Bună ziua,

Este superbă zona veche a Constanței! Sunt constănțeancă și mă plimb zilnic pe aici. Mulțumim
pentru articol și poze!

Vă recomand cu mare căldură în zona veche a Constanței să încercați o nouă activitate de 60 de

minute – Break The Code Escape room se numește și este vis-a-vis de restaurantul La Ana și Ion
(mâncare f bună!!). Am intrat cu prietenii timp de 60 de minute în camera Abstractă, am fost încuiați,
apoi prin soluții logice, intuitive am căutat modalitatea de evadare! Recomand! A fost o experiență
unică! Apoi o cafea bună mai jos pe stradă

"Incepand cu data de 25 iunie 2015, R.A.T.C. Constanta inaugureaza doua noi trasee estivale in
statiunea Mamaia, astfel:

Traseul 1 - denumit DELFINUL cu plecare din 20 min in 20 min de la Pescarie pana la hotel Caraiman
(Tabara Turist) si retur. Programul zilnic al traseului, inclusiv sambata si duminica va fi 5:50 - 22:10.

Traseul 2 - denumit SIRENA cu plecare din 20 min in 20 min de la Ciresica pe str. Cismelei, str.
Dispensarului, b-dul Aurel Vlaicu statiunea Mamaia pana la hotel Caraiman si retur. Programul zilnic
al traseului inclusiv sambata si duminica va fi 6:00 - 22:00.

Astfel pe portiunea Aqua Magic - hotel Caraiman - Aqua Magic timpul de succesiune al autobuzelor
va fi de 10 min.

Autobuzele vor opri in toate statiile R.A.T.C. Constanta de pe traseele stabilite.

Din punct de vedere al tarifului/calatorie se va aplica tariful de 1,5 lei/calatorie.

Este considerata o calatorie circulatia pe portiunile: Pescarie - Hotel Caraiman sau retur si Ciresica -
Hotel Caraiman sau retur.

Abonamentele toate liniile sunt valabile pe aceste noi trasee.

Toate gratuitatile si facilitatile sunt valabile conform legilor si actelor normative in vigoare.

De asemenea, tot cu data de 25.06.2015 R.A.T.C. Constanta va introduce si traseul Mamaia Estival
deservit de autobuze etajate cu plecari la 45 min din Gara in program deocamdata intre 10:00 - 20:00
cu pauza intre 13:00 - 16:00. Functie de cerinte programul va fi rectificat.

Tariful pentru o calatorie va fi acelasi ca anul trecut, adica 4 lei.

In toate autobuzele de Mamaia se gasesc bilete de vanzare la conducatorii auto cu specificatia ca

pentru cele de 4 lei pentru autobuzele etajate biletele se gasesc numai la conducatorii auto." De la
harta cu cetățile antice ale Dobrogei am pornit și întâi am trecut pe lângă Lupoaica, simbolul
latinității noastre, Muzeul de Artă Populară, Tribunalul – fost palat regal și fosta Prefectura, astăzi
sediu militar – Casa Armatei.

În centrul vechi, în jurul Pieței Ovidiu am găsit mai multe biserici de cult diferit: două moschei, o
fostă sinagogă (astăzi ruină în cădere), una romano-catolică, alta ortodoxă grecească. Pe data viitoare
am lăsat catedrala Petru și Pavel, biserica bulgară și pe cea armenească.
Vă recomand ca în toate orașele pe care le vizitați să urcați în turnuri, pe cele mai mari clădiri și să
admirați de acolo peisajul. Eu am urcat în două minarete, am putut vedea de sus cum arată nou
amenajata Piață Ovidiu, cum arată marea de la înălțime, dar și cum se vede de sus tristul Cazinou de
pe faleză

Primul obiectiv de pe listă a fost Geamia Hunchiar, cea al cărei minaret ascuns și nevizitat în mod
normal stă semeț din vremea lui Caro

Am intrat și pe o veche stradă care parcă a încremenit în timp.

De acolo am văzut un lăcaș grec, Biserica Metamorphosis. V-ați prins că se cheamă „Schimbarea la
față” în limba română, nu? E singura biserică pe care o știu cu balcoane complete pe toate laturile
bisericii, mai puțin în zona altarului.

A fost ridicată în vremea aceluiași rege după planurile unui grec, cu bani de la comunitatea
grecească, cu marmură adusă din Grecia și apoi pictată de un pictor de la Muntele Athos. Nu doar
atât, în 1900 era singura biserică ortodexă a urbei, iar în 1879 tot aici s-a celebrat unirea Dobrogei cu
România. Așadar, e clar un puct de referință în noul Tomis.

O minunăție de clădire a existat pe una dintre străduțele centrale: Sinagoga Mare. Din păcate, de
când a fost abandonată ea se năruie. Clădirea are nevoie urgentă de atenție ca să poată deveni
bijuteria de pe vremuri.

Interesantă este și biserica romano-catolică „Sfântul Anton” (de Padova), pe numele ei.

Impozanta Casă cu Lei cu siguranță era un reper important din Constanța, la fel și fostul Hotel Intim,
cel în a cărui mansardă a stat și Eminescu pe vremuri.

Desigur, niciun vizitator nu trebuie să rateze Moscheea Regală Carol I, cea ridicată cu atâta efort și
care astăzi este un simbol al orașului.

Hai să ne apropiem de faleză. Statuia lui Anghel Saligny cercetează depărtările, de parcă ar
supraveghea ridicarea silozurilor din port.

Aproape de Cazinou, chiar lângă bătrânul Far Genovez este Muzeul „Ion Jalea”. E sculptorul care în
primul război mondial și-a pierdut mâna stângă, iar toate sculpturile ulterioare le-a făcut cu o singură
mână. În fața muzeului sunt două, inclusiv cea mai cunoscută a lui Jalea, numită: “Arcaș odihnindu-
se”, creată în 1926. Ca și curiozitate, un arcaș din bronz, în miniatură, se odihnește și la Luxemburg,
donație a statului român către Curtea de Justiție din Luxemburg.

Insula Ovidiu

Te-ai gândit cum ar fi să locuieşti, măcar pentru un weekend, pe o insulă? Acum totul este posibil
datorită oazei de linişte situată pe lacul Siutghiol- singurul obiectiv de la noi din ţară care
funcţionează pe o insulă? Cu siguranţă vei uita de grijile cotidiene şi de aglomeraţia din timpul
săptămânii. Descoperă Plaja Corbu
 Tendinţa actuală este de a ne îndrepta către locuri neştiute, unde putem avea parte de liniştea mult-
visată. La doar 35 de kilometri de Constanţa se află cea mai sălbatică plajă de pe litoralul românesc.

Pentru cei dependenţi de adrenalină, dornici să încerce senzaţii extreme, Aerodromul Tuzla ( situat
la 25 de kilometri de Constanţa) satisface toate exigenţele. Poţi alege un salt în tandem care îţi va
oferi o privelişte de ansamblu asupra staţiunii Mamaia sau te poţi rezuma la un zbor de agrement
deasupra litoralului de la Marea Neagră.

M-am oprit insa in parcarea din fata Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, in Piata Ovidiu
(apropo de asta, orasul are o bila alba la parcari – usor de gasit si gratuite). Intrarea in Muzeul de
Arheologie m-a costat 11 lei si in ciuda faptului ca mare parte din muzeu si-a pastrat atmosfera din
urma cu mai bine de 20 de ani, a meritat o mica lectie de istorie. Cladirea care gazduieste acum
muzeul este vechea primarie a Constantei, construita in anul 1914. Parterul, adica partea de
Arheologie din muzeu, a fost un pic cosmetizat, astfel ca aici poti vedea doua morminte funerare cu
tot ansambul de obiecte si bijuterii.

Imediat langa Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie se afla Mozaicul Roman, un muzeu construit
in jurul partii care este cea mai bine conservata din vechiul edificiu roman. Intrarea este 5 lei si daca
nu esti pasionat de istorie si arheologie, probabil ca vei avea aceeasi senzatie ca si mine si anume:
muzeul este vechi si prost ingrijit, partile refacute din zidurile edificiului sunt cele care s-au daramat
cel mai repede si ca trei angajati pentru a vinde bilete de 5 lei inseamna ineficienta. Insa trebuie
vazut daca esti un roman care doreste sa stie ceva mai multe lucruri despre istoria romanilor. Muzeul
Marinei Romane •

Muzeul Marinei este adapostit in prezent de catre fosta Scoala Navala Superioara din Constanta
(1908) si prezinta istoria marinei romanesti si a flotei comerciale.

Cele mai importante domenii si subdomenii reprezentate in muzeu sunt sustinute de colectii
alcatuite din: amfore si ceramica veche, arme albe si de foc, arme sub apa, medalistica, uniforme,
aparatura de transmisiuni, motoare navale, ancore si elice, navomodele, nave originale si fragmente
ale unor epave, drapele si pavilioane, instrumente de navigatie, numismatica, tablouri, documente si
fotografii cu aspecte din marina, carte veche si presa de marina si modele de nave precum Marita
(1834) si bricul Mircea (1862), s.a.

• Muzeul de Arta Populara •

Cladirea Muzeului de Arta Populara din Constanta a fost ridicata la sfarsitul secolului al XIX-lea, avand
un plan arhitectural cu influente brancovenesti si destinata a servi initial ca sediu al vechiului Palat
Comunal. In urma cu 30 de ani a inceput constituirea fondului patrimonial al muzeului. Prima
expozitie cu obiecte din colectiile proprii, “Arta populara din Dobrogea”, a fost deschisa in anul
1975.Pentru a da muzeului un caracter national, interesul s-a orientat spre achizitii din zone
importante ale civilizatiei rurale traditionale, astfel incat in expozitia de baza a muzeului, “Arta
populara romaneasca”, sunt prezentate publicului esantioane reprezentative ale creatiei artistice
populare din toate zonele etnologice ale tarii: costume populare, textile pentru decorul interioarelor,
obiecte din lemn, metal si ceramica, elemente de arhitectura populara si mobilier, icoane pe sticla si
lemn, obiecte de cult datand din secolele XVIII si XIX. Civilizatia traditionala dobrogeana este
reprezentata prin tesaturi decorative de interior, obiecte de inventar gospodaresc, piese de port si
podoabe apartinand romailor, aromanilor, turco-tatarilor si lipovenilor.

• Catedrala Ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel •

Catedrala Ortodoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel a fost ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu,
intre 1883-1885, deschiderea sa avand loc abia la 22 mai 1895, din cauza noncorfomismului picturii,
care a trebuit sa fie refacuta de G.D. Mirea. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata,
impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Pictura este refata in 1959-1961,
de catre Gheorghe Popescu si Niculina Delavrancea, frescele fiind redate in factura neo-bizantina, cu
o coloratura romaneasca. Sculptura este bine reprezentata la catapeteasma si strane, ca si la
candelabre, policandre si sfesnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion
Mincu si lucrate la Paris.

• Marea Moschee •

Marea Moschee din Constanta, cunoscuta si drept Moscheea Carol, este un lacas de cult musulman
din Constanta, monument de arhitectura, construit intre anii 1910 si 1912. Se gaseste pe Str.
Arhiepiscopiei nr. 5 (Piata Ovidiu). Constructia a fost inceputa in anul 1910, din initiativa regelui Carol
I, in semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din orasul Constanta. Lucrarile s-au incheiat in
1912. Inaugurarea a avut loc in prezenta regelui. Initial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost
redenumita Moscheea Mahmud al II-lea. Totusi, in prezent, credinciosii musulmani o numesc “Kral
camisi” sau “Geamia Regelui”. Constructia a fost realizata dupa planurile ing. Gogu Constantinescu,
sub indrumarea arhitectului Victor Stefanescu, luand ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia.
Constructia a fost realizata din beton armat, in stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale
romanesti. Este prima cladire de beton armat construita in Romania. Moscheea se ridica pe locul
fostei Geamii Mahmudia din 1822. Minaretul, construit in stil maur, are inaltimea de 47 metri, iar
scara interioara numara 140 de trepte pana la locasul muezinului, de unde se anunta ora de
rugaciune in trecut. Moscheea are o frumoasa pictura murala interioara. In interior adaposteste un
faimos covor oriental, primit ca donatie din partea Turciei. Acesta provine din insula Ada Kaleh si are
o vechime de peste 200 de ani. Covorul impresioneaza prin marimea sa (9m x 16 m, in total 144 mp)
si prin greutatea sa de peste 490 kg. Acest masiv covor, lucrat de mana in renumitul centru de
artizanat Hereke, din Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.

• Edificiul roman cu mozaic •

Lucrarile edilitare intreprinse in anul 1959 in Piata Ovidiu au determinat descoperirea unui dintre cele
mai importante monumente ale anticului Tomis – Edificiul roman cu mozaic. Situat pe faleza de vest,
complexul este construit in trei terase si facea legatura intre nivelul orasului si cel al portului antic.
Monumentalul edificiu – cu peste 2.000 m patrati de mozaic – a fost inaltat in secolul al IV-lea e.n.,
poate sub imparatul Constantin cel Mare, fiind reparat in diverse etape pana la sfarsitul veacului al
VI-lea, cand isi incheie existeta, cazand in ruina – odata cu decaderea activitatilor comerciale ale
cetatii. Din suprafata initiala de 2.000 m patrata se mai pastreza circa 700 m patrati – suficient insa
pentru a deduce ca suntem in fata unei mari constrctii portuare. Terasa superioara era ocupata de o
sala de dimensiuni impresionante (100m lungime si 20 m latime), acoperita probabil, in antichitate,
cu o imensa bolta sprijinita de stalpi. De la aceasta sala, astazi se mai pastreaza parte din perete lung
si unul dintre peretii laterali. Primul prezinta o ordonanta de arcade deschise inspre mare, fiind
acoperit in intregime cu un placaj de marmura alba si policroma. Stalpii arcadelor areu decorati cu
frumoase capitele ornamentate cu frunze de acant si cu figuri yoomorfe sau antropomorfe in centru.

Surse: Primaria-Constanta.roAmatorii de fructe de mare si peste trebuie sa incerce restaurantul On

Plonge, situat in portul Tomis. Toate preparatele sunt facute din ingrediente proaspete, iar preturile
sunt mici. Cel mai recomandat este sa faceti o rezervare inainte pentru ca este foarte aglomerat, mai
ales in zilele de vara.

In fiecare seara, la restaurantul La Protap se organizeaza spectacole cu muzica live. Preparatele

traditionale cu specific romanesc, pescaresc, si preparate din vanat (caprioara sau mistret) sunt
foarte populare printre clientii restaurantului.

Restaurantul Amsters este localizat pe plaja din Constanta, iar in timpul verii, pe terasa au loc
petreceri incendiare. Locatia are terasa, restaurant cu meniuri traditionale si internationale, lounge si
beach bar.

La Scoica este unul dintre cele mai populare restaurante din Constanta. Deschis pana la orele tarzii
ale diminetii, restaurantul este frecventat de turistii care sunt istoviti si flamanzi dupa o noapte in
club. Decorul este modest, mesele sunt foarte apropiate, dar mancarea este buna, iar ospatarii destul
de promti.

Restaurantul La Dolce Vita este cunoscut pentru cele mai bune paste si pizza din oras. Chiar daca
preturile sunt ceva mai mari, comparativ cu alte restaurante de acelasi gen, localul merita incercat.
Restaurantul merita un plus pentru terasa spatioasa si plina de verdeata.

Irish Pub se bucura de succes printre localnici datorita mancarii foarte bune si a promptitudinii cu
care este adusa. Preturile sunt accesibile, iar ospatarii foarte amabili si zambitori. Amatorii de fructe
de mare si peste trebuie sa incerce restaurantul On Plonge, situat in portul Tomis. Toate preparatele
sunt facute din ingrediente proaspete, iar preturile sunt mici. Cel mai recomandat este sa faceti o
rezervare inainte pentru ca este foarte aglomerat, mai ales in zilele de vara.

In fiecare seara, la restaurantul La Protap se organizeaza spectacole cu muzica live. Preparatele

traditionale cu specific romanesc, pescaresc, si preparate din vanat (caprioara sau mistret) sunt
foarte populare printre clientii restaurantului.

Restaurantul Amsters este localizat pe plaja din Constanta, iar in timpul verii, pe terasa au loc
petreceri incendiare. Locatia are terasa, restaurant cu meniuri traditionale si internationale, lounge si
beach bar.

La Scoica este unul dintre cele mai populare restaurante din Constanta. Deschis pana la orele tarzii
ale diminetii, restaurantul este frecventat de turistii care sunt istoviti si flamanzi dupa o noapte in
club. Decorul este modest, mesele sunt foarte apropiate, dar mancarea este buna, iar ospatarii destul
de promti.

Restaurantul La Dolce Vita este cunoscut pentru cele mai bune paste si pizza din oras. Chiar daca
preturile sunt ceva mai mari, comparativ cu alte restaurante de acelasi gen, localul merita incercat.
Restaurantul merita un plus pentru terasa spatioasa si plina de verdeata.

Irish Pub se bucura de succes printre localnici datorita mancarii foarte bune si a promptitudinii cu
care este adusa. Preturile sunt accesibile, iar ospatarii foarte amabili si zambitori. BISERICA
ARMENEASCA din Constanta poarta hramul "SFANTA MARIA" si este situata pe tarmul marii, in
apropierea Bisericii grecesti, mai exact, pe strada Callatis. Mai putin cunoscuta constantenilor si
turistilor, poate si din cauza faptului ca edificiul nu iese in evidenta printr-o arhitectura
spectaculoasa, Biserica armeneasca intruchipeaza existenta poporului armean pe pamanturi
doborgene si reprezinta o pata de culoare pe harta multiculturalitatii constantene. Primii armeni au
ajuns in Dobrogea in secolul al XV-lea, stabilindu-se in acele vremuri la Babadag, centru administratiei
otomane care stapanea atunci tinutul dintre mare si Dunare. Armenii au ajuns mult mai tarziu la
Constanta, iar potrivit insemnarilor istorice, in 1740 acestia si-ar fi ridicat o biserica de lemn aproape
de malul marii.

Actuala Biserica armeneasca functioneaza intr-o cladire ridicata in anul 1880 si care a functionat ca
scoala pentru copiii comunitatii armene. In 1940 sala de spectacole aflata la primul etaj al scoalii a
fost transformata in lacas de cult, asta dupa ce biserica de lemn a comunitatii a fost distrusa de un
incendiu. Din cauza lipsei de elevi scoala a fost inchisa in 1948, iar Biserica a preluat intreaga cladire.

Biserica armeneasca este una apostolica si traditional ortodoxa ca si cea romaneascam, insa exista
mici diferente in ceea ce priveste celebrarea catorva sarbatori religioase. In general, biserica
armeneasca se aseamana cu cea ortodoxa romaneasca din punct de vedere arhitectural, avand
forma de nava sau cruce si fiind alcatuita din naos, pronaos si altar. Avand in vedere ca Biserica
armeneasca de la Constanta a fost amenajata intr-o fosta scoala, arhitectura sa este diferita fata de
cea a lacasurilor de cult traditionale. La interior peretii bisericii nu sunt pictati, ci sunt acoperiti cu
icoane de dimensiuni mari. Lacasului de cult a fost renovat intre anii 1990-1991 si 1998-2002 atunci
cand s-au adus imbunatatiri interiorului, acoperisului si tencuielii exterioare. Schimbarile
arhitectonice au dus la realizarea unor arcade largi, a unui altar deschis si a clopotnitei tipic
armenesti aflata in exteriorul cladirii.

De remarcat este faptul ca si in prezent slujbele din cadrul acestei biserici se tin in limba armeana
clasica, o limba pe care cei mai multi credinciosi nu o inteleg. Exista insa si situatii de exceptie, cum ar
fi casatoriile mixte, atunci cand oficierile se fac in limba romana. BISERICA GRECEASCA
"METAMORPHOSIS" este un lacas de mici dimensiuni amplasat in zona istorica a orasului, pe strada
Mircea cel Batran, aproape de plaja Modern. Povestea frumoasei biserici incepea in urma cu un secol
si jumatate, pe vremea cand Dobrogea era parte a Imperiului Otoman, si marca "nasterea" primului
lacas de cult crestin din Constanta. Constructia bisericii a demarat in anul 1862 cu acordul sultanului
Abdul Aziz Bin Mehmet Han care raspundea astfel pozitiv la cererea comunitatii elene de a construi
un lacas de cult in zona.

Cladirea bisericii a fost proiectata de arhitectul grec Iani Teoharidi care a respectat intocmai
cerintele impuse de sultan, si anume ca biserica sa nu fie mai inalta decat orice alta geamie din oras
si sa fie construita cat mai departe de cartierul turcesc.

Lucrarile au fost incheiate in anul 1867, chiar daca pe fatada cladirii este inscriptionat ca an de
finalizare 1868. Biserica "Metamorphosis" are o inaltime de doar 10 metri, lungimea de 25 de metri si
latimea de 12,5 metri si, la origine, nu era prevazuta cu turle (turnul care astazi se inalta in partea
dreapta a bisericii a fost adaugat abia in anul 1947). Pentru ridicarea bisericii s-au folosit caramizi si
piatra naturala, stalpii de sustinere au fost confectionati din lemn de cedru, iar podeaua a fost
acoperita cu marmura alba adusa din Grecia. Usile si ferestrele neboltite sunt protejate cu gratii din
fier forjat frumos lucrate. Interiorul bisericii are un aspect de sala, cu inaltime egala, iar arhitectura
aminteste de cladirile tipic grecesti.

Multe dintre obiectele care infrumuseteaza si astazi Biserica "Metamorphosis" sunt foarte pretioase
si au fost aduse din strainatate de etnicii eleni cu putin inainte ca lucrarile de constructie a lacasului
sa fie pornite. Remarcabile sunt cele patru policandre cu cristale de Murano donate in anul 1862,
sase sfesnice din argint aduse de la Constantinopol, o Evanghelie cu coperti de argint si foarte multe
icoane lucrate in perioada 1812-1870. Una dintre cele mai importante icoane ale bisericii grecesti
"Metamorphosis" este cea care il intruchipeaza pe Sfantul Fanurie, un sfant foarte iubit de ortodocsii
greci. Pictura originala din interiorul bisericii a fost realizata in ulei de un pictor venit de pe muntele
Athos, insa din cauza fumului degajat de lumanari aceasta s-a deteriorat si a fost inlocuita cu o alta
noua intre anii 1988-1989.

Pana in anul 1948 slujbele din cadrul Bisericii grecesti "Metamorphosis" erau oficiate de preoti greci,
insa odata cu plecarea din Constanta a ultimului preot elen, aceasta sarcina sacra a revenit preotilor
romani.

Un alt eveniment marcant in istoria lacasului de cult s-a petrecut in anul 1974. Atunci comitetul elen
care administra biserica a solicitat, din motive financiare, trecerea acesteia sub jurisdictia Bisericii
Ortodoxe Romane.

Cererea a fost aprobata, iar lacasul de cult a intrat in patrimoniul Arhiepiscopiei Dunarii de Jos si
Tomisului. Desi astazi "Metamorphosis" nu mai pastreaza decat in nume specificul de lacas de cult
elen, exista o sarbatoare pe care biserica o marcheaza si care aduna laolalta etnicii greci din oras.
Este vorba de sarbatoarea Sfantului Fanurie, celebrata pe 27 august.

In prezent, Biserica greceasca "Metamorphosis" starneste curiozitatea trecatorilor tocmai prin

dimensiunile sale mici si prin unicitatea BISERICA ROMANO-CATOLICA "SFANTUL ANTON DE
PADOVA" este situata in zona istorica a orasului Constanta, aproape de Moscheea Carol I si Catedrala
Sfintii Petru si Pavel. Impunatoarea biserica a fost construita intre anii 1935-1936 pe locul unei foste
capele romano-catolice. Schitele constructiei au fost intocmite de arhitectul Romano de Simon din
Bucuresti, care si-a stabilit ca model lacasurile de cult din nordul Italiei. Edificiul, care domina si astazi
peisajul orasului vechi, este construit din caramida rosie, iar din punct de vedere arhitectural se
incadreaza in curentul romanic.

Cladirile construite in stil romanic se remarca in primul rand prin masivitate si simplitatea liniilor
exterioare si interioare. O alta trasatura specifica bisericilor romanice o reprezinta prezenta arcurilor
de cerc in partea concava a boltilor. Prezenta geamurilor mici si a elementelor decorative de tip
rozeta sau fronton sunt ale caracteristici pregnante ale bisericilor construite in stil romanic. Toate
aceste trasaturi generale se regasesc si in cazul Bisericii Sfantul Anton de Padova.

De-a lungul istoriei sale, Biserica romano-catolica din Constanta a avut si episoade mai putin fericite.
Printre aceasta se numara preluarea bisericii de catre trupele sovietice in timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial. Comandantii trupelor rusesti au gasit turnul bisericii foarte potrivit pentru
supravegherea zonei portuare, astfel ca au transformat lacasul de cult in depozit pentru munitie.

O alta perioada dramatica in istoria Bisericii Sfantul Anton a fost era comunista atunci cand
credinciosilor le-a fost interzis sa mai participe la slujbe. Cu toate acestea, impunatorul lacas de cult a
rezistat tuturor incercarilor, ramanand una dintre cele mai frumoase si interesante cladiri ale orasului
Constanta.

Un moment important in cadrul Bisericii este sarbatoarea Sfantului Anton, cunoscuta si sub
denumirea de "sarbatoarea crinilor", celebrata in fiecare an pe data de 13 iunie. Oricand este un
moment potrivit sa vizitati biserica pentru a cunoaste o parte din obiceiurile catolice.arhiteBISERICA
“SFANTUL MINA” reprezinta o locatie deosebita, fiind o oaza de liniste in interiorul Constantei.
Lacasul de cult este situat in Parcul Tabacariei, pe malul lacului cu acelasi nume, ferit de zgomotul
orasului. Frumoasa biserica a fost construita intre anii 1995 – 1997 dupa planurile arhitectului
Nicolae Goga si respecta in cele mai mici detalii stilul traditional maramuresan. Pe langa frumusete,
impresionanta este inaltimea bisericii, a carei turla masoara 43 de metri si poate fi observata din mai
multe zone ale orasului. Datorita acestui aspect, Biserica “Sfantul Mina” din Constanta ocupa un loc
bine meritat pe lista celor mai inalte biserici de lemn din tara noastra.

Interiorul lacasului de cult impresioneaza si el prin frumusete simpla si austeritate, intreg mobilierul
si toate obiectele decorative fiind sculptate in lemn. Catapeteasma reprezinta principalul element
care va atrage atentia atunci cand pasiti in interiorul bisericii, iar pictura care o acopera a fost
realizata de pictorul bucurestean, George Sorin Nicolae.

Daca va aflati in Constanta, merita sa vizitati Biserica “Sfantul Mina” pentru a admira frumusetea
unui lacas de cult traditional romanesc si pentru a va reculege cateva clipe in linistea tulburata doar
de valurile marunte ale lacului. CATEDRALA ce poarta hramul SFINTII PETRU SI PAVEL reprezinta cel
mai mare si mai important lacas de cult ortodox din Dobrogea, fiind cunoscuta si sub numele de
Catedrala Arhiepiscopala a Tomisului. Biserica este amplasata in zona istorica a orasului, aproape de
bulevardul Elisabeta si faleza din zona Cazinoului.

Construita intre anii 1883 si 1885, frumoasa biserica a fost primul asezamant ortodox ridicat in
Dobrogea dupa eliberarea de sub dominatia Imperiului Otoman. Lacasul de cult a fost construit din
caramida si beton dupa planurile celebrului arhitect Ioan Mincu. Mobilierul interior, format din
catapeteasma, strane, candelabre, policadre si sfesnice este original si a fost executat la Paris, din
lemn de stejar, conform desenelor arhitectului. O parte din acest mobilier, de o eleganta iesita din
comun, este acoperit cu foita de aur si incrustat cu pietre semipretioase.

Din punct de vedere al picturii interioare originale, Catedrala Sfintii Petru si Pavel are o poveste
interesanta. Demersurile pentru zugravirea bisericii au fost demarate in anul 1888, la trei ani dupa
incheierea constructiei. Sarcina i-a fost acordata lui Demetrescu Mirea, un pictor celebru al vremii.

Opera creatoare a artistului avea sa schimbe nu doar infatisarea lacasului, ci si istoria acestuia. In
locul picturii traditionale bizantine, Mirea, un pictor cu viziune inovatoare, a preferat stilul realist,
atribuindu-le sfintilor chipuri ale unor personalitati din viata de zi cu zi a Constantei. Acest fapt a
atras dupa sine un scandal de proportii. Reprezentantii Bisericii Ortodoxe au fost socati de lucrarea
artistului. Acestia au refuzat sa organizeze slujba de sfintire a catedralei si au solicitat schimbarea de
urgenta a picturii.

Dupa aproape un deceniu in care biserica nu a functionat, Ministerul Cultelor a aprobat in 1895
sfintirea lacasului cu tot cu pictura existenta. In prezent controversata pictura nu mai exista,
deoarece Catedrala Sfintii Petru si Pavel a fost distrusain timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Biserica a fost reconstruita si resfintita in anul 1951. Noua pictura a fost realizata in tehnica fresco de
catre Gheorghe Popescu si Niculina Dona Delavrancea.

Pictura, realizata in stil neobizantin cu decoratiuni si motive romanesti, are o frumusete deosebita si
ofera Catedralei statutul de monument de arta, pe langa cel de monument arhitectonic. De remarcat
sunt cele doua fresce care "troneaza" la intrarea in Catedrala si care infatiseaza in detaliu Raiul si
Iadul.

Patrimoniul Catedralei Sfintii Petru si Pavel include icoane vechi, printre care si o icoana facatoare de
minuni a Maicii Domnului, evanghelii, epitafuri, obiecte de cult confectionate din materiale
pretioase, dar si moastele a trei sfinti.

In decembrie 2001, Catedrala Sfintii Petru si Pavel a fost declarata biserica arhiepiscopala cu caracter
manastiresc. De atunci, slujbele sunt oficiate de doua ori pe zi, dimineata si seara, de calugari care
locuiesc in Palatul Arhiepiscopal aflat langa catedrala.

DIFICIU ROMAN CU MOZAIC este situat in imediata vecinatate a Muzeului de Istorie Nationala si
Arheologie si a fost descoperit in anul 1959, in timpul unor lucrari edilitare desfasurate in Piata
Ovidiu. Cercetarile ulterioare descoperirii atesta ca monumentul a fost construit in secolul al IV-lea si
extins treptat pana in jurul secolului al VI-lea, atunci cand a incetat sa mai functioneze. In vremurile
sale de glorie edificiul reprezenta cea mai mare constructie de acest gen din intregul Imperiu Roman
si servea ca punct de legatura intre port si orasul antic, fiind locul in care se desfasurau activitatile de
comert si depozitare a marfurilor. La origini, constructia se intindea pe trei din cele patru terase ale
falezei portului tomitan. Prima terasa era situata la nivelul actual al Pietei Ovidiu si facea legatura cu
una din pietele publice ale orasului antic. Cateva magazii si impresionanta sala cu pavimentul de
mozaic ocupau urmatoarea terasa a edificiului. Sala cu mozaic reprezenta locul efectiv de intalnire al
negustorilor si oficialitatilor vremii. Ultima terasa era situata la nivelul cheiurilor portului antic si
cuprindea inca o serie de magazii boltite, acoperite astazi de calcare. Edificiul era prevazut cu un
sistem de scurgere a apelor pluviale, inca functional. Odata cu decaderea cetatii Tomis, in sec. VI,
edificiul nu a mai fost intretinut si s-a degradat. Cu toate acestea, fiind realizat din materiale de buna
calitate, pardoseala de mozaic s-a conservat foarte bine. In prezent, din suprafata totala de 2000 de
metri patrati a pavimentul cu mozaic se mai pastreaza doar o portiune de aproximativ 850 de metri
patrati. Podeaua incaperii este de o frumusete unica si este formata din doua parti distincte: un
chenar care inconjoara sala si care cuprinde motive geometrice si vegetale si mozaicul propriu-zis,
alcatuit din pietricele de diferite culori: alb, rosu, negru, verde, galben.

Amenajarile muzeistice adapostesc colectii de marfuri gasite in magaziile edificiului: ancore, lingouri,
greutati, amfore cu vopsele si rasini, statuete, colectii de opaite, placaje de marmura, mozaic
policrom, capete de pilastru. FARUL GENOVEZ este un monument care poate trece foarte usor
neobservat, insa frumusetea si importanta sa pentru istoria orasului Constanta sunt de necontestat.
Farul Genovez este amplasat pe faleza orasului, intre Cazino si fostul Hotel Carol (astazi,
Comandamentul Marinei).

In ciuda numelui, monumentul nu are nimic in comun cu genovezii. Intr-un articol pe tema istoriei
Farului Genovez, publicat in anul 2004 intr-un ziar local, jurnalista Maria Comanita Cica, mentiona ca:
"Genovezii au poposit si in portul constantean dar nu au cladit aici niciun far. Renumele lor de
stapanitori ai marilor a strabatut veacurile, iar constructia acestui far le-a fost atribuita deoarece se
incetatenise ideea ca tot ce este mai bun prin porturile Orientului li se datoreaza." In acelasi articol
este citat scriitorul Petre Covacef care, in lucrarea sa "Povestea Farului Genovez", povesteste ca "mai
degraba numele de genovez vine de la un calificativ care a fost acordat de turcii care au ocupat
Dobrogea pana in 1878. Turcii care se aflau atunci pe aceste locuri, oameni modesti in traiul lor si in
constructiile de locuinte ramase de la ei, au fost impresionati de constructiile mai mari intalnite la
Constanta incepand cu secolul al XV-lea [...].

Impresionati de zidurile groase intalnite in mai multe locuri din Constanta le-au denumit in graiul lor,
Geneviz Calee (cetate genoveza). La Constanta au existat mai multe constructii care au purtat numele
de Chei genoveze, Magazii genoveze si nu se putea ca o constructie de far sa nu se numeasca Far
Genovez."

De-a lungul istoriei pe locul actualului stabiliment au mai functionat alte doua faruri. Ultimul dintre
ele a fost reconstruit intre anii 1858 si 1860 de catre un inginer francez de origine armeana care a
poposit in Constanta dupa incheierea razboiului Crimeei, intemeindu-si aici o familie. Astfel s-a
nascut frumosul Far Genovez!

Monumentul are o inaltime de 16 metri, forma octogonala si este construit din blocuri de piatra
naturala, cioplite pe toate fetele si unite intre ele cu mortar facut din var si nisip de mare amestecat
cu scoici. Farul se continua cu o cupola metalica cu opt geamuri din care era proiectata lumina. La
randul sau, varful cupolei este decorat cu elemente care indica punctele cardinale. In interior se afla
o scara in forma de spirala, cu 53 de trepte, care ne conduce catre cupola metalica. Forma
octogonala este cea care ii ofera farului o nota de unicitate, facandu-l sa fie o constructie orginala.

Farul ii calauzea pe marinari cu ajutorul luminii sale albe care se inalta la 21 de metri deasupra marii
si avea o vizibilitate de circa 5 kilometri in larg.

Spre deosebire de alte constructii de acelasi tip, lumina farului de la Constanta nu se rotea.
Stabilimentul a functionat pana in anul 1905, atunci cand a fost inlocuit cu un far modern, devenind
in acel moment unul dintre cele mai cunoscute si pitoresti monumente ale orasului Constanta.
GEAMIA HUNCHIAR este amplasata in zona istorica a orasului, la cativa pasi de Muzeul de Arta
Populara. Acest lacas de dimensiuni nu prea mari are o insemnatate imensa pentru istoria si
multiculturalitatea Constantei, fiind cel mai vechi edificiu de cult musulman din oras.

Filele istoriei ne povestesc ca, la inceputul secolului al XIX-lea, Constanta, care ocupa atunci doar
zona peninsulara (actuala zona istorica, de la Cazino pana aproape de Muzeul de Arta Populara), era
marginita de un zid de aparare cu bastion construit de turcii care stapaneau Dobrogea la acea vreme.
Acest zid de aparare a fost distrus intre anii 1828 - 1829, din el ramanand doar un morman de pietre
albe. Din acele ramasite a fost inaltata in anul 1867 frumoasa geamie Hunchiar, al carei nume
inseamna in limba turca "guvernator".

Avand o arhitectura specifica stilului maur, Geamia Hunchiar este un edificiu simplu, alcatuit dintr-un
corp principal de forma patrata, care adaposteste sala de rugaciuni, si un minaret inalt de 24 de
metri, prevazut in partea superioara cu un cerdac. Din minaret, care este echivalent cu clopotnita
bisericilor crestine, se face chemarea la rugaciune. In trecut, imamul, preotul, musulman, urca de 5
ori pe zi in varful minaretului pentru a anunta credinciosii, in limba araba, ca a sosit vremea
rugaciunii. Si astazi se poate auzi chemarea imamului, rostita in limba araba, din minaretul geamiei
Hunchiar. Singura diferenta este ca imamul nu mai urca in cerdacul minaretului, ci se foloseste de
difuzoare pentru a raspandi in vazduh chemarea la rugaciune.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial geamia Hunchiar a fost serios avariata, fapt care a dus la
inchiderea sa. Lacasul de cult a ramas in acest stadiu pana in 1990 cand reprezentantii cultului
musulman s-au ocupat de renovarea sa. Inca mai pot fi observate bucatile de piatra alba care au
alcatuit zidul de aparare al Constantei.

In interior, geamia Hunchiar este prevazuta cu o sala simpla, de forma patrata unde credinciosii se
roaga. Podeaua este acoperita in totalitate de covoare persane foarte frumoase, iar peretii sunt lipsiti
de picturi care sa redea scene religioase. Singurele obiecte care infrumuseteaza peretii geamiei sunt
cateva tablouri in care sunt scrise cu litere arabe versete din cartea sfanta, Coran. Principalul element
de cult din interiorul geamiei este mihrabul, locul de unde imamul oficiaza slujbele religioase. Acest
altar, daca putem sa-l numim asa, reprezinta o "nisa" in perete si este imbracat intr-o faianta
speciala, adusa din Turcia si inscriptionata cu versete din Coran. Dinaintea mihrabului este asezat un
covor persan rosu, lucrat manual, daruit in 2001 de presedintele Turciei. De retinut este faptul ca
mihrabul este orientat intotdeauna catre orasul sfant al musulmanilor, Mecca. In dreapta mihrabului
se afla minbarul, locul din care imamul predica in zilele de vineri si in zilele de sarbatoare. Minbarul
reprezinta calea lui Allah si apare sub forma unui balcon de lemn cu trepte. Numarul scarilor este
intotdeauna impar si variaza in functie de marimea lacasului de cult.

Daca pasiti pentru prima data intr-o geamie este bine sa stiti ca se impun cateva reguli de conduita,
cum ar fi tinuta decenta si pastrarea linistii. De asemenea, se stie ca oricine intra intr-un lacas de cult
musulman, fie ca sa se roage, fie ca sa il viziteze si indiferent de credinta, trebuie sa se descalte.
Aceasta regula este impusa din motive de igiena, pentru ca, in cursul rugaciunii, credinciosii
musulmani ating cu fruntea podeaua. Daca vizita dumneavoastra se suprapune momentului
rugaciunii, este bine sa evitati sa treceti prin fata unui credincios care se roaga. GRAVITY PARK din
Constanta este cel mai mare complex in aer liber din Romania dedicat sporturilor extreme. Amplasat
pe strada Soveja, mai precis, pe malul sudic al Lacului Tabacarie, Gravity Park a fost inaugurat cu
multa adrenalina pe data de 24 mai 2008 printr-un spectacol la care au luat parte sportivi din toata
tara. Parcul are o suprafata totala de 8500 de metri patrati si este impartit in zone speciale pentru
trial, dirt jumping, climbing, bouldering si evident skate si role. Pe langa piste, Gravity Park le ofera
vizitatorilor: skateshop, internet cafe, vestiare, dusuri, centru inchiriere echipamente si centru de
prim ajutor, iar pe viitor pizzeria si terasa. Gravity Park este locul in care se desfasoara unele dintre
cele mai importante concursuri de sporturi extreme din tara. Daca va aflati in Constanta, merita sa
vizitati macar odata parcul Gravity!

OSCHEEA CAROL I, amplasata in Piata Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din tara si
totodata unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice de pe meleagurile noastre.
Lucrarile de ridicare a cladirii au inceput in 1910, la initiativa regelui Carol I (motiv pentru care
edificiul ii poarta numele) si au fost incheiate in anul 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai
in prezenta familiei regale si a reprezentatilor cultului musulman in Romania.

Proiectul moscheii a fost realizat de catre Victor Stefanescu, unul dintre arhitectii de rang ai
inceputului de secol XX, iar constructia a fost ridicata de Gogu Constantinescu

Impartasind un frumos si unic amestec de elemente arhitecturale egipteano-bizantine si romanesti,

Moscheea Carol I este prima cladire din tara noastra pentru a carei constructii a fost folosit betonul
armat. Un element distinctiv al edificiului este imensa cupola, construita din inovatorul material
mentionat mai sus. Desi specifica multor lacase de cult musulman, cupola este un element
arhitectural de inspiratie crestina, mai exact, bizantina.
 Dupa includerea Constantinopolului sub autoritatea otomana in anul 1453, multe edificii de cult
musulman de pe teritoriul Imperiului au avut ca prototip marile catedrale si biserici crestine, in
special catedrala Sfanta Sofia din Istanbul, transformata in moschee de catre otomani. Un alt
element care atrage atentia asupra moscheii constantene este minaretul inalt de 47 de metri care
domina peisajul zonei, putand fi observat chiar si de pe mare. In interiorul turnului se afla 140 de
trepte care ii calauzesc pe vizitatori intr-o spirala ce pare interminabila catre terasa din varful
minaretului, un loc superb din care pot admira panorama orasului. Atat in varful minaretului, cat si
pe cupola se inalta semet simbolul lumii musulmane, semiluna.

Accesul in interiorul Moscheii Carol I se face prin cele doua usi masive din marmura neagra cu
ornamente de bronz, mesterite dupa modelul celor intalnite la palatele sultanilor. Odata intrati in
sala moscheii veti descoperi o incapere patrata, cu latura de 14 metri, si decoruri simple. Spre
deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, astfel ca veti
remarca imediat lipsit podoabelor, statuilor si imaginilor religioase. Singurele obiecte care
infrumuseteaza peretii moscheii sunt niste tablouri de mici dimensiuni si forma octogonala in care
sunt inscrise cu litere arabe numele lui Allah si al profetului Mahomed. Ridicandu-va privirea catre
tavanul salii, veti observa in mijlocul acestuia o cupola inalta, inconjurata de geamuri, in centrul
careia atarna in echilibru perfect un frumos candelabru de inspiratie araba. Tavanul salii este pictat in
nuante de albastru si motive florale simple, ducandu-ne cu gandul la bolta cereasca. Principalul
element de cult care va va capta atentia este mihrabul. Acesta este un fel de altar din care preotul
musulman, denumit imam, oficiaza slujba religioasa in fiecare zi. Pentru a va putea forma o imagine a
mihrabului, trebuie sa stiti ca acesta are forma unei nise "scobite" in peretele salii si este orientat
catre Mecca.

De jur imprejurul sau veti putea observa o banda de culoare inchisa pe care sunt inscrise cu litere
arabe cele 99 de atribute ale lui Allah. Indreptandu-va privirea catre partea dreapta a mihrabului, veti
observa minbarul, locul din care imamul predica in zilele de vineri si in zilele de sarbatoare. Loc sfant,
in care nu are acces oricine, minbarul reprezinta calea lui Allah si apare sub forma unui balcon de
lemn cu trepte. Numarul scarilor este intotdeauna impar si variaza in functie de marimea moscheii.

Imamul isi tine predica asezat intotdeauna cu 2 trepte mai jos fata de treapta cea mai de sus a
minbarului. Faianta care imbraca anumite protiuni din peretii salii a fost donata de statul turc in anul
1910 si este una foarte speciala, fiind destinata doar lacaselor de cult. Placile ceramice sunt colorata
in nuante apropiate de cele ale tavanului si decorata cu motive florale asemanatoare.

Moscheea detine numeroase obiecte de patrimoniu dintre care amintim covorul lui Abdul Hamid,
unul dintre cele mai vechi covoare orientale din Europa. Covorul, care are o suprafata de 144 de
metri patrati si cantareste aproape 500 de kilograme, a fost donat de sultan moscheii de pe insula
Ada-Kaleh (petic de pamant situat in mijlocul Dunarii, la 3 kilometri in aval de localitatea Orsova).

Intinderea de pamant s-a scufundat in anul 1970 (ca urmare a amenajarii barajului Portile de Fier I),
iar covorul a fost donat lacasului de cult constantean. O alta atractie a Moscheii Carol I o reprezinta
central termica a cladirii – este aceeasi din 1910 si inca functioneaza.
De-a lungul timpului, Moscheea Carol I a reprezentat o atractie pentru toti cei indragostiti de
Constanta si de zona veche a orasului.

Ca mai toate edificiile de interes major, Moscheea Carol I a avut si perioade de declin. In anul 1936,
ziaristul si dramaturgul T. Soimaru relata ca: "de Moscheea din centru nimeni nu se ingrijeste. A
facut-o regele si o sa o manance marea. A intrat saratura si umezeala in ea pe ogeac si usile ce
clantanesc de frig. [...] Covoarele in care picioarele se infundau ca in asfalt vara sunt uzate, iar
faimosul covor al lui Abdul Hamid o poveste."

Trecerea timpului nu a permis insa ca umbra uitarii sa cada peste frumoasul lacas de cult musulman,
asa ca Moscheea a fost supusa mai multor procese de reparatie. In prezent, atrage cateva mii de
vizitatori pe an, dezvaluindu-le din tainele unei religii mai putin cunoscute pe teritoriul tarii noastre.

Atunci cand pasiti pentru prima data intr-un lacas de cult musulman trebuie sa stiti ca respectarea
unor reguli de conduita este imperioasa. Nu sunt multe si nici greu de dus la indeplinire! In primul
rand, se impune ca tinuta sa fie una decenta (daca nu puteti respecta aceasta regula, reprogramati
vizita). Inainte de a pasi in interiorul moscheii trebuie neaparat sa va descaltati, iar daca o slujba este
in plina desfasurare aveti grija sa va dati telefoanele mobile pe silentios si sa nu treceti prin fata
persoanelor care se roaga.

Pentru a admira frumusetea Moscheii Carol I trebuie sa scoateti din buzunar o taxa simbolica - 4 lei in
cazul adultilor si 2 lei in cazul copiilor si studentilor. Orarul de vizita este extins pe perioada verii,
incadranu-se in intervalul orar 8-20. In restul anului Moscheea Carol I isi inchide portile pentru
vizitatori la orele 17. mplasat in inima Constantei, la intersectia dintre bulevardele Tomis si
Ferdinand, MUZEUL DE ARTA este o institutie care impresioneaza prin valorile artistice pe care le
adaposteste. Declarat a doua institutie de acest gen din Romania, dupa Muzeul de Arta din Bucuresti,
muzeul constantean este adapostit de o cladire cu o istorie plina de insemnatate pentru urbea de la
malul marii. Impunatoarea cladire care adaposteste astazi colectiile Muzeului de Arta a fost prima
scoala ridicata in Constanta. Institutia de invatamant a fost construita intre anii 1891 - 1893 la
initiativa primarului de la acea vreme, care dorea sa schimbe infatisara urbei prin cateva cladiri
impunatoare. Scoala a purtat numele "Principele Ferdinand si Principesa Maria" si adapostea doua
institutii de invatamant individuale si total separate: una pentru baieti si alta pentru fete.

Prima scoala din Constanta a functionat in aceasta cladire pana in anul 1985, atunci cand edificiul a
transformat in anexa a Muzeului de Arta care exista la Constanta de cateva decenii, fara a avea insa
un sediu fix. Trebuie mentionat ca Muzeul de arta de la malul marii dispunea de un patrimoniu bogat
inca dinainte ca institutia sa fie mutata in caldirea fostei scoli. Un moment important in istoria
Muzeului de Arta din Constanta s-a petrecut in anul 1990, atunci cand lucrarile din vila de protocol a
lui Nicolae Ceausescu de la Neptun au fost donate institutiei. Atunci au intrat in posesia muzeului
picturi si sculpturi ale unor celebri artisti romani.

Dedicat picturii, sculpturii si graficii, muzeul constantean detine in prezent un patrimoniu de peste
7400 de lucrari, organizat cronologic, care ilustreaza exemplar arta romaneasca. In galeriile muzeul
sunt prezenti toti marii artistii romani prin opere de arta de o frumusete rara.
Odata intrati in muzeul, vizitatorii sunt intampinati de operele artistilor din perioada de debut a
picturii romanesti (sec. al XIX-lea). In aceasta sectiune sunt expuse opere de referinta ale lui Nicolae
Grigorescu, Stefan Luchian, Theodor Aman si Nicolae Tonitza. Ne vedem obligati sa subliniem faptul
ca muzeul detine colectia intreaga a pictorului Tonitza, ceea ce inseamna peste 70 de lucrari.
Perioada interbelica, recunoscuta ca fiind un moment glorios pentru arta romaneasca, este la fel de
bine reprezentata prin lucrari ale unor pictori celebri, precum Theodor Pallady si Gheorghe Petrascu.
Expozitia de pictura a Muzeului de Arta se continua cu opere exceptionale ale unor pictori romani
mai mult sau mai putin recunoscuti, carora istoria artei romanesti le va acorda la un moment dat
locul binemeritat. Alaturi de impresionanta colectie de picturi, muzeul constantean detine si o
importanta colectie de sculpturi care poarta semnatura unor nume celebre dintre care putem
exemplifica pe Dimitrie Paciurea, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Ion Jalea, etc. Atractia principala a
expozitie de sculptura o reprezinta frumoasa opera a sculptorului Dimitrie Paciurea, intitulata
"Himera apei", amplasata in mijlocul salii principale a muzeului.

Ceea ce multe persoane nu stiu este faptul ca Muzeul de Arta din Constanta nu inseamna doar
expozitiile deschise publicului, ci are si o fata nevazuta, cu o valoare poate mai mare decat cea
expusa. Este vorba despre patru depozite in care se afla cea mai mare parte a patrimoniului muzeului
si care sunt destinate conservarii lucrarilor.

In incheierea acestui articol mentionam cateva dintre cele mai de pret opere expuse in cadrul
Muzeului de Arta din Constanta: "Cap de fetita" - Nicolae Tonitza, "Drum de seara" - Ioan Andreescu,
"Lae de tigani la drum", "Primavara", "Rodica", "Cos cu cirese" - Nicolae Grigorescu, "Flori" - Stefan
Luchian, etc.

MUZEUL DE ARTA POPULARA este amplasat in zona istorica a Constantei, la intersectia bulevardului
Tomis cu strada Traian. Muzeul este gazduit de o cladire cu mare insemnatate pentru istoria orasului.
Edificiul a fost construit in anul 1893 si a servit pentru o perioada de timp ca sediu al Primariei, fiind
denumit Palatul Comunal. De-a lungul timpului cladirea a avut si alte destinatii, insa din anul 1975
gazduieste Muzeul de Arta Populara, o institutie culturala de frunte a Constantei.

Ideea crearii unui muzeul al etnografiei la malul marii s-a nascut la inceputul anilor '60 din sarguinta
mai multor institutii similare din tara: Muzeul Brukental din Sibiu, Muzeul de Arta Populara si Muzeul
Satului din Bucuresti. La origini, muzeul a fost conceput ca un exponent al etnografiei dobrogene,
astfel ca in anul 1975 a fost organizata prima expozitie care oferea o viziune inchegata asupra vietii
din satul traditional dobrogean. Zece ani mai tarziu, insa, se remarca o orientare a achizitiilor si catre
alte zone etnografice ale tarii. Un moment important in existenta Muzeului de Arta Populara din
Constanta s-a produs in anul 1990, atunci cand muzeul capata personalitate juridica. Din acel
moment, institutia a continua sa fie o prezenta remarcabila intr-o lume in care traditiile, obiceiurile,
folclorul si portul romanesc sunt amenintate de modernizmul excesiv care a cuprins societatea
actuala.
 In prezent, Muzeul de Arta Populara din Constanta adaposteste un patrimoniu impresionant, format
din peste 15.000 de exponate care ilustreaza cultura folclorica din diverse colturi ale Romaniei. In
galeriile muzeului puteti admira colectii minunate de icoane pe sticla si lemn, ceramica, port popular,
scoarte, tesaturi, podoabe si ustensile folosite de taranii romani. Obiectele de uz gospodaresc se
regasesc intr-o varietate impresionanta, fiind confectionate din lemn, metal sau ceramica si acopera
o arie geografica foarte mare. Dintre obiectele de patrimoniu se remarca colectiile de port popular si
tesaturi pentru uz gospodaresc si decor. Bogatia culorilor si motivele florale, vegetale, zoomorfe,
antropomorfe, alternate cu dungi si alte forme geometrice creaza compozitii ornamentale de o
frumusete aparte.

Exceptand zilele de luni si marti, Muzeul de Arta Populara este deschis publicului interesat de
frumusetea, unicitatea si diversitate culturii populare romanesti in intervalul orar 9 - 17. Institutia
organizeaza periodic evenimente menite sa puna in lumina diverse teme ale folclorului si culturii
romanesti. Taxa de acces in interiorul muzeului este de 8 lei pentru adulti, 4 lei pentru grupuri
organizate de adulti si 2 lei pentru studenti si elevi in grupuri organizat

Elisabeta, la cativa pasi de Catedrala Sfintii Petru si Pavel. Institutia este gazduita de o frumoasa
cladire construita in stil brancovean la inceputul secolului XX. In interiorul muzeului sunt expuse
peste 200 de lucrari superbe donate de sculptor in anul 1969 si de familia acestuia, in 1984, dupa
moartea sa.

Sculptorul Ion Jalea s-a nascut pe data de 19 mai 1887 in satul tulcean Casimcea. Ulterior, parintii
acestuia se muta intr-un sat din apropierea Constantei (Ciorcarlia de Jos), moment in care viitorul
sculptor isi leaga destinul pentru totdeauna de orasul de la malul marii. In anul 1899 Ion Jalea incepe
ciclul gimnazial la Gimnaziul pentru baieti "Mircea cel Batran".

Este perioada in care isi descopera talentul pentru artele plastice sub indrumarea unuia dintre cei
mai cunoscuti pictori constanteni ai vremii. Sprijinit de Primaria Constanta, care ii acorda o bursa, Ion
Jalea isi continua studiile la Bucuresti, aprofundand artele plastice. Studiile universitare si le
desfasoara la Paris, acolo unde are ca mentori cativa maestrii cunoscuti ai artelor plastice. Odata cu
intrarea in razboi a Romaniei, Jalea, care avea la acea vreme 30 de ani, se reintoarce pe meleagurile
natale unde se inroleaza in armata. Un an mai tarziu, sculptorul este grav ranit si, printr-o ironie a
sortii, isi pierde mana stanga.

Pasiunea pentru sculptura a reusit sa depaseasca insa limitarile impuse de infirmitatea sa, iar
sculptorul continua sa isi "modeleze" operele cu o singura mana.

De-a lungul carierei, Ion Jalea a abordat arii tematice foate variate. Sculpturile sale intruchipeaza
scene alegorice, mitologice, schite de front, legende populare, figuri de tarani, nuduri, portrete, etc.
Crestinismul a fost printre temele preferate ale sculptorului dobrogean. Evanghelistii, statuile
Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si portretul Sfantului Pantelimon sunt doar cateva dintre operele cu
tema religioasa care pot fi admirate in muzeul constantean. De asemenea, o alta sursa puternica de
inspiratie izvora din originile sale, avand la baza viata rurala. Din aceasta arie tematica fac parte
lucrarile "La arat", "Oameni carand saci", "La plug", "Taranca cu dovleci", "Femeie cu spic". Sculptorul
nu s-a limitat nici la capitolul materiale, operele sale fiind lucrate in bronz, gips, marmura si alte tipuri
de piatra naturala.
In anul 1968 Ion Jalea doneaza Muzeului de Arta din Constanta 108 dintre lucrarile sale de capatai. O
mica parte dintre acestea a fost expusa in cladirea principala a muzeului, restul de lucrari putand fi
admirate in cadrul Muzeului de Sculptura Ion Jalea.

Printre lucrarile expuse in cele doua muzee constantene se regasesc autoportrete ale artistului,
portrete ale parintilor sai si ale celor doua fiice, portretul scriitorului Liviu Rebreanu si un cap de
Madona de o rara valoare.

La subsolul muzeului care poarta numele artistului se afla o alta opera de o frumuste si importanta
covarsitoare: o statuie cu inaltimea de 3-4 metri care o infatiseaza pe regina Elisabeta.

Ion Jalea a incetat din viata in anul 1983 la Bucuresti, la varsta de 96 de ani. Dupa moartea artistului,
familia acestuia a mai donat muzeului constantean o parte dintre operele sale.

Muzeul de Sculptura Iona Jalea poate fi vizitat in intervalul orar 9.00-17.00, cu exceptia zilelor de Luni
si Marti atunci cand institutia isi tine portile inchise. MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA SI ARHEOLOGIE
din Constanta este unul dintre cele mai bogate muzee din Romania si a doua institutie de profil, ca
marime, dupa Muzeul National de Istorie al Romaniei din Bucuresti.

Piatra de temelie a muzeului a fost pusa in anul 1879 de catre Remus Opreanu, primul prefect al
administratiei romanesti din Dobrogea, in incercarea de a contracara contrabanda cu piese antice
descoperite in santierele arheologice ale Constantei. Timp de aproape un secol, Muzeul de Istorie din
Constanta a cunoscut perioade de declin si inflorire, fiind dezorganizat, reorganizat si mutat in
diferite locatii din oras. In anul 1977 exponatele muzeului sunt mutate definitiv in sediul actual din
Piata Ovidiu. Impunatoarea cladire a muzeului a fost construita in stil arhitectural romanesc la
inceputul secolului al XX-lea si a servit ca sediu al Primariei pana in anul 1921.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie se mandreste cu un patrimoniu impresionat, format din

peste 430.000 de obiecte care dateaza din paleolitic pana in epoca moderna. Muzeul se diferentiaza
de institutiilor similare din alte judete prin faptul ca, desi pune accent pe istoria Dobrogei, are o arie
tematica nationala.

Institutia adaposteste obiecte de origine greaca, romana, bizantina si medievala (unelte si arme din
piatra, bronz si fier), ceramica, elemente arhitectonice antice (coloane, capiteluri, frontoane,
decoruri, etc.), sculpturi antice, vase din sticla, statuete din bronz, bijuterii, numismatica (colectia
cuprinde monede din argint, bronz si aur, unele dintre ele fiind unice), icoane, documente, harti,
machete, fotografii, telegrame, reviste, obiecte ce au apartiunut unor personalitati ale inceputului de
secol XX, piese de mobilier si alte obiecte cu o mare incarcatura istorica.

La parterul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie se afla doua sali in care sunt expuse
monumente arheologice cu valoare deosebita, raritati si piese unicat. Din aceasta sectiune se fac
remarcate: Sarpele Glykon – piesa unica in lume, reprezentand o zeitate din mitologia romana (sec. II
d.Hr.), Grupul statuar Fortuna cu Pontos - divinitati protectoare ale portului si cetatii Tomis (sec. II-III
d.Hr.), Aedicula cu dubla reprezentare a zeitei Nemesis – una dintre cele mai remarcabile piese ale
Muzeului (sec. II d. Hr.), colectii de podoabe din aur, pietre si camee, tezaurul de vase de argint
Sucidava-Izvoarele, etc.

In cadrul celorlalte etaje ale muzeului exponatele sunt ordonate cronologic, incepand cu primele
dovezi de locuire a Dobrogei si incheindu-se cu epoca moderna. Dintre aceste piese se remarca
"Ganditorul" si perechea sa, piese emblematice pentru cultura Hamagia (Neolitic).

Complexul muzeal de istorie si arheologie este completat la exterior de un amplu lapidariu

(ansamblu de pietre gravate si sculptate) si de Edificiul Roman cu Mozaic, un monument istoric unic
in Europa de Est prin dimensiunile sale.

INFORMATII GENERALE

Adresa: Piata Ovidiu, nr.12, Constanta

Tel: 0241/614.583; 0241/618.763

Program in extrasezon: 09:00 - 17:00

Program in sezon: 09:00 - 20:00

Luni si marti - inchis

Intrarea: 11 lei – Adulti, 5 lei – Grupuri organizate si copii

Durata vizitei: 2 oreMUZEUL MARINEI ROMANE din Constanta este cea mai importanta institutie de
acest gen din Romania si adaposteste marturii pretioase ale evolutiei marinei militare si civile din tara
noastra. Situat pe strada Traian, muzeul este gazduit de o cladire impunatoare care are o istorie la fel
de interesanta ca exponatele pe care le adaposteste. Edificiul a fost ridicat in anul 1909 si a gazduit
Scoala superioara de marina, prima institutie de invatamant superior din Dobrogea.

Ideea infiintarii unui muzeu al Marinei Romane s-a conturat pentru prima data in anul 1919, odata
cu scoaterea din uz a catorva nave ale flotei romane. In ciuda incercarilor repetate, ideea nu s-a
concretizat decat la sfarsitul anilor '60 la initiativa lui Nicolae Ceausescu care si-a exprimat dorinta de
a vizita o astfel de institutie. Muzeul Marinei Romane a fost inagurat oficial pe data de 3 august 1969.

Baza de exponate a muzeului este una foarte mare si este organizata in mod cronologic, prezentand
istoria marinei militare si comerciale din tara noastra, evolutia navigatiei si a mijloacelor de navigatie
in spatiul carpato-danubiano-pontic. Muzeul incepe sa istoriseasca povestea navigatiei pe meleaguri
autohtone cu perioada antica. Aceasta epoca este ilustrata cu ajutorul hartilor din piatra, al
machetelor unor corabii grecesti si romane, mulajelor de pe Columna lui Traian si chiar a unor
luptatori daci si romani in marime naturala si continua cu ancore si amfore originale, descoperite pe
fundul Marii Negre. Povestea continua cu epoca medievala, o perioada foarte bine ilustrata in cadrul
muzeului si care se leaga in principal de domniile a doi dintre cei mai importanti domnitori romani:
Mircea cel Batran si Stefan cel Mare. In cadrul acestei sectiuni sunt expuse machete ale unor corabii,
mijloace traditionale de navigatie, decoruri ale unor nave, o trusa de navigatie care contine piese de
navigatie extrem de rare, etc.

Colectiile Muzeului nu sunt doar unice, ci si inedite si spectaculoase. Ele inglobeaza noduri
marinaresti, ancore - unele dintre ele avand dimensiuni impresionante, timone, arme de toate
felurile – de la arme albe confectionate de daci pana la piese de artilerie. Colectia de navomodele
ocupa un loc important printre exponatele Muzeului Marinei Romane, cuprinzand 150 de machete
ale navelor militare si civile care au alcatuit flota romaneasca de-al lungul istoriei. Muzeul cuprinde si
o importanta colectie de uniforme de marina. Prima tinuta oficiala a marinarilor romani dateaza din
1850, an in care a fost introdusa uniforma. Muzeul dedica o colectie speciala personalitatilor care au
facut istorie in Marina Romana si care si-au legat numele pentru vesnicie de aceasta. Doar doua
exemple ar fi cel al marinarul scriitor, Jean Bart, care in anul 1932 a facut demersuri pentru
infiintarea unui muzeul al marinei la Constanta, si cel al ofiterului Dimitrie Stiubei, considerat cel mai
mare marinist roman.

Ne oprim aici cu insiruirea cronologica a colectiilor cuprinse in cadrul Muzeului Marinei Romane. Nu
vrem sa va dezvaluim prea multe detalii, ci sa va lasam pe dumneavoastra sa descoperiti toate
colectiile muzeului intr-o vizita care vi se va parea cu siguranta impresionanta. INSULA OVIDIU din
Lacul Siutghiol este unul dintre locurile care exercita o adevarata atractie asupra turistilor care sosesc
in statiunea Mamaia. De-a lungul timpului, micul petic de pamant a starnit curiozitatea si imaginatia
oamenilor, care au tesut in jurul sau o serie de legende. Una dintre aceste povestiri are legatura cu
originea numelui pe care il poarta insula. Se spune ca, in timpul exilului sau, poetul Ovidius Publius
Naso se retragea pe acest petic de pamant pentru a-si scrie versurile, astfel insula a fost botezata cu
numele sau. In realitate, specialistii nu au gasit nicio dovada care sa ateste prezenta poetului Ovidius
pe aceasta mica insula din lacul Siutghiol. Cu toate acestea, legenda a ramas in picioare pana in zilele
noastre si mai exista inca oameni care cred cu tarie in veridicitatea ei.

In secolele trecute insula era populata de pescari care isi construiau aici adaposturi, dar si de
gradinari care profitau de solul fertil al insulei. Odata cu identificarea potentialului sau turistic, Insula
lui Ovidius a fost transformata intr-un loc de relaxare pentru turistii, pastrandu-si aceasta
intrebuintare si astazi.

Pentru a ajunge pe insulita bogata in vegetatie aveti la dispozitie un vaporas care pleaca din zona
Cazino, la intervale regulate de timp. Pana sa ajungeti pe insula va asteapta o plimbare linistita pe lac.
Pe Insula lui Ovidiu este amenajat un frumos complex turistic, iar cei care doresc au posibilitatea sa
ramana aici cateva zile. Restaurantul rustic al complexului serveste in principal preparate din peste,
iar in fiecare seara o formatie de muzica intretine atmosfera. Muzeul Portului - Cuibul Reginei
Constanţa - un oraş atipic. Construit de englezi la sfârşitul lui 1800 după modelul oraşelor din lumea
nouă, Constanţa a fost încă de la început un oraş mercantil. Un oraş al comerţului şi al distracţiilor
estivale. Cu toate acestea Constanţa a fost poate oraşul ce mai legat de Familia Regală după
Bucureşti. Aici au fost ridicate Palatul Regal, Palatul Regal de Vară de la Mamaia, Vila Regina Maria,
Vila Ştirbey şi Cuibul Reginei - o micuţă vilă amplasată pe digul de larg al Portului, lângă Farul Carol 1.
Vila avea să fie locuită de Regina Elisabeta - Carmen Sylva cea care iubea nespus marea şi Constanţa.

Cuibul Reginei a fost proiectat de arhitectul Victor Stephănescu după schiţele Reginei. De partea
tehnică s-a ocupat inginerul Anghel Saligny. Vila inaugurată în 1911 avea o formă simplă ce amintea
de castelul unui vapor.

La parter se aflau camerele gărzii, iar la etaj camerele Reginei şi un salon pentru oaspeţi. Deasupra
etajului a fost amenajată o terasă de unde Regina privea navele ce soseau în port.

La doi ani după moartea Reginei vila este abandonată, pentru ca în 1927 să fie distrusă de un
incendiu puternic.

În anul 1928 la ordinul Reginei Maria şi după planurile arhitectului Stephănescu vila este
reconstruită, de această dată folosindu-se beton şi zidărie, construcţia nouă, cu elemente art deco
fiind mult diferită de primul Cuib al Reginei.

După instaurarea regimului comunist vila este folosită ca depozit apoi ca imobil de birouri. Mai apoi
o mare parte din clădire este demolată.

După 1990 Cuibul Reginei este reconstruit, noua clădire fiind însă o trimitere la vechiul imobil şi nu o
replică fidelă. Doar o grindă mai aminteşte de clădirea ridicată în anul 1928, aceasta fiind singura
parte din vechea clădire care a fost folosită la cea nouă. În prezent imobilul găzduieşte Muzeul
Portului ConstanţDigul de Nord, Constanta.

02.08.2012

recenzii...

39 comentarii

Portul Constanta, orele 23:00, nici tipenie de om. Oprim la poarta si platim intrarea. Eram flancati de
frati, Mihai in fata si Gabi in spate, zambeau catre noi parca intrebatori, nu stiau daca ne va
impresiona incursiunea sau nu.

Eu mai fusesem in port, nu simteam nicio furnicatura insa ma bucuram pentru ceilalti din masina,
stiam ca le va placea.

Dupa ce-am trecut de poarta am luat-o frumos la stanga. Am ridicat o spranceana, incolo nu fusesem
niciodata. Si-am mers. Dupa cateva sute de metri ne-am trezit pe un drum betonat, de o banda pe
sens, strajuit pe stanga de stabilopozi. Asta trebuie sa fie digul ala care se vede de le Cazinoul din
Constanta, mi-am zis. Asa era. Insa nu mi-am inchipuit niciodata cat e de lung. Si nici cat intra in
mare.

Am mers cativa kilometri, am inteles ca in jur de 8. In mare. Nu ne-am dat seama de cat de departe
eram decat atunci cand am scos telefonul si-am pornit navigatia…Hait, la asta nu m-am asteptat!
Suntem departe rau, suntem in larg! Si-am ridicat atunci ochii si parca ne-am trezit din somn…
Constanta era undeva departe in urma noastra, toata luminite si veselie, o priveam muti.

In spate beton, in celelalte parti doar mare. Si liniste.

Un loc tare frumos, pe care merita sa-l vizitezi macar o data. Stiu, cei din Constanta gasesc motiv de
mustacit in asta, insa daca nu esti de-acolo si n-ai fost niciodata pe Digul de Nord (sau Digul de Larg)…
sfatul me

Frumusetile Constantei - Muzeul Portului Constanta

Primul meu articol efectiv va fi despre un loc proaspat vizitat, cu o cladire pe care o admirasem si cu
alte ocazii si intre timp i-am aflat si povestea. Muzeul isi are sediul in cladirea ce poarta numele de
Cuibul Reginei sau Pavilionul Regal.Cladirea a fost proiectata si realizata de inginerii portului
Constanta sub stricta indrumare a lui Anghel Saligny, ( arhitectul podului de la Cernavoda, intre anii
1909-1910 si al silozurilor de cereale din port, inca functionale si acum).

Cladirea se afla amplasata pe fostul dig de intrare in port si a fost conceputa initial ca o constructie
din lemn semanand cu suprastructura unei ambarcatiuni.

Din pacate, muzeul se află într-o locaţie la care se ajunge destul de greu. In stanga Porţii 1, vizitatorul
trebuie sa o ia de-a lungul digului aproximativ 1 km. Peisajul pana acolo nu e cel mai placut, dar
portul tranziteaza pana la urma marfuri din cele mai diferite si nu neaparat cele mai placute ochiului.
Ajungand la capat, acesta are în fata o cladire mica, dar cocheta si primitoare, care ascunde multe
lucruri interesante. Din cauza locatiei sale, muzeul este vizitat mai ales de cunoscatori si de turisti
straini.

Poarta 1, pentru cei nefamiliarizati cu zona, este situata in capatul promenadei unde se viziteaza
celebrea ruina de acum numita Cazino. Vorbim de capatul care se termina in restaurantul Vraja Marii,
nu spre Comandamentul de marina si nu portul turistic proaspat reamenajat (foarte frumos , de
altfel).
 In apropierea „Cuibului Reginei" s-a construit Farul Carol I, dat în folosinţă în 1913. La 1896 incep in
mod oficial lucrarile de constructie portului, lucrari finalizate oficial in 1909, iar pavilionul a fost
construit intre anii 1909 – 1910 fiind deja folosit de regina Elisabeta / Carmen Sylva in 1911.

Regina statea aici de cele mai multe ori numai cu garzile de onoare, in timp ce regele statea la
Palatul Regal din Constanta (actualul Tribunal). Regele o vizita pe regina, luau ceaiul impreuna iar
regina organiza aproape zilnic ceaiuri literare sau receptii pe care ziaristii le considerau de o
simplitate incantatoare.

In plus a fost proiectata o terasa foarte frumoasa deasupra marii, de unde regina, mai ales catre
batranete, imbracata în alb, cu parul lung si alb, statea pe terasa si ura vapoarelor care plecau in larg
„Drum bun!" si „Noroc!". Tot echipajul se aduna pe punte si o saluta pe regina la plecarea si la venir

TELEGONDOLA a fost inaugurata pe data de 16 iulie 2004 si din acel moment a devenit un simbol al
statiunii Mamaia. Gratie acestei instalatii moderne, turistii se pot bucura de senzatiile frumoase pe
care le ofera o calatorie deasupra statiunii Mamaia. O plimbare cu Telegondola dureaza 8 minute si
se desfasoara pe o lungime de aproximativ 2 kilometri intre Hotel Perla si Cazino, pe ambele sensuri.
In timpul calatoriei, cabinele rosii si galbene plutesc la o inaltime maxima de 50 de metri, trecand pe
deasupra celor mai inalte hoteluri ale statiunii.ea in port. ista restaurante din Constanta

Studentpenet a compilat pentru voi o lista cu cele mai bune restaurante din Constanta. Daca aveti
un local, restaurant, club, bar, cafenea, terasa, cofetarie si doriti sa il promovati in cadrul site-ului
www.studentpenet.ro tot ce trebuie sa faceti este sa ne contactati folosind formularul de contact sau
trimiteti un mail la contact@studentpenet.ro

Unde mananci bine in orasul Constanta?

Irish Pub

Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 1

0241 550 400

IrishPub s-a deschis in anul 1999.

Este situat in inima Constantei, la o distanta scurta de toate punctele de atractie si statiile
mijloacelor de transport in comun din centru. Terasa restaurantului ofera o vedere splendida spre
mare.
La Dolce Vita

Constanta, Bd. Mamaia, Nr. 271

0241 547 740

Marco Polo

Constanta, Str. Sarmisegetusa, Nr. 2

0241 617 357

Servire excelenta, preturi accesibile tuturor buzunarelor, si o mare varietate de preparate culinare
gata sa satisfaca cele mai exigente gusturi.

Delfinul

Constanta, Str. Flamanda, Nr. 19

0241 636 883

Terasa Colonadelor

Constanta, Str. Traian, Nr. 57

0241 618 058

La Scoica

Constanta, Str. Aprodu Purice, Nr. 5

0241 614 164, 0241 551 545

Gloria

Constanta, Str. Oborului, Nr. 38

0724 534 210, 0724 359 180

Restaurant Gloria , recent deschis , modernizat , cu un aspect cu totul nou fata de cel vechi.

Organizam evenimente 2009, Locuri Libere In incinta Cladirii mai functioneaza si o Autoservire.
Bueno

Constanta, Bd. Tomis, Nr. 55

0341 452 684, 0723 930 050

New Safari

Constanta, Str. Aristide Karatzali, Nr. 1

0722 322 461

Amsters

Constanta, Bd. Tomis, Nr. 55

0241 511 499

Maleros Food

Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 91

0722 156 306

Local situat pe str. Stefan cel Mare nr. 91, caracterizat prin bun gust si respect fata de clienti,cu o
bucatarie ce imbina atat traditionalul cat si noul.

Restaurant CHEVALET ****

Constanta, Debarcader Neptun, Mamaia

0721 421 501

On Plonge

Constanta, Portul Tomis

0729 006 831

Situal in Portul Tomis, avand o minunata panorama spre Marea Neagra, restaurantul te asteapta cu
un meniu variat de peste, fructe de mare si bucatarie exotica.
BETA

Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 6

0241 673 663, 0720 931 842

Restaurant amplasat in parcul central al orasului, langa Liceul Mircea cel Batran. Bucatarie cu specific
mediteranean.

Terasa acoperita – CORADI- unica in orasul Constanta, vara se poate deschide copertina automat,
iarna este incalzita.

Restaurant Harlequin Mamaia

Constanta, Mamaia

0724 412 414, 0724 114 466

Nur Kaptan Baba

Constanta, Bd. Tomis, Nr. 48

0726 912 121

La Fattoria

Constanta, Mamaia

0241 831 010, 0788 228 202

La Protap

Constanta, Bd. 1 Decembrie 1918, Nr.12, Bl. L53A

0728 870 507

Restaurantul „La Protap” va ofera bucatarie cu specific romanesc, pescaresc, bucatarie

internationala si preparate din vanat (caprioara,mistret). Va oferim servicii de inalta calitate: servirea
se face la ghiridon, transari, dezosari si preparare.
Domino

Constanta, Str. Mircea cel Batran, Nr. 105

0241 665 888

RESTAURANT RICHMOND HOTEL****

Constanta, Bulevardul Mamaia, Nr. 430 C

0770 898 002

Hotelul Richmond**** va pune la dispozitie un elegant si somptuos restaurant cu peste 80 de locuri

, alegerea perfecta pentru receptii si evenimente festive , cat si pentru o cina romantica in care va
puteti delecta cu cele mai delicate arome si cea…

El Greco Mediterraneo

Constanta, Str. Decebal, Nr. 18

0241 660 466

Recent renovat, inca de la intrare restaurantul te intampina cu un interior primitor si elegant!

Casa Romaneasca

Constanta, Mamaia, zona Casino – Faleza, km 0.

0724 588 615

Cum va petreceti timpul cand nu va bucurati de soare, plaja, mare? Va putem sugera Restaurantul
«Casa Romaneasca» din Zona Casino, decorat in stil rustic cu obiecte traditionale de artizanat.

La Mama (Faleza Casino)

Constanta, Faleza Casino

0730 526 262

La Balansoar I

Constanta, Mamaia, zona Cazino

Situat central in Mamaia zona Casino . Va oferim o ambianta placuta prin meniuri diversificate , intr-
o atmosfera relaxanta

La Tati

Constanta, Bd. Mamaia, Nr. 161

0241 550 066, 0722 312 345

Bucura-te de ambientul plin de obiecte antice, de delicioasele mancaruri, incepand cu bucataria

romaneasca si terminand cu cea chinezeasca la preturi pentru orice buzunar.

Fabaria

Constanta, Piata Ovidiu

0721 889 946

Restaurant Baf

Constanta, Bd. Mamaia, Nr. 165

0241 544 500

Integra

Constanta, Str. Adamclisi, Nr. 1E

0723 352 833, 0241 691 973

Trattoria Verdi

Constanta, Str. Negru Voda, Nr. 9

0732 101 035; 0341 460822

Faimoasa Trattoria Verdi din Bucuresti, acum si in Constanta!

O trattorie calduroasa, multe tablouri de poveste italiana, muzica minunata, preparate delicioase si
personal menit sa te pofteasca in familia noastra.

Cafe Cafe Restaurant Mediteranean

Constanta, Str. Mircea cel Batran, Nr. 94

0732 190 990, 0241 615 31

Restaurantul este foarte usor de gasit, in centrul vechi al Constantei, la intersectia principalei artere
comerciale strada Stefan Cel Mare cu strada Mircea Cel Batran, calea de acces a portului turistic
Tomis catre oras.

Zorile

Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 2

0241 619 545, 0241 616 884

La Tettoia

Constanta, Str.I.L.Caragiale, Nr. 3A

0241 549 496

Restaurantul Tettoia a fost înfiintat în 2000 în Constanta pentru a satisface cerintele gastronomice
ale clientilor exigenti. Ne numaram printre cei care inca mai fac pizza dupa retetele originale.

Rustic

Constanta, Bd. Tomis, Nr. 305

0241 545 150

Popas Cismea

Constanta, Sos. Nationala, Km. 7

0241 255 744

Restaurant si terasa in stil traditional romanesc.

Bucatarie combinatie intre preparatele exotice si mancarea romaneasca.

Meniu traditional dobrogean.

Cutitu de Argint

Constanta, Faleza Cazino Mamaia

0788 679 583, 0788 656 599

Situat in statiunea Mamaia, langa Cazino, restaurantul va asteapta cu cel mai gustos si mai accesibil
meniu sud-american…. Atmosfera naturala , precum si briza marii, relaxeaza starea dumneavoastra si
va sporeste apetitul.

Unde mănânci bine și ieftin în sau lângă Constanța:

În Constanța, mereți la „Tavola” – e un local în stil împinge tava, super ieftin, super bun. (mersi,
Diana)

Tot în Constanța, cel mai bun kebab preparat de un turc din Istanbul dupa rețeta proprie este la
Merkez donercizi. Este lângă cofetăria Sivian, în zona Casei de cultură. (mersi, Diana)

Împătimiții constănțeni ai sandwich-urilor pot merge la Rally hot, în zona Icil, lângă Kaufland. E non
stop. (Mersi, Diana)

Fabrica de Ciocolată - din 1 iulie până pe 23 august, de luni până vineri între 17:00 și 19:00 și sâmbătă
și duminica între 11:00 și 20:00 la City Park Mall