Dacă v-aţi gândit unde aţi putea da o fugă într-o zi de weekend, o variantă relaxantă, deloc

plictisitoare, se află la nici 80 de kilometri depărtare de Bucureşti, în vechea cetate a Târgoviştei.

Oraşul este foarte accesibil locuitorilor din capitală, atât în ceea ce priveşte transportul, cât şi în ceea
ce priveşte bugetul. Astfel, dacă doriţi să vizitaţi Târgoviştea numai pentru o zi, puteţi face liniştiţi
acest lucru, cu un buget estimativ de 80 lei.

Cum ajungem acolo?

Desigur, prima şi cea mai la îndemână variantă este maşina personală, ieşind din capitală spre Chitila.

Cea mai bună alternativă este autocarul, care pleacă la intervale de 30 de minute din Autogara IDM
(staţia de metrou Basarab – ieşire spre Gara Basarab). Preţul unui astfel de bilet este de 15 lei, iar
durata traseului este de aproximativ 1h 30min. Ultimul autocar pleacă din Târgovişte la ora 21, deci
este o idee foarte bună să folosiţi acest mijloc de transport cel puţin la întoarcerea către capitală.

O altă variantă este trenul, în principal Săgeata Albastră, care parcurge traseul în acelaşi timp, în
cazul în care nu există întârzieri. Un bilet întreg costă 24 lei, însă pentru studenţii ce deţin cupoane de
reducere, preţul este de 15 lei.

Ce să vizităm într-o singură zi?

Deşi timpul pare scurt, Cetatea poate fi văzută pe îndelete, la pas, într-o singură zi. Odată ajunşi în
centru, veţi descoperi Parcul Mitropoliei, al cărui nume – aţi ghicit – provine de la Mitropolia
Târgoviştei. Deşi parcul poate fi parcurs de la un cap la altul în 5 minute, Mitropolia este un loc în
care trebuie să vă opriţi. Arhitectura şi poziţionarea acesteia dau un farmec aparte Cetăţii şi
reprezintă o mare parte din istoria Tării Româneşti. Vizitarea acesteia este gratuită, însă vă
îndemnăm să nu o rataţi. Puteţi poposi pe una dintre băncile din fată Prefecturii, pentru a admira
clădirea sau oamenii care trec grăbiţi prin centrul oraşului.

Nu departe de aici, veţi intra în Centrul Vechi al Cetăţii, format din Primărie şi clădirile recondiţionate
cu care aceasta se învecinează. Majoritatea clădirilor şi-au păstrat arhitectura si forma, fiind însă
recondiţionate în scop turistic. Astfel, nu este loc mai potrivit decât pe Centrul Vechi pentru a poposi
la o cafea sau chiar pentru a lua prânzul la unul dintre restaurantele de aici. Există o varietate foarte
mare, iar preţurile sunt mai mult decât acceptabile. Un prânz vă poate costa între 12 lei si 25 lei.
Plecând spre o altă parte a oraşului, veţi întâlni Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul
de Poliţie. Toate acestea merită vizitate, mai ales ultimul, ţinându-se cont de faptul că este singurul
de acest gen din ţară. Preţurile sunt derizorii, fiecare bilet fiind sub 5 lei.

La încheierea vizitelor, înaintăm spre Curtea Domnească, cunoscută pentru Turnul Chindiei, realizat la
iniţiativa lui Vlad Țepeș în secolul al XV-lea. Un bilet costă 9 lei pentru un adult, elevii şi studenţii
având reducere 50%. Vizitarea ruinelor Cetăţii, finalizată cu urcarea în vestitul turn de aproximativ 30
de metri, vă va introduce imediat în spiritul de poveste. Din vârful turnului se poate admira o
panoramă superbă, atât asupra oraşului, cât şi asupra Parcului Chindia, ce stă la poalele Curţii
Domneşti.

Ultima oprire este în Parcul Chindia, ce poate fi vizitat pe îndelete în aproximativ două ore. Este cel
mai mare parc din Târgovişte, cu o grădină zoologică ce merită vizitată şi un lac pe care vă puteţi
relaxa la finalul excursiei,

îAm ajuns in Targoviste in drum spre alta destinatie, deci am stat doar o zi.

Dar in ziua aceea, avand si copiii cu noi, am incercat sa le oferim cateva distractii. Gradina Zoologica a
fost pe primul loc evident. Am auzit de ea si de pe AFA si de pe net cautand cate ceva despre
Targoviste.

Am fost foarte placut impresionati. Un Zoo in care intr-adevar cei care se ocupa nu s-au gandit doar
la aspectul comercial, ci si la animalele din interior.

Le-au facut niste habitate foarte frumoase. Nu este extraordinar de mare, dar amenajata cu gust si
grija!

Am vazut si un hipopotam, ceea ce la alte gradini de acelasi calibru n-am vazut. Tigrul si leii... habitate
ca la ei acasa... f frumos!

De vizitat... musai! ecunosc că nu prea mă atrag operele de artă (tablouri, sculpturi, grafică) și
muzeele de artă dar nici nu „fug mâncând pământul” de ele. Atunci când văd ceva frumos știu să
privesc și să admir munca autorului și rezultatul îndeletnicirii sale; am chiar câțiva pictori români
preferați. Acest lucru s-a întâmplat și atunci când, în 2011, am vizitat Muzeul de Artă din Târgoviște.

Venind dinspre București, pe ce altceva decât Calea Bucureștilor, depășim Turnul numit cum altfel
decât Poarta Bucureștilor și ne încadrăm pe Calea Domnească. Chiar gard în gard cu Complexul
Național Muzeal „Curtea Domnească”, de fapt despărțiți de Aleea Coconilor, găsim într-o curte
umbroasă trei mari instituții de cultură ale orașului Târgoviște, și anume: Muzeul de Istorie
Dâmbovița, Muzeul de Artă și Muzeul Național al Poliției Române.

Suntem mai întâi impresionați de clădirea în sine: un cub alb, cu un cat și frumoase ornamente în
jurul ferestrelor de la etaj. Monumentul istoric a fost construit între anii 1892-1894 cu rolul de a
adăposti Prefectura județului Dâmbovița. Italianul Giovanni Baltasare Vignosa a ridicat o frumoasă
clădire publică în stil Beaux Arts, cu influențe baroce. De altfel comunitatea italiană din Târgoviște,
destul de numeroasă și puternică, a contribuit la ridicarea mai multor obiective în zonă (Primăria,
case particulare, barajul de pe Ialomița din apropierea cartierului Suseni, calea ferată Pucioasa-
Sinaia). De cum pășești printre cele patru coloane ce susțin balconul și intri pe ușa înaltă rămâi uimit
de pictura și ornamentica interioară.

Parterul clădirii este ocupat de expoziția de artă veche românească – adică în număr covârșitor artă
religioasă: icoane. Am văzut frumoase fragmente de frescă brâncovenească restaurată (provenind
din Biserica Mare Domnească din oraș), icoane pictate în tempera pe lemn din secolul al XIX-lea, mai
multe icoane superbe ale Sfântului Nicolae (datate tot secolul al XIX-lea), dar și mobilier și obiecte
religioase (un jilț arhieresc, diverse vase liturgice). Tot aici sunt și două icoane în stil neoclasic ale lui
Gheorghe Tăttărescu: Învierea lui Iisus și Prezentarea la templu, ambele de la mijlocul secolului al
XIX-lea.

Surpriza vine însă după ce urcăm scara monumentală spre etaj. Aici clădirea „ne lasă cu gura căscată”
prin imaginea decorurilor murale ce le oferă. Casa este o splendoare în stil baroc. În holul central de
la etaj, bogat decorat se află mai multe statuete și tablouri ce reprezintă chipuri de boieri. Uși de
acces somptuoase încântă privirea; din holul central se accede în Sala de Consiliu, care este un fel de
„perlă a Coroanei”. Frescele murale sunt deosebite, emană un stil baroc italian, impus de picturile lui
Giovanni Battista del Basso. Acesta a pictat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, deasupra ușilor cinci
peisaje/obiective din urbea Târgoviștei de atunci. Tavanul e pictat cu motive vegetale și îngerași în
colțuri; un candelabru somptuos oferă lumină camerei. Culorile calde creează o atmosferă de liniște
și pace; într-un colț este plasată o sobă la fel de frumoasă – camera este excepțională. Piesele de
mobilier sunt bine întreținute și micile exponate artistice însuflețesc camerele.
În celelalte spații de expunere de la etaj găsim tablouri ale pictorilor români moderni și
contemporani. Mi-au atras atenția Nicolae Grigorescu (Peisaj), Sava Henția (Natură statică,
Dorobanțul), Gheorghe Petrașcu (Apus de soare pe Siret, Poarta mănăstirii Zamfira), Ștefan Vasilescu
(Turnul Chindiei). Bineînțeles mai există și alte picturi, realizate în diferite stiluri și pe diferite
suporturi, a unor autori ca: Nicolae Tonitza, George Demetrescu, Cecilia Cuțescu Storck, Theodor
Pallady, Costin Petrescu și alții ale căror nume nu le mai rețin.

Muzeul nu este foarte mare ca întindere a spațiului expozițional, dar este foarte bine închegat și
găzduiește opere ale unor mari și valoroși pictori români. Mediul ambiant este mai mult decât
deosebit datorită clădirii în care funcționează (restaurată și consolidată timp de aproape 10 ani, între
1989-2009) Restaurantul Millenium din Targoviste - cel mai frecventat restaurant de catre mine!

Cu siguranta, la prima vedere pare o surpriza. Cum? Cel mai frecventat restaurant de catre mine sa
fie in Targoviste? Adica eu bucurestean get beget si mananc la Targoviste?

Sa stiti ca este real! Nu ca ma duc sa mananc zilnic sau des la Targoviste, dar daca filtram la ce
restaurante am mancat in decursul anilor, cu siguranta restaurantul Millenium din Targoviste
conduce detasat.

Si nu am scris pana acum despre acesta pe AFA? Ce scapari mari am!

De Targoviste si imprejurimi ma leaga multe asa ca am avut un motiv serios sa ma opresc in mod
repetat in zona, asa cuma m facut-o si de aceasta data pe drumul de intoarcere din miniexcursia
noastra din Tara Fagarasului unde am fost cazati la Casa Moga din Bucium, Sinca Veche (vezi impresii)
via Manastirea Namaiesti (vezi impresii)

Un alt motiv este ca de aproape fiecare data cand ne intoracem dinspre SInaia sau Campulung
Muscel pe varianta Targoviste (si o facem des), ne oprim sa mancam si sa ne punem burtile la cale
inainte de a ajunge acasa unde am gasi frigiderul... gol.

Restaurantul Millenium este situat chiar la intrarea in parcul Chindia pe partea dreapta. Se poate
intra si cu masina si parca langa restaurant. Dealtfel, in parc au acces numai masinile care parcheaza
la Millenium.
Situat fiind la intrarea in parc, restaurantul ofera un cadru foarte placut. Afara acesta pune la
dispizitie un mic loc de joaca pentru copii.

Imi place acest restaurant datorita faptului ca este foarte spatois si luminos. Lista de meniuri este
foarte bogata si de obicei se si gasesc felurile de mancare listate.

Atractia culinara a restaurantului este... pizza. Aici exista o pizzerie pe vatra, si poti vedea life cum se
prepara pizza comandata de tine... sau de altii.

O alta comanda pe care o lansam destul de des aici, este "creier pane"", cu clasica intrebarea catre
ospatari "Creier aveti? ""

Iar la capitolul desert papanasii sunt favoritii copiilor (asta ca in anumite situatii nu le dam voie sa
aleaga inghetata!).

Tablouri cu Beatles-ii si John Lennon si Freddy Mercury sunt agatate pe pereti.

Personalul este deosebit de amabil. La acest ultim popas am fost serviti din partea casei cu doua
portii de papanasi de catre administratoarea restaurantului, pe care nu o cunoastem si nici nu am
intrat intr-o relatie cu Dumneaei. Asa pur si simplu. Cred ca asimtit ca urma sa scriu pe AFA!

Trebuie spus ca acum ceva ani restaurantul apartinea unui fotbalist, si aici puteai urmari pe ecrane
mari cotele la pariuri, meciuri etc. Acum de cand s-a schimbat conducerea, nu mai are aceasta
amprenta.
Este locul ideal sa te opresti sa mananci ceva inainte sau dupa ce vizitezi parcul Chindia sau Turnul
Chindiei sau Gradina Zoologica din Targiviste sau Curtea Veche (vezi impresii).

Am sa povestesc si un mic incident pe care l-am trait penultima data cand ne-am oprit aici, si anume
la intoarcerea din excursia de Craciun de la Hotel Pestera, in decembrie, acum mai putin de 2 luni
(vezi impresii).

Neatenti sau cascati, am uitat camera video la restaurant. De fapt aceasta fiind agatata de haine, a
cazut la un moment dat impreuna cu acestea si cand am ridicat hainele, nu ne-a sarit in ochi si
camera video si asa am plecat spre casa (Bucuresti) unde cand am inventariat bagajele, am realizat ca
lipsea camera video! Mare lovitura! Dar si mare noric pentru ca am realizat aceasta la scurt timp
dupa ce am ajuns acasa. Am dat un remember rapid in memoria mea si am realizat ce s-a intamplat si
cum uitasem de fapt camera video la restaurantul Millenium. Povestea s-a incheiat cu happy-end,
camera fiind recuperata de niste rude dragute care locuiau mai aproape de locatie decat noi (care
eram la 80 km) si care s-au pus pe roate si au recuperat pretioasa scula de pozat si filmat.

Va recomand restaurantul Millenium unde eu m-am simtit de fiecare data foarte bine, cu sau fara
copii, cu sau fara nevasta, cu prieteni sau parteneri de afaceri. Mancarea este foarte gustoasa,
atmosfera destinsa... va urezVineri, 5 septembrie

09.00 – Premierea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsătorie

Locaţie: Primăria Târgovişte

10.00 – Deschiderea Târgului de Anticariat

Locaţie: Piaţa Revoluţiei

10.30 – Primirea delegațiilor grupurilor participante la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului
Internațional de Folclor
Locație: Primăria Târgoviște

11.30 – Deschiderea Salonului Editorial I.H. Rădulescu

Locaţie: Piaţa Revoluţiei

12.00 – Deschiderea Târgului Meșterilor Populari

Locație: Parcul Mitropoliei

16.00 – 20.00 – Cupa Bugetarului la Tenis de Câmp

Locație: Parcul Chindia

17.00 – Festivalul Internațional de Folclor

Locație: Parcul Chindia (zona ruine)

18.00 – Lansarea volumului “Prospect de femeie” – Ana Barton

Locație: Librăria Fragilistic

18.30 – Gala de Excelență a Municipiului Târgoviște

Locație: Teatrul Municipal Tony Bulandra

20.00 – Parada Medievală

Traseu: Gara Târgoviște – B-dul Carol I – B-dul Mircea cel Bătrân – Calea Domnească – Curtea
Domnească

21.00 – Scenetă istorică “La curtea lui Vlad Țepeș”

Locație: Curtea Domneacă

21.30 – Proiecție film – Caravana TIFF

Locație: Teatrul de Vară

Sâmbătă, 6 septembrie

08.30 – 14.00 – Cupa Bugetarului la Tenis de Câmp

Locație: Parcul Chindia

09.00 – Treasure Hunt – Vânătoarea de comori

Locație: Poarta Bucureștilor

11.00 – 14.00 – Workshopuri medievale (tras cu arcul, lupte, dans medieval, călărie)

Locație: Curtea Domnească

12.00 – Spectacol de teatru pentru copii – „Visul lui Fundulea”

Locație: Teatrul de Vară

16.00 – 20.00 – Cupa Bugetarului la Tenis de Câmp

Locație: Parcul Chindia

17.00 – Festivalul Internațional de Folclor

Locație: Parcul Chindia – Zona ruine

20.00 – Concert: Xonia, Bere Gratis, Shift

Locaţie: Parcul Chindia

21.00 – Scenetă istorică “La curtea lui Vlad Țepeș”

Locație: Curtea Domneacă

21.30 – Film – Caravana TIFF

Locaţie: Teatrul de Vară

Duminică, 7 septembrie

08.30 – 14.00 – Cupa Bugetarului la Tenis de Câmp

Locație: Parcul Chindia

11.00 – 14.00 – Workshopuri medievale (tras cu arcul, lupte, dans medieval, călărie)

Locație: Curtea Domnească

12.00 – Spectacol de teatru pentru copii – „Vasilache și Mărioara”

Locație: Teatrul de Vară

17.00 – Parada de închidere a Festivalului Internaţional de Folclor

Traseu: Gara Târgoviște – B-dul Carol I – B-dul Mircea cel Bătrân – Calea Domnească – Parcul Chindia
(Strada Coconilor)

18.00 – Reprezentații ale grupurilor participante la Festivalul Internațional de Folclor

Locaţie: Parcul Chindia – Zona ruine

21.00 – Sceneta istorică – “La curtea lui Vlad Ţepeş”

Locaţie: Curtea Domnească

21.30 – Film – Lansarea filmului “America, venim!”

Locaţie: Teatrul de Vară

Luni, 8 septembrie

10.00 – Slujba religioasă Sf. Marie

Locație: Catedrala Mitropolitană

12.00 – Procesiune (Biserica Mitropolitană – B-dul Mircea cel Bătrân – str. Poet Grigore Alexandrescu
– Primăria Târgoviște)

13.00 – Ședința Festivă

Locație: Primăria Târgoviște

14.00 – Dezvelirea bustului poetului Grigore Alexandrescu

Locație: Casa Memorială Grigore Alexandrescu

17.00 – 20.00 – Cupa Cetății la Fotbal

Locație: Piața Tricolorului

Marți, 9 septembrie

11.00 – Lansarea “Cronologia Enciclopledică a Municipiului Târgoviște”

Locație: Primăria Târgoviște

14.00 – Simpozionul Național “Școala Prozatorilor Târgovișteni”

Locație: Biblioteca Județeană I.H. Rădulescu

17.00 – 20.00 – Cupa Cetății la Fotbal

Locație: Piața Tricolorului

19.00 – Lansarea filmului spectacolului medieval “Vlad Voievod Drăculea”

Locație: Teatrul Municipal „Tony Bulandra”

21.00 – Hamlet

Locație: Curtea Domnească

Miercuri, 10 septembrie

17.00 – 19.00 – Cupa Cetății la Fotbal

Locație: Piața Tricolorului

19.00 – Meciul Vedetelor – Consiliul Local vs. Generația de Aur

Locație: Piața Tricolorului

21.00 – Hamlet
Locație: Curtea Domnească

Muzeul de Poliţie, singurul muzeu de acest gen din ţara noastră

Muzeul Poliţiei Române se află pe Calea Domnească din localitatea Târgovişte, în aceeaşi curte în
care se găsesc Muzeul de istorie şi Muzeul de arta, într-o clădire cu valoare istorică. Acest muzeu este
singurul Muzeu de Poliţie din tara noastră, care găzduieşte o colecţie de uniforme, arme şi
documente din istoria Poliţiei Romane.

Această clădire construită în anul 1701 a aparţinut fiilor domnitorului Constantin Brâncoveanu, a fost
cunoscută cu denumirea de « Casa coconilor », fiind aşezată foarte aproape de zidurile cetaţii şi a
Turnului Chindiei. De-a lungul timpului aici a funcţionat o şcoală, Ocârmuirea judeţului şi a locuit un
inginer topometru austriac. In ultima perioadă, clădirea a fost gazda Direcţiei Judeţene de Muncă şi
Protecţie Socială Dâmboviţa, când această instituţie s-a mutat într-o clădire nouă fosta “Casă a
coconilor” a fost lăsată în paragină până în anul 2000 când a fost refacută şi concesionată de I. P. A.
(International Police Association) - secţia română, pentru a găzdui un muzeu al Poliţiei Române.

Planul cladirii are formă pătrată, cu două etaje. Expoziţia este amenajată la etaj în cele şase camere,
dispuse de-o parte şi de alta a unui hol lung.

Am ajuns întâmplător să vizitez acest muzeu. Eram hotărâtă în acea zi să vizitez câteva muzee, dar în
nici un caz pe acesta. Era ora 16,50 când am intrat pe uşa muzeului şi mirată că am găsit uşa deschisă
am urcat la etaj unde o doamnă prezenta unei familii exponatele şi istoria acestora. M-am alăturat
povestirilor ghidei şi am cerut voie să fac fotografii.

Am avut noroc, deoarece doamna abia începuse descrierea muzeului, în sala care se aflau erau
expuse exponantele cele mai vechi din muzeu, uniforme ale poliţiei din perioada celor două ţări
române: Tara Românească şi Moldova şi ne-a prezentat documente ce atestă existenţa instituţiei în
acea perioadă. Primele uniforme poliţienesti au fost confecţionate după model orietal, influenţa
venită fiind din diverse zone: Turcia, Albania, Serbia.

In acea perioadă instituţia poliţienească se numea Agia şi a fost pe rând condusă de nume
importante ale ţării: Neagoe Basarab, Mihai Viteazu, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. In
anul 1830 a apărut un regulament comun celor doua ţări prin care se înfiinţa primele formaţii de
pază şi de ordine în oraşele principale şi în târguri, cu numele de Poliţie. Uniforma era obligatorie şi
trebuiau sa şi-o confectioneze sau să o cumpere cu resurse proprii. In anul 1850 domnitorul Barbu
Stirbei a schimbat regulamentul poliţienesc şi odata cu el şi uniformele, acum având specific
românesc.

In cea de-a doua sală sunt expuse uniformele din perioada interbelică, o perioadă înfloritoare a
Poliţiei Române. Aceste uniforme nu sunt autentice, fiind confecţionate după fotografiile şi atestatele
documentare rămase din acea perioadă.

Armele expuse sunt arme albe, cu tăiş, dar şi arme de foc, puşti şi pistoale folosite în perioada între
Războiul de Independenţă şi al doilea Război Mondial.

După anul 1947 uniformele de poliţie au o puternică influenţă rusească, Poliţia trecând la denumirea
de Miliţie. Aceasta a fost înfiinţată cu scopul :„menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării,
asigurarea muncii paşnice, securităţii personale a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale
poporului”.

Această perioadă o vizionăm în cea de-a treia sală, în care este expus şi bustul din bronz şi diferite
obiecte personale ale celui mai mare criminalist român, Dumitru Ceacanica.

Până în anul 1990, uniformele au fost de culoare gri cu un veston cu guler şi revere, încheiat cu un
rând de nasturi, pantaloni lungi, cămaşă bleu, caschetă cu stema României comuniste şi pantofi sau
cizme.

Pe holul etajului am privit o expozitie de arme de foc şi o expozitie a stemelor avute de ţara noastră
de-a lungul timpului.

In partea dreaptă a holului, urmărim uniformele din perioada contemporană, în prima cameră fiind
expuse o motocicletă a Poliţiei Rutiere şi o uniformă de paradă, din piele.

După anul 1990, când se înfiinţează Poliţia Română, uniforma poliţienească este schimbată în: sacou
de culoare albastră, pantaloni bleumarin, cămaşă albă, cravată neagră, pantofi negri şi caschetă
bleumarin.
In anul 2002 s-au modificat iaraşi uniformele, principalele modificări fiind: vestonul negru cu două
rânduri de nasturi pentru ţinuta de oraş sau culoarea gri pentru ţinuta de servici, pe caschetă
apărând stema statului (din anul 1928).

In următoarele două camere întâlnim o impresionantă colecţie de uniforme şi caschete ale poliţiştilor
din mai multe ţări. Cele mai multe dintre exponate sunt donate de un poliţist neamţ care a vizitat
muzeul fiind încântat de ce a văzut a decis să doneze din colecţia personală. Alte uniforme sunt
adunate din vizitele oficiale ale poliţiştilor români care au facut schimb de suveniruri.

Deasemenea în ultima cameră am admirat plachete şi fanioane realizate la diferite evenimente

internaţionale la care au participat poliţiştii români, precum şi alte suveniruri primite în schimbul de
experienţa efectuat peste hotare.

Acest muzeu este deschis în fiecare zi între orele 9-17 de marţi până duminica iar preţul unui bilet
este de 2 lei pentru adulţi şi 1 leu pentru copii şi studenţi, pentru fotografiere plătind o taxă de 5 lei.

Vizita la acest muzeu mi-a adus aminte de copilărie, când îmi admiram tatăl îmbrăcat în hainele de
servici.