Proiect Impozitarea Forței de Muncă În UE

Universitatea Babeş – Bolyai
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ
Coordonator:
Lect.univ.dr. Simona Gabriela Mașca Elaborat de:
Pal Ilona
Tupi ță Gheorghe Ionuț
V ăculișteanu Eliza
Vălean Diana Maria
Specializarea: Fiscalitate, anul 2
Cluj-Napoca
2013
CUPRINS:
INTRODUCERE................................................................................................................................4
CAP.1 NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UE....7
1.1.TEORII ŞI MODELE PRIVIND PIAŢA MUNCII ȘI CREȘTEREA ECONOMICĂ ......................................7
1.2. STRUCTURA ACTUALĂ A FORŢEI DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ..................................10
1.3. IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UE..................................................................................11
1.4. MODIFICĂRI FISCALE PRIVIND IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ............................................14
CAP. 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ...................................................................................................................................16
2.1. ANALIZA ÎNCASĂRILOR DIN IMPOZITUL PE VENIT....................................................................16
2.2. ANALIZA ÎNCASĂRILOR DIN CONTRIBUȚII SOCIALE.................................................................24
2.3. EFICIENȚA TAXĂRII IMPOZITULUI PE VENIT.............................................................................27
2.4. EFICIENȚA TAXĂRII CONTRIBUȚII SOCIALE..............................................................................31
CAP. 3 ANALIZĂ ECONOMETRICĂ A CORELAȚIEI DINTRE CREȘTEREA
ECONOMICĂ, COSTUL CAPITALULUI ȘI COSTUL FORȚEI DE MUNCĂ.....................33
CONCLUZII.....................................................................................................................................44
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:..................................................................................................46
2
Lista de abrevieri:
UE –Uniunea Europeană
AT – Austria
BE- Belgia
BG –Bulgaria
CZ–Cehia
CY –Cipru
DK- Danemarca
DE –Germania
EE – Estonia
IE – Irlanda
EL- Grecia
ES- Spania
FI – Finlanda
FR – Franța
IT-Italia
LV- Letonia
LT – Lituania
HU- Ungaria
LU- Luxemburg
MT- Malta
NL –Olanda
PL –Polonia
PT- Portugalia
RO-România
SE –Suedia
SI- Slovenia
SK-Slovacia
UK –Marea Britanie
3
Introducere
Nivelul ridicat al presiunii fiscale asupra muncii în Uniunea Europeană este un subiect de
analiză întâlnit la numeroși autori. Astfel, Michael Burda și Charles Wyplosz, susțin că impozitele
percepute asupra forței de muncă sunt considerabile, în special în Europa.1
Aceasta fapt se întâmplă datorită faptului că ele sunt cel mai convenabil de implementat din
punct de vedere politic - ele cad în sarcina unei administrații anonime și nu a primului-ministru sau
președintelui. Pe lângă aceasta, angajații nu sunt conștienți de aceste impozite, întrucât ele sunt
plătite în numele lor de către angajatori. O parte din aceste impozite acoperă ajutoarele acordate în
caz de șomaj, asigurările naționale de sănătate, ajutoarele pentru pensionari, asigurările în caz de
accidente, fondurile de solidaritate și diferite obiective, de la locuințele cu chirii moderate, până la
programele speciale de recalificare, etc. Toate aceste impozite conduc la o creștere a costurilor cu
forța de muncă pentru întreprinderi.
Principalul obiectiv al Uniunii Europene a fost ca până în anul 2010, economia UE să devină
cea mai competitivă şi mai dinamică din lume, obiectiv ce a fost stabilit de Consiliul European la
Lisabona2, în anul 2000. Pentru realizarea acestui obiectiv trebuia redus gradul general al fiscalităţii
din UE, odată cu realizarea unui echilibru între această reducere şi susţinerea consolidării financiare
prin diminuarea datoriei publice şi a investiţiilor în serviciile publice esenţiale.
Uniunea Europeană a dezvoltat politici pentru protecţia muncii, crearea de noi locuri de
muncă, raţionalizarea consumului de energie, dar nu a reuşit însă armonizarea pentru a se ajunge la
o politică fiscală unitară.
Impozitele așezate asupra muncii afectează modul de operare a pieței muncii din Europa,
aceasta din cel puțin două motive: în primul rând, pentru faptul că opțiunea pentru impozitele de
acest fel este cauzată de ușurința de implementare pentru decidenții politici, iar în al doilea rând,
pentru că angajații nu sunt întotdeauna conștienți de existența acestor impozite. Pe de altă parte
însă, angajatorii suportă costuri mai ridicate cu forța de muncă ca urmare a prezenței impozitelor de
acest fel, ceea ce influențează cererea din piața muncii.
Impozitele asupra muncii în zona Uniunii Europene se referă la trei categorii de impozite:
 impozitul pe venitul salariaților;

 contribuțiile sociale suportate de angajați;
1
http://www.stiucum.com/finante/sisteme-fiscale/343/impozite-asupra-muncii
2
http://www.esc.eu.int/lisbon_strategy/ ( A New Start for Lisbon Strategy)
4
 contribuțiile la asigurările sociale aparținând angajatorilor.
Referitor la impozitele asupra salariilor, acestea cuprind în clasificarea OCDE: impozite plătite
de întreprinzători, salariați și muncitori independenți, silite fie pe baza unei cote aplicate salariului,
fie ca sumă forfetară pentru o persoană, care nu sunt alocate cheltuielilor de securitate socială.
Putem sublinia faptul că în unele țări, impozitele pe salarii nu se practică, este situația întalnită în
Marea Britanie, SUA, Japonia, Germania, Olanda, Belgia, Norvegia, Luxemburg.
Unul din obiectivele principale ale politicii economice, în orice ţară, este acela de a asigura
ocuparea deplină a forţei de muncă, constituind în acelaşi timp una din preocupările importante ale
analizei macroeconomice.
Impactul crizei economice a avut efecte grave pe piaţa forţei de muncă în ţările UE, dar
trebuie ţinut cont de modificările ratelor şomajului şi a ocupării forţei de muncă. Datorită faptului
că sectoarele dominate de bărbaţi, cum ar fi industria prelucrătoare şi constructivă, au fost grav
afectate, criza a avut efecte negative mult mai severe printre bărbaţi decât printre femei. Făcând
referire la media UE, lucrătorii tineri au fost mai afectaţi decât lucrătorii mai în vârstă, acelaşi lucru
aplicându-se valabil şi pentru lucrătorii migratori.
O mare parte din ţările UE au aplicat măsuri pentru a consolida şi extinde politici pasive şi
active în domeniul pieţei forţei de muncă şi, totodată, măsuri de susţinere a ocupării forţei de muncă
pe perioada crizei. Cu toate acestea, accentul şi domeniul de aplicare al măsurilor luate au fost
foarte diferite – unele ţări axându-se pe susţinerea ocupării forţei de muncă şi alte ţări pe sprijinirea
şomerilor sau acordarea de pregătire profesională.
În majoritatea cazurilor, ca urmare a variaţiei tradiţionale dintre ţări în privinţa importanţei
unor politici pasive şi active în domeniul pieţei forţei de muncă în ceea ce privește cheltuielile,
ţările diferă considerabil în măsura în care acestea sunt pregătite pentru a amortiza rezultatele crizei
economice pe piaţa muncii.
În anumite domenii, criza economică a determinat „bune practici de învăţare” – acestea fiind
printre obiectivele Strategiei Europene de Ocupare a Forţei de Muncă – un exemplu în acest sens
fiind plăţile pentru munci prestate pe o durată scurtă, care au fost introduse recent în mai multe ţări,
în special în noile state membre.
Cu toate că pieţele muncii din UE au fost puternic afectate de criză, mare parte din pierderile
de locuri de muncă au fost destul de limitate în comparaţie cu alţi concurenţi la nivel mondial, lucru
datorat în mare parte măsurilor luate pentru a atenua impactul crizei.
Acest lucru reflectă o opţiune deosebit de puternică a creşterii flexibilităţii interne
(flexibillitate privind timpul de lucru, inclusiv program mai scurt sau şomaj parţial temporar,
5
închideri temporare etc.), alăturată cu concesiile salariului nominal ca răspuns pentru stabilitatea
locului de muncă în anumite sectoare; toate acestea par să fi împiedicat, sau cel puţin întârziat,
concedieri semnificative în anumite state membre.
Mai presus de toate, creşteri mai moderate ale ratei şomajului în UE în comparaţie cu,
Statele Unite reflectă tendinţa mai mare în unele state membre să se adapteze la această evoluţie a
cererii, odată cu reducerea orelor de lucru, decât a numărului de lucrători, în special în Germania.
6
Cap.1 Noțiuni teoretice privind impozitarea forței de muncă în UE
1.1. Teorii şi modele privind piaţa muncii și creșterea economică
Munca este aceea care determină volumul, structura şi calitatea bunurilor materiale şi spirituale
a serviciilor de care se dispune în societate (Mărginean 2002). Indicatorii din aceste domenii sunt
legaţi de ocupare şi dependenţă, de disponibilitatea locurilor de muncă, structura ocupaţională,
proporţia şi durata medie a şomajului (Măginean, 3 op. cit.). În paralel există şi analize referitoare la
calitatea vieţii de muncă şi includ ca indicatori: condiţiile, natura şi conţinutul muncii, timpul de
lucru, relaţiile de muncă, organizarea, conducerea, recompensele materiale şi alte beneficii,
rezultatele muncii şi satisfacţia.
Munca şi factorul uman, în general, sunt esenţiale pentru progresul economic şi social, motiv
pentru care teoriile şi modelele din domeniul pieţei muncii sunt intrinsec legate sau decurg direct
din cele privind creşterea economică.
Conform celor spuse de Kaldor4 (1961, pp. 178-179), pentru a fi satisfăcătoare, o teorie a
creşterii economice ar trebui să fie capabilă să explice următoarele şase constatări empirice, care
pot fi observate în general în cazul majorităţii statelor lumii:
 output-ul pe lucrător creşte continuu „concomitent cu inexistenţa vreunei tendinţe de
scădere a ratei de creştere a productivităţii”;
 volumul capitalului pe lucrător creşte continuu;
 rata randamentului capitalului este constantă;
 raportul capital-output este constant;
 munca şi capitalul deţin pondericonstante în venitul total;
 există mari diferenţe între ţări în privinţa ratei de creştere a productivităţii.
Conform lui Romer5 (1989, p. 55) există cinci fapte empirice pe care teoreticienii creşterii
economice şi convergenţei ar trebui să le expliciteze:
 în cazul comparaţiilor internaţionale, rata medie a creşterii economice nu depinde de nivelul
venitului pe cap de locuitor;
 rata de creştere a factorilor de intrare (input-urile) nu este suficient de mare pentru a explica
rata de creştere a output-ului (altfel spus, analiza creşterii demonstrează întotdeauna
existenţa unui reziduu);
3
Mărginean I., Semnificaţia cercetărilor de calitatea vieţii,în Calitatea Vieţii în România (coord.: Mărginean, I.,
Bălaşa, A.), Bucureşti, Editura Expert,2002
4
Kaldor, N. (1961): „Capital accumulation and economic growth”, The Theory of Capital (Coordonatori: Lutz, F.,
Hague, D.C.), St Martin’s Press, New York, 177-222.
5
Romer, P.M. (1989): „Capital accumulation in the theory of long-run growth”, Modern Business Cycle Theory
(Coordonator: Barro R. J.), Basil Blackwell, Oxford, 51-127.
7
 creşterea volumului comerţului este pozitiv corelată cu creşterea output-ului;
 ratele de creştere ale populaţiei sunt negativ corelate cu nivelul venitului;
 atât salariaţii calificaţi cât şi cei necalificaţi tind să migreze spre ţările cu venit înalt.
Mai de actualitate s-a încercat definirea şi a altor seturi de fapte empirice, cum este cel constituit din
următoarele (Boschini6, 2002):
 există diferenţe enorme între grupurile de ţări în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor;
 ratele creşterii economice variază semnificativ de la o ţară la alta;
 ratele de creştere nu sunt în general constante de-a lungul timpului (la nivelul întregii lumi,
de exemplu, de abia în secolul douăzeci s-a înregistrat o creştere economică mai
accentuată);
locul unei ţări în lume, în clasificarea după venitul pe locuitor, nu este fix (ţările pot trece
din grupa celor sărace în aceea a ţărilor bogate şi invers);
Istoria gândirii economice consemnează numeroase modele pentru a exprima procesul
creşterii economice şi convergenţa, mecanismele lor esenţiale şi dinamica pieţei muncii. Printre cele
mai simple dintre acestea se numără modelul Harrod-Domar, care se fundamentează pe câteva
ipoteze simplificatoare:
 economia este închisă (fără export şi import) şi fără sector guvernamental;
 există doar doi factori de producţie – munca, L, şi capitalul, K (deci nu este luat în
considerare progresul tehnic); munca este omogenă, măsurată în unităţile sale proprii şi
creşte cu o rată naturală constantă;
 randamentele sunt constante la scară (dacă atât munca cât şi capitalul cresc într-o proporţie
dată, output-ul va creşte în aceeaşi proporţie);
 economiile, S, reprezintă o proporţie fixă din venit, Y, adică S = sY, unde s este atât
înclinaţia medie cât şi înclinaţia marginală spre economisire;
 investiţia, I, este autonomă şi nu există nici o depreciere a capitalului;
 ânivelul potenţial al venitului naţional, Yp, este proporţional cu cantitatea de capital şi cu
cantitatea de muncă, deci se poate scrie K = vYp şi L = uYp, unde v şi u sunt două
constante ce exprimă raportul capital-output, v, şi respectiv muncă-output, u (de aceea acest
tip de funcţie de producţie este denumită funcţie cu proporţii fixe).
Uniunea Europeană este finanţată în principal din resurse puse la dispoziţie de statele
membre, fiind legal îndreptăţită să le colecteze şi care poartă denumirea de „resurse proprii”.
6
Boschini, A. (2002): Advanced Macroeconomics, Department of Economics, Stockholm University.
8
Teorii privind creșterea economică
În analiza elaborării teoriilor clasice privind creşterea economică o influenţă semnificativă o

are Adam Smith în viziunea căruia acumularea de capital, progresul tehnologic şi specializarea
forţei de muncă sunt considerate ca fiind principalele surse generatoare de creştere economică.
Kibritcioglu, A., Dibooglu, S. (2001)7 propun o analiză a teoriilor de creştere economică şi a

studiilor empirice într-un cadru interdisciplinar, având ca argument complexitatea procesului de
creştere economică care nu poate fi surprinsă într-o ecuaţie de regresie. Această abordare
interdisciplinară implică identificarea unor interdependenţe care surprind cele mai importante
interacţiuni între creşterea economică, factorii de producţie, caracteristicile demografice, cultura,
instituţiile specifice, gradul de distribuţie a veniturilor, stabilitatea politică şi macroeconomică,
politicile guvernamentale etc.
Legăturile, bidirecţionale în unele cazuri, dintre creşterea economică şi ceilalţi factori sunt
centralizate în următoarea matrice de interacţiune, în care sunt identificate 55 de posibile legături:
Figură 1. Matricea de interacțiune- interdependențe posibile în procesul de creștere economică
Direcţia de cauzalitate dintre două variabile este dată de sensul săgeţii din celula respectivă -
aceasta indică o relaţie de cauzalitate dinspre factorul aferent rândului spre factorul aferent
7
Kibritcioglu, A., Dibooglu, S. (2001) “Long-run economic growth: an interdisciplinary approach”, University of
Illinois at Urbana-Champaign, College of Commerce and Business Administration Office of Research, Research
working paper
9
coloanei respective; indică o relaţie de cauzalitate în ambele sensuri; săgeţile negre indică un
efect anticipat al legăturii de cauzalitate mai puternic decât în cazul săgeţilor gri; indică o
corelaţie de intensitate slabă sau neglijabilă.
1.2. Structura actuală a forţei de muncă în Uniunea Europeană

Scopul politicii sociale a Uniunii Europene este de a promova un standard de viaţă decent într-o
„societate inclusivă activă şi sănătoasă” (UE, 2000, p. 5).
După cum se cunoaşte, nivelul forţei de muncă dintr-o ţară sau regiune este strict influenţată de
nivelul populaţiei existente, decurgând direct din aceasta. În cazul Europei, după revigorarea
creşterii populaţiei în perioada de după al doilea război mondial, a început să se manifeste
fenomenul de îmbătrânire al populaţiei, care în ultima vreme se află într-un plin proces de
accelerare. În Europa de vest, o bună perioadă de timp, acesta a fost încetinit de valurile succesive
de emigranţi, din fostele colonii, dar şi din ţările est-europene după anul 1989. În majoritatea
cazurilor, fluxurile de imigranţi sunt absorbite în decurs de una sau două generaţii de către populaţia
autohtonă, comportamentul demografic al foştilor imigranţi devenind în timp similar celui
predominant în aria geografică respectivă.
Conform studiilor din domeniu, există momentan numeroase unghiuri de vedere a structurii
forţei de muncă. Astfel, structura forţei de muncă poate fi privită prin prisma participării la
activitatea economică sau a ocupării, prin aceea a grupelor de vârstă, a ramurilor şi sectoarelor
economice, a mediilor de rezidenţă şi a sexelor, a ocupaţiilor, etc. De cele mai multe ori, criteriile
după care forţa de muncă este structurată sunt combinate.
Una din sarcinile principale ale Uniunii Europene este creşterea gradului de ocupare a
populaţiei, utilizarea sa la potenţial maxim, în vederea asigurării unor venituri din ce în ce mai mari,
a oferirii unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune şi deci a creşterii standardului de viaţă
pentru cetăţenii săi, și a calităţii vieţii în general. Aceasta reprezintă de altfel unul dintre
fundamentele constituirii UE. Cunoaşterea din diverse unghiuri a structurii actuale a forţei de
muncă este necesară pentru o mai bună identificare a rezervelor de creştere a gradului ocupării, cât
şi a diferenţelor între diferitele elemente structurale, în vederea implementării celor mai adecvate
măsuri pentru sporirea în viitor a eficienţei economice pe ansamblu.
Pe măsura progreselor din lumea contemporană, a creşterii economice şi a dezvoltării

economico-sociale, în general, au existat și există schimbări în structura forţei de muncă din UE. În
ultima perioadă aceste schimbări se produc într-un ritm mai alert, sub impulsul unor fenomene care
marchează societatea şi economia de azi, cum ar fi fenomenul îmbătrânirii populaţiei, fenomenul
globalizării,cel al schimbărilor climatice, ş.a., dar şi ca efect al crizelor şi al intensificării
10
competiţiei pe plan mondial. Date fiind aceste condiţii, tocmai analiza structurii pe diverse criterii a
forţei de muncă poate oferi elemente fundamentale pentru decidenţi în vederea elaborării şi punerii
în practică a politicilor şi strategiilor, a planificării bugetare şi a investiţiilor, a priorităţilor şi
direcţiilor de acţiune pentru viitor.
Piaţa muncii, în accepţiune largă, include probleme legate de ocupare, şomaj şi calitatea
muncii, de productivitate, câştiguri şi costul muncii. Aceasta face ca piaţa muncii să se afle printre
subiectele cheie în dezbaterile sociale şi politice din UE. Nu întâmplător, Strategia Europa 2020 are
ca prim indicator tocmai rata ocupării populaţiei. În acest sens, Strategia Europeană de Ocupare
(EES – European Employment Strategy) are ca obiectiv crearea de noi locuri de muncă mai bune în
UE, necesitând pentru urmărirea rezultatelor un suport analitic şi statistic care să ajute la evaluarea
dezvoltărilor din domeniul pieţei muncii.
La baza acestor statistici privind piaţa muncii publicate de Eurostat stau rezultatele a trei
anchete statistice ample: Ancheta Forţei de Muncă în UE, Ancheta Structurii Veniturilor şi Ancheta
Costului Muncii. Alte surse suplimentare de date (cum sunt locurile disponibile, veniturile brute şi
nete, salariul minim şi politicile privind piaţa muncii sunt asigurate printr-o varietate de serii de date
colectate fie simplu ca eşantion din baza principală de date fie luate din surse administrative).
1.3. Impozitarea forței de muncă în UE

Tratamentul fiscal al veniturilor din muncă are loc într-un dublu context, pe de o parte, sistemul
fiscal în sine are oricum nevoie de o reformă, el promovând în prezent inegalitatea (cota unică este
în fapt un impozit de natură regresivă), fără a reuşi să crească semnificativ veniturile bugetare nici
măcar în anii de creştere economică susţinută (când veniturile bugetare nu au depăşit 32% din PIB
niciodată). Pe de altă parte, nivelul eforturilor de reducere a deficitului bugetar în contextul
acordului cu FMI nu ar trebui să evite zona veniturilor bugetare. Acestea sunt preponderent
orientate în prezent în direcţia reducerii cheltuielilor cu salariile şi pensiile, o abordare care e
considerată greşită şi ineficientă, în condiţiile în care pot fi identificate resurse importante de
creştere a veniturilor bugetare.
Impozitarea muncii în Uniunea Europeană este caracterizată, cu unele excepţii, de impozitul

progresiv pe venit. La nivelul UE, în afară de România țări precum cele Baltice, Slovacia, Cehia,
Bulgaria au cotă unică – fiecare însă la nivele diferite.
Sistemele de cotă unică introduse în Europa de Est au puţine trăsături în comun cu ideea iniţială
(enunţată de economiştii americani Hall si Rabushka în 1982 şi reformulată în 2007), întrucât nici unul
dintre ele nu îndeplineşte toate cerinţele pentru o cotă unica pură, şi anume: nici o taxă pe economii
(nici pe pensii), nici o taxă pe câştigurile din străinătate, nici o taxă pe câştigurile de capital, nici o taxă
11
pe mosteniri, nici o taxă pe donaţii, nici o scutire sau deducere, iar afacerile să fie impozitate pe cash-
flow, şi nu pe profit (Murphy, 2006). Nivelul de conformitate cu cota unică originală variază de la o
ţară la alta; Slovacia fiind cea mai apropiată deoarece a introdus cota unică pe muncă, venit şi consum
(TVA). Din moment ce cotele unice introduse în Europa de Est nu au multe în comun cu cota unică
“ortodoxă”, poate fi discutabil dacă argumentele originale în favoarea cotei unice (aşa controversate
cum sunt) se mai pot aplica în aceste cazuri.
Cota unică este considerată a fi o taxă pe consum datorită faptului că investiţiile noi sunt exceptate
din baza de impozitare - cel puţin în propunerea originală a lui Hall și Rabushka. În această perspectivă,
o taxă pe consum ar trebui să conducă la un consum mai scăzut, creând aşadar stimulente pentru a
economisi şi a investi. Cota unică trebuia să stimuleze economia pe partea de ofertă. Rezultatele
obţinute arată faptul că în țările unde a fost introdusă cota unică această condiţie nu s-a îndeplinit, iar
investiţiile noi nu au fost exceptate de la impozitare.
Datorită faptului că succesul cotei unice nu a fost demonstrat concludent în legătură cu creșterea
veniturilor bugetare, unele țări continuă să se alinieze la moda cotei unice. Murphy (2006) oferă o
explicaţie plauzibilă: cota unică este un obiectiv politic, nu o politică fiscală. Keen, Kim şi Varsano
(2006) cred şi ei că principalul argument pentru cota unică este în zona marketingului politic, ca un
semnal către exterior al unei schimbari fundamentale de regim; de altfel, există un număr frecvent de
cazuri în care cota unică a urmat unei schimbări radicale de guvern.
În cazul României cota unică a stimulat cererea, studiul realizat de Voinea şi Mihăescu (2009) arată
că 82% din câştigurile suplimentare din cota unică s-au dus în consumul de bunuri curente. România
are o variantă de cotă unică care nu exceptează investiţiile noi de la impozitare, nu impozitează
afacerile pe cash-flow ci pe profit, impozitează pensiile (din 2006, peste un anumit plafon), şi
plănuieşte să reintroducă impozitarea pe economii şi pe câştigurile de capital. Nici din punctul de
vedere al încasărilor bugetare cota unică nu s-a dovedit un succes: impozitul pe profit colectat de la
firme a scăzut ca pondere în PIB după introducerea cotei unice, iar impozitul pe venit colectat de la
persoane fizice a scăzut în primul an după introducerea cotei unice şi a crescut apoi doar după
introducerea impozitării pensiilor şi după creşterea impozitului pe dividende.
Un aspect frecvent omis în discuţia despre impozitarea muncii este acela referitor la impozitarea
averii. Averea este în mod normal rezultatul muncii (cu excepţiile legale precum moşteniri, donaţii,
câştiguri de capital) şi ar trebui să existe o corelaţie între impozitarea acestora.
Fără să existe o regulă, observăm totuşi că la nivel european predomină următoarele aspecte
ale impozitării veniturilor din muncă:
 impozit progresiv pe venit, cu rate sensibil mai mici pentru cei cu venituri sub medie.
12
 globalizarea anuală a veniturilor şi deductibilităţi acordate în acest context (între care: un
nivel sub care nu se impozitează veniturile, şi deduceri pentru familiile cu copii).
 gradul de fiscalizare al lucrătorilor pe cont propriu neagricoli, deşi ceva mai favorabil, este
comparabil cu cel al salariaţilor.
 o situaţie diversă privind impozitarea averii, cu o menţiune pentru Franţa şi Marea Britanie
care au un raport echilibrat între impozitarea muncii şi impozitarea averii.
Impozitul pe venit
Un aspect foarte important, în discutarea impozitului pe venit, este acela de definire a

conceptului de venit. Literatura a avansat o serie de definiţii ale venitului dar, niciuna nu este
universal acceptată, ca fiind corectă pentru toate situaţiile. Cu toate acestea, există numeroase
situaţii când venitul persoanelor fizice şi al societăţilor trebuie definit şi evaluat cu precizie: la
întocmirea declaraţiilor fiscale, întocmirea rapoartelor financiare care se prezintă acţionarilor,
pentru întocmirea conturilor naţionale.
Definiţia venitului care a avut, probabil, impactul cel mai mare, a fost elaborată în 1938 de
Henry Simons.8. Potrivit acestuia: ,,venitul este suma algebrică dintre: valoarea de piaţă a
drepturilor exercitate prin consum şi modificarea valorii stocului drepturilor de proprietate
înregistrată între sfârşitul şi începutul perioadei.” Altfel spus, venitul rezultă din agregarea sumelor
destinate consumului aferent perioadei analizate cu valoarea averii deţinută la sfârşitul perioadei
diminuată cu valoarea averii existentă la începutul perioadei.
O altă definiţie, concepută de Hicks, oferă o alternativă la definirea venitului individual. Acesta
este considerat a fi “valoarea maximă pe care o consumă un individ într-o săptămână, în condiţiile
în care se aşteaptă ca la sfârşitul săptămânii să aibă aceeaşi situaţie ca la începutul acesteia”. Se
poate observa că abordarea lui Hicks are în vedere perspective aşteptărilor subiective ale individului
şi prezintă o serie de dificultăţi, din punct de vedere statistic, de identificare a informaţiilor necesare
determinării venitului.
8
Henry Simons, ,, The concept of income”, 1938
13
1.4. Modificări fiscale privind impozitarea forței de muncă
State precum Franța, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie au luat numeroase măsuri
în sensul majorării cotelor de impozit pe venit pentru persoanele cu venituri ridicate. Marea
Britanie a majorat în 2010 cota superioară de impozitare de la 40% la 50% pentru veniturile ce
depășesc 150.000 lire sterline, Franța a majorat în 2011 cota superioară de impozitare de la 40% la
41%.
De asemenea state precum Danemarca, Ungaria și Finlanda au luat și ele o serie de

măsuri în sensul diminuării cotelor de impozit pe venit. Danemarca a redus în 2010 cota superioară
de impozitare de la 63% la 56.1%, Ungaria a introdus în 2011 cota unica de impozitare de 16%,
cota superioara de impozitare fiind anteriorde 32%
Alte state precum Grecia, Franța, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Cehia, Estonia,
Portugalia, Spania au luat și măsuri de extindere a bazei de impozitare.
Modificări fiscale în 2010 și 20119
Baza de impozitare și regimuri

Cote
speciale
AT, CY, CZ, DK, EE, ES, FR, IE, LV,
Impozitul pe EL, ES, FR, IE, LV, LU, PT, UK
PT, RO,SK,UK
venit
DE, DK, FI,HU, NL BG, DE, FI, LT, SE

IE, LV AT, BE, DE, ES, LT, NL
Contribuții de
asigurări sociale BG, HU BG, CY, IE, LT, PT, RO, SK
Sursa: Comisia Europeană
9
Tabelul cuprinde modificările de impozitare implementate în 2010 și 2011, inclusiv măsurile temporare , dar
semnificative.
14
Impozit pe venit Măsuri fiscale adoptate
-menținerea cotei unice de impozit pe venit (16%);
România -introducerea începând cu 2012 a taxării nerezidenților pe venitul global începand cu 1
ianuare a anului următor celui în care se îndeplinesc condițiile de rezidență
-diminuarea în 2010 a cotelor de impozit pe venit de la 18%/36% la 17%/32%
-introducerea în 2011 a cotei unice de impozit pe venit de 16%
Ungaria
-abrogarea în 2010 a taxei de solidaritate pentru cei cu venituri ridicate
-extinderea în 2010 a bazei de impozitare prin eliminarea anumitor deduceri
Cehia -extinderea bazei de impozitare prin diminuarea sumei forfetare admise pentru
deducere în cazul anumitor categorii de contribuabili de la 60% la 40% din venit.
Cipru -majorarea în 2011 a impozitului pe veniturile din dobânzi de la 10% la 15% majorarea
pentru rezidenti în 2011 și 2012 a impozitului pe veniturile din dividende de la 15% la
17%, respectiv 20%
Grecia -modificarea în 2010 a sistemului progresiv de impozitare – ultima cota de impozitare
pentru indivizii care realizează venituri de peste 100.000 euro se majorează de la 40%
la 45%
- introducerea în 2010 a unei cote progresive de impozitare a bonusurilor primite de
directorii instituțiilor financiare (20% – 90%)
Luxemburg -majorarea în 2011 a cotei superioare de impozit pe venit de la 38% la 39% (la venituri
pe 41,793 euro)
-majorarea în 2011 a taxei de solidaritate de la 2,5% la 4% pentru venituri sub 150.000
euro și la 6% pentru veniturile peste această limită
-introducerea în 2011 a unei taxe de criză de 0,8% din (venituri – salariul minim) –
eliminată în 2012
Marea Britanie -majorarea în 2010 a cotelor superioare de impozitare de la 40% la 50% pentru
veniturile ce depășesc 150.000 lire sterline
-eliminarea deducerilor personale pentru venituri anuale ce depășesc 100.000 de lire
sterline (în vigoare din aprilie 2010)
Olanda -modificarea în 2011 și 2012 a cotei inferioare de impozit prin diminuare de la 2,3% la
1,85% în 2011 (și majorare la 2% începând din 2012)
-implementarea unui program de majorare în perioada 2011 – 2016, de la 0,55% la
2,5%, a cotei superioare de impozit pentru casele ocupate de proprietari a căror valoare
depășeste o anumită limită
Sursa: Comisa Europeană
Contribuții sociale Măsuri fiscale adoptate

România -introducerea reglementărilor privind asigurările sociale în Codul Fiscal în 2011 și noile
modificări din 2012
Bulgaria -majorarea în 2010 a nivelului venitului minim pentru care se pot asigura pentru pensie
contribuabilii care obțin venituri din activități independente de la 133 euro la 215 euro.
Cehia -extinderea bazei de impozitare în 2010 prin majorarea limitei maxime a acesteia la de 6
ori salariul mediu anual (nivelul anterior era de 4 ori salariul mediu anual
Luxemburg -majorarea în 2011 a contribuției sociale pentru concedii medicale de la 2.95% la 3,05%
Marea Britanie -eliminarea deducerii corespunzătoare contribuției individuale la asigurările sociale de
pensie în scopul impozitului pe venit pentru veniturile ce depășesc 150.000 de lire
sterline
Polonia -implementarea în aprilie 2011 a unui nou sistem privind administrarea pensiilor în
vederea reducerii progresive, de la 7.3% la 2.3% din veniturile salariale, a sumelor
transferate către fondurile private de administrare de pensii și redirecționării acestor
sume către sistemul public de pensii
Sursa: Comisa Europeană
15
Cap. 2 Studiu de caz privind impozitarea forței de muncă în Uniunea
Europeană
Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri de natură fiscală în cee ce privește statele
membre care au aderat la aceasta până în anul 2003, precum şi în cazul celor 10 ţări acceptate în
clubul comunitar în anul 2004. În unele ţări aceste măsuri, au condus la creşterea fiscalităţii, însă în
altele acestea au acţionat în sens invers, contribuind la diminuarea sarcinilor fiscale. Factorii care
au stat la baza adoptării reformelor fiscale au variat de la o ţară la alta, dar efectele generate de
acestea au fost diferite.
În cadrul ţărilor care fac parte din UE 15, cu un potenţial economico-financiar ridicat,
după anul 1999 au avut loc degrevări fiscale ale persoanelor fizice dar şi în cazul companiilor.
Prin urmare, la nivelul UE impozitul pe veniturile persoanelor fizice şi-a păstrat caracterul
progresiv, dar a suferit o restrângere a numărului tranşelor de venit, o reducere a cotelor de impozit
(în special a celei maxime).
Realizarea unei analize ample cu privire la impozitarea forței de muncă presupune luarea în
considerare atât a aspectelor legislative și teoretice cât și aspecte privind veniturile care sunt
încasate la bugetul fiecărui stat, respectiv la nivel de UE prin aplicarea diferitelor categorii de
impozite. Analiza încasărilor evidențiază rezultatele impunerii impozitului pe venit și a
contribuțiilor de asigurări sociale, care trebuie raportate atât la nivelul veniturilor totale cât și la
nivelul produsului intern brut.
Prin urmare, în prima etapă s-a urmărit realizarea unei analize asupra evoluției valorilor
absolute a veniturilor încasate din impozitul pe venit și din contribuțiile de asigurări sociale având
ca interval de timp anii 1995-2012 la nivel de UE27 și NMS12.
Ulterior, s-au analizat ponderile pe care le dețin impozitul pe venit și contribuțiile sociale în
cadrul produsul intern brut la nivelul Uniunii Europene. Pentru o comparaţie mai detaliată am
selectat o serie de state membre ale UE, dintre care Germania, Marea Britanie, Franţa și Italia care
sunt economiile de referinţă ale UE, după care am ales câteva noi state membre, Polonia, Bulgaria,
Ungaria, Cehia, Cipru și România.
2.1. Analiza încasărilor din impozitul pe venit

Reducerea impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale au potenţialul de a
creşte atât oferta, cât şi cererea de muncă, conducând la o rată de ocupare a forţei de muncă mai
mare, la scăderea ratei şomajului şi la o utilizare mai mare a forţei de muncă.
16
În ceea ce privește impozitarea forţei de muncă, aceasta este de cele mai multe ori ridicată şi
în special în detrimentul persoanelor cu salarii mici, ceea ce conduce la o excludere pe termen lung
a acestor grupuri de pe piaţa forţei de muncă şi în multe cazuri, de la societate în general.
Impozitarea ridicată a forţei de muncă poate reduce stimulentele pentru angajații cu nivel
scăzut de calificare, pentru angajatori sau chiar pentru ambele categorii. De asemenea, creşterea
cheltuielilor fiscale în domeniul impozitului pe venitul personal reprezintă de multe ori a doua cea
mai bună soluţie din punct de vedere al costului în comparaţie cu moduri mai directe şi mai
eficiente de a atinge obiectivele lor iniţiale, cum ar fi indemnizaţiile pentru persoanele cu venituri
mici.
Prin urmare, putem observa faptul că cele mai multe state și-au majorat nivelul taxării
în ultimii ani în vederea accelerării procesului de consolidare fiscală. Majoritatea statelor au crescut
impozitul pe venit, prin creşterea cotelor de impozitare (GR, FR, IR, LV, LU, PT, ES şi UK), însă
cel mai adesea prin lărgirea bazei de impozitare. Ţări cu deficite bugetare mari, precum Grecia și
Spania, au crescut taxarea pe venitul din muncă (impozitul pe venit şi/sau contribuţiile de asigurări
sociale).
Sarcina fiscală asupra forţei de muncă a crescut în ultima perioadă, inversând tendinţa
anterioară, nivelul şi ritmul de creştere al consumului fiind diferit în întreaga UE. Noile state
membre au, în general, cotele impozitului pe venit sub media UE.
În UE rata medie a impozitului pe venit a crescut uşor cu 0,2 puncte procentuale, în perioada
2010-2012, de la 37,9% la 38,1%. Scăderea din anul 2011 a fost în principal rezultatul reformei din
Ungaria, creşterea din 2012 este determinată de majorările temporare de impozit în Cipru şi Spania.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Spania, de la 43% în 2010 la 52% în 2012.
În cele ce urmează este redată evoluția încasărilor din impozitul pe venit la nivel UE27.
17
Evoluția încasărilor din impozitul pe venit în UE27
0.15 1,800,000.0
0.11 1,600,000.0
0.10 0.09
0.07 0.08 0.08 0.07 0.07 0.08 1,400,000.0
0.05 0.05
0.05 0.04 1,200,000.0
0.01 -0.01 -0.01 -0.01 1,000,000.0
0.00
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 800,000.0
-0.05 600,000.0
400,000.0
-0.10
200,000.0
-0.15 -0.13 0.0
Rata de creștere/scădere a încasărilor din impozitul pe venit în UE (%)

Încasările din impozitul pe venit în UE27
Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat
Analizând datele din graficul anterior privind încasările din impozitul pe venit putem
observa faptul că acesta a înregistrat o tendinţă fluctuantă pe parcursul perioadei 1996-2011.
Valorile cele mai ridicate fiind înregistrate în anul 2007 de 1,582,805.70 mil.euro. Se pot observa
scăderi în anii 2002, 2003, 2008 și 2009. Cea mai mare scădere înregistrându-se în anul 2009.
Evoluția încasărilor din impozitul pe venit la nivelul noilor state membre este redată cu
ajutorul graficului următor:
Evoluția încasărilor din impozitul pe venit în NMS12

0.40 90,000.0
0.27 80,000.0
0.30
70,000.0
0.20 0.18
0.16
0.11 60,000.0
0.10 0.11
0.10 0.06 0.08 0.08 0.07 0.07
0.03 50,000.0
-0.11 -0.01 -0.01
0.00 40,000.0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
30,000.0
-0.10
20,000.0
-0.20
10,000.0
-0.22
-0.30 0.0
Rata de creștere/scădere a încasărilor din impozitul pe venit la nivel de NMS12 (%) -

Încasările din impozitul pe venit la nivel de NMS12

18
Comparație: statele vechi cu cele mai mari încasări din impozitul pe venit vs state noi cu cele mai
mari încasări din impozitul pe venit
Evoluția impozitul pe venit în cazul statelor vechi cu cele mai mari încasări
350,000.0
300,000.0
250,000.0
200,000.0
150,000.0
100,000.0
50,000.0
0.0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
DE ES FR IT UK
Evoluția încasărilor din impozitul pe venit în noile state membre cu cele mai mari
încasări
35,000.0
30,000.0
25,000.0
20,000.0
15,000.0
10,000.0
5,000.0
0.0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
BG CZ CY HU PL RO
19
Conform Eurostat, România are cea mai mare inegalitate a distribuţiei veniturilor dintre
ţările europene. Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a
acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă 10, o bază de impozitare relativ redusă,
cu multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată. Din punct de vedere economic,
principala măsură luată începând cu anul 2005 a fost instituirea şi menţinerea cotei unice de
impozitare (practic, scăderea nivelului taxelor). Măsura a avut efecte atât la nivelul companiilor,
prin încurajarea investiţiilor şi prin crearea de noi locuri de muncă, dar a şi diminuat procentul de
lucrători cu activitate nedeclarată.
În cele ce urmează este redată ponderea impozitului pe venit în produsul intern brut:
Ponderea impozitului pe venit în PIB

14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
EU15 NMS12
Din graficul de mai sus putem observa faptul că ponderea impozitului pe venit în produsul
intern brut are o tendință oscilantă de la un an la altul atât la nivel de EU15 cât și la nivel de
NMS12. Remarcăm faptul că NMS12 deține o pondere în PIB mai mare decât în cazul EU15;
ponderile celor 2 agregate formează ponderea impozitului pe venit în PIB la nivelul UE27.
10
Conform raportului Bancii Mondiale – Doing Bussiness 2011, Romania se pozitioneaza pe pozitia 182 din 183 de
tari la nivel mondial in privinta numarului de plati de taxe si impozite pe an pe care trebuie sa le efectueze o companie.
20
PondereaCotele
impoziimpozi
tului petuluivenipet învenit
PIBî(anul 1995)
n anul2012)
2012 Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe
Eurostat
DKSE 28.7 27.60 56.60
19.3 18.20 55.60
FIBE 16.6 15.80 53.70 În urma realizării unui clasament, s-a putut
15.8 15.20 53.00
NLLULU 14.6 14.60 52.00 constata faptul că atât în anul 1995 cât și 2012,
13.8 52.00 prima poziție este ocupată de către Germania cu
IEIEFI 13.0 13.13.10 90 51.10
12.7 50.20 o pondere a impozitui pe venit de 28,7% în
DESI 11.5 12.80 50. 0 0
DE 11.2 12.50 50.00 primul caz respectiv de 27,60% în cel de-al
PLDE 11.1 12.20 47. 5 0
PL 11.0 11.70 47.30 doilea caz. Ultimele locuri ocupate în anul 1995
EEEL 10.9 10.70 46.00
EE 10.610.40 cu privire la ponderea impozitului pe venit în
SKLU 10.39.90 45.0 0
9.8.6 70 43.60 PIB sunt ocupate de țări precum: Franța, Grecia
ES 41.0 0
CZCY 9.0
8.7.378.0 20 38.50 și Slovenia. În 2012, Grecia și Franța își
BGHU 35.0 0
PL 7.8.8.3140 32.00 păstrează poziția. În ceea ce privește România,
CYLTLV 8.7.110 25.00 aceasta se claseazâ pe locul 14 în ambii ani.
6.7.880 24.00
MTPT 7.6.7 0 22.00
EE 7.16.70 21.00
FRLV 5.7.800 16. 0 0
HU 4.907.0 15.16.0000
ELBGSI 4.86.010.6 00
Cele mai scăzute rate de impozitare sunt observate în Bulgaria, Lituania, România şi Cehia, Există
o tendinţă de creştere a cotelor impozitului pe venit ca urmare a crizei. Cu toate acestea impozitul
pe venit reprezintă doar o treime din impozitul pe forţa de muncă. Începând cu anul 2000 s-au
înregistrat o serie de reduceri ale impozitului pe venitul din salarii, iar în perioada crizei au fost
implementate măsuri speciale pentru cei cu venituri reduse. Unele dintre statele membre au scăzut
nivelul cotelor de taxare ( DK, FI, GE), în timp ce majoritatea le-au crescut, deşi în proporţii
diferite. În România, rata de taxare a impozitului pe venit s-a meţinut la nivelul anterior de 16% şi
este una dintre cele mai scăzute din UE27.
Prin urmare, unele state au redus sarcina fiscală privind impozitul pe venit şi s-au orientat către
metode de stimulare a forţei de muncă. Ţinta este orientată către grupuri vulnerabile şi presupune în
principal modificări ale bazei de impozitare. Măsurile luate au vizat în principal reducerea
beneficiilor sociale pentru lucrătorii în vârstă:
21
 Austria şi Olanda au micşorat povara fiscală pentru întreaga forţă de muncă;
 Finlanda şi Germania au adoptat măsuri speciale de impozitare pentru părinţii întreţinători
de copii;
 Cehia și Ungaria au facilitat deductibilitatea impozitelor pentru cheltuielile cu îngrijirea
copilului și ajutoarele acordate categoriilor cu venituri mici şi medii, prin creşterea
deducerilor şi alocaţiilor.
În cele ce urmează se va reda evoluția cotelor de impozit în cadrul unor țări ale UE.
În Spania, sistemul impozitului pe venitul personal a fost simplificat la reformele din

1999 şi 2003; numărul tranşelor de venit a fost redus la 6, apoi la 5, iar cota maximă a scăzut de
la 56% la 48% şi apoi a crescut la 52% în anul 2012, menținându-se aceași cotă și în anul 2013
În Regatul Unit, impunerea venitului personal este progresivă, cu cote de 10%, 22% şi
45% în anul 2013.
În Cehia se aplică un impozit progresiv cu 4 tranşe; din 2006, cotele cele mai mici au fost
reduse de la 15% la 12%, respectiv de la 20% la 19%, iar cota cea mai mare a rămas la 22% (2013).
În Ungaria, din anul 1992, s-a practicat impunerea progresivă cu 3 tranşe de venit, iar din
2005 s-a redus numărul acestora la 2, la care se aplică o cotă de 18% la venitul de până la 1,5
milioane de forinţi şi alta de 38%, la venitul care depăşeşte acest plafon. În anul 2013 cota
practicată fiind de 16%.
În Polonia, din anul 1995 şi până în prezent au fost operate 3 reduceri ale impozitului pe
venitul personal. Cota cea mai mică se aplică la venitul realizat de majoritatea contribuabililor,
echivalent cu 10 .088 de euro, iar cota maximă se aplică la venitul echivalent cu 20.176 de
euro. Cota aplicată în anul 2013 este de 32% .
În Slovenia, impunerea progresivă este diferenţiată pe 6 tranşe de venit, cu tot atâtea cote de
impozit, care pornesc de la 17% şi ajung la 50%. O reducere de 40% se aplică la salariul mediu
anual pentru studenţi; contribuabilii în vârstă de peste 65 de ani beneficiază de o reducere de
8%; o deducere de 10% din salariul mediu anual se acordă pentru primul copil sau dependent
membru al familiei; pentru fiecare dintre copiii următori reducerea este de 5%. În anul 2013 cota
este de 50%.
22
În Cipru, din anul 1991 s-a practicat o impunere progresivă cu 3 tranşe de venit în care s-
au aplicat cote de 20%, 30% şi 40%, dintre care ultimele 2 au fost reduse în anul 2003. În
prezent se aplică o cotă de 38,5%.
Din anul 2004, Estonia practică impunerea proporţională a venitului personal (cu o cotă de
26,0%, redusă la 25,0% din anul următor). Cota unică se aplică la orice venit provenit din
muncă şi din capital (dividende, dobânzi, câştiguri din capital, chirii, drepturi de autor). Cota
aplicată în 2013 este de 21%.
În Lituania, din anul 1993 veniturile personale sunt impuse la un sistem dual de cote,
diferenţiate în funcţie de natura veniturilor. În anul 2013 cota aplicată este de 15%.
În Letonia, din anul 1995 la veniturile personale s-a aplicat o cotă unică de 25% până
în anul 2012, cu excepţia minimului neimpozabil care este foarte scăzut (30 de euro). Cota aplicată
în anul 2013 este de 24%.
Slovacia, în anul 2004 a adoptat impunerea proporţională, în locul celei progresive. Cu
cota unică de 19% până în anul 2012 care se impunea venitul agregat provenit din muncă, pensii,
afaceri, chirii, capital şi activităţi ocazionale. În 2013 cota este de 25%.
Prin urmare, se remarcă o tendinţă de reducere a sarcinii fiscale, prin diminuarea
cotelor, lărgirea bazei de impunere, reconsiderarea elementelor de cheltuieli care se scad din
venitul brut. Obiectivul final vizat prin măsurile adoptate a fost uşurarea sarcinii fiscale a
contribuabililor. Acest lucru s-a făcut însă în mod gradual pentru a nu crea goluri de venit greu de
acoperit în bugetul public.
2.2. Analiza încasărilor din contribuții sociale
Evoluția încasărilor din contribuții sociale în UE27

0.08 0.07
1,600,000.0
0.06 0.06
1,400,000.0
0.05 0.05 0.05
0.04 0.04 0.04 1,200,000.0
0.04 0.03 0.03 0.04 0.03
0.03 0.03 1,000,000.0
0.02 800,000.0
-0.01
0.00 600,000.0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
400,000.0
-0.02
200,000.0
-0.04 -0.03 0.0
Rata de creștere/scădere a încasărilor din contribuții sociale în UE27 (%)

Încasările din contribuții sociale în UE27

23
24
PondereaEvoluția
contribuțiilorîncasărilor
contribuțiilor sociale
socialeînînPIB din contribuții sociale la nivel de NMS12
PIB(anul
(anul2012)
1995)
12.00 120,000.0
17.00 110,000.0
BE10.00
FR 16.18.6
00 100,000.0
17.315.80
MT 8.00SI 16.715.60 90,000.0
15.9 15.20 80,000.0
SK
FI 6.00 15.0 15.00 70,000.0
15.0 14.60
HU
EL 4.00 14.8
13.60 60,000.0
14.7
13. 30 50,000.0
SE 2.00FI 14.5
13.20 40,000.0
12.3014.3
IT
BG 0.00 12.512.00 30,000.0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 12.311.62003
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
LT EE Rata de creștere/scădere 11.9
12.3
11.a5încasărilor
0 din contribuții sociale la nivel de NMS12 (%)
ES 11.
11.8 0 0
PT Încasările din contribuții sociale la nivel de NMS12
11.310.80
EL 9.1010.5
PL 9.10
9.9
BG 9.00
9.6 Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe
ES 7.8 8.40 Eurostat
RO 7.67.80
DE 7.27.50
CY 6.6 7.20
IT 6.5
6.10 Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe
MT 4.40 6.0 Eurostat
UK 0.90 4.9
DK 1.1
Defalcarea contribuțiilor sociale pe angajator si angajat pentru anul 2012
Contribuții sociale SK HU CZ RO PL LT SI LV EE BG
Angajato
r 14.0 24.0 21.5 20.8 9.8 23.3 8.9 8.9
Pensii
Angajat 4.0 9.5 6.5 10.5 9.8 3.0 15.5 7.1
Total 18.0 33.5 28.0 31.3 19.6 26.3 24.4 16.0
Angajato
r 1.0 1.2 0.5 1.1 0.1 1.4 0.6
Șomaj
Angajat 1.0 0.5 0.0 0.1 2.8 0.4
Total 2.0 1.2 1.0 1.1 0.2 4.2 1.0
Angajato
Asigurări de r 10.0 2.0 9.0 5.2 3.0 7.1 4.8
sănătate Angajat 4.0 6.0 4.5 5.5 9.0 6.0 6.4 3.2
Total 14.0 8.0 13.5 10.7 9.0 9.0 13.5 8.0
Angajato
r 10.2 4.0 2.6 1.4 5.0 3.7 0.1 3.5
Altele
Angajat 4.4 1.5 4.0 0.1 2.5
Total 14.6 5.5 2.6 1.4 9.0 3.7 0.2 6.0
Angajato
Total r 35.2 30.0 34.3 27.9 14.8 31.1 16.2 24.1 34.4 17.8
Angajat 13.4 17.0 11.0 16.5 22.8 9.0 22.1 11.0 2.8 13.2
25
Total 48.6 47.0 45.3 44.4 37.6 40.1 38.2 35.1 37.2 31.0
Sursa: Comisia Europeană
Faţă de anul 2010, când contribuţiile de asigurări sociale au rămas neschimbate în

majoritatea statelor membre11, acestea s-au majorat considerabil în 2011 şi mai ales în 2012. Aceste
creşteri au fost efectuate, atât pe grupuri specifice, cât şi global. Cotele standard au fost mărite în
Grecia, Letonia şi Regatul Unit. Sporirea contribuţiilor de asigurări sociale a fost înregistrată în
Bulgaria la contribuţia pentru pensii, în Franţa, în Ungaria pentru asigurări de sănătate şi în Polonia
pentru contribuţii ale persoanelor cu disabilităţi.
Majorări pe diferite categorii de salariaţi au fost înregistrate în Austria pentru fermieri şi
şomeri, iar în Portugalia pentru funcţionarii publici. Alte creşteri sub forma amendării bazei de
impozitare au fost efectuate în Cipru şi Slovacia. Singura excepţie o constituie Germania, care a
micşorat contribuţia la asigurarea de pensii de la 19,9% la 19,6% de la 1 ianuarie 2012.
2.3. Eficiența taxării impozitului pe venit
Eficienţa colectării taxelor poate fi evaluată prin intermediul raportului dintre rata implicită
de impozitare (raportul dintre veniturile efective colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza
de impozitare aferentă) şi rata legală de taxare. Acest raport poartă numele de indice de
eficienţă a colectării taxelor.
Tabel 1.Eficiența taxării-impozitul pe venit
11
doar în Bulgaria şi Ungaria au avut scăderi ale contribuţiilor
26
Cota legală de Indicele de
Rata de impozitare
impozit pe venit12 eficiență a Poziția
implicită13
Țara (%) impozitării14
200 201 201 201 200 201 201 201 200 201 201 201 200 201 201 201
9 0 1 2 9 0 1 2 9 0 1 2 9 0 1 2
12
În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Ungaria - până în 2011, Polonia, Slovenia), cifra
raportată reprezintă media cotelor de impozitare (Ungaria, Polonia - cu sistem de taxare cu două cote de
impozitare) ori cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote).
13
Calculată ca raport între impozitele directe plătite de populație și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca
salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă
și Ungaria, baza de impozitare utilizată este „remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de
angajator,având în vedere utilizarea „super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat.
14
Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală.
27
BG - 10. 10. 10. 10. 10. 10. 10. 10. 1.0 1.0 1.0 1.0
Bulgaria 0 0 0 0 7 3 3 7 7 3 3 7 1 1 1 1
15. 15. 15. 15. 0.5 0.5 0.5 0.5
CZ - Cehia 0 0 0 0 8.2 8.3 8.8 8.7 5 5 9 8 10 10 10 9
EE - 21. 21. 21. 21. 15. 15. 15. 16. 0.7 0.7 0.7 0.7
Estonia 0 0 0 0 1 5 8 0 2 4 5 6 4 5 5 5
LV - 23. 26. 25. 25. 15. 19. 19. 18. 0.6 0.7 0.7 0.7
Letonia 0 0 0 0 4 6 6 7 7 5 8 5 6 4 4 6
LT - 15. 15. 15. 15. 13. 12. 12. 12. 0.8 0.8 0.8 0.8
Lituania 0 0 0 0 3 4 7 8 9 3 5 5 2 3 3 3
HU - 40. 40. 20. 20. 16. 15. 11. 12. 0.4 0.3 0.5 0.6
Ungaria 0 6 3 3 8 2 8 3 2 7 8 1 5 7 6 4
PL - 32. 32. 32. 32. 18. 18. 18. 18. 0.5 0.5 0.5 0.5
Polonia 0 0 0 0 7 0 4 5 8 6 8 8 7 6 7 NA
RO - 16. 16. 16. 16. 13. 13. 13. 14. 0.8 0.8 0.8 0.8
România 0 0 0 0 0 7 7 0 1 6 6 8 3 2 2 2
SI - 41. 41. 41. 41. 16. 15. 16. 16. 0.4 0.3 0.3 0.4
Slovenia 1 1 1 1 4 9 2 6 0 9 9 0 8 8 9 8
SK - 19. 19. 19. 19. 11. 10. 11. 11. 0.5 0.5 0.6 0.6
Slovacia 0 0 0 0 2 8 5 8 9 7 1 2 9 9 8 7
Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, Consiliul fiscal
Impozitarea forţei de muncӑ în UE şi în zona euro (EA), mӑsurate prin rata implicitӑ de
impozitare a forţei de muncӑ, a rӑmas relativ stabilă în ultima perioadă, chiar şi dupӑ criza
economicӑ. În anul 2009, valoarea medie a UE 27 s-a ridicat la 36% (EA 17 – 38,2%), doar cu 1,5
puncte procentuale mai micӑ decât nivelul atins în 1998. Totuşi, acest exemplu mascheazӑ progrese
în sistemul de impozitare a forţei de muncӑ în ţӑrile membre. Aproape toate cele 10 ţӑri din Europa
Centrală şi Europa de Est care au aderat la UE în 2004 şi 2007 au avut un declin mai mare decât
media UE 27. Media în aceste state membre a scӑzut cu aproximativ 4,3 puncte procentuale din
2000, rezultând o ratӑ medie de impozitare a forţei de muncӑ de 30,6% în 2009 în UE 12. Statele
membre care au avut cele mai mari scӑderi fiind Bulgaria, Lituania şi România (peste 8 puncte
procentuale).
În timp ce primul an de crizӑ economicӑ a fost caracterizat de o creştere a impozitӑrii forţei

de muncӑ, în 2009 s-a realizat o scӑdere de 0,7% a ratei implicite de impozitare a forţei de muncӑ în
UE 27. Aceastӑ scӑdere se explicӑ prin mӑsurile luate cu privire la impozitarea venitului personal şi
al contribuţiilor sociale. Majoritatea mӑsurilor luate s-au axat pe reducerea bazei de impozitare, de
obicei prin creşterea cotelor, dar totuşi au fost şi state membre care au adoptat o politicӑ de
micşorare a ratelor de impozitare.
Diferenţele între ratele implicite de impozitare a forţei de muncӑ între statele membre sunt
foarte mari. Astfel, pe de o parte, 3 ţӑri membre au rata implicitӑ de impozitare a forţei de muncӑ
mai micӑ de 25%, în timp ce 6 dintre ţӑrile membre UE 15 au rata de impozitare implicitӑ asupra
forţei de muncӑ peste 40%. Aceastӑ variaţie mare între ţӑrile membre nu este legatӑ doar de nivelul
ratei, cât şi a compoziţiei. În medie, aproape 2 treimi din rata implicitӑ de impozitare a forţei de
28
muncӑ globalӑ este alcӑtuitӑ din
Evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente impozitului pe venit în România
0.88 0.88 contribuţiile sociale plӑtite de
14.10
0.87
13.60 0.86 0.86
angajaţi şi angajatori. Doar în
0.86
13.10
0.85
Danemaca, Irlanda şi Regatul
12.60 0.84 Unit, impozitul pe venitul
12.10 0.83
14.00
personal are o pondere de peste
13.70
13.70
0.82
11.60
0.81
50% în totalul taxelor plӑtite.
11.10
0.80 Acest fapt aratӑ alegerile ţӑrilor
10.60 0.79
membre pentru finanţarea
10.10 0.78
2010 2011 2012 sistemului de securitatea socialӑ.
Cota implicită de taxare a impozitului pe venit

În alte ţӑri membre, precum
Indicele de eficiență a impozitării Polonia, România şi Slovacia,
mai puţin de 20% din impozitul forţei de muncӑ îl reprezintӑ impozitul pe venitul personal.
În perioada de crizӑ economicӑ, au fost ţӑri care au mӑrit rata impozitului forţei de muncӑ,
precum Grecia şi Portugalia, datoritӑ deficitelor bugetare foarte mari. Aproximativ o treime dintre
statele membre au luat mӑsuri de creştere a veniturilor în 2011 prin reforme ale sistemelor de
impozitare, care au avut drept scop stimularea creşterii economice pe perioada îndelungatӑ.
În cele mai multe ţӑri, aceste iniţiative de schimbare a politicii de impozitare au luat forma
unor reforme în sistemele de impozitare, deplasând o mare proporţie din povara fiscalӑ asupra forţei
de muncӑ sau a capitalului asupra consumului, printre aceste ţӑri menționăm: Danemarca, Finlanda,
Germania, Ungaria, Lituania şi Olanda. Aceastӑ deplasare a poverii fiscale duce la o denaturare în
micӑ mӑsurӑ a bazelor de impozitare. Alte mӑsuri au fost luate în 15 ţӑri pentru a creşte baza de
impozitare a venitului personal şi a contribuţiilor sociale, care au avut de asemenea un impact
pozitiv asupra creşterii economice prin evitarea creşterii ratelor de impozitare.
În alte 10 ţӑri schimbӑrile sistemului de impozitare pentru a sprijini creşterea economicӑ au

luat forma unor aranjamente speciale care sӑ ţinteascӑ doar anumite sectoare sau activitӑţi, precum
şi introducerea de noi cheltuieli fiscale în impozitarea veniturilor personale şi a profitului.
În cadrul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, la nivelul anului 2009, România se situează pe
poziţia a treia în cadrul eşantionului, cu un grad de eficienţă a impozitării de 81% şi o rată
implicită de impozitare de 13%. În anul 2012, România își păstrează poziţia a doua în cadrul
eşantionului, cu un grad de eficienţă a impozitării de 88% şi o rată implicită de impozitare de
14% . Cu toate acestea, există o diferenţa semnificativă între România şi prima ţară clasată,
29
Bulgaria, al cărei
Evoluția
Evoluțiacotei
coteiimplicite
implicitedede
impozitare și așiindicelui
impozitare de eficiență
a indicelui a colectării
de eficiență aferente
a colectării impozitului
aferente pe venit pe
impozitului în venit
Ungaria
în Bulgaria
10.80
17.00 0.80 1.08 grad de eficienţă
1.07
10.70 0.75 1.07 este foarte ridicat
16.00
0.70 (70% în anul
10.60 1.06
15.00 0.65
0.61 2009).
10.50 0.58 0.60 1.05
14.00
10.70
10.40 0.55 1.04
13.00 1.03 1.03 0.50
15.20
10.30 1.03
12.00 0.45
10.30
10.20 0.37
10.30 0.40 1.02
12.30
11.80
11.00
0.35
10.10 1.01
10.00 2010 2011 2012 0.30
2010 2011 2012
Cota implicită de taxare a impozitului
Cota implicită de taxare a impozitului pe venit
pe venit
Indicele de eficiență a impozitării
În timp ce în Ungaria în anul 2012 se poate observa un grad de eficienţă a impozitării de

61% şi o rată implicită de impozitare de 12,3%.
30
Salariul minim (euro/lună) în anul 2013
Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe
1874.19 Eurostat
BE 1501.82
1469.4
IE 1461.85 România continuă să aibă unul dintre cele
1430.22
UK 1264.25 mai scăzute salarii minime pe economie
783.66 din Europa, de numai 157,5 de euro pe
ES 752.85
lună, situându-se pe ultima poziţie. Cu
697.42
EL 683.76 toate că salariul minim din România a
565.83 crescut cu peste 550% în perioada 2000-
PL 392.73
337.7 2011, această creştere a plecat de la o bază
HU 335.27 foarte mica în anul 2000, de numai 24 de
320 euro. Mai mult, inflaţia a fost ridicată
CZ 312.01
289.62 pentru o bună parte din acest interval,
LV 286.66 astfel că puterea de cumpărare a
158.5
salariaţilor nu a crescut la fel de rapid.
RO 157.5
Slovacia şi Cehia au valori ale salariilor
minime duble faţă de venitul din România, în timp ce în Polonia se câştigă în jur de 392,73 de
euro pe lună.
2.4. Eficiența taxării contribuții sociale
Tabel 2. Eficiența taxării – contribuții sociale
Cota legală de
Rata de impozitare Indicele de eficiență a
contributii sociale15 Poziția
implicită16 impozitării17
Țara (%)
200 201 201 201 200 201 201 201 200 201 201 201 200 201 201 201
9 0 1 2 9 0 1 2 9 0 1 2 9 0 1 2
BG - 30. 28. 31. 31. 24. 21. 22. 22. 0.7 0.7 0.7 0.7
7 7 7 6
Bulgaria 9 9 0 0 3 3 6 8 9 4 3 4
15
Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au
fost raportate mediile ponderate ale cotelor.
16
Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective" (cod ESA D.611) și „câştiguri salariale brute" (cod
ESA D11). În cazul României, veniturile aferente anilor 2011 și 2012 includ încasările suplimentare temporare
determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (+726 mil.lei în 2011, respectiv +476
mil. lei în 2012)
17
Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală.
31
46. 45. 45. 45. 46. 47. 47. 47. 1.0 1.0 1.0 1.0
1 1 1 1
CZ - Cehia 3 3 3 3 6 7 8 8 1 5 6 6
EE - 35. 37. 37. 37. 34. 36. 35. 33. 0.9 0.9 0.9 0.9
2 2 3 2
Estonia 7 2 2 2 2 5 2 4 6 8 5 0
LV - 33. 33. 35. 35. 31. 23. 25. 24. 0.9 0.7 0.7 0.7
9 9 9 8
Letonia 1 1 1 1 5 4 0 7 5 1 1 0
LT - 40. 40. 40. 40. 33. 36. 36. 35. 0.8 0.9 0.9 0.9
6 4 4 5
Lituania 0 1 1 1 2 5 2 9 3 1 0 0
HU - 49. 44. 44. 47. 36. 33. 36. 35. 0.7 0.7 0.8 0.7
8 8 8 7
Ungaria 0 0 5 0 2 1 6 7 4 5 2 6
PL - 37. 37. 37. 37. 35. 34. 36. 0.9 0.9 0.9
NA NA 3 2 2 NA
Polonia 9 9 6 6 2 5 5 3 1 7
RO - 44. 44. 44. 44. 28. 29. 30. 28. 0.6 0.6 0.6 0.6
10 10 10 9
România 0 4 4 4 0 2 1 6 4 6 8 4
SI - 38. 38. 38. 38. 32. 33. 33. 33. 0.8 0.8 0.8 0.8
5 5 6 4
Slovenia 2 2 2 2 8 1 4 8 6 7 7 8
SK - 48. 48. 48. 48. 42. 42. 42. 43. 0.8 0.8 0.8 0.9
4 6 5 3
Slovacia 6 6 6 6 2 2 4 5 7 7 7 0
Sursa: Comisia Europeană, Eurostat, Consiliul fiscal
Comparativ cu celelalte țări din regiune, România continuă să se plaseze de departe pe

ultimul loc în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, rata implicită de
taxare fiind inferioară nivelului din mai multe țări care percep un nivel mai redus de
contribuții sociale.
Prin urmare, deși nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al treilea în regiune
(după Slovacia și Cehia), nivelul ratei implicite de taxare este comparabil cu cel al Letoniei, care
ocupă penultimul loc în regiune după nivelul cotei statutare de contribuții sociale. O
îmbunătățire a gradului de eficiență a taxării la nivelul Letoniei (țara situată pe poziția imediat
superioară României în clasamentul gradului de eficiență) ar fi generat venituri suplimentare de 4,4
mld. lei (0,76% din PIB) la nivelul anului 2012
32
Evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente CAS în România
50.00 0.80
44.00 44.40 44.40 44.40
45.00 0.66 0.68
0.64 0.64 0.70
40.00
0.60
35.00
30.00 28.00 0.50
29.20 30.10 28.60
25.00 0.40
20.00 0.30
15.00
0.20
10.00
5.00 0.10
0.00 0.00
2009 2010 2011 2012
Rata de impozitare implicită CAS Cota legală de CAS

Evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente CAS în

Bulgaria
50.00 0.79 0.80

45.00 0.78
40.00 0.74 0.74 0.76
35.00 30.90 0.73
31.00 31.00 0.74
28.90
30.00 0.72
24.30
25.00 0.70
20.00 22.60 22.80 0.68
21.30
15.00 0.66
10.00 0.64
5.00 0.62
0.00 0.60
2009 2010 2011 2012

33
Evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente CAS în Ungaria
49.00
50.00 47.00 1.00
44.00 44.50
45.00 0.82 0.90
40.00 0.74 0.75 0.76 0.80
36.20
35.00 36.60 0.70
35.70
30.00 33.10 0.60
25.00 0.50
20.00 0.40
15.00 0.30
10.00 0.20
5.00 0.10
0.00 0.00
2009 2010 2011 2012

Cap.3 Analiză econometrică a corelației dintre creșterea economică, costul

capitalului și costul forței de muncă
În cadrul acestui capitol se dorește

realizarea unei analize referitoare la modul
în care creșterea economică este influențată
de o serie de indicatori macroeconomici,
precum costul capitalului și costul forței de
muncă. În vederea analizării corelației
existente între cei 3 indicatori
macroeconomici prezentați în cele ce
urmează, este nevoie să se identifice inițial o
serie de particularități ce privesc evoluția fiecărei mărimi considerate în intervalul supus analizei.
Principalele etape ale analizei econometrice sunt:
a) aplicarea testelor de staționaritate;

b) verificarea cauzalității Granger dintre variabilele considerate;
c) selectarea modelului VAR și a lag-ului adecvat;
d) verificarea condiţiei de stabilitate a modelului;
În cele ce urmează am surprins principalii parametrii statistici care caracterizează cele 3 variabile.
Cu ajutorul programului Eviews, am realizat o serie de teste statistice cu scopul de a reda o imagine
cât mai corectă asupra creșterii economice în perioada luată în considerare. Remarcăm faptul că
valoarea medie a indicatorului în perioada analizată este de 1,799325. Valorile testelor statistice
34
efectuate ne permit să afirmăm faptul că distribuția creșterii economice prezintă o distorsiune
negativă (valoarea indicele skewness este mai
mică de 0), distribuția fiind înclinată spre
dreapta, având mai multe valori extreme spre
stânga. În cazul distribuției asimetrice
negative mediana este mai mare decât media,
cum se poate vedea în graficul de mai sus. În
ceea ce privește indicele Kurtosis s-a obținut o
valoare mai mare de 3 (K >3), ceea ce
înseamnă că valorile prezintă o distribuție
leptokurtică, mai ascutiță decât o distribuție normală.
Valoarea medie a acestui indicator în

perioada luată în considerare este de
28,416. Valorile testelor statistice efectuate
ne permit să afirmăm faptul că distribuția
valorilor forței de muncă prezintă o
distorsiune pozitivă (valoarea indicelui
skewness este mai mare de 0), distribuția
este înclinată spre stânga, având mai multe valori extreme spre dreapta. În cazul distribuției
asimetrice pozitive, mediana este mai mică decât media, cum se poate vedea în graficul de mai sus.
În ceea ce privește indicele Kurtosis s-a obținut o valoare mai mică de 3 (K <3), ceea ce înseamnă
că valorile prezintă o distribuție plată.
Putem observa faptul că valoarea medie a acestui indicator în intervalul de timp 1989-2012 este de
19,262. Valorile testelor statistice efectuate ne permit să afirmăm faptul că distribuția valorilor
capitalului prezintă o distorsiune pozitivă (valoarea indicelui skewness este mai mare de 0),
distribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori extreme spre dreapta. În cazul
distribuției asimetrice pozitive, mediana este mai mică decât media, cum se poate vedea în graficul
35
alăturat. În ceea ce privește indicele Kurtosis s-a obținut o valoare mai mică de 3 (K <3) , ceea ce
înseamnă că valorile prezintă o distribuție plată.
În cele ce urmează este redată reprezentarea grafică a

celor 3 variabile:
Sursa: prelucrări personale pe baza datelor cu ajutorul programului Eviews
Analizând seriile de mai sus, creșterea economică, capitalul și forța de muncă la nivelul
Uniunii Europeene rezultă faptul că acestea nu sunt staționare. Dar aceste observaţii trebuie
confirmate prin testele de staţionaritate.Pentru aceasta se aplică testul de staţionaritate cel mai
utilizat: ADF (Augmented Dickey-Fuller) la nivelul seriilor de date.
Metodă și rezultate:
36
A). Pentru a verifica dacă există o relaţie între creșterea economică şi costul forței de muncă, am
considerat următoarele ipoteze:
H1: Forța de muncă = f(Creșterea economică) (1)
H2: Creșterea economică = f(Forța de muncă) (2)
Demonstraţia va fi făcută cu ajutorul unui model VAR, care poate fi scris sub forma următoarelor
ecuaţii:
k k
α 1 + ∑ β j xForta de muncat− j + ∑ χ j xCre sterea economica t− j + ε 1t
Forța de muncăt = j=1 j=1
k k
α 2 + ∑ φ j xCresterea economica t− j + ∑ δ j xForta de munca t− j +ε 2 t
Creșterea economicăt = j=1 j=1
unde:
α ,α
1 2 sunt coeficienții termenilor liberi; β , χ ,φ ,δ sunt coeficienții variabilelor
endogene, iar ε reprezintă erorile reziduale.
B).Pentru a verifica dacă există o relaţie între creșterea economică şi costul capitalului am
considerat următoarele ipoteze:
H1: Costul capitalului = f(Creșterea economică) (1)
H2: Creșterea economică = f(Costul capitalului) (2)
Demonstraţia va fi făcutăcu ajutorul unui model VAR, care poate fi scris sub forma următoarelor
ecuaţii:
k k
α 1 + ∑ β j xCostul capitaluluit − j + ∑ χ j xCre sterea economicat− j +ε 1t
Costul capitaluluit = j=1 j=1
k k
α 2 + ∑ φ j xCresterea economica t− j + ∑ δ j xCostul capitalului t− j +ε 2 t
Creșterea economicăt = j=1 j=1
Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca o serie de timp să fie staţionară sunt:
 media seriei de timp să fie constant sau, cu alte cuvinte, observaţiile trebuie să fluctueze în jurul
mediei;
 varianţa seriei să fie constantă. Din punct de vedere economic, o serie este staţionară dacă un şoc
asupra seriei este temporar (se absoarbe în timp) şi nu permanent. În cazul în care o serie nu este
37
staţionară, prin diferenţiere se obţine o serie staţionară. Ordinul de integrare a seriei reprezintă
numărul de diferenţieri successive necesare pentru obţinerea unei serii staţionare.
În cazul variabilelor studiate, am testat mai întâi staţionaritatea pe nivel a seriilor cu ajutorul
testelor ADF (Augmented Dickey-Fuller) şi PP (Phillips-Perron), rezultând faptul că seriile de timp
nu sunt staţionare sau, altfel spus, prezintă o rădăcină unitară (a se vedea tabelele 4 şi 6). Drept
urmare, am procedat la diferenţierea de ordinul 1 a seriilor, iar rezultatele indică faptul că aceste
serii integrate de ordinul 1 sunt staţionare (nu prezintăo rădăcină unitară) după cum se poate
observa în tabelele 5 şi 7.
Tabel 3. Testarea staționarității pe nivel a seriei ,, Creștere economică"
Serii stationare
Null Hypothesis: CRESTEREAECONOMICĂ has a unit root

Exogenous: None
Lag Length: 0 (Automatic based on SIC, MAXLAG=8)
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic -2.432800 0.0175
Test critical values: 1% level -2.669359
5% level -1.956406
10% level -1.608495
*MacKinnon (1996) one-sided p-values.
Null Hypothesis: CRESTEREAECONOMICĂ has a unit root

Exogenous: None
Bandwidth: 4 (Newey-West using Bartlett kernel)
Adj. t-Stat Prob.*
Phillips-Perron test statistic -2.387796 0.0194
5% level -1.956406
10% level -1.608495
Sursa: date prelucrate cu ajutorul programului Eviews 4.1
Testul ADF, în varianta Trend and Intercept, aplicat pe datele observate, Level, acceptă ipoteza nulă
(Prob.= 0,99> 5%), prin urmare seria rădăcinilor unitate (tendință stohastică).
38
Tabel 4. Testarea staționarătății pe nivel a seriei ,, Forța de muncă"
Serii nestaționare
Null Hypothesis: FORȚADEMUNCĂ has a unit root

Exogenous: None
t-Statistic Prob.*
Augmented Dickey-Fuller test statistic 3.988664 0.9999
5% level -1.956406
10% level -1.608495
Null Hypothesis: FORȚA DE MUNCĂ has a unit root

Exogenous: None
Adj. t-Stat Prob.*
Phillips-Perron test statistic 3.374025 0.9994
5% level -1.956406
10% level -1.608495
În urma aplicării diferențelor de ordin 1 se respinge ipoteza nulă ( Prob. =0.029 < 5%), de unde
rezultă că seria este staționară. Evoluția costului forței de muncă este nestaționar, dar diferențele de
ordinul 1 devin staționare, prin urmare d=1, după o singură diferențiere seria devine staționară.
Tabel 5. Testarea staționarității seriei ,, Forța de muncă" diferențiată de ordinul 1
Serii staționare
Null Hypothesis: D(FORȚA DE MUNCĂ) has a unit root

Exogenous: None
Adj. t-Stat Prob.*
5% level -1.957204
10% level -1.608175
39
Residual variance (no correction) 2.70E-
05
HAC corrected variance (Bartlett kernel) 2.89E-
05
Null Hypothesis: D(FORȚA DE MUNCĂ) has a unit root

Exogenous: None
t-Statistic Prob.*
5% level -1.957204
10% level -1.608175
Testul ADF, în varianta Trend and Intercept, aplicat pe datele observate, Level, acceptă ipoteza nulă
(Prob.= 0,59 > 5%), prin urmare seria rădăcinilor unitate (tendință stohastică).
Tabel 6. Testarea staționarității pe nivel a seriei ,, Capital"
Seriile nestaționare
Null Hypothesis: CAPITAL has a unit root

Exogenous: Constant, Linear Trend
t-Statistic Prob.*
Test critical values: 1% level
Null Hypothesis: CAPITAL has a unit root -4.416345
Exogenous: Constant, 5% levelTrend
Linear -3.622033
10% level
Bandwidth: 1 (Newey-West -3.248592
using Bartlett kernel)
*MacKinnon (1996) one-sided p-values. Adj. t-Stat Prob.*
40
5% level -3.622033
10% level -3.248592
În urma aplicării diferențelor de ordin 1 se respinge ipoteza nulă ( Prob. =0.019 < 5%), de unde
rezultă că seria este staționară. Evoluția costului forței de muncă este nestaționar, dar diferențele de
ordinul 1 devin staționare, prin urmare d=1, după o singură diferențiere seria devine staționară.
Tabel 7. Testarea staționarității seriei ,, Capital" diferențiată de ordinul 1
Serii staționare
Null Hypothesis: D(CAPITAL) has a unit root

t-Statistic Prob.*
5% level -3.632896
10% level -3.254671
Null Hypothesis: D(CAPITAL) has a unit root

Adj. t-Stat Prob.*
5% level -3.632896
10% level -3.254671
b) În teoria economică, diverse modele analizează impactul pe care costul forței de muncă și
costul capitalului îl au asupra creșterii economice. O multitudine de studii empirice analizează
relația dintre creșterea economică și variabile economice, precum cele menționate anterior. Testele
de cauzalitate sunt instrumente statistice utilizate în mod curent în aceste studii.
41
Testul de cauzalitate Pairwise Granger verifică proporţia în care nivelul curent al creșterii
economice se datorează nivelurilor sale precedente, arătând, totodată, dacă prin adăugarea valorilor
precedente ale celeilalte variabile (forța de muncă sau capitalul) explicaţia poate fi îmbunătăţită.
Acest test se va aplica pentru a detecta natura relațiilor de cauzalitate, în sens Granger, între
creșterea economic și cele 2 variabile. Acest test indică dacă o variabilă poate fi considerată un
predictor semnificativ pentru o altă variabilă; variabila X este cauză Granger pentru Y dacă
variabila X adce informații (adiționale celor aduse de istoricul lui Y) ce pot fi utile în previziunea
variabilei Y..
Statistica F, prezentată în cadrul tabelului 8, indică o relație de cauzalitate unidirecțională
dinspre forța de muncă spre creșterea economică. Prima ipoteză nulă se respinge ( Prob. = 0,009 <
5%), iar a 2 se acceptă Prob.= 0,71> 5%.
Tabel 8. Teste de cauzalitate Pairwise Granger (1)
Pairwise Granger Causality Tests
Sample: 1989 2012

Lags: 2
Null Hypothesis: Obs F-Statistic Probability
FORTA DE MUNCA does not Granger 22 2.70883 0.009524
Cause CRESTEREA ECONOMICA
CRESTEREA ECONOMICA does not 0.34081 0.71594
Granger Cause FORTA DE MUNCA
Statistica F, prezentată în cadrul tabelului 10, indică o relație de cauzalitate unidirecțională

dinspre costul capitalul spre creșterea economică. Prima ipoteză nulă se respinge ( Prob. = 0,003 <
5%), iar a 2 se acceptă Prob.= 0,23 > 5%.
Tabel 9. Testul de cauzalitate Pairwise Granger (2)
Pairwise Granger Causality Tests
Sample: 1989 2012

Lags: 2
Null Hypothesis: Obs F-Statistic Probability
CAPITAL does not Granger Cause 22 6.98732 0.003730
CRESTEREAECONOMICA
CRESTEREAECONOMICA does not Granger 0.15602 0.23957
Cause CAPITAL
42
Regresia liniară : creștere economică, cortul forței de muncă și costul capitalului
Dependent Variable: CRESTEREA ECONOMICA

Method: Least Squares
Sample(adjusted): 1990 2012

Included observations: 23 after adjusting endpoints
Variable Coefficien Std. Error t-Statistic Prob.
t
C 1.441095 0.373115 3.862329 0.0010
D(FORTA DE -10.77209 64.28970 -0.167555 0.8686
MUNCA)
D(CAPITAL) 9.902500 3.013030 3.286559 0.0037
R-squared 0.449543 Mean dependent var 1.726322
Adjusted R-squared 0.394497 S.D. dependent var 1.708626
S.E. of regression 1.329551 Akaike info criterion 3.528668
Sum squared resid 35.35414 Schwarz criterion 3.676776
Log likelihood -37.57968 F-statistic 8.166723
Durbin-Watson stat 1.103954 Prob(F-statistic) 0.002554
În cadrul regresiei de mai sus am luat ca variabilă dependentă creșterea economică, iar ca
variabilele independente costul forței de muncă și costul capitalului. Din datele de mai sus, putem
observa că în cazul forței de muncă, Prob= 0,86 > 5%, ceea ce înseamnă că această variabilă este
nesemnificativă şi se exclude din model. Prin urmare, am estimat din nou ecuaţia continuând doar
cu creșterea economică, costul capitalului şi constanta, obţinând regresia de mai jos, cu o
Prob<5%.
Dependent Variable: CRESTEREA ECONOMICA

Method: Least Squares
Sample(adjusted): 1990 2012

Included observations: 23 after adjusting endpoints
Variable Coefficien Std. Error t-Statistic Prob.
t
C 1.401484 0.281907 4.971437 0.0001
43
D(CAPITAL) 9.591924 2.319799 4.134808 0.0005
R-squared 0.448770 Mean dependent var 1.726322
Adjusted R-squared 0.422521 S.D. dependent var 1.708626
S.E. of regression 1.298420 Akaike info criterion 3.443114
Sum squared resid 35.40376 Schwarz criterion 3.541853
Log likelihood -37.59581 F-statistic 17.09664
Durbin-Watson stat 1.130040 Prob(F-statistic) 0.000471
Pe baza elementelor menționate anterior, putem considera modelul de regresie ce descrie

corelația dintre creșteerea economică și costul capitalului ca fiind unul corect, ce reflectă fidel
evoluția reală a celor 2 variabile. Prin urmare, modelul liniar de regresie uni-factorial poate fi scris
astfel:
Creșterea economică=1,4014+ 9,5919 Capital
Acest model de regresie ne permite să stabilim o serie de aspecte referitoare la relația ce

există între cele 2 variabile analizate. Putem observa faptul că între creșterea economică și costul
capitalui există o relație directă, semnificativă pe perioada analizată.
44
Concluzii
La nivelul Uniunii Europene se urmăreşte crearea treptată a unui sistem fiscal unitar. Acest
obiectiv poate fi atins mai ales în ceea ce priveşte impozitele indirecte (taxa pe valoarea adăugată,
accizele), fiind mai greu de realizat în cazul impozitelor directe (impozitul pe veniturile societăţilor,
impozitul pe veniturile persoanelor fizice sau impozitul pe capital) ca urmare a faptului că şi la
nivelul UE există economii aflate în diferite stadii de dezvoltare şi cu aspecte specifice de la un stat
la altul.
Datorită existenţei unor sisteme fiscale diferite în statele membre ale UE, mai ales în ceea ce
priveşte impozitele directe, la nivelul Uniunii s-au făcut diferite studii şi s-au propus diferite soluţii
de armonizare. Cu toate că, teoretic, se poate produce o armonizare a impozitelor directe, acest
lucru este greu de realizat deoarece statele nu renunţă şi mai ales nu acordă concesii referitoare la
suveranitatea lor fiscală în ceea ce priveşte impozitele directe şi acest lucru constituie un obstacol
asupra circulaţiei capitalurilor şi a mâinii de lucru.
În ciuda faptului cӑ un numӑr mare de ţӑri membre au crescut ratele de impozitare a

veniturilor personale, sunt semne de transferare a poverii fiscale din impozitarea directӑ asupra
impozitӑrii indirecte în anii 2010 şi 2011. Ponderea impozitelor indirecte în totalul poverii fiscale a
crescut de la 33.9% în 2009 la 34.9% în 2011, în timp ce ponderea impozitelor directe au cunoscut
o scӑdere în 2011 faţӑ de 2009, de la 32.6% la 32.3%. Transferul poverii fiscale a forţei de muncӑ
asupra consumului are atât efecte pozitive asupra creşterii economice, cât şi ajutӑ ţӑrile care au avut
de suferit în urma competitivitӑţii preţurilor. Aproximativ jumătate din veniturile din impozitare
sunt venituri din impozitarea forţei de muncӑ.
Patru ţӑri membre au o ratӑ implicitӑ de impozitare a forţei de muncӑ mare: Belgia,
Germania, Franța şi Austria. Totuşi, în Germania şi Austria, rata de ocupare a forţei de muncӑ este
de aproape 75%. Alӑturi de aceste 4 ţӑri, mai sunt şi Italia şi Finlanda care au o ratӑ implicitӑ de
impozitare a forţei de muncӑ foarte ridicatӑ. Totuşi, rata de ocupare a forței de muncӑ în 2010 în
Finlanda a fost aproape 75%, pe când Italia a avut una dintre cele mai mici rate de ocupare a forţei
de muncӑ din zona euro.
45
Numai cu ajutorul politicii fiscale într-un proces real şi transparent de concurenţă
fiscală, autorităţile naţionale pot gestiona eficient resursele financiare publice şi, în acelaşi
timp cheltuielile publice, pentru a evita apariţia externalităţilor negative şi pentru a atrage
factorii mobili cum ar fi capitalul şi forţa de muncă din întreaga lume. Cu cât sunt atrase mai
mult capital şi mai multă forţă de muncă, cu atât mai performantă este politica fiscală
naţională respectivă. Prin urmare, politica fiscală ar putea contribui la creşterea competitivităţii
naţionale şi a competitivităţii UE în ansamblul său.
În cele ce urmează am sintetizat în tabelul de mai jos principalele probleme privind

tratamentul fiscal al veniturilor din muncă la nivel de UE
Tabel 10. Probleme și soluții privind impozitarea veniturilor din muncă
Probleme Soluţii propuse
 Inegalitate severă a distribuţiei  Eliminarea cotei unice, reintroducerea

veniturilor ; impozitării progresive în două sau trei trepte
 Rată marginală efectivă de impozitare stabilite ca multiplu de salariu mediu.
mare pentru cei cu venituri mici;
 Pondere mică a veniturilor bugetare din
impozite directe în PIB.
 Lipsa sistemului de deductibilităţi;  Pentru eficientizarea şi lărgirea sferei de
aplicare a deductibilităţilor este nevoie de
impozitul progresiv - deductibilităţi
 Reintroducerea globalizării veniturilor
 Penalizarea muncii şi stimularea  Creşterea masivă (de cel puţin două ori) a
acumulării de avere; impozitelor pe proprietate pentru a echilibra
 Zone largi de venituri nefiscalizate. raportul dintre taxarea muncii şi taxarea averii
 Alinierea impozitului pe venitul din tranzacţii
imobiliare la nivelul maxim al impozitului pe
venit .
 Inegalitatea salariaţi – lucrători pe cont  Alinierea impozitului pe venit plătit de
propriu în ce priveşte impozitele plătite, lucrătorii pe cont propriu neagricoli la nivelul
la venituri aproape egale. celui plătit de salariaţi
 Încurajarea economiei informale  O reducere cu 10% a CAS duce la crearea a
aproximativ 100 mii noi locuri de muncă.
46
Referințe bibliografice:
I. Cărți, articole și studii de specialitate
1. Anghelache Constantin, Isaic Maniu Alexandru, Mitruț Constantin, Voineagu Virgil, ,, Proporții și
corelații macroeconomice”, disponibil la http://store.ectap.ro/articole/44.pdf
2. Boschini, A. (2002): Advanced Macroeconomics, Department of Economics, Stockholm University.
3. Brașoveanu Laura Obreja, Brașoveanu Iulian, ,, Efecte ale cheltuielilor bugetare asupra crelterii
economice”, Academia de Studii Economice, București
4. Buiga Anuța, ,,Statistică inferențială. Aplicații în SPSS”, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2011
5. Consiliul Fiscal, Raport anual pe anul 2012,, Evoluții și perspective macroecnomice și bugetare”
6. David M. Kotz , ,, The Capital-Labor Relation: Contemporary Character and Prospects for Change”,
Amherst,USA, July 2007, disponibil la http://people.umass.edu/dmkotz/Cap_Labor_Reln_07_07.pdf
7. Direcția generală de analiză macroeconomică și politici financiare, ,, Perspective comparate privind
taxarea, nivelul câștigului și sustenabilitatea în Uniunea Europeană”, 2011, disponibil la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Persp_comp_UE.pdf
8. Dobrotă Gabriela, Chirculescu Maria Felicia, ,, Analiza presiunii fiscal și parafiscale în România și în
Uniunuea Europeană , Analele Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, Seria Economie,
nr.4/2010
9. Henry Simons, ,, The concept of income”, 1938
10. Juselius, K., ,,The Cointegrated VAR Model Methodology and Applications”, Oxford University Press,
2006, U.K., cap. Specific-to-GeneralandGeneral-to-Specific.
11. Kaldor, N. (1961): „Capital accumulation and economic growth”, The Theory of Capital (Coordonatori:
Lutz, F., Hague, D.C.), St Martin’s Press, New York, 177-222.
12. Kibritcioglu, A., Dibooglu, S. (2001) “Long-run economic growth: an interdisciplinary approach”,
University of Illinois at Urbana-Champaign, College of Commerce and Business Administration
Office of Research, Research working paper
13. Lazăr Dorina, ,, Econometrie financiară”,Ed. Casa Cărții de Știință”, Cluj-Napoca, 2011
14. Ludoșean Bianca Maria, ,,O analiză VAR a conexiunii dintre ISD și creșterea economică în România”,
disponibil la http://store.ectap.ro/articole/789_ro.pdf
15. Mărginean I., Semnificaţia cercetărilor de calitatea vieţii,în Calitatea Vieţii în România (coord.:
Mărginean, I., Bălaşa, A.), Bucureşti, Editura Expert,2002
16. Mihuț Ioana Sorina, Creșterea economică și criteriile de convergență în cadrul economiilor emergente
din Europa centrală și de est, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2013
17. Pădurean Elena, ,, Fiscalitatea în România și Uniunea Europeană
47
18. Raimund Bleishwitz, Bettina Bahn Walkowiak, Mathias Onischka, Oliver Roder, ,, The relation between
resource productiv ity and competitiveness”, diponibil la
http://ec.europa.eu/environment/enveco/economics_policy/pdf/part2_report_comp.pdf
19. Romer, P.M. (1989): „Capital accumulation in the theory of long-run growth”, Modern Business Cycle
Theory (Coordonator: Barro R. J.), Basil Blackwell, Oxford, 51-127.
20. Ștefania Alina, ,,O analiză de actualitate a evoluțiilor și structurilor pe piața muncii în Uniunea
Europeană în corelație cu cerințele flexicurității pieței muncii , Academia de Studii Economice,
București
21. Văcărel Iulian ,, Tendințe în evoluția sistemelor fiscale ale țărilor membre ale OCDE, Uniunii Europene
și României
22. Veniturile Uniunii Europene, disponibil la
http://documentareonline.ro/pdf_samples/Sample_ayKQxDMgMzLFINFB05vadgo.pdf
II.Referințe online
 Dickey-Fuller Unit Root Test (Stationary Test) disponibil la

http://staffweb.hkbu.edu.hk/billhung/econ
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Persp_comp_UE.pdf
 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Employment_statistics/ro
 http://store.ectap.ro/articole/700_ro.pdf
 http://www.esc.eu.int/lisbon_strategy/ ( A New Start for Lisbon Strategy)
 http://www.stiucum.com/finante/sisteme-fiscale/343/impozite-asupra-muncii
 Serial Correlation, Chapter 9
http://wps.aw.com/wps/media/objects/2228/2281679/EViewsGuide/chapter09.pdf
 Unit Root Testing disponibil la http://www.eco.uc3m.es/~jgonzalo/teaching/PhdTimeSeries/Unit
%20Roots%20Eviews.pdf
48
49
ANEXE
Anexa 1. Încasările din impozitul pe venit în UE
GEO/TIM
E 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
816,756. 877,503. 947,190. 1,025,433. 1,098,153. 1,196,290. 1,205,946. 1,194,253. 1,176,602. 1,236,702. 1,326,755.
UE27 6 1 3 9 5 8 0 9 9 7 4 1,471,106.4
NMS12 27,001.0 28,566.1 31,525.5 33,910.6 30,137.5 32,566.2 36,065.8 38,758.6 38,368.2 41,001.4 47,604.3 56,275.4
591,476. 634,748. 663,302.
EA 6 0 5 708,237.9 763,707.2 812,175.6 830,235.6 825,496.3 821,137.5 853,391.9 903,035.1 1,000,051.0
GEO/TIM ABATEREA
2007 2008 2009 2010 2011 MINIM MAXIM MEDIA 2011-1995 2011/1995
E STANDARD
UE27 1,582,805.7 1,560,823.7 1,363,102.1 1,412,019.0 1,481,470.0 816,756.60 1,582,805.70 1,233,700.94 231,217.79 664,713.40 1.81
NMS12 71,606.4 79,826.7 62,282.0 61,680.3 63,723.2 27,001.00 79,826.70 45,935.25 16,620.99 36,722.20 2.36
EA 1,085,932.0 1,095,751.5 981,357.3 1,003,687.7 - 591,476.60 1,095,751.50 848,357.73 155,145.14 -
Sursa: prelucrări personale pe baza datelor furnizate pe Eurostat
50
Anexa 2. Încasările din impozitul pe venit în cazul statelor aderate înainte de 2004
GEO/TIME 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
BE 34,382.5 34,224.8 35,608.8 38,164.6 38,861.9 41,606.1 43,316.6 44,047.4 44,064.0 46,578.5 48,894.0 50,746.6
DK 39,889.6 41,799.3 42,979.6 44,306.1 46,088.8 50,152.8 51,587.6 52,766.8 53,705.4 55,439.6 59,855.3 63,939.1
221,359. 217,743. 214,393. 226,331.
DE 8 4 2 1 244,240.0 256,340.0 229,560.0 224,670.0 225,400.0 225,490.0 234,840.0 262,930.0
IE 6,743.5 7,908.1 9,689.7 10,467.5 12,093.0 13,885.9 14,454.4 14,671.3 16,077.6 17,936.3 19,292.3 22,554.9
EL 6,286.7 6,529.6 7,914.2 9,882.6 11,140.0 12,819.0 11,768.0 12,650.0 12,751.0 13,963.0 15,725.0 15,724.0
ES 43,829.9 48,636.2 49,581.8 51,987.6 55,581.0 61,766.0 65,831.0 74,280.0 75,224.0 84,305.0 96,656.0 112,220.0
102,117. 135,584.
FR 84,508.7 93,370.6 4 1 148,917.0 160,775.0 168,991.0 161,744.0 160,349.0 169,663.0 178,690.0 194,129.0
119,169. 144,199. 160,631. 149,803.
IT 0 4 0 4 162,696.0 166,912.0 178,622.0 173,659.0 172,518.0 179,259.0 184,072.0 207,493.0
LU 2,306.3 2,420.6 2,543.4 2,619.6 2,756.7 3,106.6 3,239.1 3,454.5 3,582.5 3,396.5 3,914.3 4,226.2
NL 35,193.6 37,189.7 36,975.0 38,131.9 40,570.0 43,256.0 46,566.0 48,462.0 45,762.0 45,798.0 52,640.0 57,389.0
AT 20,373.9 22,520.0 23,736.0 24,895.5 25,264.3 26,052.3 30,550.4 28,927.0 29,186.1 29,922.2 29,751.7 31,555.9
PT 7,017.3 8,064.6 8,696.9 9,092.3 10,353.3 11,690.7 11,749.3 12,099.8 11,620.5 11,946.1 12,187.2 13,259.3
FI 16,592.2 18,470.7 19,329.4 21,160.1 21,855.0 26,950.4 25,519.9 26,104.5 24,916.0 25,589.0 26,518.0 27,704.0
SE 37,405.0 43,818.7 45,852.0 46,251.1 50,932.7 58,704.6 51,289.1 50,848.3 54,811.2 59,470.9 64,168.7 69,137.3
114,697. 122,041. 155,616. 182,845.
UK 5 4 7 7 196,666.4 229,707.3 236,835.7 227,110.7 208,267.5 226,944.3 251,946.5 281,822.7
789,755. 848,937. 915,665. 991,523. 1,068,016. 1,163,724. 1,169,880. 1,155,495. 1,138,234. 1,195,701. 1,279,151.
TOTAL 5 1 1 2 1 7 1 3 8 4 0 1,414,831.0
51
ABATERE
A
STANDAR 2012-
GEO/TIME 2007 2008 2009 2010 2011 2012 MINIM MAXIM MEDIA D 1995 2012/1995
BE 52,671.1 54,994.2 49,754.9 53,293.5 56,909.3 59,252.4 34,224.80 59,252.40 45,965.07 7,846.18 24,869.90 1.72
DK 66,367.3 66,863.9 64,246.6 64,041.5 65,115.8 67,555.8 39,889.60 67,555.80 55,372.27 9,643.71 27,666.20 1.69
292,600. 214,393.2
DE
285,310.0 295,230.0 267,610.0 266,850.0
0
312,080.0
0
312,080.00 250,165.42 30,658.72 90,720.20 1.41
IE 23,469.7 20,066.7 16,622.0 15,841.1 18,580.0 19,930.0 6,743.50 23,469.70 15,571.33 4,817.74 13,186.50 2.96
EL 16,890.0 17,432.0 17,422.0 15,587.0 14,620.0 15,929.0 6,286.70 17,432.00 13,057.39 3,561.65 9,642.30 2.53
ES 132,447.0 110,890.0 98,159.0 97,082.0 98,483.0 101,974.0 43,829.90 132,447.00 81,051.86 26,180.43 58,144.10 2.33
201,783. 133,917.6
FR
197,820.0 204,299.0 166,981.0 183,110.0
0
218,426.3 84,508.70 218,426.30 162,847.67 38,262.95
0
2.58
218,826. 119,169.0 109,274.0
IT
226,405.0 232,931.0 215,254.0 219,163.0
0
228,443.0
0
232,931.00 185,558.66 33,113.53
0
1.92
LU 4,655.0 5,039.7 4,991.7 5,467.3 5,690.7 5,956.0 2,306.30 5,956.00 3,853.71 1,191.97 3,649.70 2.58
NL 62,463.0 63,418.0 61,489.0 63,581.0 61,929.0 58,869.0 35,193.60 63,581.00 49,982.34 10,325.15 23,675.40 1.67
AT 34,794.7 37,714.4 33,299.5 34,505.7 37,118.1 39,216.9 20,373.90 39,216.90 29,965.81 5,454.67 18,843.00 1.92
PT 15,442.9 15,969.3 14,520.5 14,557.0 16,044.6 14,420.2 7,017.30 16,044.60 12,151.77 2,729.25 7,402.90 2.05
FI 30,415.0 31,127.0 26,565.0 27,164.0 29,398.0 29,267.0 16,592.20 31,127.00 25,258.07 4,170.79 12,674.80 1.76
SE 70,861.5 65,170.0 56,483.5 66,136.5 70,503.3 74,346.2 37,405.00 74,346.20 57,566.14 10,675.42 36,941.20 1.99
230,145. 114,697.5 126,093.3
UK 291,187.1 259,852.1 207,421.4 223,959.0 9 240,790.8 0 291,187.10 215,992.15 48,072.92 0 2.10
1,417,746. 789,755.5 1,511,199.3 1,204,359.6 696,701.1
TOTAL
1,511,199.3 1,480,997.3 1,300,820.1 1,350,338.6
7
1,486,456.6
0 0 6
221,150.54
0
1.88
52
Anexa 3. Încasările din impozitul pe venit în cadrul statelor aderate după 2004 (NMS12)
GEO/TIME 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
BG 866.4 714.1 829.8 972.1 929.8 944.2 1,143.0 1,048.6 1,087.5 1,157.3 1,068.5 1,249.1
CZ 3,966.3 3,967.7 4,361.6 4,478.6 4,674.7 4,916.9 5,864.7 7,196.7 7,670.7 8,310.8 9,166.5 10,342.0
EE 314.2 343.3 411.7 517.3 522.0 476.1 501.5 585.1 701.4 769.3 781.8 946.1
CY 567.3 569.9 614.1 759.0 905.0 1,028.7 1,120.8 1,164.4 1,036.0 920.5 1,164.1 1,475.9
LV 270.1 311.6 415.7 479.9 522.7 603.8 688.5 752.4 732.7 860.1 1,001.0 1,333.7
LT 426.5 523.5 774.4 895.3 932.3 1,037.9 1,056.5 1,120.2 1,307.8 1,572.3 1,871.3 2,292.2
HU 2,932.8 3,236.1 3,546.7 3,678.8 4,150.6 4,823.1 5,825.4 6,959.9 6,856.5 7,157.8 7,721.6 8,150.9
MT 220.1 191.2 252.9 245.3 305.1 365.1 406.0 454.4 484.0 477.9 519.1 583.9
PL 11,790.9 13,164.2 14,384.3 15,751.2 11,622.0 12,702.5 13,508.6 13,305.1 11,552.9 11,991.3 15,705.7 19,027.7
RO 3,041.2 2,853.8 2,990.7 3,078.1 2,479.1 2,620.0 2,647.9 2,611.3 2,987.5 3,709.9 4,032.2 5,599.8
SI 1,060.4 1,181.9 1,286.9 1,349.2 1,451.5 1,505.3 1,641.3 1,838.2 1,972.0 2,141.0 2,407.9 2,734.9
SK 1,544.8 1,508.8 1,656.7 1,705.8 1,642.7 1,542.6 1,661.6 1,722.3 1,979.2 1,933.2 2,164.6 2,539.2
TOTAL NMS 27,001.0 28,566.1 31,525.5 33,910.6 30,137.5 32,566.2 36,065.8 38,758.6 38,368.2 41,001.4 47,604.3 56,275.4
GEO/TIM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 MINIM MAXIM MEDIA ABATERE 2012-1995 2012/199
E A 5
BG 2,331.6 2,151.6 1,937.9 1,819.8 1,849.5 1,934.8 714.10 2,331.60 1,335.31 513.47 1,068.40 2.23
CZ 11,777.3 12,200.8 10,151.4 10,248.1 11,052.8 10,823.6 3,966.30 12,200.8 7,842.84 2,964.81 6,857.30 2.73
0
EE 1,196.7 1,277.1 1,044.9 970.2 1,046.9 1,183.7 314.20 1,277.10 754.96 313.49 869.50 3.77
CY 2,069.1 2,082.6 1,767.3 1,799.0 1,974.7 1,834.6 567.30 2,082.60 1,269.61 529.82 1,267.30 3.23
LV 1,863.9 2,185.9 1,296.8 1,281.0 1,414.2 1,624.8 270.10 2,185.90 979.93 555.11 1,354.70 6.02
LT 2,625.0 3,005.9 1,586.4 1,281.2 1,345.6 1,592.7 426.50 3,005.90 1,402.61 691.67 1,166.20 3.73
HU 10,014.1 10,848.4 8,833.7 7,493.5 6,107.2 6,502.8 2,932.80 10,848.4 6,379.99 2,318.98 3,570.00 2.22
0
53
MT 691.6 717.3 759.3 770.2 810.7 895.7 191.20 895.70 508.32 223.73 675.60 4.07
PL 24,851.3 29,266.0 21,536.6 22,887.8 24,245.0 25,570.5 11,552.9 29,266.0 17,381.3 5,814.28 13,779.60 2.17
0 0 1
RO 7,941.1 8,995.7 7,388.5 7,113.0 7,655.7 7,589.0 2,479.10 8,995.70 4,740.81 2,348.65 4,547.80 2.50
SI 3,041.0 3,119.6 2,722.2 2,691.5 2,670.4 2,518.4 1,060.40 3,119.60 2,074.09 680.31 1,458.00 2.37
SK 3,203.7 3,975.8 3,257.0 3,325.0 3,550.5 -
1,508.80 3,975.80 2,289.03 835.78 - -
TOTAL 71,606.4 79,826.7 62,282.0 61,680.3 63,723.2 27,001.0 79,826.7
62,070.6 46,831.6 16,567.16 35,069.60 2.30
NMS Anexa 4. Ponderea impozitului pe 0venit în PIB
0 6
GEO/TIM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
E
EU27 11.6 11.8 12.1 12.5 12.8 13.0 12.6 12.0 11.6 11.6 12.0 12.5 12.7 12.5 11.6 11.5 11.7 -
EU15 2.76 3.30 3.54 3.84 4.40 5.17 4.88 4.36 4.11 4.27 4.68 4.82 4.23 4.19 4.36 4.82 5.14 -
NMS12 8.84 8.50 8.56 8.66 8.40 7.83 7.73 7.64 7.49 7.33 7.33 7.68 8.47 8.31 7.24 6.68 6.56 6.89
EA 10.9 11.2 11.5 11.8 12.2 12.3 11.8 11.4 11.0 11.0 11.2 11.8 12.2 12.0 11.0 11.0 - -
BE 15.8 15.8 16.2 16.7 16.3 16.5 16.7 16.4 16.0 16.0 16.1 15.9 15.7 15.9 14.6 15.0 15.4 15.8
BG 8.7 10.0 9.3 8.3 7.5 6.7 7.3 6.2 5.9 5.7 4.6 4.7 7.6 6.1 5.5 5.0 4.8 4.9
CZ 9.0 7.8 8.3 7.8 8.0 7.7 8.2 8.6 9.1 9.0 8.8 8.7 8.9 7.9 7.1 6.8 7.1 7.1
DK 28.7 28.8 28.6 28.6 28.2 28.9 28.8 28.6 28.5 28.1 28.9 29.2 29.2 28.4 28.7 27.1 27.1 27.6
DE 11.5 11.3 11.3 11.6 12.2 12.5 10.9 10.5 10.5 10.3 10.6 11.4 11.7 11.9 11.3 10.7 11.2 11.7
EE 10.9 9.2 9.2 10.3 9.7 7.7 7.2 7.5 8.0 7.9 7.0 7.1 7.4 7.9 7.5 6.8 6.5 6.8
IE 13.0 13.5 13.5 13.3 13.3 13.1 12.3 11.2 11.4 12.0 11.8 12.7 12.4 11.1 10.2 10.0 11.4 12.2
EL 7.0 6.7 7.4 9.1 9.5 9.3 8.0 8.1 7.4 7.5 8.1 7.5 7.6 7.5 7.5 7.0 7.0 8.2
ES 9.6 9.9 9.8 9.7 9.6 9.8 9.7 10.2 9.6 10.0 10.6 11.4 12.6 10.2 9.4 9.3 9.4 9.9
FR 7.0 7.5 8.1 10.3 10.9 11.2 11.3 10.5 10.1 10.2 10.4 10.8 10.5 10.6 8.9 9.5 10.1 10.7
IT 13.8 14.5 15.2 13.7 14.3 13.9 14.2 13.3 12.9 12.8 12.8 13.9 14.6 14.8 14.2 14.1 13.8 14.6
CY 8.1 7.8 7.9 9.0 9.9 10.3 10.5 10.5 8.9 7.3 8.6 10.1 13.0 12.1 10.5 10.3 11.0 10.4
LV 7.1 7.0 7.5 7.8 7.6 7.2 7.5 7.7 7.4 7.7 7.7 8.3 8.9 9.5 7.0 7.1 7.0 7.3
LT 8.3 7.9 8.7 8.9 9.1 8.3 7.7 7.4 7.9 8.6 8.9 9.5 9.1 9.3 6.0 4.6 4.3 4.8
LU 14.6 14.9 15.6 15.1 13.9 14.1 14.4 14.4 13.9 12.4 12.9 12.5 12.4 13.5 14.0 13.9 13.6 13.9
HU 8.4 8.9 8.6 8.6 9.2 9.6 9.9 9.9 9.3 8.7 8.7 9.1 10.1 10.3 9.7 7.8 6.2 6.7
MT 7.7 6.4 7.6 7.0 8.0 8.3 9.0 9.8 10.4 10.2 10.5 11.2 12.4 12.0 12.7 12.1 12.2 13.1
NL 11.0 11.3 10.8 10.6 10.5 10.3 10.4 10.4 9.6 9.3 10.3 10.6 10.9 10.7 10.7 10.8 10.3 9.8
54
AT 11.2 12.2 12.9 13.1 12.7 12.5 14.3 13.1 13.0 12.7 12.1 12.2 12.7 13.3 12.1 12.1 12.4 12.8
PL 11.1 10.7 10.4 10.3 7.4 6.8 6.4 6.3 6.0 5.9 6.4 7.0 8.0 8.1 6.9 6.5 6.5 6.7
PT 7.8 8.4 8.5 8.3 8.7 9.2 8.7 8.6 8.1 8.0 7.9 8.2 9.1 9.3 8.6 8.4 9.4 8.7
RO 10.6 9.8 9.5 8.3 7.3 6.4 5.8 5.4 5.7 6.1 5.1 5.7 6.4 6.4 6.3 5.7 5.8 5.8
SI 6.6 7.1 7.1 6.9 7.0 7.0 7.2 7.5 7.6 7.9 8.4 8.8 8.8 8.4 7.7 7.6 7.4 7.1
SK 10.3 9.1 8.8 8.6 8.6 7.0 7.0 6.6 6.7 5.7 5.6 5.7 5.8 6.2 5.2 5.0 5.1 -
FI 16.6 18.3 17.8 18.3 17.9 20.4 18.3 18.2 17.1 16.8 16.8 16.7 16.9 16.8 15.4 15.2 15.6 15.2
SE 19.3 20.1 20.5 20.4 21.0 21.9 20.2 19.1 19.7 20.4 21.5 21.7 21.0 19.6 19.3 18.9 18.3 18.2
UK 12.7 12.5 12.7 13.9 13.8 14.2 14.3 13.2 12.5 12.7 13.5 14.2 14.0 14.2 13.0 12.9 13.0 12.5
Anexa 5.Cote impozitului pe venit
Țara Cote (%)

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013-1995
BE 60.60 60.6 60.6 60.6 60.60 60.6 60.1 56.4 53.70 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 53.7 -6.90
BG 50.00 50.00 40.00 40.00 40.00 40.00 38.00 29.00 29.00 29.00 24.00 24.00 24.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 -40.00
CZ 43.00 40.00 40.00 40.00 40.00 32.00 32.00 32.00 32.00 32.00 32.00 32.00 32.00 15.00 15.00 15.00 15.00 15.00 22.00 -21.00
DK 65.70 64.70 65.90 64.50 64.20 62.90 62.80 63.00 63.00 62.30 62.30 62.30 62.30 62.30 62.30 55.40 55.40 55.40 55.60 -10.10
DE 57.00 57.00 57.00 55.90 55.90 53.80 51.20 51.20 51.20 47.50 44.30 44.30 47.50 47.50 47.50 47.50 47.50 47.50 47.50 -9.50
EE 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 26.00 24.00 23.00 22.00 21.00 21.00 21.00 21.00 21.00 21.00 -5.00
IE 48.00 48.00 48.00 46.00 46.00 44.00 42.00 42.00 42.00 42.00 42.00 42.00 41.00 41.00 41.00 41.00 41.00 41.00 41.00 -7.00
EL 45.00 45.00 45.00 45.00 45.00 45.00 42.50 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 49.00 49.00 49.00 46.00 1.00
ES 56.00 56.00 56.00 56.00 48.00 48.00 48.00 48.00 45.00 45.00 45.00 45.00 43.00 43.00 43.00 43.00 45.00 52.00 52.00 -4.00
FR 59.10 59.60 57.70 59.00 59.00 59.00 58.30 57.80 54.80 53.40 53.50 45.80 45.80 45.80 45.80 45.80 46.70 46.80 50.20 -8.90
IT 51.00 51.00 51.00 46.00 46.00 45.90 45.90 46.10 46.10 46.10 44.10 44.10 44.90 44.90 44.90 45.20 47.30 47.30 47.30 -3.70
CY 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 38.50 38.50 -1.50
LV 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 25.00 23.00 26.00 25.00 25.00 24.00 -1.00
LT 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 27.00 27.00 24.00 15.00 15.00 15.00 15.00 15.00 -18.00
LU 51.30 51.30 51.30 47.20 47.20 47.20 43.10 39.00 39.00 39.00 39.00 39.00 39.00 39.00 39.00 39.00 42.10 41.30 43.60 -7.70
HU 44.00 44.00 44.00 44.00 44.00 44.00 40.00 40.00 40.00 38.00 38.00 36.00 40.00 40.00 40.00 40.60 20.30 20.30 16.00 -28.00
MT 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 35.00 0.00
NL 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 52.00 -8.00
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
55
AT 50.00 50.0 50.0 50.0 50.00 50.0 50.0 50.0 50.00 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 50.0 0.00
PL 45.00 45.00 44.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 32.00 32.00 32.00 32.00 32.00 -13.00
PT 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 42.00 42.00 42.00 42.00 45.90 50.00 49.00 53.00 13.00
RO 40.00 40.00 40.00 48.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 -24.00
SI 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 50.00 41.10 41.10 41.10 41.10 41.10 41.10 50.00 0.00
SK 42.00 42.00 42.00 42.00 42.00 42.00 42.00 38.00 38.00 19.00 19.00 19.00 19.00 19.00 19.00 19.00 19.00 19.00 25.00 -17.00
FI 62.20 61.20 59.50 57.80 55.60 54.00 53.50 52.50 52.20 52.10 51.00 50.90 50.50 50.10 49.10 49.00 49.20 49.00 51.10 -11.10
SE 61.30 61.40 54.40 56.70 53.60 51.50 53.10 55.50 54.70 56.50 56.60 56.60 56.60 56.40 56.50 56.60 56.60 56.60 56.60 -4.70
UK 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 40.00 50.00 50.00 50.00 45.00 5.00
Media 47.41 47.20 46.50 46.20 45.41 44.70 43.80 43.00 42.29 41.30 39.90 39.40 39.20 37.90 37.10 37.90 37.50 38.00 38.80
UE27 5 0 1 7 3 2 6 8 3 4 2 8 2 9 9 6
Anexa 6. Încasările din contribuții sociale
GEO/TIM
E 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
981,478. 1,051,065. 1,088,415. 1,076,868. 1,125,361. 1,189,266. 1,227,775. 1,263,285. 1,308,189. 1,359,427. 1,408,183.
EU27 9 9 4 5 7 4 8 6 4 4 9 1,475,568.5
NMS12 33,579.2 36,790.6 40,872.8 45,480.9 50,058.9 56,245.9 63,949.6 67,481.1 66,165.6 70,435.3 81,889.1 90,656.7
854,591. 1,016,497. 1,049,974. 1,089,789. 1,120,253. 1,149,955.
EA 5 910,794.9 925,496.2 901,787.6 936,380.0 972,289.5 7 3 3 8 7 1,200,525.3
ABATERE
A
GEO/TIM STANDAR
E 2007 2008 2009 2010 2011 2012 MINIM MAXIM MEDIA D 2011-1995 2011/1995
1,543,750 1,587,412 1,540,009 1,582,050 1,632,087 981,478. 1,320,011.
EU27 .5 .0 .1 .1 .7 - 9 1,632,087.7 6 214,488.1 650,608.8 1.66
112,993.
NMS12 105,238.0 117,216.4 104,271.2 109,358.9 117,382.5 8 33,579.2 117,382.5 76,114.8 29,412.8 83,803.3 3.50
1,250,892 1,302,867 1,299,744 1,323,425 854,591. 1,081,579.
EA .8 .9 .9 .7 - - 5 1,323,425.7 2 159,111.6 - -
Anexa 7. Încasările din contribuții sociale în cazul statelor aderate înainte de 2004
GEO/TIM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
E 56
BE 31,148.6 30,974.8 31,189.2 32,411.5 33,925.8 35,016.6 36,644.5 38,438.1 39,248.9 40,433.4 41,367.2 42,983.9
DK 1,551.3 1,607.8 1,615.9 1,654.4 2,732.2 3,200.2 3,187.2 2,300.5 2,356.4 2,383.4 2,387.9 2,360.9
DE 333,882.0 344,616.1 346,057.9 348,788.5 354,720.0 357,810.0 362,870.0 367,990.0 373,120.0 373,110.0 372,650.0 376,200.0
IE 2,539.7 2,673.5 3,081.8 3,254.6 3,877.1 4,620.3 5,292.3 5,761.8 6,207.1 6,900.2 7,628.1 8,502.4
EL 9,415.4 10,589.0 11,932.4 12,519.1 13,414.0 14,474.0 15,514.0 18,128.0 20,184.0 20,668.0 21,906.0 22,347.0
ES 53,812.1 58,757.2 60,445.4 63,783.0 69,051.0 75,845.0 82,832.0 88,549.0 95,486.0 102,188.0 110,058.0 119,240.0
FR 223,388.4 231,282.2 228,428.3 211,427.4 223,059.0 231,934.0 241,248.0 250,315.0 260,867.0 268,990.0 280,971.0 296,262.0
IT 108,572.9 141,416.0 153,030.6 134,236.7 134,673.0 143,313.0 148,412.0 155,097.0 163,181.0 171,863.0 177,754.0 184,552.0
LU 1,559.0 1,602.3 1,645.9 1,763.1 2,014.3 2,225.9 2,476.5 2,621.8 2,791.7 2,955.0 3,174.2 3,375.4
NL 50,861.7 50,179.8 51,487.2 53,866.0 59,938.0 64,467.0 61,269.0 61,718.0 65,822.0 68,332.0 66,477.0 75,610.0
AT 27,382.8 27,893.4 27,887.1 28,756.8 30,029.3 30,899.1 31,818.4 32,344.9 33,140.8 34,480.1 35,861.0 37,391.5
PT 6,981.1 7,288.7 7,975.8 8,526.3 9,295.2 10,168.2 11,106.6 11,742.9 12,365.6 12,344.1 12,993.5 13,552.3
FI 14,463.1 14,111.1 14,265.9 14,972.7 15,797.3 15,991.5 17,015.2 17,268.6 17,376.0 17,991.0 19,117.0 20,510.0
SE 23,763.2 28,841.7 29,044.1 30,340.0 28,616.5 34,505.8 31,433.6 30,506.3 30,947.9 31,763.5 31,345.5 30,408.7
UK 58,578.2 62,441.8 79,455.0 85,087.4 94,160.1 108,549.9 112,706.8 113,022.6 118,929.5 134,590.2 142,604.6 151,615.7
TOTAL 947,899.5 1,014,275.4 1,047,542. 1,031,387. 1,075,302. 1,133,020. 1,163,826. 1,195,804. 1,242,023. 1,288,991. 1,326,295. 1,384,911.
5 5 8 5 1 5 9 9 0 8
ABATERE
A 2011-
MINIM MAXIM MEDIA 2011/1995
GEO/TIM STANDAR 1995
E 2007 2008 2009 2010 2011 2012 D
BE 45,534.1 48,077.3 49,088.1 50,192.7 52,675.6 54,745.5 30,974.8 54,745.5 40,783.1 7,789.1 21,527.0 1.69
DK 2,343.7 2,335.4 2,291.1 2,451.9 2,522.3 2,315.5 1,551.3 3,200.2 2,311.0 473.0 971.0 1.63
333,882.
DE 375,610.0 382,630.0 384,090.0 393,600.0 409,410.0 421,340.0 0 421,340.0 371,027.5 22,479.1 75,528.0 1.23
IE 9,426.2 9,652.7 9,330.4 9,081.8 7,818.9 7,185.6 2,539.7 9,652.7 6,268.6 2,484.2 5,279.2 3.08
EL 24,941.0 25,985.0 24,150.0 24,748.0 22,138.0 20,972.0 9,415.4 25,985.0 18,556.9 5,406.1 12,722.6 2.35
ES 128,100.0 133,845.0 130,293.0 129,732.0 128,871.0 123,206.0 53,812.1 133,845.0 97,449.7 28,866.8 75,058.9 2.39
211,427. 113,114.
FR 306,964.0 315,120.0 317,160.0 323,370.0 336,503.0 346,376.0 4 346,376.0 271,870.3 44,231.6 6 1.51
108,572. 103,707.
IT 199,758.0 211,931.0 208,373.0 209,266.0 212,280.0 212,760.0 9 212,760.0 170,581.6 32,895.1 1 1.96
LU 3,709.4 3,989.8 4,245.8 4,368.6 4,691.0 4,960.7 1,559.0 4,960.7 3,009.5 1,116.9 3,132.0 3.01
NL 77,063.0 86,264.0 79,188.0 83,109.0 88,763.0 95,780.0 50,179.8 95,780.0 68,899.7 13,865.9 37,901.3 1.75
57
AT 39,013.1 40,751.7 41,241.1 42,087.8 44,021.6 46,113.8 27,382.8 46,113.8 35,061.9 5,991.1 16,638.8 1.61
PT 14,423.4 15,137.6 15,204.4 15,725.5 16,060.1 14,988.6 6,981.1 16,060.1 11,993.3 3,030.3 9,079.0 2.30
FI 21,618.0 22,564.0 22,265.0 22,872.0 24,039.0 25,524.0 14,111.1 25,524.0 18,764.5 3,658.0 9,575.9 1.66
SE 32,648.1 29,247.5 24,753.6 29,749.1 28,686.9 30,684.5 23,763.2 34,505.8 29,849.3 2,529.0 4,923.7 1.21
UK 157,360.4 142,664.6 124,064.5 132,337.0 136,225.1 150,369.4 58,578.2 157,360.4 116,931.3 30,358.5 77,646.9 2.33
1,438,512. 1,470,195. 1,435,738. 1,472,691. 1,514,705. 1,557,321. 947,899. 566,806.
TOTAL 4 6 0 4 5 6 5 1,557,321.6 1,263,358.1 194,815.2 0 1.60
Anexa 8. Încasările din contribuții sociale în cadrul statelor aderate după 2004 (NMS12)
GEO/TIME 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
BG 962.4 647.2 749.7 1,043.7 1,220.0 1,520.2 1,527.3 1,629.1 1,894.4 2,088.5 2,260.1 2,197.0
CZ 6,497.4 7,471.3 7,922.3 8,499.8 8,715.3 9,602.2 10,761.5 12,912.3 13,223.7 14,185.8 16,175.4 18,501.8
EE 355.0 433.3 506.0 559.7 593.4 673.5 743.5 853.6 922.9 1,002.4 1,146.8 1,353.6
CY 459.7 488.8 530.4 585.9 607.4 659.4 731.9 748.7 822.8 978.1 1,127.0 1,147.0
LV 453.9 484.6 585.6 647.5 726.7 841.1 858.4 919.4 884.2 973.4 1,091.9 1,406.1
LT 369.0 507.5 801.0 1,001.2 1,040.1 1,272.9 1,326.7 1,419.7 1,532.8 1,664.2 1,865.5 2,197.7
HU 5,150.0 5,002.5 5,758.3 5,902.9 5,972.7 6,687.2 7,643.8 9,065.1 9,339.2 10,087.7 11,127.0 11,257.4
MT 170.7 179.8 211.6 211.9 231.6 274.8 291.7 297.6 290.4 294.4 306.4 315.0
PL 12,037.6 14,332.7 16,233.6 17,868.4 21,623.2 24,033.0 28,437.7 27,117.7 24,525.9 25,192.9 30,099.4 33,133.3
RO 2,191.0 2,106.2 2,190.9 3,421.7 3,717.1 4,506.0 4,965.9 5,218.2 4,993.9 5,629.4 7,706.5 9,545.8
SI 2,683.4 2,486.5 2,551.4 2,769.8 2,927.5 3,057.7 3,293.9 3,503.7 3,656.3 3,865.5 4,093.3 4,353.1
SK 2,249.1 2,650.2 2,832.0 2,968.4 2,683.9 3,117.9 3,367.3 3,796.0 4,079.1 4,473.0 4,889.8 5,248.9
TOTAL 33,579.2 36,790.6 40,872.8 45,480.9 50,058.9 56,245.9 63,949.6 67,481.1 66,165.6 70,435.3 81,889.1 90,656.7
NMS12
58
GEO/TIME 2007 2008 2009 2010 2011 2012 MINIM MAXIM MEDIA ABATEREA 2011- 2011/1995
BG 2,500.4 2,757.3 2,696.1 2,541.1 2,817.1 2,861.3 647.2 2,861.3 1,884.1 STANDARD
746.7 1995
1,854.7 2.93
CZ 20,759.7 24,007.4 21,139.8 22,828.9 24,057.5 23,832.8 6,497.4 24,057.5 15,060.8 6,430.8 17,560.1 3.70
EE 1,683.4 1,890.9 1,819.3 1,879.4 1,934.7 2,000.3 355.0 2,000.3 1,130.7 592.1 1,579.7 5.45
CY 1,200.1 1,332.5 1,464.2 1,552.3 1,566.0 1,620.0 459.7 1,620.0 979.0 405.0 1,106.3 3.41
LV 1,836.7 1,891.8 1,578.0 1,508.3 1,729.2 1,878.4 453.9 1,891.8 1,127.5 501.3 1,275.3 3.81
LT 2,645.8 3,114.8 3,403.0 3,295.5 3,475.6 3,612.0 369.0 3,612.0 1,919.2 1,082.4 3,106.6 9.42
HU 13,703.1 14,491.7 12,086.0 11,696.8 13,111.7 12,837.7 5,002.5 14,491.7 9,495.6 3,203.5 7,961.7 2.55
MT 322.1 351.8 351.8 370.9 400.4 414.4 170.7 414.4 293.7 71.1 229.7 2.35
PL 37,171.3 41,165.7 35,225.8 39,297.3 42,369.3 46,764.4 12,037.6 46,764.4 28,701.6 10,226.2 30,331.7 3.52
RO 12,247.0 13,204.1 11,224.2 10,868.8 11,985.6 11,792.1 2,106.2 13,204.1 7,084.1 3,961.0 9,794.6 5.47
SI 4,733.5 5,235.5 5,290.5 5,396.6 5,421.6 5,380.4 2,486.5 5,421.6 3,927.8 1,090.1 2,738.2 2.02
SK 6,434.9 7,772.9 7,992.5 8,123.0 8,513.8 - 2,249.1 8,513.8 4,776.0 2,180.7 6,264.7 3.79
TOTAL NMS12 105,238.0 117,216.4 104,271.2 109,358.9 117,382.5 112,993.8 33,579.2 117,382.5 76,114.8 29,412.8 83,803.3 3.50
Anexa 9. Ponderea contribuțiilor sociale în PIB
GEO/TIM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
EU27E 13.9 14.2 13.9 13.2 13.1 12.9 12.8 12.7 12.9 12.8 12.7 12.6 12.4 12.7 13.1 12.9 12.9 -
NMS12 11.5 11.2 11.1 11.4 11.6 11.6 11.5 11.5 11.3 11.1 11.1 10.8 10.9 11.0 11.6 11.3 11.3 11.3
EA 15.7 16.1 16.0 15.1 15.0 14.8 14.5 14.5 14.6 14.4 14.3 14.2 14.0 14.2 14.6 14.4 - -
BE 14.3 14.3 14.1 14.2 14.2 13.9 14.1 14.3 14.2 13.9 13.6 13.5 13.6 13.9 14.4 14.1 14.3 14.6
BG 9.6 9.1 8.4 8.9 9.8 10.8 9.8 9.6 10.3 10.2 9.7 8.3 8.1 7.8 7.7 7.0 7.3 7.2
CZ 14.7 14.6 15.1 14.9 15.0 15.1 15.0 15.5 15.7 15.4 15.5 15.6 15.7 15.6 14.9 15.2 15.5 15.6
DK 1.1 1.1 1.1 1.1 1.7 1.8 1.8 1.2 1.3 1.2 1.2 1.1 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 0.9
DE 17.3 17.9 18.2 17.9 17.7 17.5 17.3 17.3 17.4 17.0 16.8 16.3 15.5 15.5 16.2 15.8 15.7 15.8
EE 12.3 11.6 11.3 11.2 11.1 10.9 10.7 11.0 10.6 10.4 10.3 10.1 10.5 11.6 13.0 13.1 11.9 11.5
IE 4.9 4.6 4.3 4.1 4.3 4.4 4.5 4.4 4.4 4.6 4.7 4.8 5.0 5.4 5.7 5.7 4.8 4.4
EL 10.5 10.8 11.1 11.5 11.4 10.5 10.6 11.6 11.7 11.2 11.3 10.7 11.2 11.1 10.5 11.1 10.6 10.8
ES 11.8 12.0 12.0 11.9 11.9 12.0 12.2 12.1 12.2 12.1 12.1 12.1 12.2 12.3 12.4 12.4 12.3 12.0
FR 18.6 18.7 18.2 16.1 16.3 16.1 16.1 16.2 16.4 16.2 16.4 16.5 16.3 16.3 16.8 16.7 16.8 17.0
IT 12.5 14.2 14.5 12.3 11.9 12.0 11.8 11.9 12.2 12.3 12.4 12.4 12.9 13.5 13.7 13.5 13.4 13.6
59
CY 6.6 6.7 6.8 6.9 6.7 6.6 6.8 6.8 7.1 7.8 8.3 7.8 7.5 7.8 8.7 8.9 8.8 9.1
LV 11.9 10.9 10.6 10.5 10.6 10.0 9.3 9.4 8.9 8.7 8.4 8.8 8.7 8.3 8.5 8.4 8.6 8.4
LT 7.2 7.6 9.0 10.0 10.1 10.2 9.7 9.4 9.2 9.1 8.9 9.1 9.2 9.6 12.8 11.9 11.2 11.0
LU 9.9 9.9 10.1 10.2 10.1 10.1 11.0 10.9 10.8 10.8 10.5 10.0 9.9 10.7 11.9 11.1 11.2 11.6
HU 14.8 13.8 14.0 13.8 13.2 13.3 13.0 12.9 12.6 12.3 12.5 12.6 13.8 13.7 13.2 12.2 13.3 13.2
MT 6.0 6.0 6.4 6.0 6.1 6.3 6.5 6.4 6.3 6.3 6.2 6.0 5.8 5.9 5.9 5.8 6.0 6.1
NL 15.9 15.2 15.1 15.0 15.5 15.4 13.7 13.3 13.8 13.9 12.9 14.0 13.5 14.5 13.8 14.2 14.8 16.0
AT 15.0 15.1 15.2 15.1 15.1 14.8 14.9 14.7 14.7 14.7 14.6 14.4 14.2 14.4 14.9 14.8 14.7 15.0
PL 11.3 11.6 11.7 11.6 13.7 12.9 13.4 12.9 12.8 12.3 12.3 12.2 12.0 11.3 11.3 11.1 11.4 12.3
PT 7.8 7.6 7.8 7.8 7.8 8.0 8.3 8.4 8.6 8.3 8.4 8.4 8.5 8.8 9.0 9.1 9.4 9.1
RO 7.6 7.3 7.0 9.2 11.0 11.1 10.9 10.7 9.5 9.2 9.7 9.8 9.8 9.4 9.5 8.7 9.1 9.0
SI 16.7 14.9 14.2 14.3 14.0 14.2 14.4 14.2 14.2 14.2 14.2 14.0 13.7 14.1 14.9 15.2 15.0 15.2
SK 15.0 15.9 15.0 14.9 14.0 14.1 14.3 14.6 13.8 13.2 12.7 11.8 11.7 12.1 12.7 12.3 12.3 -
FI 14.5 14.0 13.1 12.9 12.9 12.1 12.2 12.0 11.9 11.8 12.1 12.4 12.0 12.2 12.9 12.8 12.7 13.3
SE 12.3 13.2 13.0 13.4 11.8 12.9 12.4 11.4 11.1 10.9 10.5 9.6 9.7 8.8 8.5 8.5 7.4 7.5
UK 6.5 6.4 6.5 6.5 6.6 6.7 6.8 6.6 7.2 7.5 7.6 7.7 7.5 7.8 7.8 7.6 7.7 7.8
Anexa 10. Salariu minim (EUR/lună)
Geo\Time 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013-2002
BE 1140.24 1163.02 1186.31 1210 1234 1259 1309.6 1387.5 1387.5 1415.24 1443.54 1501.82 361.58
BG 51.38 56.28 61.36 76.69 81.79 92.03 112.49 122.71 122.71 122.71 138.05 158.5 107.12
CZ 178.34 196.35 206.73 235.85 261.03 291.07 300.44 297.67 302.19 319.22 310.23 312.01 133.67
EE 118.24 138.05 158.5 171.92 191.73 230.08 278.02 278.02 278.02 278.02 290 320 201.76
IE 1008.93 1073.15 1073.15 1183 1292.85 1402.7 1461.85 1461.85 1461.85 1461.85 1461.85 1461.85 452.92
EL 571.71 606.52 630.77 667.68 709.71 730.3 794.02 817.83 862.82 862.82 876.62 683.76 112.05
ES 515.9 526.4 537.25 598.5 631.05 665.7 700 728 738.85 748.3 748.3 752.85 236.95
FR 1127.23 1154.27 1215.11 1286.09 1217.88 1254.28 1280.07 1321.02 1343.77 1365 1398.37 1430.22 302.99
LV 107.86 114.01 118.96 114.63 129.27 172.12 229.75 254.13 253.77 281.93 285.92 286.66 178.8
LT 122.06 124.55 130.34 144.81 159.29 173.77 231.7 231.7 231.7 231.7 231.7 289.62 167.56
LU 1290.21 1368.74 1402.96 1466.77 1503.42 1570.28 1570.28 1641.74 1682.76 1757.56 1801.49 1874.19 583.98
HU 203.93 211.6 201.9 231.74 247.16 260.16 271.94 268.09 271.8 280.63 295.63 335.27 131.34
MT 557.45 550.53 540.84 555.06 584.24 601.9 617.21 634.88 659.92 664.95 679.87 697.42 139.97
60
NL 1206.6 1249.2 1264.8 1264.8 1272.6 1300.8 1335 1381.2 1407.6 1424.4 1446.6 1469.4 262.8
PL 217.43 198.96 175.25 207.86 232.9 244.32 313.34 307.21 320.87 348.68 336.47 392.73 175.3
PT 406.01 416.03 425.95 437.15 449.98 470.17 497 525 554.17 565.83 565.83 565.83 159.82
RO 50.33 71.15 68.03 78.7 89.67 115.27 138.59 149.16 141.63 157.2 161.91 157.5 107.17
SL 432.63 450.31 470.99 490.07 511.9 521.8 538.53 589.19 597.43 748.1 763.06 783.66 351.03
SK 115.01 134.21 147.68 167.76 182.15 220.71 241.19 295.5 307.7 317 327 337.7 222.69
UK 1109.29 1063.8 1054.2 1134.67 1212.61 1314.97 1242.24 995.28 1076.46 1136.22 1201.96 1264.25 154.96
Sursa: Eurostat
61
62

Proiect Impozitarea Forței de Muncă În UE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Impozitarea Forței de Muncă În UE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Babeş – Bolyai

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

IMPOZITAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA

Lect.univ.dr. Simona Gabriela Mașca Elaborat de:

Tupi ță Gheorghe Ionuț

Vălean Diana Maria

Specializarea: Fiscalitate, anul 2

 impozitul pe venitul salariaților;

1.1. Teorii şi modele privind piaţa muncii și creșterea economică

În analiza elaborării teoriilor clasice privind creşterea economică o influenţă semnificativă o

Kibritcioglu, A., Dibooglu, S. (2001)7 propun o analiză a teoriilor de creştere economică şi a

Figură 1. Matricea de interacțiune- interdependențe posibile în procesul de creștere economică

1.2. Structura actuală a forţei de muncă în Uniunea Europeană

Pe măsura progreselor din lumea contemporană, a creşterii economice şi a dezvoltării

1.3. Impozitarea forței de muncă în UE

Impozitarea muncii în Uniunea Europeană este caracterizată, cu unele excepţii, de impozitul

Un aspect foarte important, în discutarea impozitului pe venit, este acela de definire a

De asemenea state precum Danemarca, Ungaria și Finlanda au luat și ele o serie de

Modificări fiscale în 2010 și 20119

Baza de impozitare și regimuri

Contribuții sociale Măsuri fiscale adoptate

2.1. Analiza încasărilor din impozitul pe venit

Rata de creștere/scădere a încasărilor din impozitul pe venit în UE (%)

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

Evoluția încasărilor din impozitul pe venit în NMS12

Rata de creștere/scădere a încasărilor din impozitul pe venit la nivel de NMS12 (%) -

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

Ponderea impozitului pe venit în PIB

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

În Spania, sistemul impozitului pe venitul personal a fost simplificat la reformele din

2.2. Analiza încasărilor din contribuții sociale

Evoluția încasărilor din contribuții sociale în UE27

Rata de creștere/scădere a încasărilor din contribuții sociale în UE27 (%)

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

Defalcarea contribuțiilor sociale pe angajator si angajat pentru anul 2012

Sursa: Comisia Europeană

Faţă de anul 2010, când contribuţiile de asigurări sociale au rămas neschimbate în

2.3. Eficiența taxării impozitului pe venit

În timp ce primul an de crizӑ economicӑ a fost caracterizat de o creştere a impozitӑrii forţei

Cota implicită de taxare a impozitului pe venit

În alte 10 ţӑri schimbӑrile sistemului de impozitare pentru a sprijini creşterea economicӑ au

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor de pe Eurostat

În timp ce în Ungaria în anul 2012 se poate observa un grad de eficienţă a impozitării de

2.4. Eficiența taxării contribuții sociale

Tabel 2. Eficiența taxării – contribuții sociale

Comparativ cu celelalte țări din regiune, România continuă să se plaseze de departe pe

Rata de impozitare implicită CAS Cota legală de CAS

Evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente CAS în

50.00 0.79 0.80

Rata de impozitare implicită CAS Cota legală de CAS

Rata de impozitare implicită CAS Cota legală de CAS

Cap.3 Analiză econometrică a corelației dintre creșterea economică, costul

În cadrul acestui capitol se dorește

Principalele etape ale analizei econometrice sunt:

a) aplicarea testelor de staționaritate;

Valoarea medie a acestui indicator în

În cele ce urmează este redată reprezentarea grafică a

Sursa: prelucrări personale pe baza datelor cu ajutorul programului Eviews

numărul de diferenţieri successive necesare pentru obţinerea unei serii staţionare.

Tabel 3. Testarea staționarității pe nivel a seriei ,, Creștere economică"

Null Hypothesis: CRESTEREAECONOMICĂ has a unit root