin. 1 lit. c CPP. O astfel de situație poate fi considerată ca una care ar
atrage desființarea actelor procesuale efectuate de către subsemnatul în cauză
și a celor subsecvente acestora (adică toată urmărirea penală).

În acest context, și ținând cont că am fost citat ca martor de către un

polițist, atrag atenția asupra faptului că, potrivit art. 324 alin. 3 CPP rap. la art.
56 alin. 3 lit. d CPP, procurorul DIICOT care efectuează urmărirea penală în
cauză poate delega, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea
unor acte determinate de urmărire penală, indicate de procuror, iar nu a
urmăriri penale în general.

Pentru aceste motive, în având în vedere atribuțiile funcției pe

care o exercitați, solicit să verificați dacă citarea subsemnatului s-a
efectuat în baza dispozițiilor date de procurorul care efectuează
urmărirea penală în cauză sau din inițiativa organului de cercetare
penală și să luați măsurile care se impun pentru infirmarea actelor
nelegale privind audierea subsemnatului în calitate de martor și
efectuarea în continuare a actelor de urmărire penală în condiții de
legalitate.

Dispoziții legale relevante în cauză din Codul de procedură penală:

Articolul 5
Aflarea adevărului
(1) Organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe,
aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu
privire la persoana suspectului sau inculpatului.
(...)

pag. 3 din 6
 Articolul 29
Participanții în procesul penal
Participanții în procesul penal sunt: organele judiciare, avocatul,
părțile, subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali.

Articolul 30
Organele judiciare
Organele specializate ale statului care realizează activitatea
judiciară sunt:
(...)
b) procurorul;
(...)

Articolul 34
Alți subiecți procesuali
În afara participanților prevăzuți la art. 33, sunt subiecți procesuali:
martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de
constatare, precum și orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având
anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile judiciare penale.

Articolul 56
(...)
(3) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către
procuror: (...)
d) în cazul infracțiunilor pentru care competența de a efectua
urmărirea penală aparține Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcției Naționale Anticorupție;

Articolul 61
Actele încheiate de unele organe de constatare
(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea
unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre
împrejurările constatate:
a) organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, precum și ale
autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de
drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și
obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii;

pag. 4 din 6
 b) organele de control și cele de conducere ale autorităților
administrației publice, ale altor autorități publice, instituții publice sau ale
altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile săvârșite în
legătură cu serviciul de către cei aflați în subordinea ori sub controlul lor;
c) organele de ordine publică și siguranță națională, pentru
infracțiunile constatate în timpul exercitării atribuțiilor prevăzute de lege.
(...)
(5) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1)
constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus
controlului pe calea contenciosului administrativ.

Articolul 62
Actele încheiate de comandanții de nave și aeronave
(1) Comandanții de nave și aeronave sunt competenți să facă percheziții
corporale sau ale vehiculelor și să verifice lucrurile pe care făptuitorii le au
cu sine sau le folosesc, pe timpul cât navele și aeronavele pe care le comandă
se află în afara porturilor sau aeroporturilor și pentru infracțiunile săvârșite
pe aceste nave sau aeronave, având totodată și obligațiile și drepturile
prevăzute la art. 61.
(...)
(4) Procesul-verbal încheiat în conformitate cu prevederile alin. (1)
constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală și nu poate fi supus
controlului pe calea contenciosului administrativ.

Articolul 64
Incompatibilitatea judecătorului
(1) Judecătorul este incompatibil dacă:
(...)
c) a fost expert sau martor, în cauză;

Articolul 65
Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penală, a
magistratului-asistent și a grefierului
(1) Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și
organului de cercetare penală.

Articolul 104
Persoanele audiate în cursul procesului penalÎn cursul procesului penal,
în condiţiile prevăzute de lege, pot fi audiate următoarele persoane:

pag. 5 din 6
suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă
civilmente, martorii şi experţii.

Articolul 114
Persoanele audiate ca martor
(1) Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are
cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza
penală.
(...)
(4) Pot fi audiate în calitate de martor și persoanele care au întocmit
procese-verbale în temeiul art. 61 și 62.

Articolul 292
Sesizarea din oficiu
Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a
săvârșit o infracțiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 și
încheie un proces-verbal în acest sens.

Articolul 324
Efectuarea urmăririi penale de către procuror
(...)
(3) În cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate
delega, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte
de urmărire penală.

Data: 18.12.2019

PRIM-PROCUROR MILITAR ADJUNCT

Locotenent-colonel magistrat,
Pîrlog Bogdan Cipiran

pag. 6 din 6