Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”

Titlul proiectului:„COMPETENTE AVANSATE-PROFESIONALE SI DE CERCETARE-

IN MANAGEMENTUL RISCULUI INTERNATIONAL”

Contract POSDRU /86/1.2/S/53202

Român globalizat

Impactul asupra economiei Romaniei

Tupiță Gheorghe Ionuț

MRAI, an 2
„Competenţe avansate – profesionale şi de cercetare – în managementul
riscului internaţional”
POSDRU/86/1.2/S/53202
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
 În zilele noastre tot mai mulți români aleg să părăsească țara fiind atrași de farmecul unor
țări care oferă numeroase posibilițăți, pe domeni cât mai diversificate; Unii caută un trai mai bun
pentru ei si familiile lor, făcând sacrificii mari pentru a-și atinge scopurile, iar alții aleg drumul
către o altă țara doar pentru a le fii recunoscute meritele, capacitățile și gradul de specializare la
nivelul la care se cuvine. Această tendință de a migra către un trai mai bun a început după 1990
odată cu căderea regimului comunist, și a reușit să se accentueze treptat în anii ce au urmat,
atingând în perioada de maxim un număr de peste 2 milioane de cetățeni români plecați peste
hotare ”la muncă”. Dacă inainte de 1990 mulți sperau să poată să plece din țară doar puțini
puteau să își valorifice această șansă, fiind mult mai dificil datorită piedicilor puse de regimul
comunist, regim care incuraja naționalismul și care încerca să nu își piardă ”valorile” țării în
detrimentul unei altei națiuni. Unii autori și critici ar putea spune că în acei ani de înainte de
revoluție, țara mergea foarte bine și oamenii nu simțeau nevoia la fel ca în prezent de a migra
către un trai mai bun, fiecare avand loc de muncă și un salar mai mult decât decent, nefiind
înpinși de la spate de nevoia banilor. Făcând referire la afirmația anterioară în prezent principalul
factor pentru care un român alege ”drumul străinătății” este lipsa banilor, nevoia unui trai mai
bun.

Fenomenul de globalizare a intrat în țara noastră destul de puternic, fiind susținut și de

noile nevoi ale oamenilor, nevoi care reușeau să și le exprime odată cu căderea regimului
comunist, nu mai fiind multe lucruri impuse întru-un anumit fel ci având șansa de a alege. Încet
încet lumea s-a schimbat și odata cu ea și Romania, lucrurile pe care altădată le-am fi considerat
veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Putem observa cu ochiul liber
vestigiile societăţii industriale în curs de dispariţie : macarale, uzine, combinate, oraşe industriale
moarte, o lume care apune, o alta ce răsare în loc, pentru unii nu neaparat o lume mai bună.
Chinurile naşterii acestei noi lumi nu lipsesc nici acum : şomaj, suferinţe, sărăcie. Ce rezervă însă
globalizarea?

Nu există o definiție a globalizării într-o formă universal acceptată și, probabil, nici
definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe
cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți. Ea poate fi un fenomen, o
ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

„Competenţe avansate – profesionale şi de cercetare – în managementul

riscului internaţional”
POSDRU/86/1.2/S/53202
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
 Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în
economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi
culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și
interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă,
la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb.

În opinia mea, ca orice alt fenomen, globalizarea afecteaza România și intru-un mod
pozitiv și intru-un mod negativ, cu toate că se face o ”publicitate” mai mult pozitivă și nu vedem
așa de bine părțile negative, putem spune că le simțim. O această aliniere la standardele pe care
anumite țări le impun forțează țara noastră sa aleagă o direcție nu tocmai favorabilă tuturor
cetățenilor, adoptând pe zi ce trece majorări ale prețurilor, taxe peste taxe, raportate la nivelul
Uniunii Europene, dar nivelul salariilor fiind cu mult sub cel al statelor pe care încercăm să le
”egalăm”, oare aici nu ar trebui sa fie globalizare?

Din punctul meu de vedere pot spune că românul nostru este globlizat, avem oameni care
lucrează în nenumărate instituții din intreaga lume, atât publice cât și private, oameni care s-au
adaptat bine la noile condiții, noile culturi din țările care i-au adoptat, aducând stimă și respect
țării natale, oameni pentru care globalizarea le-a oferit numai părți pozitive; Dar printre aceștia
oare nu sunt români care au fugit de globalizarea din Romania? Analizând anumite surse
informaționale aș putea preciza că sunt firme străine care în Romania desfășoară anumite
campanii puțin mai agresive față de alte țări pe care își mai desfășoară activitatea, oare noi ca țară
nu am putea sa limițăm anumite consecințe ale globalizării?

Părerea mea este că globalizarea urmărește un trend de adaptare, sugerare a unei direcții
de dezvoltare, nu ca și în cazul Romania pe anumite sectoare de industrie de distrugere, nu ar
trebui sa lăsăm în voia sorții anumite lucruri care odinioară aduceau beneficii mari țării,
concentrându-ne pe ”noile tendințe”, deoarece tendințele se schimbă și o reîntoarcere la
concentrarea pe anumite industrii ignorate nu ar fi foarte ușoară odată ce a fost ignorată mai mulți
ani.

Tot datorită procesului de globalizare pentru tineri care vor să studieze în străinătate s-au
deschis noi posibilități de studii, de spcializare în nenumărate țări, acesta fiind un lucru pozitiv
din punct de vedere al conturării caracterului omului, deoarece felul în care te adaptezi la un nou

„Competenţe avansate – profesionale şi de cercetare – în managementul

riscului internaţional”
POSDRU/86/1.2/S/53202
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
mediu social și cultural iți slefuiesște caracterul, dezvolțându-ți gandirea. Chiar și România este
atractiva pentru anumiți studenți străini, aceștii find întalniți mai ales în marile centre universitare
de la noi din țară, fapt care mie imi sugerează că avem un sistem de invățămând foarte bun și
căutat.

Una din problemele cu care se confruntă acum România este generată de întârzierea
startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de
stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări
care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final,
a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona
noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse
scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au
pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic,
luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de
locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică
o ţară epuizată.

Ciudat este faptul că atât clasa politică, cât şi observatorii nepolitici – factori de decizie în
domeniul economic privat, reprezentanţi ai familiei „societăţii civile” înfiripate după căderea
comunismului, comentatori mass-media, etc – au fost, în primii ani „romantici” ai edificării
economiei de piaţă şi ai sistemului parlamentar, total inconştienţi în faţa fenomenului globalizării
şi deci asupra modului în care factorii naţionali responsabili trebuie deja să digere acest fenomen,
să-l gestioneze corespunzător pe teritoriul lor naţional şi să găsească răspunsuri potrivite. Acest
fapt este cu atât mai surprinzător cu cât fosta economie planificată suferise serios tocmai de pe
urma unor lovituri globaliste.

Cu alte cuvinte, România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită
să îi facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului
XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă liberă, cu
o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.

„Competenţe avansate – profesionale şi de cercetare – în managementul

riscului internaţional”
POSDRU/86/1.2/S/53202
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013