Log-C10 2019

B.
ABAZA
LOGISTICA
2019 - 2020
Conf.dr.ing. Bogdan ABAZA

Prof. Dr. Ing. Andrei SZUDER
bogdan.abaza@fiir.pub.ro
bogdan.abaza@upb.ro
Developing advancing educational excellence through innovative learning, teaching, and leadership 1
B. ABAZA
LOGISTICĂ - CURS 8
• Distribuția: definire, rol, politici de distribuție
• Procesul de distribuție
• Conceptul Total Cost
• Sistemul de distribuție
• Funcțiile distribuție
• Strategii de distribuție
• Canale de distribuție
• Depozite și centre de distribuție
• Cross Docking
B. ABAZA
Logistica
B. ABAZA
Logistica
• Logistica amonte - logistica aprovizionării sau logistica intrărilor, care se ocupă de
programarea cumpărărilor și aprovizionării unităților de producție, transportul și stocarea
materiilor prime.
• Logistica internă - logistica industrială sau de managementul materialelor, care se ocupă

de previzionarea, planificarea și conducerea producției, transportul produselor în fluxul de
fabricație, aprovizionarea posturilor de lucru.
• Logistica aval - logistica de distribuţie care se ocupă de distribuția fizică și susținerea după
vânzare, transportul produselor finite până la client și urmărirea lor până la integrarea lor
în fluxurile clientului.
B. ABAZA
Locul distribuţiei în lanţul logistic

SISTEMUL DE
FURNIZOR PRODUCATOR DISTRIBUTIE CLIENT
Aprovizionare Producere,
Distributia
Planificare si
Control
CIRCUITUL DE PRODUSE SI SERVICII
CIRCUITUL CERERII
B. ABAZA
Politica de distribuţie
• Principalul obiectiv al distribuţiei este asigurarea produselor şi
serviciilor conform cererii clienţilor în condiţii economice, de
calitate şi promptitudine;
• Lanţul logistic include o multitudine de relaţii între participanţii
la activitatea de distribuţie:
– fluxul de bunuri;
– fluxul negocierilor si al tranzacţiilor,
– fluxul titlurilor de proprietate,
– fluxul informaţional,
– fluxul promoţional,
– fluxul finanţării, riscului, comenzilor si plăţilor.
B. ABAZA
Procesul de Distribuție
Set de activități ce
Intrări transformă intrările Ieșiri
în ieșiri
Produsul la fabricant Produsul livrat
în cantitatea, timpul și
prețul contractat/comandat
Timp
B. ABAZA
Activitățile procesului de distribuție

• Distribuţia include un complex de activităţi aflate într-o strânsă
interdependenţă:
– transportul,
– depozitarea,
– manipularea,
– sortarea,
– ambalarea,
– stocarea,
– expedierea,
– recepţia, etc.
B. ABAZA
Activitățile sistemului de distribuţie

• Procesarea comenzii – prin care se realizează contactul direct cu
consumatorul şi vizează primirea comenzii de la clienţi, transmiterea la
depozit şi eventual comandarea, apoi facturarea, după care va urma
transportul.
• Manipularea materialelor – presupune ca în funcţie de caracteristicile
produselor (perisabilitate, greutate, dimensiuni) să se asigure
deplasarea în interiorul depozitelor şi până la client;
• Depozitarea mărfurilor - vizează amplasarea, proiectarea şi
identificarea depozitelor ce asigură: recepţia bunurilor, marcare,
etichetare, codificare, sortare, păstrare, ambalare, formare de partizi,
paletizare, containerizare etc. Au rolul de a asigura fluenţa în consum
conform necesităţilor consumatorilor, indiferent de caracterul
consumului sau al producţiei;
B. ABAZA
Activitățile sistemului de distribuţie

• Gestionarea stocurilor – este foarte importantă deoarece, dacă stocurile sunt
prea mari cresc costurile (se apreciază că un sfert din valoarea bunurilor anual
este costul), iar dacă sunt prea mici nu asigură continuitatea (într-o întreprindere
din totalul bunurilor 1/3 – 1/2 îl reprezintă stocurile).
Pentru a asigura stocuri optime trebuie avute în vedere: rotaţia lor, determinarea
momentului şi a cantităţii reaprovizionării
• Transportul – asigură deplasarea efectivă a bunurilor de la producător la
consumator. Poate fi: feroviar, rutier, aerian, fluvial, maritim, conducte.
Pentru a se realiza cu cele mai mici cheltuieli, trebuie aleasă modalitatea cea mai
eficientă nu numai în funcţie de preţ, ci şi de caracteristicile produsului, timp,
frecvenţă, accesibilitate, capacitate, siguranţă, încredere, etc.
B. ABAZA
Conceptul de Cost Total

• Obiectivul distributiei este de a oferi nivelul de servicii cerut la un
costul total cât mai mic.
• Costurile de transport, de stocare sau orice al cost individual legat
de distribuţie nu trebuie să fie minime, ci ca totalul tuturor
costurilor de distribuţie însumate trebuie sa fie minim.
• Ceea ce se întâmplă cu o activitate are repercusiuni asupra altor
activităti, al costului total de sistem si al nivelului serviciilor.
• Managementul trebuie sa trateze sistemul ca pe un întreg si sa
conştentizeze legaturile dintre activităti
B. ABAZA
F(x)=Costul Total (performața lantul logistic)
B. ABAZA
Sistemul de distribuţie
• Distribuţia are ca scop furnizarea către client la timp si cu costuri
minime a produselor sau serviciilor comandate.
• Obiectivul managementului distribuţiei fizice este de a planifica si
opera sistemul de distribuţie astfel încât să atingă nivelul cerut de
clienţi la un cost minim.
• Pentru a atinge acest obiectiv, toate activităţile inclusiv mişcarea şi
depozitarea bunurilor trebuie să fie organizate într-un sistem logistic
integrat.
B. ABAZA
Sistemul de distribuţie
Distribuţia se realizează pe două căi principale :
• prin contact direct între producător şi consumator (specifică pentru
bunurile de producţie);
• prin canale specializate, caz în care producătorul şi cumpărătorul nu
vin în contact direct – este calea cea mai uzitată în cazul bunurilor
de larg consum.
B. ABAZA
Forme de distribuţie
Distribuţia exclusivă – constă în distribuirea prin intermediul unui
singur distribuitor sau reprezentant.
• Se practică în cazul bunurilor de valoare mare, mai ales al
mijloacelor de producţie, precum şi în cazul exporturilor.
B. ABAZA
Distribuţia intensivă – constă în plasarea produselor prin toate
mijloacele avute la dispoziţie, pentru a avea un grad de acoperire al
pieţii cât mai mare.
• Se practică în cazul bunurilor de folosinţă curentă, ce se cumpără
zilnic sau la intervale mici, fără a fi interesantă marca produsului
B. ABAZA
Distribuţia inversă – constă în recuperarea în scopuri productive
a unor componente rămase în urma consumului (ambalaje,
materiale deficitare, etc.).
• În acest caz ciclul este consum – distribuţie – producţie.
• Se constată în ultimele decenii, o preocupare deosebită pentru
a recuperare, refolosire şi reciclare, deoarece prin aceste
măsuri se asigură reducerea cheltuielilor de producţie şi
protejarea resurselor naturale, mai ales a celor neregenerabile
B. ABAZA
Funcţiile distribuţiei
• Funcţia de schimbare a proprietăţii asupra produsului – presupune
operaţiuni comerciale care constau în: repartizare, vânzare,
cumpărare, prezentare şi servicii etc.
• Funcţia de transport – asigură mutarea produselor de la producător la

distribuitor şi de la acesta la consummator - de regulă suportă şi
operaţiuni de depozitare.
Daca consumatorul nu cumpară direct de la producător activitatea de

transport devine inevitabilă şi înseamnă cheltuieli, ce sporesc valoarea
produsului.
B. ABAZA
• Funcţia de stocare – permite ajustarea în timp a producţiei la evoluţia
cererii. De obicei distribuitorul cumpără (se aprovizionează) de la
producător (în partidă mare – engros) la anumite intervale de timp şi
pune la dispoziţie permanent consumatorului, care va găsi produsul
atunci când îl doreşte. Depozitarea trebuie să asigure condiţii bune
pentru a nu se altera caracteristicile produsului;
• Funcţia de sortare şi ambalare – face posibilă oferirea unei varietăţi de

produse sub aspect calitativ, structural, de marcă. Distribuitorul
transformă lotul de producţie în lot de vânzare, oferindu-i produsul
consumatorului, individual sau în loturi mici;
B. ABAZA
• Funcţia de promovare – oferă informaţii consumatorului despre
produse, iar prin formele de vânzare utilizate, publicitate, etc.
contribuie la creşterea volumului vânzării;
• Funcţia de service – constă în activităţi legate direct de vânzare şi

negociere, de livrare, instalare (a bunurilor de folosinţă îndelungată),
reparaţiilor în perioada de garanţie;
B. ABAZA
• Funcţia financiară – se realizează prin faptul că distribuitorul cumpără
de la producător în partidă mare, oferindu-i contravaloarea
produselor, ceea ce-i permite continuitatea activităţii, chiar dacă
produsele nu au ajuns la consumator. În acest fel, distribuitorul este
cel care finanţează continuitatea producţiei, asumându-şi riscul;
• Funcţia socială – constă în asigurarea protecţiei intereselor

consumatorului şi educarea sa, prin numeroase mijloace pe care
comerţul le are la dispoziţie
B. ABAZA
Cum se îndeplinesc
funcţiile distribuţiei?
Distribuţia îşi îndeplineşte aceste funcţii prin elementele sale
componente:
• canalele de distribuţie,
• distribuţia fizică,
• comerţul en gros,
• comerţul cu amănuntul.
B. ABAZA
Strategii de Distributie
Distribuţie directă
Depozit
Cross-docking
B. ABAZA
Strategia distribuţiei
• În alegerea strategiei distribuţiei se pornește de la caracteristicile :
– produsului,
– întreprinderii,
– intermediarilor,
– concurenţei
– mediului în care funcționează producătorul.
• Se elaborează mai multe variante strategice.
B. ABAZA
Strategia distribuţiei
• Decizia strategică se adoptă în funcţie de:
– selectivitatea pieţii,
– puterea firmei,
– controlul circuitului mărfurilor,
– supleţea firmei în plan comercial,
– competenţa intermediarilor,
– funcţiile distribuitorului,
– compatibilitatea cu alte forme de vânzare,
– dimensiunile canalului de distribuţie,
– gradul de implicare a firmei,
– elasticitatea aparatului distribuţiei,
B. ABAZA
Canalele de distribuţie
• Canalul de distribuţie reprezintă o reţea de organizaţii şi persoane care
asigură disponibilitatea bunurilor la nivelul consumatorului. El indică şi
itinerarul fluxului de bunurilor de la producător la consumator.
• Canalul de distribuţie este un sistem ale cărui verigi sunt :
• producătorul,
• consumatorul
• intermediarii
și care se condiţionează reciproc.
B. ABAZA
1. Lungimea canalului – reprezintă numărul de etape, verigi

intermediare prin care trece produsul de la producător la consumator
(nu distanţa în spaţiu).
Din acest punct de vedere se pot delimita câteva tipuri de canale
B. ABAZA
2. Lăţimea canalului – numărul unităţilor prin care se asigură desfacerea
produsului în cadrul fiecărei etape a circuitului. În cazul bunurilor de
consum lăţimea creşte pe măsura apropierii de consumatori, dar la
bunurile de investiţii ea este mai redusă.
B. ABAZA
• Lăţimea canalului de distribuţie stă la baza selectivităţii distribuţiei, în
funcţie de care se disting mai multe forme de distribuţie:
– distribuţie intensivă sau generală;
– distribuţie selectivă;
– distribuţie exclusivă – presupune alegerea unui singur intermediar
convenit printr-un contract prin care cumpărătorul se obligă să
vândă numai comerciantului respectiv pe o anumită piaţă.
– vânzarea prin franchising – se utilizează în ţările dezvoltate pentru
produsele de marcă.
B. ABAZA
3. Adâncimea canalului – reflectă gradul de dispersie în spaţiu al
punctelor de vânzare, al apropierii de punctele de consum.
• La bunurile de consum adâncimea e mare, unele fiind aduse la
domiciliu (comandă, corespondenţă, comis-voiajor).
• Canalul de distribuţie este specific fiecărei categorii de produs, iar
adesea acelaşi produs se poate afla în canale de dimensiuni diferite.
• La nivelul economiei naţionale se creează o adevărată reţea de
distribuţie, formată din persoane şi organizaţii.
B. ABAZA
Canale de distribuţie
Distribuţia
Channel 1 Fizică Directă
Direct
Fabricant
M C
Consumator
Fizică Indirectă
DistribuţiaIndirect
Channel 2
M
Fabricant Detailist
R → Consumator
C
Channel 3Canalul lung

Fabricant
M
Fabricant →
→Angrosist
Angrosist
W Detailist
Detailist
R → Consumator
C
Consumator
Channel 4Canal complex
M
Fabricant → Angrosist
W → J
Mic-grosist → Detailist
R → Consumator
C
B. ABAZA
Rolul depozitelor şi a centrelor de distribuţie

• Depozitele includ:
– depozitele fabricanţilor,
– depozitele regionale
– depozitele locale.
– depozitele distribuitorilor
• Depozitele pot fi deţinute si administrate de furnizor sau de intermediari cum ar fi angrosişti,
distribuitorii.
• Unele depozite se specializează pe genuri de servicii pe care le oferă anumitor produsele
depozitate. (ex: stocarea produselor congelate).
B. ABAZA
Rolul depozitelor şi a centrelor de distribuţie

Produsele au fost clasificate pe categorii omogene din punct de vedere al metodei
de gestiune în depozite cu:
• produse în promoţie sau pentru stocaj speculativ;
• produse proaspete sau cu ciclu de viaţă marketing şi comercial foarte scurt ;
• produse cu valoare redusă;
• produse cu profil stabil al consumului;
• produse cu rotaţie lentă;
• produse sezoniere.
B. ABAZA
Depozite
1. Depozitele generale unde bunurile sunt stocate pe perioade lungi si
care au ca scopul principal depozitarea şi protejarea bunurile pana
când este nevoie de ele.
• Operaţiile principale sunt manevrarea, mişcarea si operaţii minime de
transport al produselor depozitate.
• Un exemplu îl reprezintă depozitele pentru crearea stocurilor de
mărfuri ce se acumulează in anticiparea vânzărilor de sezon.
• Mărimea acestor depozite este dată de capacitatea lor de stocare.
B. ABAZA
Depozite
Depozitele generale pot fi de două tipuri:
• Depozite specializate pe tipuri de produse stocate (uscate, lichide, congelate) sau
în funcţie de dimensiunile întreprinderilor situate în aval (depozite care
deservesc marile magazine sau depozite care deservesc puncte de vânzare de
talie redusă);
• Depozite polivalente care regrupează game variate de produse şi le livrează către
magazine de mărime diferită, dar reunite sub o marcă. Unele depozite de acest
tip reuşesc să obţină economii de scară relative la flotele de camioane care fac
distribuţia. Se utilizează camioane care fac livrări de produse neperisabile ziua,
iar noaptea produse perisabile, ceea ce îmbunătăţeşte şi gradul de utilizare a
vehiculelor.
B. ABAZA
Furnizor A
Incarcaturi Incarcatura
LTL TL (A, B, C)
Furnizor B
Depozit Client X
Furnizor C LTL -less than truckload

TL- full truckload
B. ABAZA
Incarcaturi TL Incarcaturi LTL
Fabrica A
PIATA
Fabrica B Depozit
Fabrica C
B. ABAZA
Centrele de distribuţie
Depozitele de distribuţie (centre de distribuţie) au ca scop principal
mişcarea, gruparea, consolidarea bunurilor provenite de la fabricanţi în
vederea distribuţiei dinamice către beneficiari.
• Bunurile sunt primite in loturi mari, depozitate pe perioade cât mai
scurte, si apoi împărţite in comenzi individuale mici cu produse diferite
cerute de clienţi .
• La aceste centre activităţile cele mai importante sunt mişcarea si
manevrarea şi nu depozitarea.
• Mărimea acestor depozite este dată de volumul mărfurilor
manipulate.
B. ABAZA
Producator
A Produs A Produsele
A, B, C Client X
Produs B Centru de
Producator distributie
B
Produsele Client Y
A, B, C
Producator Produs C
C
B. ABAZA
Centrul de Distribuţie Internaţional din

Hong Kong
B. ABAZA
Centrul de distribuţie LAZAR LOGISTICS

PITESTI
B. ABAZA
LAZAR LOGISTICS PITESTI

Servicii oferite :
· Depozitare
· Procesare comenzi
· Repaletare (mixare paleti)
· Operare, procesare si administrare stocuri.
· Co-packing (reambalare si etichetare)
· Cross docking
· Manipulare
· Etichetare , ambalare, reambalare /
reconditionare
· Sistem informatic - WMS
· Transport rutier national si international
· Distributie
B. ABAZA
Rolul depozitelor
Consolidarea pentru transport
• Costurile logistice legate de transport pot fi reduse prin folosirea depozitelor.
Acest lucru se face prin consolidarea încărcaturilor mici (LTL) în încărcaturi mari
(TL).
• Consolidările pot interveni atât în sistemul de aprovizionare cât si în cel de
distribuţie.
• In aprovizionare, încărcaturile LTL de la diferiţi furnizori pot fi consolidate la un depozit
înainte de a fi expediate TL către fabrica.
• In distribuţie, încărcaturile TL pot fi trimise la un depozit îndepărtat si încărcaturile LTL pot
fi trimise la utilizatorii locali.
• Consolidarea pentru transportare este denumită uneori spargere în volum, ceea
ce înseamnă că încărcaturile de la fabricanţi si centrele de distribuţie sunt
împărţite în încărcaturi mici destinate pieţelor locale.
B. ABAZA
Rolul depozitelor
Gruparea produselor
În timp ce consolidarea pentru transport este preocupată de reducerea
costurilor de transport, gruparea produselor se ocupă cu gruparea
diferitelor produse provenite de fabricanţi diverşi intr-o anumita
ordine, pe diferiţi clienţi funcţie de comenzile lor .
B. ABAZA
Performanţa depozitelor
• Organizarea suprafeţelor de stocaj în funcţie de rotaţia articolelor,
cantităţile manipulate şi numărul de produse.
• Mecanizarea depozitelor, a operaţiilor de picking, de încărcare şi
descărcare sunt eficiente când este vorba de volume importante, dar
regulate şi care se referă la un număr limitat de produse .
• Amplasarea geografică. Alegerea numărului de depozite sau centre de
distribuţie depinde de răspândirea geografică a beneficiarilor finali.
• Reaprovizionarea punctelor de vânzare depinde de apropierea dintre
centrele de distribuţie şi locurile de consum. De obicei raza de acţiune
a depozitelor este de 200 km, iar reaprovizionarea se face în mai puţin
de trei ore pentru produse neperisabile şi într-o oră şi jumătate pentru
perisabile
B. ABAZA
Cross-dockingul
• Termenul de „cross docking” este folosit pentru a descrie diverse tipuri de
operaţiuni logistice toate implicând consolidarea rapidă şi livrarea produselor.
• Cross docking-ul este o tehnica logistică ce elimina funcţiile depozitării şi picking-
ului unui depozit permiţând în acelaşi timp să îndeplinească funcţiile de primire
si de livrare.
• Fără un centru de distribuţie, clienţii ar trebui să comande de la fiecare furnizor
şi să plătească transportul produselor LTL de la fiecare din surse.
• Folosind un centru de distribuţie şi sistemul cross-docking, comenzile pot fi
plasate si livrate de la un singur centru de distribuţie.
• Se transferă livrările direct din camioanele care vin în cele care pleacă fără a fi
necesară depozitarea.
• Livrările se fac în mai puţin de 24 de ore într-o platformă de cross docking,
uneori mai chiar mai puţin de o ora
B. ABAZA
Cross-dockingul
Recepţie Sortare Încărcare

Descărcare Grupare livrare
B. ABAZA
Cross-dockingul
• Scurtarea ciclului de timp este posibila deoarece destinaţia bunurilor se
cunoaşte dinainte sau este stabilita la primire.
• Operaţiunile de cross-docking necesită suprafeţe mari de staţionare (platforme),
acolo unde materialele primite sunt sortate, consolidate si depozitate până când
marfa de livrat este completă şi gata de expediere
• Prepararea unităţilor de expediţie (cartoane, palete...), inclusiv etichetarea
acestora şi ataşarea de coduri de bare cu preţuri, pe care se află produsele este
efectuatã în amonte de către furnizor pentru livrare directă în platforma de cross
docking a distribuitorului.
• Preambalarea este mai uşoară pentru centrele de distribuţie deoarece costurile
de operare sunt mai scăzute, dar este mai dificil de organizat deoarece furnizorii
trebuie să ştie exact câte unităţi de expediţie ajung la fiecare beneficiar si trebuie
să eticheteze produsule întocmai.
B. ABAZA
Cross docking cu divizare la centrul de distribuţie
• Prepararea unităţilor de expediţie este efectuatã la centrul de distribuţie de

către distribuitor prin divizare şi grupare.
• Unităţile de expediţie (cartoane, palete...) sunt recepţionate, descompuse şi
reambalate în alte colete, etichetate pe platformã şi livrate către beneficiari.
Aceste noi colete sunt regrupate cu cele ale altor furnizori în funcţie de locul lor
de livrare final. Produsele trebuie să fie etichetate pe platformă, ceea ce
presupune costuri mai mari cu forţa de muncă .
• Este uşurată mult în schimb activitatea de organizare a distribuţiei.
B. ABAZA
Examplu de Cross docking hibrid
Produsele sunt
recepţionate,
controlate şi
preparate
Coletele circulă prin
pentru distribuţie
Centrul de Distribuţie
către beneficiari
prin sisteme conveior
(se aplică etichete
pentru a reduce Cititoare de coduri
coduri de bare
munca şi pentru a de bare identifică
pe colete).
creşte viteza produsele şi
de transfer a dirijează coletele Coletele sunt
produselor. către linia de încărcate
încărcare în camioane şi pleacă
când sunt pline
B. ABAZA
Alegere Cross docking

Factori care influenţează utilizarea cross-docking-ului sunt:
– Tipul produsului (produse alimentare perisabile, produse tehnice..)
– Volumul de produse
– Numărul de sortimente distribuite
– Termene critice de livrare
– Costul implementării sistemului de distribuţie
– Dispunerea geografica a furnizorului si a clientului
– Costul de transport pentru bunurile transportate
– Costul păstrării stocului in tranzit
– Complexitatea încărcaturilor
– Metodele de manipulare
– Integrarea software între furnizor(i), distribuitor si transportator
B. ABAZA
Condiţiile pentru utilizarea Cross docking-ului

• Cererea pentru produsele care pot fi distribuite prin acest sistem trebuie să
îndeplinească doua criterii:
– cerere ridicată, şi stabilă în timp.
• Cross docking-ul sa se încadreaze în sistemul Just-In-Time
• Daca cererea este nesigură, cross docking-ul este dificil de utilizat deoarece
potrivirea cererii cu aprovizionarea este dificilă.
• Daca cererea este mică livrările frecvente duc la costuri de transport prea mari
• Când este executat corect permite firmelor să elimine costurile cu stocarea şi să
scadă costurile de transport, de cele mai multe ori concomitent.
B. ABAZA
Condiţiile pentru utilizarea Cross dockingului

• Managementul cross docking-ul implică o colaborare extinsă între centrul de distribuţie,
clienţii si furnizorii săi.
• Implementarea cross dockingului presupune ca partenerii dintr-un canal de distribuţie să
suporte împreună avantajele şi dezavantajele:
– Furnizorului va trebuii să livreze mai des şi în cantităţi mai mici sau sa ataşeze preţuri sau coduri de bare pe
produsele sau unităţile de distribuţie livrate.
– Clienţii pot să comande numai în anumite zile sau să permită un timp de livrare mai mare .
• Toate aceste cerinţe pot duce la costuri suplimentare iar beneficiile asociate cu cross docking-
ul trebuie să fie mai mari decât costurile suplimentare pentru ca sistemul sa fie viabil..
B. ABAZA
Condiţiile pentru utilizarea Cross dockingului

• Scopul principal al cross docking-ului fiind transferul rapid al produselor în
camioanele care livrează, timpul pentru controlul calităţii pe platforma de
primire este foarte mic .
• Creşterea interacţiunii dintre partenerii unui canal de distribuţie reprezintă o altă
cerinţă si des un mare obstacol.
• Distribuitorul trebuie sa ştie ce este in fiecare camion care intra inainte ca acesta
sa sosească
• Transportatorul trebuie sa ştie timpul de livrare,

Log-C10 2019

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Log-C10 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.

Conf.dr.ing. Bogdan ABAZA

• Logistica internă - logistica industrială sau de managementul materialelor, care se ocupă

Locul distribuţiei în lanţul logistic

CIRCUITUL DE PRODUSE SI SERVICII

Activitățile procesului de distribuție

Activitățile sistemului de distribuţie

Activitățile sistemului de distribuţie

Conceptul de Cost Total

F(x)=Costul Total (performața lantul logistic)

• Funcţia de transport – asigură mutarea produselor de la producător la

Daca consumatorul nu cumpară direct de la producător activitatea de

• Funcţia de sortare şi ambalare – face posibilă oferirea unei varietăţi de

• Funcţia de service – constă în activităţi legate direct de vânzare şi

• Funcţia socială – constă în asigurarea protecţiei intereselor

• Se elaborează mai multe variante strategice.

1. Lungimea canalului – reprezintă numărul de etape, verigi

Channel 3Canalul lung

Channel 4Canal complex

Rolul depozitelor şi a centrelor de distribuţie

Rolul depozitelor şi a centrelor de distribuţie

Furnizor C LTL -less than truckload

Incarcaturi TL Incarcaturi LTL

Centrul de Distribuţie Internaţional din

Centrul de distribuţie LAZAR LOGISTICS

LAZAR LOGISTICS PITESTI

Recepţie Sortare Încărcare

Cross docking cu divizare la centrul de distribuţie

• Prepararea unităţilor de expediţie este efectuatã la centrul de distribuţie de

Examplu de Cross docking hibrid

Alegere Cross docking

Condiţiile pentru utilizarea Cross docking-ului

Condiţiile pentru utilizarea Cross dockingului

Condiţiile pentru utilizarea Cross dockingului

S-ar putea să vă placă și